Combinatul siderurgic de la Oțelu Roșu, situat în județul Caraș-Severin, cu o istorie industrială de peste 220 de ani, se apropie de momentul crucial al vânzării, după ce compania Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), actualul proprietar, a intrat în faliment la sfârșitul lunii iulie, după o perioadă de aproximativ un an și jumătate de insolvență.

Lichidatorul judiciar a anunțat că urmează să fie supusă votului creditorilor vânzarea în bloc a activelor combinatului prin licitație publică cu strigare, conform unor date analizate de Profit.ro. Activele combinatului au fost evaluate la aproximativ 138,76 milioane lei (echivalentul a 28,19 milioane euro). Această sumă include construcțiile, care reprezintă cea mai mare parte (peste 72 milioane lei), echipamentele tehnologice (47 milioane lei) și terenurile (14 milioane lei).

Cel mai mare creditor al LDME este Eco Wind Power SRL, o companie controlată de familia antreprenorului Dorinel Umbrărescu, unul dintre cei mai mari constructori de drumuri din România. Aceasta deține creanțe în valoare totală de 126,9 milioane lei, reprezentând aproape 84% din totalul datoriilor. Eco Wind Power SRL și-a consolidat poziția preluând creanțele Linde Gaz și ANAF, în valoare de 836.000 lei, respectiv 123,3 milioane lei, precum și cele de 2,7 milioane lei de la Moldmetal Trading SRL și MMS Minerals & Metals Solutions SRL.

Există speculații că firma familiei Umbrărescu va participa la licitația publică, folosind valoarea creanțelor sale pentru a achiziționa combinatul. Totuși, rămâne de văzut dacă va fi necesară achitarea unei diferențe în bani pentru a acoperi prețul final de achiziție. Dorința lui Dorinel Umbrărescu de a prelua combinatul nu este o surpriză, fiind menționată în discursurile publice ale unor politicieni precum premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Combinatul siderurgic de la Oțelu Roșu a fost achiziționat în 2019 de LDME de la Ductil Steel, o altă companie aflată în insolvență, care fusese anterior deținută de grupul rus Mechel. În trecut, această unitate producea țevi de oțel și oțeluri aliate pentru industria metalurgică, având un rol important în economia locală.

Cu o istorie ce datează din 1796, combinatul din Oțelu Roșu a fost un pilon al industriei siderurgice din România, funcționând încă din perioada Imperiului Habsburgic. Vânzarea acestuia reprezintă un moment critic pentru viitorul industriei metalurgice locale și pentru locuitorii orașului. Decizia finală a licitației ar putea aduce o nouă eră pentru acest simbol industrial, sub conducerea antreprenorului Dorinel Umbrărescu.

Un nou an școlar își deschide porțile într-o Românie în care realitatea din sălile de clasă contrastează puternic cu discursurile festive ale politicienilor. În multe școli din mediul rural, elevii sunt înghesuiți în săli de clasă insalubre, cu pereți nezugrăviți, bănci vechi și toalete aflate în curțile unităților de învățământ, fără apă curentă sau condiții decente de igienă. În ciuda promisiunilor de modernizare și a anilor trecuți de la aderarea României la Uniunea Europeană, educația românească primește în continuare „firimituri” dintr-un buget dedicat altor priorități.

În timp ce fondurile pentru armament și achiziții militare cresc vertiginos, guvernul alocă educației resurse insuficiente pentru a asigura condiții de bază. Banii cheltuiți pe sisteme de armament, care nici măcar nu se știe când vor fi livrate, devin un subiect sensibil în contextul în care multe școli nu au încălzire pe timpul iernii sau materiale didactice suficiente.

Profesorii se confruntă cu provocări multiple în acest nou an școlar. Pe lângă problemele infrastructurale, aceștia trebuie să facă față și unui val tot mai mare de agresiune psihică și fizică din partea elevilor și părinților. Lipsa de respect față de cadrele didactice și de actul educațional în general este un fenomen tot mai des întâlnit. Profesorii sunt criticați nu doar de către elevii care evită studiul și disciplina, ci și de părinți convinși că știu mai bine cum trebuie să fie educați copiii lor. În acest context, autoritatea profesorului scade, iar rolul acestuia se transformă dintr-un mentor al cunoașterii într-o țintă a frustrărilor sociale.

În ceea ce privește programa școlară, istoria românilor devine „Cenușăreasa” educației. În timp ce programele sunt încărcate cu referințe și studii despre alte națiuni, istoria proprie este marginalizată, ceea ce contribuie la o lipsă de conștientizare a drepturilor și responsabilităților civice. Ignorarea valorilor naționale și a istoriei locale are un efect direct asupra tinerilor, care ajung să nu mai înțeleagă de ce este important să cunoască și să apere drepturile cetățenești, perpetuând un sentiment de apatie față de participarea activă în societate.

Un alt aspect controversat al noului an școlar este birocrația excesivă care sufocă profesorii. În loc să se concentreze pe predare și pe stimularea creativității și a gândirii critice în rândul elevilor, profesorii trebuie să completeze zeci de fișe, rapoarte și documente administrative. Acest surplus de hârțogăraie reduce semnificativ timpul și energia pe care cadrele didactice le-ar putea aloca pregătirii lecțiilor și interacțiunii cu elevii.

Mai mult, evaluarea profesorilor de către elevi devine o practică, însă cu riscuri majore. În loc să fie apreciați pentru competențele lor și pentru contribuția la formarea elevilor, profesorii riscă să fie evaluați pe criterii subiective, uneori necorelate cu performanțele educaționale reale. Elevii pot ajunge să considere că un profesor „cool” este mai bun decât unul exigent, iar această tendință poate duce la degradarea calității actului educațional.

La finalul acestui an școlar, un alt capitol delicat va fi cel al examenelor naționale. Deși ar trebui să fie un barometru al cunoștințelor dobândite, examenele sunt adesea simplificate pentru a evita scăderea notelor și pentru a crea o iluzie a succesului în educație. În realitate, mulți dintre absolvenți nu își mai văd viitorul în țară și privesc studiile ca pe o etapă necesară pentru a emigra și a-și construi o viață mai bună în alte state.

Un nou an școlar începe sub semnul unor vechi probleme care par să se adâncească. Lipsa de investiții, birocrația sufocantă, marginalizarea profesorilor și ignorarea valorilor naționale sunt doar câteva dintre provocările care definesc educația din România. În timp ce politicienii vorbesc despre reforme și viitor, realitatea din școli spune o cu totul altă poveste: una despre neglijență, sărăcie și un sistem educațional care continuă să fie subfinanțat și neglijat.

Memoria Eroilor căzuți la datorie acum 107 ani în luptele duse în Primul Război Mondial de Armata Română pe Dealul Cireșoaia, care se află între orașele Slănic-Moldova și Târgu Ocna, a fost omagiată și în acest an, sâmbătă, 7 septembrie, printr-un ceremonial militar-religios și prin alte manifestări comemorative. Ceremonialul a avut loc la monumentul ridicat în arealul în care încă se mai văd urmele tranșeelor de acum 107 ani și a fost organizat în cinstea eroilor Regimentului 15 Infanterie „Războieni” căzuți în lupe acolo. Ceremonialul a fost precedat de o slujbă de pomenire și de evocare a evenimentelor la Crucea ridicată în anul 1935 pentru cinstirea militarilor Regimentului nr 27 Bacău căzuți tot aici în 1917. La final, în centrul stațiunii de pe valea Slănicului a avut loc prezentarea recentei și monumentalei lucrări „Sub flamura eternității – Regimentul 27 Infanterie Bacău” a profesorului și istoricului Corneliu Stoica.

La ceremonialul militar-religios au venit militari ai Brigăzii Mecanizate „Podu înalt”, din Iași, continuatoarea Regimentului 15 Infanterie, care au asigurat garda de onoare, subprefectul Gabriel Lupu și primarii orașelor Slănic-Moldova și Târgu Ocna, dar și reprezentanții filialelor din Bacău și Roman ale Asociației Naționale Cultul Eroilor. Filiala Cultul Eroilor din Bacău a fost reprezentată de președintele Dănuț Voicu și de secretarul Petru Done. La monument au făcut de gardă și membri ai Asociației Tradiții Militare Românești, condusă de col. (rtr) Stelian Cojocaru, cu elevi de la colegiile băcăuane „Mihai Eminescu” și „N. V. Karpen” și studenți, costumați în uniforme specifice Armatei Române din Primul Război Mondial.

Ceremonialul a început cu slujbe religioase susținute de preoți ortodocși și romano-catolici. În soborul preoților ortodocși s-au aflat arhimandritul Andrei Ioniță, de la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, și starețul Schitului „Cuviosul Eftimie cel Mare”, Claudiu Panțîru, de pe Dealul Cireșoaia.

Evenimentul a fost evocat de primarul orașului Slănic-Moldova, Gheorghe Baciu, și de locțiitorul comandantului Brigăzii Mecanizate „Podu Înalt”, col. Ionel Lucian Sandu.

La final, la monument au fost depuse coroane de flori.

Ceremonialul militar religios a fost precedat de o manifestare organizată pentru comemorarea eroilor Regimentului 27 Bacău, la crucea ridicată în 1935 pentru cinstirea memoriei lor. La acest eveniment, aflat la a cincea ediție, au venit primarii orașelor Târgu Ocna – Cristian-Aurelian Ciubotaru și Slănic-Moldova – Gheorghe Baciu, directorul Muzeului Militar din Iași – col. (r) Dan Prisăcaru, istoricul Sorin Grumuș, Ion Luncanu, Presedintele Asociației 15 Dorobanți „Războieni” și reprezentanții filialelor Cultul Eroilor din Bacău și Roman și ai Asociației Tradiții Militare Românești, din Bacău. Acest eveniment a început cu o slujbă de pomenire și a continuat cu scurte evocări a istoriei eroicelor lupte în care au căzut militarii Regimentului 27. Au vorbit col. (rtr) Stelian Cojocaru, Cristian-Aurelian Ciubotaru, arhimandritul Andrei Ioniță – delegatul Arhiepiscopului Romanului și Bacăului, Dănuț Voicu și Gheorghe Baciu. De asemenea, a fost recitată „Balada crucii de mesteacăn”, scrisă de Artur Enășescu, evocându-se ridicarea în zonă, după bătăliile din 1917, a sute de cruci de mesteacăn acolo unde au fost înhumați eroii. La final, la crucea Eroilor au fost depuse coroane de flori.

După ceremonialul de pe Dealul Cireșoaia, participanții au coborât în parcul central al Stațiunii Slănic-Moldova, unde, în Foișorul de muzică, a fost prezentată monumentala lucrare semnată de Corneliu Stoica „Sub flamura eternității – Regimentul 27 Infanterie Bacău”. Cartea a fost prezentată de primarul Gheorghe Baciu, de generalul cu patru stele (rtr) dr. Vasile Jenică Apostol și de Dănuț Voicu. Cu acest prilej, primarul orașului Slănic-Moldova a dăruit celor prezenți numeroase exemplare din lucrarea prezentată.

La final, pe terasa foișorului a urcat fanfara Brigăzii „Podu Înalt”, care a susținut un scurt recital de marșuri, de valsuri și de alte melodii.