Acasă Blog Pagina 3762

Ziua Limbilor Europene la Colegiul National ‘Vasile Alecsandri’

    de
    Roxana Neagu
    -

    26 septembrie este ziua in care, in fiecare an, incepand cu anul 2001, la initiativa Consiliului Europei, se celebreaza Ziua Limbilor Europene.

    Cei 800 milioane de locuitori din cele 47 de state membre ale Consiliului European sunt astfel invitati, in aceasta zi, sa invete cat mai multe limbi, la orice varsta, atat la scoala, cat si in afara ei.

    Convins ca diversitatea lingvistica reprezinta cheia unei mai bune comunicari interculturale, ca ea este una dintre elementele principale ale patrimoniului unei tari, Consiliul European incurajeaza astfel plurilingvismul in Europa.

    In Europa sunt vorbite 200 de limbi straine, iar aceasta comoara lingvistica trebuie sa fie recunoscuta, utilizata si intretinuta.

    Despre toate acestea au vorbit si au invatat elevii de la Colegiul National ‘Vasile Alecsandri’ Bacau, unde catedra de limba engleza condusa de prof. Oana Jugariu, alaturi de prof. Georgeta Marinescu, sefa catedrei de limba franceza, a organizat Ziua Limbilor Europene.

    Vineri la pranz, dupa ora 13. 00, in holul mare a institutiei de invatamant s-au adunat toti elevii de la clasele a V-a pana la cele de a XII-a pentru a sarbatori impreuna prin cantec, poezie, teatru si dans. S-a vorbit despre ‘Europa in inimi’, despre ‘Ce reprezinta Ziua europeana a limbilor straine’, s-a vorbit in engleza, in franceza, germana si italiana, iar in final, dupa aproape o ora si jumatate de plurilingvism s-a incins ‘Hora prieteniei’, sub coordonarea prof. Mitica Pricopie.

    De toata aceasta activitate s-au ocupat profesorii Oana Jugariu, Georgeta Marinescu, Mariana Androne, Ingrid Irascu, Dana Popa, Nona Dulhac, Elena Paduraru, Florenta Popa, Ramona Gavriloaia, Aura Arminia, Anca Moraru, Alis Galbeaza si Mitica Pricopie.

    Detalii si declaratii de la aceasta manifestare a elevilor si profesorilor de la ‘Alecsandri’, in editia de luni a cotidianului DESTEPTAREA.

    Absolventii nu vor de lucru?

      de
      Elena Țintaru
      -

      Absolventii inscrisi in baza de date a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca au avut astazi mai multe sanse de a-si gasi de lucru.

      Pentru ei, si nu numai, s-a desfasurat o bursa a locurilor de munca, la care au participat cu oferte nu mai putin de 108 angajatori.

      Acestia au pus la bataie 850 posturi in diverse meserii si pentru toate nivelurile de pregatire profesionala.

      Dar, surprinzator, de aceasta data cererea a fost mai mica decât oferta, astfel ca multi angajatori nu au avut de unde alege forta de munca.

      Vom reveni cu detalii in editia de luni, 29 septembrie, a ziarului „Desteptarea”.

      Pasii pentru infiintarea unei societati de tip Persoana Fizica Autorizata (PFA)

      de
      Florentin Radu
      -

      Pesoana fizica autorizata (PFA) este, de departe, forma juridica ideala pentru un freelancer la inceput de drum, oferindu-i acestuia libertate totala când vine vorba de gestionarea veniturilor. Astfel, bacauanii care intentioneaza sa inceapa o mica afacere trebuie sa aiba minimum 18 ani, o pregatire profesionala în domeniul în care doresc sa se avizeze si, in trecut, sa nu fi comis infractiuni financiare.

      Cert este ca Pentru inceput, doritorii vor trebui sa verifice numele PFA-ului ce urmeaza a fi infiintat in evidentele Oficiului Registrului Comertului (ORC) Bacau, dupa care depun cererea de înregistrare la aceasta institutie. La dosar, se vor atasa si o copie dupa cartea de identitate, actul care sa ateste dreptul de folosinta a sediului, o declaratie pe propria raspundere si atestarea pregatirii/experientei profesionale, precum si dovada înregistrarii la Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bacau. La Registrul Comertului, se vor plati si taxe aferente cererilor, în valoare de aproximativ 250 de lei. Urmatorul pas va fi la Tribunalul Bacau, unde vor depune o cerere de autorizatie de functionare, document care contine un cod unic pentru fiecare solicitant, si trebuie eliberat in termen de 3 zile lucratoare. Cei care vor infiinta un PFA mai trebuie sa detina un sediu profesional (dovedit printr-un certificat de închiriere ori contract de vânzare-cumparare) si, totodata, sa declare pe propria raspundere ca îndeplinesc conditiile de legale de functionare. Capitalul minim pentru înfiintarea PFA este de 200 de lei.

      „Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare si, dupa caz, a certificatului de înscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare, respectiv 5 zile lucratoare, calculat de la data înregistrarii cererii sau, dupa caz, de la data completarii cererii cu documentele solicitate.” – Gheorghita Patrichi, director ORC Bacau

      In prima parte a anului, in judet, au fost infiintate circa 1.200 de firme, cele mai multe in domeniile comertului, serviciilor si constructiilor. Dintre acestea, peste 250 sunt din categoria PFA-urilor. Apetitul crescând pentru astfel de afaceri de anvergura redusa este dat de faptul ca firma se infiinteaza rapid, dosarul este mai putin stufos decât in alte cazuri.

      In plus, spre deosebire de SRL-uri, nu este nevoie de angajarea unui contabil, obligatia tinerii evidentei veniturilor revenind proprietarului. Pentru asta, PFA trebuie sa detina un jurnal de incasari si plati,un inventar, registrul unic, chitantier si facturier, iar Finantele stabilesc impozitul anual de plata in functie de venitul net din anul precedent. Cheltuielile pot fi deduse daca sunt efectuate în scopul obtinerii venitului si justificate cu documente si sa apartina anului financiar în care au fost efectuate. Sunt considerate cheltuieli deductibile taxele de telecomunicatii, energie, apa, transport etc. Nu sunt deductibile cheltuielile care tin de uzul personal si nu genereaza un venit. Mai retinem si ca, in caz de insolventa, proprietarii PFA-ului raspund atât cu patrimoniul înregistrat al companiei, cât si cu averea proprie.

      Dosar penal pentru furt calificat

        de
        Deșteptarea
        -

        La data de 25 septembrie a.c. polițiștii au fost sesizați prin 112 de către un bărbat de 60 de ani din comuna Racova, cu privire la faptul că persoane necunoscute i-au sustras din locuinţa sa un motofierăstrău.

        Din cercetări s-a stabilit că două persoane de sex masculin din aceeași comună au pătruns prin efracție în locuința bărbatului și au sustras un motofierăstrău în valoare de 1700 de lei.

        Polițiștii au identificat cei doi bănuiți și efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

        Depistati si cercetati pentru furturi din locuinte si din autoturisme

          de
          Deșteptarea
          -

          In urma investigațiilor efectuate cu privire furturile din locuințe comise în dauna un cetățeni din comuna Mărgineni, polițiștii au depistat la data de 25 septembrie a.c., un localnic bănuit de săvârșirea acestor infracțiuni.

          Din cercetări a rezultat că acesta, în luna august a.c., a pătruns prin efracție în trei locuințe din comuna Mărgineni și a sustras bijuterii, telefoane mobile, scule electrice și bani, în valoare totală de 5120 de lei

          Prejudiciul a fost recuperat în proporție de 80%.

          De asemenea, în urma cercetărilor polițiștii au depistat doi bărbați de 25 și 36 de ani, din aceeași comună, bănuiți că ar fi sustras un telefon mobil în valoare de 400 de lei dintr-un autoturism ce fusese parcat în localitatea Barați din comuna Mărgineni.

          Prejudiciul a fost recuperat.

          Polițiștii continuă cercetările pentru stablirea întregii activități infracționale a celor în cauză.

          Un copil de noua ani a bagat un barbat in spital

            de
            Deșteptarea
            -

            Un copil de numai noua ani a reusit sa provoace un grav accident de circulatie, in Bacau.

            Continuați

            Deschidere de an şcolar la Palatul Copiilor Bacău

              de
              Deșteptarea
              -

              Duminică, 28 septembrie 2014, începând cu ora 11.00, la foişorul din Parcul Trandafirilor, va avea loc ceremonia de deschidere a noului an şcolar 2014 – 2015 la Palatul Copiilor Bacău.

              Într-un cadru festiv, vor fi prezentate copiilor, părinţilor şi invitaţilor activităţile extraşcolare ce se vor desfăşura în cadrul cercurilor de la Palatul Copiilor, cât şi cadrele didactice ce vor coordona aceste activităţi.

              Tot în cadrul festivităţii de deschidere, vor avea loc spectacole de muzică uşoară, populară, demonstraţii de judo, expoziţii de pictură şi artă textilă, curse de karting, sesiuni de face painting, momente oferite de copiii ce frecventează deja cercurile din cadrul Palatului Copiilor Bacău.

              Cu o tradiţie de peste 50 de ani de la înfiinţare, cu profesori experimentaţi şi pasionaţi, cele 21 de cercuri din diverse domenii de activitate sunt astfel gândite încât să suscite interesul oricărui tânăr. Cursurile Palatului Copiilor Bacău se adresează atât elevilor cu aptitudini şi talente deosebite în diverse domenii cât şi celor care pot descoperi aici o ofertă generoasă şi atractivă de petrecere a timpului liber.

              Palatul Copiilor Bacău propune în anul școlar 2014 – 2015 cursuri de:

              Artă textilă – Prof. ing. Grecia Emma Camelia
              Design vestimentar – Prof. Oana Gârbea
              Muzică ușoară & folk – Prof. Claudiu Filip şi Prof. Emil Iftimie
              • canto muzică uşoară, percuţie
              • chitară, pian
              Pictură / Desen / Iconografie – Prof. dr. Adriana Busuioc
              Grafică /Iconografie – Prof. dr. Cristian Bandi
              Pictură pe șevalet /Design produs/grafic/interior – Prof. dr. Dorel Făcăoaru
              Cultură și civilizație engleză – Prof. Andreea Benke
              Teatru (actorie, regie, păpuşi, creaţie literară) – Prof. Gheorghe Balint
              Redacție presă/Radio/TV – Prof. Laura Bibire (Huiban)
              Electrotehnică – Prof. ing. Monica Bortoş
              Informatică – Prof. Monica Hurubaş
              Protecția mediului – Prof. dr. ing. Nela Dumea
              Sanitarii pricepuți – Prof. Anca Rotaru
              Educație rutieră / Karting – Prof. ing. Eugen Diac
              Dans modern – Prof. Petrică Radu
              Judo 1 – Prof. Cruceanu Dorin Mihail
              Judo 2 – Prof. Manole Constantin
              Muzică populară – Prof. Mihai Bârjoveanu
              Handbal 1– Prof. Radu Ghiciuşcă &
              Handbal 2 – prof. Elena Giorgiana Vântu

              Oferta educaţională a Palatului Copiilor Bacău vizează descoperirea, dezvoltarea şi stimularea aptitudinilor şi talentelor copiilor, în vederea modelării personalității lor, și orientarea tinerilor spre viaţa socială şi carieră.

              Lacurile Bacaului (I) Barajele sunt facute sa fie colmatate

                de
                Ioan Bîșcă
                -

                Interpretam natura, ca oameni, cum interpretam viata din casa noastra. Ceea ce nu este valabil. Ar trebui sa fie invers. O serie din regulile din casa noastra ar trebui preluate dupa cele din natura. Dar ca sa le folosesti ar trebui sa le cunosti. Iar ca sa le cunosti nu e suficient sa citesti niste carti.

                Experientele si trairile nu sunt neaparat leac de invatatura. Cartile se scriu spicuind din alte carti. De aceea multe din cele recent aparute au o bibliografie cât un capitol. Ce luam de bun? Unde-i intelepciunea? Natura invata de milioane de ani sa evolueze singura, atât cât si cum poate, dar nu uita din când in când sa se razbune.

                Ca si generatia tânara pe cea mai in vârsta. In urma cu sapte decenii se puneau bazele unui proiect, care viza electrificarea tuturor regiunilor tarii. Principala resursa o reprezentau bazinele hidrografice. Proiectantii barajelor, construite pe cursul râurilor importante, urmareau trei scopuri: construirea de hidrocentrale, preintâmpinarea inundatiilor si o resursa de apa ieftina, la indemâna, pentru irigatii.

                Lacul Itesti, colmatat
                Lacul Itesti, colmatat

                Asa au aparut marile acumulari de la Bicaz, Valea Uzului, salba de pe Bistrita si Siret, ca sa nu le amintim pe cele de la Vidraru sau Portile de Fier. Nici cei mai pesimisti constructori de atunci, tinând cont de forta de munca existenta, nu si-au imaginat ca in timp, nu vor mai fi la fel de bine intretinute, dragate si decolmatate.

                Infrastructura pentru irigatii a fost prima abandonata. Ideea de a face o radiografie a lacurilor care inconjoara Bacaul a venit dupa o discutie avuta cu profesorul Catalin Rang, cu ceva timp in urma. „Barajele sunt facute sa fie colmatate. Depinde ce se prefera. Ai un sistem contra altuia, greu pot coexista. Vrei energie hidroelectrica sau biosfera? Aici este ori da, ori nu!”

                Planificatorii de vise

                Ca tot au venit ploile si harta iar e impartita pe coduri colorate, am zis sa-i fac o vizita domnului profesor, sa ma lamuresc de ce nu exista cale de compromis. Ce este cu acel „ori da, ori nu”. Dupa ce au aparut lacurile de acumulare se spunea, prin anii saptezeci, ca Bacaul se aseamana cu Delta Dunarii. Bineinteles ca afirmatia trebuia tratata ca o metafora. Dunarea si-a creat delta in mii de ani. Are niste caracteristici specifice de extindere a spatiului prin cele trei brate, suprafata este alta.

                Padure batrana la Gheraiesti
                Padure batrana la Gheraiesti

                „Cunosc lunca Bistritei si a Siretului de când eram mic. Aveam cam zece ani când m-au lasat parintii sa plec singur la pescuit, la Holt sau la Gheraiesti. Luncile, atunci, aveau niste paduri, nu ca mi se pareau mie inspaimântatoare, dar erau aproape de nepatruns. Acuma se mai gaseste asa ceva doar la Roman, padurea Basta si in padurea de la Mircesti. Sunt singurele care au ramas neinfluentate. Paduri erau si de la Galbeni si pâna in aval de podul de la Racatau, unde se intâlnea Bistrita cu Siretul.

                Era o lunca atât de deasa… i se spunea Lunca Curelei. Mai jos continua cu Lunca Racatau, care se prelungea pâna in dreptul localitatii Racaciuni, la Pancesti, Dienet. Lânga Bacau, de la Gheraiesti in sus, tot lungul Bistritei, pe malul inalt era numai padure batrâna. Parcul Gheraiesti nu e plantat. Este de fapt un rest din acea padure. Doar partea din spatele Statiunii pomicole a fost plantata. Are in jur de cinzeci-saizeci de ani. Inginera Mihalache de la Statiunea Hemeiusi, o mare specialista, a venit cu idei, cum sa se organizeze treaba , pentru a reface padurea sa semene cu vechea structura. Zona era cunoscuta ca Lunca lui Solt, un bogatas care detinea vechea cladire a statiunii.

                Plamânii orasului

                Aparitia lacurilor de acumulare a insemnat sacrificarea padurilor si formarea unor suprafete de apa, cu efect pozitiv. Pâna atunci, când venea Bistrita mare, inunda toate casele de pe Vadu Bistritei pâna la Casa de oaspeti si fosta fabrica Proletarul. Aceste lacuri au inceput sa functioneze ca niste plamâni. Aduna apa când ploua si o revarsa apoi, de regula, controlat, din lac in lac.

                Barajul Beresti
                Barajul Beresti

                Constructia lor si a hidrocentralelor s-a amortizat de mult, de aceea apare intrebarea cum de au ajuns falimentare. Inginerul este multumit de ce a ridicat. Biologul insa isi pune intrebari: „Toate astea sunt favorabile. Dar cum ramâne cu faptul ca am ras padurile? Care este lucrul pozitiv? Ca am creat aceste avantaje!?

                Dar faptul ca odata cu padurile au disparut si mii de specii, nu este negativ? Mii de specii de plante, animale, nevertebrate, care au trebuit sa se retraga din acel habitat. Nu este vorba de o extinctie, dar s-a distrus un ecosistem pentru a construi, antropizat, un altul.”

                Baraj pod Serbanesti, 1966
                Baraj pod Serbanesti, 1966

                Prin extinderea suprafetei de apa s-au inmultit broastele, pestii. Odata cu colmatarea lacurilor a aparut stuful, papura. S-au creat conditiile de inmultire in apa mica si pentru specii care nu au proliferat aici.

                Baraj Racaciuni
                Baraj Racaciuni

                Au disparut specii autohtone. Valea Bistritei era renumita printre pescari pentru migratia scobarului si morunasului. Odata cu barajele s-a terminat cu migratia, ducând la disparitia lor la noi. Acesti pesti ii mai regasim doar de la barajul de la Bicaz in amonte, sau rar, pe Siret. Vom vorbi despre starea principalelor lacuri, tendintele ecologice si efectele pescuitului si al vânatorii, (cu da si nu) in aceste areale, in numarul viitor.

                „ATENEU” – 50

                de
                Deșteptarea
                -

                Ateneul Cultural. Scurta poveste a unei reviste de la inceputul secolului trecut

                Continuați

                Toamna inventatorilor din Romania a debutat in Bacau

                  de
                  Petru Done
                  -

                  Pavilionul expozitional nr. 1 al Centrului de Afaceri si Expozitii din Bacau gazduieste, de ieri, 25 septembrie, a doua editie a Salonului National al Cercetarii si Inovarii 2014, eveniment organizat de Centrul de Afaceri si Expozitional Bacau (CAEx), in parteneriat cu Forumul Inventatorilor din România – Filiala Bacau si Primaria Bacau.

                  Evenimentul aduna la un loc mai mult de 30 de participanti din tara si din strainatate, care aplica solutii inovatoare in procesul de productie si servicii, entitati si structuri de cercetare-dezvoltare-inovare, centre de transfer si inovare tehnologica, universitati din mai multe orase, institutii partenere acestui domeniu de activitate si inventatori individuali. La deschiderea manifestarii, care are loc pâna pe 27 septembrie inclusiv, au fost prezenti rerezentanti ai autoritatii locale, oameni politici si specialisti in diverse domenii, reprezentanti ai mediului academic si ai unor institutii si organizatii cu activitate si pe tarâmul cercetarii si inovarii.

                  La Salon sunt prezentate si lucrari ale Universitatilor din Croatia, Malaezia si Taiwan. Principalele domenii abordate sunt protectia mediului, agricultura, energie, mecanica, electricitate, electronica, informatica, telecomunicatii, industrie chimica, prelucrarea metalelor, transport, medicina, echipamente de securitate si protectie a muncii, învatamânt si altele.

                  Cele mai interesante inventii, inovatii si rezultate ale cercetarii stiintifice vor fi premiate sâmbata, 27 septembrie, de un juriu al Salonului.

                  Salonul poate fi vizitat vineri, 26 septembrie, între orele 10,00 – 18,00, iar sâmbata, 27 septembrie, in intervalul orar 10,00 – 14,00.

                  [lock_content][/lock_content]

                  Romeo Stavarache vrea sa se intoarca la Primarie

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Romeo Stavarache a depus, in instanta, o cerere de anulare a ordinului de prefect prin care i-a fost suspendat mandatul pe timpul arestului preventiv. Cum aceasta masura a incetat, iar primarul se afla in arest la domiciliu, “nu mai exista temei pentru mentinerea suspendarii”, dupa cum a declarat Doinita Boana, avocata lui Romeo Stavarache. Cu alte cuvinte, primarul suspendat doreste ridicarea interdictiei de a-si exercita mandatul si doreste sa se intoarca la cârma administratiei locale.

                    Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, arata ca pâna pe data de 2 octombrie exista ordin de prefect prin care se constata suspendarea de drept a mandatului lui Romeo Stavarache din functia de primar pe perioada arestului la domiciliu.

                    Acest ordin are in spate mai multe argumente bazate pe proceduri legale. „In primul rând, arestul la domiciliu reprezinta o masura preventiva, ca si arestarea preventiva, afirma prefectul. Ambele sunt masuri de preventie cu caracter de constrângere si sunt reglementate de noul Cod Penal (CP), De asemenea, in incheirea penala nr. 2436/3.09.2014, pronuntata de ICCJ, se prevede expres pentru inculpatul Romeo Stavarache obligatia reglementata de art. 221, al. 2, al CP, de a se prezenta in fata judecatorului de camera sau a instantei ori de câte ori este chemat si interdictia de a comunica cu alti participanti la infractiunile cercetate, fara alte mentiuni.”

                    Cu alte cuvinte, nu s-a prevazut dreptul de a parasi domiciliul pentru a merge la munca. Pocovnicu arata ca intr-o situatie identica, cea a primarului din Sascut, punctul de vedere al MAI este urmatorul: „Atâta timp cât instanta mentine masura de arest la domiciliu si nu permite parasirea imobilului pentru prezentarea la locul de munca, acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei, ceea ce determina mentinerea suspendarii.”

                    Cu privire la interpretarea art. 45, al. 3, din Legea pentru alegerea Presedintelui României, BEC a hotarât ca prin sintagma „persoana retinuta, detinuta in baza unui mandat de arestare preventiva sau care executa o pedeapsa privativa de libertate, care nu si-a pierdut drepturile electorale”, se intelege si persoana impotriva careia s-a dispus masura arestului la domiciliu.

                    „Bineinteles, orice cetatean din România poate sa conteste, cu argumente sau fara, orice dispozitie, orice ordin. Singura abilitata sa decida daca solicitarea e intemeiata este instanta”, a declarat, in final, Dorian Pocovnicu.

                    Catalina Chifu
                    Silvia Patrascanu

                    VIDEO: Sanatate pe doua roti

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau a organizat, joi, o activitate in cadrul Saptamânii Europene a Mobilitatii. Reprezentantii institutiei i-au provocat pe elevii din mai multe licee sa participe la o plimbare cu bicicleta pentru a promova acest mijloc de deplasare, in locul celor care polueaza.

                      Astfel, câteva zeci de adolescenti au raspuns prezent la punctul de intâlnire din Parcul Catedralei. „Vrem sa aratam ca bicicleta este o alternativa la mersul cu masina. Avem ca parteneri Inspectoratul Scolar Judetean, Colegiul Economic „Ion Ghica”, Colegiul Tehnic „N.V. Karpen” si Colegiul Tehnic Anghel Saligny” din Bacau, elevii fiind de la aceste unitati de invatamânt, dar si Clubul 60A, cu câtiva participanti”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau.

                      Cel mai vârstnic biciclist care s-a inscris la start a fost Mihai Asandei, in vârsta de 86 de ani. „Sper sa pot tine pasul cu tinerii. Eu obisnuiesc sa ma plimb cu bicicleta din când in când. Miscarea este buna pentru sanatate”, spunea octogenarul.

                      Biciclistii au plecat in coloana pe centrul Bacaului, au mers pâna la sensul giratoriu de la iesirea din Bacau si au revenit in piateta din fata Casei de Cultura unde majoretele de la Colegiul Economic au pregatit un flash-mob. Pe tot timpul deplasarii, biciclistii au fost insotiti de politisti, jandarmi si un echipaj de la Ambulanta.

                      Cobaltoterapia va fi modernizata de Ministerul Dezvoltarii

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Alesii judetului s-au intâlnit, joi, in sedinta extraordinara, pentru a vota un proiect foarte important pentru comunitate: predarea catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a imobilului aferent investitiei „Modernizarea Compartimentului de Radioterapie din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU)”, aceasta urmând sa fie realizata de Compania Nationala de Investitii (CNI).

                        Este urmarea demersului facut de SJU, care explica in memoriul inaintat ministerului ca detine un buncar pentru cobaltoterapie, nu si echipamentele necesare, si ca numarul bolnavilor aflati in evidenta oncologica depaseste 6.900. Modernizarea Radioterapiei va costa peste cinci milioane de euro. „Având in vedere ca am identificat o modalitate de finantare prin CNI, incercam sa ne miscam cât mai repede, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau.

                        Studiul de fezabilitate e gata, mai trebuie doar certificatul de urbanism. Exista o foarte mare probabilitate ca pâna la sfârsitul anului sa inceapa lucrarile pentru ca investitiile realizate prin CNI au posibilitati de finantare mai importante, iar licitatiile se deruleaza mai repede.”

                        Singurul care a intervenit a fost Mihai Ichim, PNL, care a afirmat ca se bucura, totusi, desi nu-l mai surprind deciziile „pompieristice” ale CJ, luate de pe o zi pe alta, in sedinte extraordinare, ceva tot il mira: „Constat ca predam patrimoniul SJU, care apartine CJ Bacau, unui minister vremelnic.

                        Nu era mai simplu sa se dea bani direct CJ Bacau?” Si deoarece exista o asociere CJ Bacau – Primaria Bacau pe sanatate, pentru ca o institutie sau alta sa nu se impauneze cu aceasta investitie, „propun sa facem un parteneriat intre structurile politice din CJ pentru a lupta cu acest flagel care e cancerul.” Dragos Benea l-a informat ca nu e pompier, ca aceasta e prima sedinta extraordinara din 2014 si ca patrimoniul (cladirea si terenul necesar organizarii santierului) e transferat numai pe perioada lucrarilor.

                        Cât priveste asocierea, documentul nu a fost semnat nici pâna azi de Primaria Bacau. „Important este ca Ministerul Dezvoltarii si CNI vor face aceasta investitie”, a mai spus Dragos Benea. Despre parteneriatul dintre grupurile politice din CJ, niciun cuvânt.

                        Sectia de Cobaltoterapie (Radioterapie) din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau s-a inchis in 2010. Chiar si inainte de inchidere, se lucra la cota de avarie, din cauza sursei, respectiv a aparatului de cobaltoterapie, care era depasit moral si fizic, care nu mai corespundea normelor si avea o putere de iradiere peste limita maxima admisa.

                        „Pe 22 septembrie, am depus la Bucuresti, la Ministerul Dezvoltarii, documentatia tehnica. Este un pas important pentru promovarea acestui mare si necesar proiect, o investitie multasteptata care va fi in ajutorul bolnavilor din Bacau.”
                        Adrian Popa, manager Spitalul Judetean de Urgenta Bacau

                        Inca din 2005 Comisia Nationala pentru Controlul Activitatii Nucleare a autorizat acest aparat, dar cu plan de conformare, numai ca acesta nu a mai fost respectat. Intr-un an de la autorizare, sectia era obligata sa-si schimbe colbatotronul, sa asigure un plan de tratament si sa achizitioneze un simulator. Nu s-a mai realizat nimic, iar in urma cu patru ani sectia si-a pus lacatul pe usa. De atunci, conducerea spitalului facut tot felul de demersuri pentru redeschiderea ei. S-a dorit o sectie noua de oncologie si cobaltoterapie, a existat si un proiect in parlament in acest sens, dar s-a blocat. Ulterior s-a vorbit de un parteneriat public – privat, dar si acesta nu a mai functionat din cauza legislatiei. In tot acest timp, bolnavii de cancer care au nevoie de tratamente in aceasta sectie s-au plimbat in intreaga tara, in Iasi, Cluj, Bucuresti, Tg. Mures.

                        Silvia Patrascanu
                        Roxana Neagu

                        Agricola a dublat exportul de semipreparate din carne

                        de
                        Petru Done
                        -
                        Lucica Benedic, directorul companiei Europrod

                        Exporturile de semipreparate din carne de la Agricola Bacau au crescut semnificativ in primele opt luni ale anului si au ajuns la 236 de tone, comparativ cu 98 de tone anul trecut, în aceeasi perioada.

                        „Cresterea exporturilor la semipreparate si produse tip ready-meal în 2014 a fost parte a strategiei noastre de dezvoltare, în contextul în care începând cu 2010 piata interna a semipreparatelor s-a contractat, stabilizându-se ulterior. Din cele 1.251 de tone de produse semipreparate pe care le-am comercializat pana la 31 august (cu 17% mai mult decât anul trecut), 236 de tone am exportat catre partenerii nostri externi. Anul acesta am adaugat în portofoliul clientilor deja existenti, din Anglia si Olanda, clienti de pe pietele din Franta si Danemarca, astfel încât am reusit sa crestem cantitatile exportate cu 140%”
                        Lucica Benedic, directorul companiei Europrod, parte a Grupului Agricola.

                        Pentru Europrod, cifra de afaceri corespunzatoare primelor 8 luni se ridica la 18,4 milioane de lei (cu 14% mai mult fata de primele opt luni din 2013), din care exporturile reprezinta 20%.
                        Europrod îsi propune sa ajunga, pâna la sfârsitul anului 2014, la o crestere de 10% a volumelor vândute, respectiv de 12% a cifrei de afaceri comparativ cu anul trecut.

                        Bricolaje / La ce mai poate fi bun scrisul cărţilor

                        de
                        Carmen Mihalache
                        -

                        Cred că am spus-o de multe ori, dar îmi place s-o repet: singura mea iubire de nezdruncinat este cea pentru cărţi. Mereu m-am îndrăgostit de e o altă carte sau m-am împrietenit cu ea, am luat-o de la capăt, călătorind în timp, cunoscând locuri, personaje, aventuri noi.
                        Mă instalez confortabil într-o lectură şi mă simt ca într-un hotel de lux, unde toate poftele îmi sunt împlinite.

                        Cartea schimbă nivelul sufletesc, ceea ce se vede pe feţele mai şlefuite ale oamenilor, pe zâmbetul şi lumina de pe chipurile cititorilor împătimiţi. Obiceiul cititului ne purifică de emoţii, ne ajută să ne autocunoaştem, să mai scăpăm de rele deprinderi, de suficienţă, de egoism. Ne vine în ajutor când nu mai înţelegem nimic şi totul ni se pare absurd în jurul nostru.

                        Cărţile sunt nepreţuite pentru că ne dezvoltă, ne hrănesc imaginaţia şi ne cultivă creativitatea. Şi eu cred că ne fac mai toleranţi faţă de semeni, ne umanizează viaţa, apoi ne fac să ne depăşim limitele, să visăm. Din păcate, prestigiul cărţilor în lumea actuală este foarte departe de ceea ce a fost cândva.

                        Scrisul cărţilor nu-ţi mai aduce nici beneficii materiale, mulţi autori ajung chiar să-şi plătească editarea operelor, nici prestigiul de autor. Care însemna ceva în alte vremuri. Culmea ironiei este alta, că au ajuns acum să scrie, mai exact, să compună nişte lucrărele, unele persoane aflate în detenţie, din diferite pricini.

                        În cazul lui Adrian Năstase nu a fost o noutate, el era deja autor, şi, mă rog, e intelectual, universitar, etc. dar, mai nou, aflu din presă (şi am citit o notă sarcastică şi în România literară) că s-au pus pe scris, cu mare sârg „greii fotbalului”.

                        Adică Gigi Becali, în primul rând, el urmând să dezvăluie presupuşilor cititori ce revelaţii a avut ducându-se în pelerinaj la Muntele Athos. Iar comentariul, sarcastic, după cum am mai zis, se referea la vremurile „fericite” pentru mult mediatizatul latifundiar care declara, arogant, cu berbecească mărginire, că el nu are răbdare să citească vreo carte, fiindcă îl obosesc şi îl scot din sărite rândurrile înşirate monoton pe o pagină. Dar să nu credeţi că a descoperit, între timp, valoarea reală a cărţilor.

                        Nu, Doamne fereşte, ci, fire practică, precum se ştie, el s-a apucat de canonul scrisului pentru a obţine o reducere a pedepsei, una chiar substanţială, de vreun an şi ceva. Şi iar vine aici comentariul sec al cronicarului cunoscutei reviste literare: descoperim un domeniu în care cartea e preţuită, nu glumă: cel al penitenciarelor.

                        Încurcate-s căile Domnului, şi mare-i grădina lui! Apropo de indivizii aceştia care au intrat acum la zdup, la răcoare, că prea erau în călduri când se credeau mari şi tari, puternicii zilei. De neatins şi de nedoborât. Dar iată ce spune un proverb arab: „ Nu câştiga decât dacă se poate şi pierde. Nu lua puterea dacă nu ştii apoi cum să o laşi. Altminteri îşi faci ţie rău şi te porţi detestabil”. Ceea ce se potriveşte pentru mulţi dintre cei atinşi de morbul puterii.

                        Simpozionul de la „A. Philippide“ – XIII

                        de
                        Ioan Dănilă
                        -

                        Filologia ieşeană a fost la înălţime dintotdeauna. Nici nu se putea altfel, dacă luăm în seamă tradiţia instituită de nume uriaşe din lingvistică şi istoria literaturii române, întemeietori ai ştiinţelor umaniste în varianta academică. Portdrapelul este Alexandru Philippide, din ale cărui orientări, făcute publice în perioada interbelică, se nutresc şi azi tinerii sau mai puţin tinerii cercetători.
                        Institutul de Filologie Română (director, conf. univ. dr. Bogdan Creţu) – parte a filialei Iaşi a Academiei Române –, ca şi o asociaţie culturală din cadrul instituţiei îi poartă numele şi organizează, începând cu 2005, simpozioane internaţionale cu consecinţe extrem de favorabile pentru această componentă a ştiinţelor umaniste. A treisprezecea ediţie (17-19 sept. 2014) a avut genericul „Limba şi cultura română: abordări interne şi perspective externe“, cu participări din S.U.A., Spania, Ucraina, Republica Moldova, Italia, România. Deşi nu s-a menţionat explicit, simpozionul de anul acesta a marcat un deceniu de rodnică activitate ştiinţifică şi editorială a Asociaţiei Culturale „A. Philippide“, condusă de cerc. ştiinţ. I dr. Ofelia Ichim.

                        În aula Academiei Române din bdul Carol I am audiat şase comunicări despre dicţionarul toponimic al Moldovei (Dinu Moscal), circuitul universal al valorilor patrimoniului imaterial românesc (Narcisa Ştiucă), identitatea naţională, în filmul de artă (Dumitru Olărescu), scriitori români în presa spaniolă (Ofelia-Mariana Uţă-Burcea), predarea limbii române studenţilor americani (Georgiana Gălăţeanu-Fârnoagă) şi etnolingvistică/pragmatică (Stelian Dumistrăcel). Au fost lansate trei cărţi: a regretatului D. Irimia (Studii eminesciene), a Ceciliei Maticiuc, despre Al. Soljeniţân, şi a lui Dinu Moscal, despre terminologia populară a formelor de relief.

                        Două secţiuni de lingvistică au fost dedicate lui Gavril Istrate şi, respectiv, Al. Andriescu, trecuţi la cele veşnice în 2014, în alternanţă cu altele de istorie literară, cultură şi identitate şi etnologie. Lucrările vor fi tipărite în revista academică semestrială „Philologica Jassyensia“, acreditată de CNCSIS/CNCS şi indexată în zece baze de date internaţionale.

                        Din ceea ce am auzit şi văzut, am notat: • „Lumea lui Soljeniţân e una care nu mai are valoarea cuvântului“ (Livia Cotorcea). • „Uităm că nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră, cum spunea Eminescu“ (B. Creţu). • „Dinu Moscal e un toponimist responsabil şi pătrunzător“ (St. Dumistrăcel). • „La noi lingvistica a fost dependentă de politică“ (Sergii Luchkanyn, Institutul de Filologie al Universităţii Naţionale „Taras Sevcenco“ din Kiev, Ucraina). • „De ce locuitorul oraşului Roman îşi spune romaşcan? Probabil de la un neatestat *Romaşco“ (D. Moscal) • „Al. Andriescu a combinat fericit lingvistica cu ştiinţa textului“ (P. Savin, L. Drugă). • „Atlasele lingvistice sunt şi etimologice în aceeaşi măsură“ (St. Dumistrăcel). • „România a aderat în 2005 la politica UNESCO de salvgardare a patrimoniului oral“ (N. Ştiucă). • „Competenţa lingvistică a devenit competenţă comunicaţională“ (G. Gălăţeanu-Fârnoagă). • „Cartea unui profesor e vie dacă trece în alte cărţi sau în mintea studenţilor“ (B. Creţu). • „Obiectiv cum era, Gavril Istrate ar fi spus lucruri de interes pentru istoria lingvisticii de la noi“; „Sufixele româneşti ale lui Giorge Pascu sunt de neocolit. Erudiţia lui era evidentă“ (St. Dumistrăcel). • „În foarte multe cărţi apar citate ilicite, adică fără trimitere la sursă“ (L. Cotorcea). • „Ateneu era o revistă importantă pentru Ariton Vraciu“ (Marina Vraciu, fiica lingvistului).

                        Sintagme de lucru pentru filologi: câmp ştiinţific, alături de câmp lexical; reumanizarea lingvisticii; performanţă comunicaţională, în prelungirea „performanţei lingvistice“, am zice noi, reactivându-l pe Noam Chomsky.

                        Se trudeste la reabilitarea unui monstru

                        de
                        Ion Fercu
                        -

                        Nero. Nero Claudius Augustus Germanicus (15 decembrie 37 – 9 iunie 68), al cincilea imparat al dinastiei iulio-iudee. Un caz ciudat. Literatura antica, inclusiv cea romana, i-a zamislit un portret de monstru. Grecul Pausanias, o voce cu autoritate, credea insa ca Nero era un exemplu bun pentru justetea afirmatiei lui Platon, conform careia marea nedreptate ,,nu porneste de la oameni obisnuiti, ci dintr-un suflet nobil corupt printr-o educatie gresita“. ,,Ce e mai rau decât Nero?”, intreba poetul Martial, pentru ca urmatorul vers sa ne zapaceasca: ,,Ce e mai bun decât baile lui Nero?”…

                        Nero. A ordonat uciderea primei sale sotii, Octavia. A omorât-o pe cea de a doua sotie. A poruncit asasinarea Agrippinei, mama sa. L-a ucis pe Britannicus, fratele. L-a pus pe Seneca, mentorul sau, sa se sinucida.A castrat un adolescent, dupa care s-a casatorit cu el. A dat foc Romei (64 d.Hr.), dând apoi vina pe un grup de crestini din care nu lipseau sfintii Petru si Pavel… Parca a cautat cu lumânarea eticheta de monstru. Monstru? Dar, intreaba un jurnalist-arheolog, Marisa Ranieri Panetta, de ce monstru? Imparatul crestin Constantin a poruncit ca primul sau nascut, a doua sa sotie si socrul sa fie ucisi, dar Nero este diavol, in vreme ce Constantin are statut de sfânt. Augustus a distrus o intreaga clasa conducatoare, dar are imaginea unui foarte bun imparat… Panetta este doar una dintre vocile care solicita reevaluarea lui Nero.

                        Nu lipsesc vocile care spun ca, prin unele dintre infaptuirile sale, Nero ar trece si astazi drept un mare avangardist. Extravagantul palat Domus Aurea, pe care l-a construit ca o reflectare a complicatului sau Eu, este dat ca exemplu in acest sens. A introdus conceptul culturii grecesti, ideea educatiei fizice si intelectuale a tinerilor, a schimbat relatiile sociale, aşezându-i pe senatori si pe simplii ostasi pe acelasi piedestal. Edward Camplin, profesor la Princeton, nuanteaza, vorbind despre ,,un artist si un interpret neobosit care, intâmplator, era si imparat al Romei”, despre un ,,om de relatii publice inaintea vremii sale, cu o intelegere fina a ceea ce doreau oamenii, adesea chiar inainte sa stie ei insisi”, noteaza Magazin istoric. Tacitus, marele acuzator al lui Nero, scria ca nimeni nu stie daca Roma a fost incendiata sau a ars accidental. Primarul din Anzi zice: ,,Dupa ce am fost ales primar, am decis sa fac aceasta reabilitare a lui Nero. Am lipit afise pe care scria: ‘Anzio, orasul lui Nero’. Unii au spus:,,Dar, domnule primar, a omorât multi crestini.” Le-am spus:,,Numai câtiva – nimic, comparativ cu miile de crestini ucisi mai târziu in imperiu.’”

                        Alessandro Viscogliosi, profesor de arhitectura greaca si romana, spune despre Nero: ,,Voia sa fie aproape de popor, dar in calitate de zeu, nu de prieten”. Megalomanie, evident, dar o megalomania fermecatoare, interesanta, cred unii. Deseori este comparat cu Hitler si Stalin, dar cei care trudesc la reabilitarea sa spun ca acestia erau lipsiti de imaginatie. Operatorii italieni de turism incearca sa exploateze ,,mitul” Nero dintr-o alta perspectiva, unele dintre contributiile arhitecturale si culturale ale epocii imparatului-monstru bucurându-se de o audienta iesita din comun.

                        Nero a fost un fel de bomba aruncata de destin in mijlocul unei civilizatii foarte complicate. In Anzio, unde s-a nascut, i-a fost ridicata in 2010 o statuie pe care citim:,,In timpul domniei lui, imperiul s-a bucurat de o perioada de pace, de mare stralucire si de reforme importante”. Pâna si grecii, care nu sunt mari iubitori de Nero, apreciaza faptul ca monstrul, aplaudându-le contributiile culturale de exceptie, i-a scutit de plata taxelor catre imperiu.

                        Istoricul Miriam Griffin, de la Oxford, il caracterizeaza interesant, spunând despre el ca ,,a evadat din ce in ce mai mult intr-o lume a fanteziei”. O lume care, in cele din urma, s-a prabusit peste el. Actualele tentatii de reabilitare risca, sunt de parere multi, ca si realitatea contemporana sa-si prabuseasca violent asupra sa oprobriul. El ramâne, din multe puncte de vedere, o caricatura de om. A iesit invingator la toate intrecerile olimpice la care a participat. Participând la o cursa cu un car tras de zece cai, nu a contat faptul ca era sa moara, dupa ce a cazut.

                        A fost fost declarat invingator. Ii mituia pe arbitri si pe competitori cu o nonsalanta care ar rivaliza cu practicile contemporane ale unor patroni de cluburi de fotbal. Nero, un avorton al istoriei. Va fi un succes incercarea sa de reabilitare? In materie de manipulare a constiintei publice, imaginatia are inca o forta creatoare de poveste…

                        Piata imobiliara bacauana dupa sase ani de criza economica

                        de
                        Petru Done
                        -

                        Preturile apartamentelor de 3 camere au scazut cu 38,9% * Din acest an, scaderea de preturi s-a temperat

                        Analistii pietei imobiliare de la noi au emis, inca de la inceputul acestui an, ipoteza ca 2014 va insemna dezmortirea pietei si au vorbit de interesul in crestere al investitorilor. Totul, dupa nu mai putin de sase ani de efecte vizibile ale crizei economice. Liderul pietei imobiliare bacauane, Compania Apollon, a intocmit in acest sens o radiografie a evolutiei pietei locale in cei sase ani de criza, pe categorii de locuinte si zone rezidentiale. Concluziile acestei analize vi le prezentam in cele ce urmeaza.

                        Din analiza preturilor medii de tranzactionare la apartamente 3 camere situate in zona Nord a orasului reiese ca preturile au scazut cu aproximativ 34,2 procente in perioada 2008-2014, scaderea moderându-se in perioada 2013 – Semestrul I din 2014, fiind de aproximativ 5%. In cartierul Nord-Stefan cel Mare, preturile in 2014 au fost in scadere cu aproximativ 34% fata de perioada de inceput a crizei si cu aproximativ 4,6% mai mici decât in urma cu 12 luni.

                        imobiliare tabel

                        Comparativ cu anul 2013, de exemplu, in zona cartierelor Energiei-Gara preturile la apartamentele cu 3 camere s-au mentinut la un nivel relativ stabil pâna in semestrul I din 2014, pretul inregistrând doar o mica scadere de 6,2%. In anul 2013, un apartament de 3 camere (72 mp utili) se vindea cu aproximativ 48.000 de euro, iar in prezent acelasi apartament s-a vândut cu 45.000 de euro.
                        Pe pagina web a companiei Apollon pot fi comparate preturile medii ale locuintelor din diferite zone ale orasului, in grafice sugestive (http://www.apollon.ro/indicele-imobiliar.html).

                        Urmeaza Dolce & Gabbana?

                        de
                        Ion Fercu
                        -

                        Invatamântul preuniversitar este gratuit? Aiurea! Cu un buget de stat care ofteaza ca un muribund care-l cauta din ochi pe preot ori de câte ori ii aduci aminte de acel glumet procent de 6 la suta pe care ar trebui sa-l aloce educatiei si invatamantului, conform legii, nu te poti astepta la asta. Din pacate, ca si cum aceasta pacoste numita buget, dublata si de aroganta proverbial-eterna a Ministerului de Finante, nu ar fi suficienta, chiar si unii slujitori ai scolii trudesc din greu la transformarea invatamântului de stat in invatamânt privat. La o recenta intâlnire cu managerii institutiilor de invatamânt, prof. Theodora Sotcan, inspector scolar general, a pus cu fermitate degetul pe aceasta rana. O rana asupra careia se va apleca, in incercarea de a o lecui…

                        In esenta, managerul judetean al Invatamântului a asezat la zid “moda auxiliarelor” si a puzderiei de concursuri scolare platite de parinti, a tentatiei unor cadre didactice de a deveni, in scoala, agenti comerciali ai unor edituri/firme. La acelasi zid au fost puse si practicile de constituire, sub forme mai mult sau mai putin mascate, a fondurilor clasei si scolii.

                        Moda auxiliarelor este o adevarata epidemie. Tâncii din primar, dar si unii din preprimar, merg cocosati la scoala, din cauza greutatii a tot felul de caiete si manuale auxiliare platite de catre parinti. Unii parinti, intrând in acest joc absurd al auxiliarelor, au inceput sa-i evalueze pe invatatori si pe unii profesori dupa numarul de auxiliare cumparate de pruncii lor, la sugestia… imperativa a acestora. Intreaba prof.Theodora Sotcan: “Aduc intotdeauna plusvaloare aceste auxiliare?” Mai zice despre fondul clasei/scolii: “Elevul nu trebuie evaluat in functie de contributia parintilor!”. Si ultima moda, “Scoala dupa scoala”, tinde catre paroxism, de vreme ce pâna si clasa ZERO, in numele “sporirii volumului de cunostinte”, a fost atrasa in acest aiurit joc al intereselor comerciale. Nici isteria uniformelor/tinutelor “de firma” nu lipseste din acest peisaj. Pâna la mofturile cu staif gen Armani sau Dolce /Gabanna nu mai e decât un pas amarat.

                        Atunci când un sponsor dezinteresant doneaza unei scoli, cu acte, mobilier sau aparatura, aplaud acest gest. Dar când parintii sunt obligati, prin practici jenante de manipulare, sa cotizeze, e aiurea de tot…

                        O tara de studiosi

                        de
                        Răzvan Bibire
                        -

                        Nu trece zi in care sa nu auzi ca la câte o institutie s-a tinut vreun curs de formare pe o oarece tema, in care angajatii au fost invatati de niste formatori sa foloseasca cu succes cuvinte englezite in loc de cuvintele neaose.

                        România s-a transformat, parca, intr-o imensa sala de clasa in care angajatii ard de nerabdare sa invete, sa se perfectioneze, sa soarba cu nesat din cupa cunoasterii.

                        Cursurile sunt, in general, finantate din fonduri UE. Daca nu-s fonduri UE, nu e problema, se gasesc bani pentru a plati dorinta de invatare continua a salariatilor. Nu-s bani pentru plata facturilor la utilitati, pentru decontarea abonamentelor, pentru cheltuielile cu rechizitele, insa aproape mereu se gasesc bani pentru cursuri. Si nu putini.

                        Ce se invata la cursuri nu conteaza prea mult. De cele mai multe ori, angajatii sunt chemati in week-enduri sau dupa program sa asculte, plictisiti, cum li se vorbeste cu accent de Bruxelles despre meseria lor. Doar ca, in loc de cuvintele pe care le stiu din limba româna, se folosesc cuvinte englezesti.
                        Invata cursantii ceva nou? De cele mai multe ori, nu. Caci aproape singurul scop al acestor cursuri este sa plimbe niste bani din buzunarul statului in buzunarele unor rude sau prieteni ai directorilor de scoli sau alte institutii publice.

                        In acest timp, unitatile respective se confrunta cu probleme ce nu-si gasesc finantare. Se prabusesc zidurile, angajatii orbesc din cauza lipsei luminii, frigul este, iarna, la el acasa, nu sunt fonduri pentru copiatoare, pentru mobilier, pentru zugraveala. Bugetul nu are bani pentru asa ceva, Bruxelles-ul nu da, ca e vorba de alte capitole de buget. Si uite-asa, ne aflam ca intr-un banc cu prosti, invatând angajatii sa lucreze cu computerele desi institutia in care lucreaza nu are bani sa cumpere calculatoare.

                        1...3.7613.7623.763...5.869Pagina 3.762 din 5.869

                        ULTIMELE ȘTIRI