Acasă Blog Pagina 3641

Urmărit internațional, la solicitarea autorităților judiciare germane, depistat

    La data de 22 ianuarie a.c., polițiștii Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni au depistat un bărbat de 32 de ani, din comuna Corbasca, urmărit internațional la solicitarea autorităților judiciare din Germania.

    Pe numele celui în cauză autoritățile germane au emis mandat european de arestare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

    Bărbatul a fost condus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea sa pentru 24 de ore.

    Acesta va fi prezentat judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău cu propunere de arestare preventivă, urmând a se declanșa procedura de extrădare.

    Ileana Sipoteanu: „Nu spun Bacaului ‘Ce mult te-am iubit’ ci ‘Ce mult te iubesc'”

    La sfârsitul saptamânii trecute, Pub S a gazduit „Festivalul Provocarea Talentelor”, urmat de concertul „Parfum de iubire” sustinut de artista Ileana Sipoteanu si invitatii ei. Evenimentul a fost dedicat zilei de nastere a poetului national Mihai Eminescu. La festival au participat mai multi copii din Bacau si alte orase din tara, iar Ileana Sipoteanu a fost presedinte de juriu.

    -Cum a fost prestatia copiilor in festival?

    -Copii nostri din toata tara sunt frumosi si foarte talentati. Atât am de spus: trebuie lucrat la repertoriu. Un repertoriu adecvat vârstei, costume adecvate vârstei lor, trebuie cântat mai mult in limba româna, pentru ca in momentul când tu inveti si cânti bine in limba româna, poti sa cânti bine si in celelalte limbi. Daca nu stii sa cânti, n-ai cum sa redai mesajul. Copiii nu au nici o vina, trebuie subliniat asta. Eu gasesc vina in primul rând la parinti care ar trebui sa se ocupe de acest aspect. Sa caute specialisti, sa faca cu ei in primul rand, inainte de musica sau teatru, sa faca dictie. Daca nu vorbesti bine in limba romana, sa se inteleaga ce cânti, sa transmiti mesajul, faci aceasta meserie de dragul artei. Apoi profesorii. Profesorii trebuie sa aiba grija de repertoriu, un repertoriu adecvat pentru vârsta lor. Este inuman sa ascult o melodie grea pentru o voce de copil intre 5 si 10 ani. Le-am spus copiilor de la bun inceput: nimenu nu va hotaraste voua viitorul. Niciun membru al juriului, oricine ar fi. Noroc sa ai, munca, tenacitate, sa-ti faci un repertoriu personal.

    -Cred ca e vorba si despre bani.

    -Sa stiti ca totul pleaca de la bani. Arta, cultura, muzica, divertismentul, se fac cu foarte multi bani.Daca nu-i ai, mai bine nu mai faci. Investitiile sunt necesare. Fara bani, nu se poate. Trebuie sa invatam sa nu mai fim tara „Lasa ma ca merge si asa”. Daca noi, oamenii, nu ne facem viata frumoasa, sa nu asteptam de la nimeni sa ne-o faca.

    -Va amintiti când ati fost ultima data in Bacau?

    -Eu am fost de multe ori in Bacau, mai mult in trecere dar am avut si doua-trei spectacole, dupa Revolutie. Atât de lung e Bacaul asta incât am impresia ca nu se mai sfârseste. Este foarte frumos si nu-mi dau seama daca s-a schimbat ceva in orasul asta. Dumneavoastra trebuie sa imi spuneti.

    ileana 1

    -Aveti prieteni in Bacau?

    -Am foarte multi prieteni in Bacau. In primul rând am fata care s-a ocupat de foarte multi ani de fun-club-ul Ileana Sipoteanu. Este vorba de Elena Roznovat. Trebuie sa va spun ca primul fun-club Ileana Sipoteanu din România a fost aici in Bacau. Pe urma a fost la Galati si in alte orase din tara. Fun-club-ul a avut multi membri, acum nu mai stiu daca este atât de activ. Pentru ca dupa 1995, au fost „ape tulburi”. Generatia celor care au crescut cu muzica mea au mai inaintat in vârsta. Multi dintre ei nu au internet, nu au facebook.

    -In acest sens, pentru cei care nu au acces la internet si vor sa afle mai mult despre dumneavoastra, ce mai face Ileana Sipoteanu?

    -Eu sunt un om activ. Am spectacole. Noi chiar avem acum un proiect inceput in 2014, dar se intinde si pe 2015 si poate mai departe. Proiectul se numeste „Slagarele României”, cu care noi mergem in marele orase ale tarii, si e posibil sa ajungem si in Bacau. Este absolut minunat, pentru ca descoperim oameni care ne iubesc cu adevarat, oameni care ne iubesc cântecele si care cânta impreuna cu noi.

    -Când spuneti „noi” in acest proiect, la cine va referiti?

    -La Gabriel Dorobantu, Mihai Constantinescu, Alexandru Jula, Stela Enache, Marina Florea, Adrian Daminescu, Gheorghe Gheorghiu si multi altii. In acest proiect mergem prin rotatie, nu toti odata. Câte 5-6 artisti. Sper sa ne revedem la Bacau cât de curând. Nu spun Bacaului „Ce mult te-am iubit” ci „Ce mult te iubesc”.

    Elevii de la Scoala „Spiru Haret” au sarbatorit Mica Unire

    In sala de conferinte a Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”, elevii claselor a III-a B, a V-a A si a VIII-a A, de la Scoala „Spiru Haret” Bacau, coordonati de profesorii Gabriela Veliche – director, Simona Sachelaru – consilier educativ si Geanina Damaschin, au sarbatorit, vineri dimineata, de la ora 8.00, o zi importanta din istoria tarii – Unirea Principatelor Române, infaptuita pe 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859, la Iasi) si Tarii Românesti (24 ianuarie 1859, la Bucuresti), moment ce a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor, deschizând calea spre realizarea dezideratelor nationale si progresul societatii românesti.

    Activitatea a inceput cu intonarea Imnului României, 24 ianuarie 1859 fiind momentul in care „s-a deblocat visul românilor de a fi uniti intr-un singur stat”, dupa cum a explicat prof. Gabriela Veliche, si a continuat cu momente artistice in care fiecare elev a citit povestiri istorice de pe vremea lui Cuza, au purtat dialoguri deschise despre acea etapa din istoria noastre, au ascultat si cântat cântece ce marcheaza acele vremuri.

    Activitatea s-a dovedit a fi o adevarata lectie de istorie, prin care s-a urmarit, dupa cum au spus profesorii organizatori, sensibilizarea elevilor privind trecutul patriei, cunoasterea istoriei tarii, alaturi de dezvoltarea lor pe parte lingvistica si de exprimare.

    Toate prezentarile elevilor au fost pregatite in detaliu, de fiecare, si au oglindit domnia lui Alexandru Ioan Cuza in literatura populara, alaturi de celelalte mari personalitati ale istoriei, artizanii care au infaptuit Unirea, printre care, cei mai cunoscuti, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri.

    In final, elevii au rememorat tot ce s-a vorbit intr-o altfel de ora de istorie, au inteles ca Al.I Cuza a fost un innoitor de tara, prin reformele care le-a dat, in principal Reforma Invatamântului, Reforma agrara, secularizarea averilor bisericesti sau introducerea unei unitati de masura. Incheierea a apartinut tot elevilor, care si-au dat mâna cu mâna intr-o Hora a Unirii.

    [wonderplugin_gallery id=”147″]

    Sport Club Bacau, actionariat deschis

    Dezbaterea organizata de cotidianul „Desteptarea” a oferit solutia: echipa de fotbal a orasului isi va dezvolta bugetul si schema de functionare prin implicarea mediului de afaceri privat

    Largirea numarului de membri fondatori, nelimitata

    De la echipa tuturor si a nimanui, la echipa intregului oras. Perceputa, ani in sir si in mod pe deplin justificat, drept o grupare bugetofaga, aflata sub controlul unui grup de interese care nu si-a asumat niciodata responsabilitatea manageriala si financiara, Sport Club Bacau a optat, in sfârsit, pentru deschidere. O deschidere financiara, prin trecerea la un actionariat deschis, dar si una de imagine, divizionara B urmând sa reprezinte, cu adevarat, intreaga comunitate bacauana. Nodul gordian a fost taiat joi seara, cu ocazia dezbaterii organizate de cotidianul „Desteptarea” la Centrul de Afaceri si la care au participat reprezentanti ai clubului, ai autoritatilor locale si ai mediului de afaceri.

    „In forma actuala, cu doar trei sau cinci membri fondatori, echipa aceasta nu reprezinta Bacaului, ci un grup de persoane. Pâna acum, perceptia generala a fost ca prin aceasta echipa se spala bani. E nevoie de reasezarea Asociatiei Sport Club Bacau, pe principii de eficienta, transparenta si deschidere totala”, a fost concluzia generala. Solutia? Atragerea mediului de afaceri privat, dar si a persoanelor fizice, prin largirea, nelimitata, a numarului de membri fondatori.

    10.000 lei/ firma si 1.000 lei/ persoana fixa

    Propunerea finantatorului Willy Impex SRL Vasile Paun de a se crea un actionariat deschis la Sport Club Bacau, cu o cotizatie anuala de 10.000 lei per firma si 1.000 lei/ persoana fizica a fost imbratisata atât de oamenii de afaceri prezenti, cât si de autoritatile locale. „Este singura varianta viabila. In felul acesta, oricine este dispus sa achite suma respectiva, devine membru in Asociatie”, a opinat dr. Cristian Postolache, de la Clinica Gauss. A existat si o alternativa, care a apartinut viceprimarului Radu Ababei („o Societate pe Actiuni cu un triplu parteneriat: 40% Consiliul Local, 40% marile firme private si 20 % independentii”), insa aceasta propunere a fost respinsa din start.

    „Implicarea politicului poate reprezenta un risc major. Gânditi-va doar la faptul ca in 2016 poate veni un alt grup de consilieri, care sa nu fie de acord cu SA-ul”, a avertizat reprezentantul SC Aerostar SA, Doru Damaschin, care a adaugat: „Va fi greu ca Asociatia Sport Club Bacau sa se autofinanteze, dar spre asta trebuie sa tindem. Avem nevoie sa atragem oameni care au reusit in afaceri. Crescând transparenta, crestem si increderea in Asociatie, care nu va mai fi condusa doar de o mâna de oameni, ca pâna acum”.

    Profitul nu va fi retras

    In urma demisiei lui Liviu Goian, Claudiu Nastasa, Gabriel Lupu, Marius Danciu si Liviu Rusu Asociatia Sport Club Bacau are, in momentul de fata, doar trei membri: Remus Pozânarea, Cristi Ciocoiu si Cornel Gavrilescu. „Cei trei sunt, practic, si proprietarii clubului. Iata de ce este nevoie de cooptarea de noi membri fondatori prin crearea unui actionariat deschis. Astfel, orice cotizant sau socios, ca sa utilizam termenul spaniol, intra in Asociatia Sport Club Bacau cu un vot, iar cooptarea membrilor ramâne permanent deschisa”, a subliniat Vasile Paun, care a punctat: „Membrii care pot fi in numar si de 10.000 A1, nu sunt retribuiti.

    Ei isi vor delega un Consiliu Director ce va stabili partea executiva retribuita (staff tehnic, etc.), dar si obiectivele sportive ale clubului. Trebuie precizat ca profitul nu va fi retras si ca discutiile cu sponsorii se vor purta separat. Una sunt membrii si alta sunt sponsorii”. Alfio Cicchine, reprezentantul SIR Safety, principalul sponsor al Sport Clubului, a dat asigurari ca firma pe care o conduce va ramâne alaturi de echipa: „Vom continua finantarea echipei si in calitate de viitori membri ai Asociatiei”.

    „Echipa are nevoie de bani acum”

    Pozitia autoritatilor locale a fost una fara echivoc. „In parteneriatul de care pomeniti, nu se poate implica si Consiliul Judetean. Avem un buget limitat, insa, in functie de pasii pe care ii veti face, putem discuta pe Legea 350/ 2005”, a afirmat vicepresedintele CJ, Ionel Floroiu. „Primaria nu are control direct asupra Asociatiei Sport Club, care este una de drept privat. Nu noi decidem. Ca o parere personala, insa, consider oportuna crearea unui actionariat deschis la aceasta asociatie”, a declarat administratorul public al municipiului, Leonard Padureanu, care a tinut sa precizeze ca si in 2015, echipa va beneficia de sustinere din partea municipalitatii in ceea ce priveste finantarea nerambursabila.

    „Pentru a accesa proiectul de finantare nerambursabila, dar si pentru a inchide anul competitional in curs, avem nevoie sa strângem, prin intermediul viitorilor noi membri, in jur de 8-9 miliarde de lei vechi”, a spus dr. Cristian Postolache. „Echipa are nevoie de bani acum deoarece este in plin proces de pregatire. Prin urmare, trebuie grabite lucrurile”, a avertizat consilierul local Cristi Manolache. „In urmatoarele 30 de zile, vom definitiva toate aspectele legate de statut si de primirea de noi membri”, a declarat presedintele SC-ului, Remus Pozânarea. „Practic, se inchide un ciclu si se deschide un altul”, a concluzionat Cristi Ciocoiu, reprezentantul Sport Clubului, echipa care, dupa ce a fost a tuturor si a nimanui, tinde sa devina a intregului oras.
    Dan Sion

    Pleaca in cantonament

    Astazi, Sport Club Bacau va pleca intr-un stagiu de pregatire centralizata la Slanic Moldova. Antrenorul Cristi Popovici va deplasa un efectiv de 25 de jucatori, inclusiv noile achizitii Ionut Ursu, Constantin Druga, Vladut Pavel, Cosmin Neagu si Andrei Pavel, toti acestia semnând contracte cu o durata de doi ani si jumatate. Din lotul bacauan nu mai fac parte atacantii Predoiu (la care s-a renuntat) si Huiban, care nu a acceptat o intelegere pâna in vara lui 2017. Vinerea trecuta, Sport Club a bifat si primul amical al anului, surclasând cu 8-0 divizionara D Atletico Vaslui, prin golurile marcate de Rusu (2, unul din 11 m), Hurdubei (2, unul din 11 m), Cainari si Cosmin Neagu (3, unul din 11m).

    Pe „Municipal”, de-abia in 2016

    La dezbaterea organizata joi, de cotidianul „Desteptarea”, reprezentantii Primariei au anuntat ca stadionul „Municipal” ar urma sa fie refacut in trei etape, pâna in 2018. Conform planului prezentat de autoritati, Sport Club Bacau nu va putea evolua pe „Municipal” mai devreme de vara lui 2016, atunci când este prevazuta finalizarea tribunei B, cu o capacitate de 8.000 locuri si a suprafetei de joc. In 2017 ar urma sa fie terminate lucrarile la tribuna A, pentru ca in 2018 sa se finalizeze peluzele si parcarile stadionului.

    Actualitatea lui Vasile Alecsandri

    Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau organizeaza sâmbata, 24 ianuarie 2015, ora 12.00, în sala de lectura a Bibliotecii Central Universitare „Vasile Alecsandri” (corp C, intrarea de lânga parc), DIALOGURI ACADEMICE, manifestare care îsi propune sa readuca în discutie personalitatea lui Vasile Alecsandri si modul cum se raporteaza la ea, astazi, comunitatea academica, dar si bacauanii.

    Sunt invitati scriitori, oameni de cultura, reprezentanti ai institutiilor locale, profesori, studenti si elevi. Manifestarea va cuprinde o dezbatere vizând actualitatea scriitorului si a diplomatului Alecsandri si lansarea unei carti aparuta în cadrul proiectului „Branduri culturale bacauane – Vasile Alecsandri”, finantat de Consiliul Local Bacau.

    În cadrul dezbaterii „Inactualitatea lui Vasile Alecsandri?” vor exprima puncte de vedere criticul literar Constantin Calin, istoricul Anton Cosa, jurnalistul Radu Stefan, profesorul universitar Gabriel Lazar (presedintele Senatului Universitatii) si profesorul universitar Radu Ababei (viceprimar al municipiului Bacau).

    Despre volumul Mon cher Basile. Eseu despre identitarul lui Vasile Alecsandri, de Adrian Jicu, va vorbi criticul literar Vasile Spiridon, de la Facultatea de Litere. Moderatorul întâlnirii va fi Adrian Jicu.

    ALERTĂ ANM: Informare meteo de precipitații și intensificări ale vântului în întreaga țară, de vineri seară

      Administrația Națională de Meteorologie /ANM/ a emis, vineri, o informare meteo de ploi abundente, lapoviță, ninsoare și intensificări ale vântului, valabilă din această seară, de la ora 18,00, până duminică dimineață.

      Conform meteorologilor, în intervalul 23 ianuarie, ora 18,00 — 25 ianuarie, ora 10,00, aria precipitațiilor va cuprinde cea mai mare parte a țării. Acestea vor fi, la început, sub formă de ploaie, iar la munte, treptat vor predomina ninsorile.

      În cursul nopții de sâmbătă spre duminică (24/25 ianuarie), precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare se vor semnala și în cea mai mare parte a Moldovei, local în Transilvania și pe spații restrânse în rest.

      În Banat și Oltenia cantitățile de precipitații vor fi mai abundente și vor depăși local 15-20 l/mp și izolat, în zona deluroasă și montană aferentă, 30-40 l/mp.

      De asemenea, în Carpații Meridionali și în Munții Banatului se va depune strat consistent de zăpadă, iar vântul va avea intensificări mai ales pe creste cu viteze ce vor depăși la rafală 70-80 km/h viscolind și spulberând zăpada.

      Temporar, intensificări ale vântului se vor semnala local în regiunile sudice și pe arii restrânse în centru, cu viteze de 45-55 km/h și, izolat, peste 55-65 km/h.

      ANM precizează că, în cursul zilei de duminică, 25 ianuarie și al nopții de duminică spre luni (25/26 ianuarie), va mai ninge în zonele montane, iar în restul teritoriului vor fi precipitații mixte. Totodată, în regiunile sudice și estice se vor cumula cantități de precipitații în jurul a 10 l/mp.

      AGERPRES

      O lege cu dedicatie ameninta sa tulbure apele in Justitie

        Un proiect de lege privind traducatorii si interpretii judiciari, pus în dezbatere publica, in mare liniste, de catre Ministerul Justitiei a inflamat spiritele in rândul celor direct afectati. Traducatorii din intreaga tara ameninta ca vor bloca activitatea daca acest proiect va fi aprobat.

        Proiectul isi propune sa coordoneze activitatea traducatorilor autorizati si interpretilor judiciari, dar si un anumit control care nu este vazut cu ochi buni de catre cei care desfasoara aceasta activitate. Controlul si coordonarea ar urma sa se exercite de catre Ministerul Justitiei, prin compartimentul de specialitate.

        Suspect, insa, in opinia traducatorilor, este faptul ca in toata aceasta ecuatie apare si un intermediar, despre care, in proiect, se spune vag doar ca se numeste Uniunea Nationala a Traducatorilor si Interpretilor Judiciari din România, organizatie profesionala cu personalitate juridica.

        Ce este cu aceasta Uniune si cine este in spatele ei se va vedea probabil in Parlament când se va supune la vot proiectul. Cert este ca traducatorii sunt demult organizati intr-o asociatie care ii reprezinta si, din acest motiv, nu s-ar justifica infiintarea unei uniuni. Banuiala ca in spatele uniunii sunt persoane care vor sa profite de pe urma traducatorilor vine si din faptul ca o parte din taxele impuse prin acest proiect ajung in contul uniunii.

        Restrictii si conditii greu de acceptat

        Pe de alta parte, proiectul de lege ingradeste libertatea traducatorilor si vine cu foarte multe conditii, imposibil de indeplinit, de exemplu, de catre un traducator care face aceasta activitate part-time si care nu traieste din banii, destul de putini, obtinuti din traduceri. Traducatorii autorizati nu vor mai putea profesa decât daca vor da examene de admitere in noua uniune, pentru care se va percepe o taxa, câte un examen de reevaluare la fiecare 6 ani si daca vor cotiza procent din incasari luna de luna catre aceasta uniune.

        Mai mult, traducatorii ar putea ramâne fara dreptul de a încheia contracte cu orice persoana. Potrivit proiectului, orice document va putea fi tradus într-o alta limba numai prin institutiile juridice ale statului. Asta inseamna ca oamenii trebuie sa mearga la un avocat, notar sau mediator care va contacta un traducator.

        “Ce ne deranjeaza in primul rând este faptul ca un grup incearca sa deturneze aceasta activitate. Conform proiectului, totul trebuie sa se desfasoare prin aceste autoritati. Clientul nu mai poate veni direct la mine. Nu mai este piata libera? Se elimina concurenta dintre noi in detrimentul clientului. Este o aberatie!”
        – Dinu Pancescu, traducator autorizat din 2003

        Lucrarile sunt putine si prost platite

        O lovitura foarte puternica vor simti traducatorii care fac aceasta activitate in timpul liber. Daca proiectul va fi aprobat, aceasta categorie va trebui sa aleaga. Fie renunta la calitatea de traducator, fie vor astepta sa le pice câte o lucrare pe luna, in cel mai fericit caz.

        “Proiectul nu este facut de oameni specialisti cu experienta in domeniu, ci este o copie dupa legea notarilor. Dar, noi nu avem activitate la fel ca notarii. Sunt foarte putine lucrari venite de la instanta sau parchete. Una la jumatate de an, de 390 de lei. Acum, unii obtin venituri din alte profesii. Vor trebui sa aleaga. Insa, cum sa te axezi doar pe aceasta activitate când ai, in cel mai bun caz, o lucrare pe luna?”, intreaba, revoltat, Dinu Pancescu.

        Bani putini, taxe multe

        22 de lei/ora este suma pe care o primeste un interpret judiciar chemat in instanta. 33 de lei costa traducerea unei pagini A4 cu 4.000 de semne. Din acesti bani mai dai jos impozite si taxe platite la stat. Nu e de mirare ca traducatorii au luat foc când au citit in proiect o lista intreaga de taxe ce ar urma sa le suporte: taxa examen autorizare, taxa fixa anuala, de evaluare spatiu, pentru certificat inregistrare, de evidenta traducatori, evaluare periodica si cotizatia la uniune.

        “Ce primesc eu pentru toate aceste taxe? Când eu, de fapt, am numai obligatii, responsabilitati si sanctiuni daca nu-mi fac bine treaba. Se va ajunge la un blocaj! Suntem deja câteva mii de traducatori din tara care refuzam sa ne inscriem in aceasta uniune. Nu vrem sa mergem mai departe. Vom preda autorizatiile. Majoritatea traducatorilor lucreaza in societati si nu vor renunta la un loc de munca sigur si bine platit. Se va bloca activitatea pentru ca nu vor accepta sa fie doar traducatori, sa accepte asemenea conditii aberante si sa astepte o lucrare la jumatate de an”, atentioneaza Dinu Pancescu.

        Conform evidentelor Ministerului Justitiei, în prezent sunt autorizati în România 36.886 interpreti si traducatori autorizati, pentru 49 de limbi straine. Daca va fi aprobat, proiectul de lege va intra în vigoare de la 1 februarie si va deveni obligatoriu în sase luni.

        Pescarul mecatronic

          Ne-am cunoscut dupa un reportaj facut la Universitatea „Vasile Alecsandri”, despre inventica. Din vorba in vorba, stând lânga o macheta ce simula functionarea unei hidrocentrale, in cazul de fata, a celei de la Bicaz, am aflat ca iubeste mult natura.

          Fiind vorba de apa, l-am intrebat de peste. Asa am aflat ca are o teorie despre tehnica pescuitului, in aval si amonte de un baraj. Inevitabil, am stabilit o intâlnire, sa dezbatem problema. Petru Gabriel Puiu este sef lucrari (lector) la Departamentul Energetica, Mecatronica si Stiinta Calculatoarelor. Masteratul l-a dat aici, la Universitate, iar Doctoratul, la Universitatea Tehnica „Gheorghe Aschi” din Iasi. Anul acesta implineste treizeci si sapte de ani, de Sf. Petru (29 iunie).

          Primele lectii

          S-a nascut la Cristesti, Iasi. Anii mai marisori ai copilariei i-a petrecut, apoi, la Târgu Neamt. „Prima data am invatat sa pescuiesc in iazul CAP-ului de la Cristesti. Era aproape. Asta dupa ce veneam de la lemne, din padurea Negrea, si ma bateam cu fratele mai mic cu trei ani, Bogdan. Era rau si se tinea dupa mine. Lemnele erau ciresii salbatici in care ne zgaibaram. Iazul era in drumul nostru, dar treceam si prin livada CAP-ului, spre râul Moldova, cam trei kilometri. In fiecare vara mergeam acolo sa ne scaldam, pentru ca apa era curata. Si asa… azi o perja, mâine un mar, poimâne un peste. Ne-am luat bete de alun.

          Erau destule in padure. Imbinarile, ca sa fie unditele mai lungi, le faceam cu bucati de tuburi din plastic, de la instalatiile electrice. La inceput pescuiam la mamaliga. Uneori prindeam peste, alteori motorina. Era alaturi o sectie de mecanizare, pentru reparatia masinilor agricole. Spalau motoare, rezervoare si aruncau totul in iaz. Am mers acolo pâna am pescuit un porc mort. Asa ca ne-am reprofilat, si, in zilele frumoase, mergeam la clean pe malurile Moldovei. Râul era mult mai mare ca acum. Nu era captarea de apa dinspre Draguseni. Malurile se rupeau si formau mici adâncituri pe dedesubt. Acolo prindeam clean cu mâna. Erau cât palma, si mai mari”.

          De la clean… la boisteni

          Mutarea parintilor cu serviciul, la Târgu Neamt, a impus schimbarea stilului de pescuit. „Am trecut de la un nivel mai mare… la unul mai mic. Am considerat ca pescarul trebuie sa se formeze, incepând cu prima etapa, ca apoi sa prinda bibanul cel mare. Si-am trecut la boisteni, pe Ozana lui Creanga. Si-i prindeam cu o oala, mai mare, mai mica, in care faceam un con dintr-un nailon tare, pe care-l introduceam in oala, fixat bine. Pestele intra sa manânce si când vroia sa iasa, nu mai nimerea gaura. Cum ii prindeam, de foame, ii si mâncam, prajiti la foc pe malul apei”. Sare mai multi pasi si ajungem cu povestea la Bacau. A venit aici datorita unei promisiuni, scapata colegilor, in clasa a opta. Ca da examen la liceul „PTTR” atunci, Colegiul Tehnic „N.V. Karpen” astazi.

          3

          „Imi placea literatura si visam sa devin critic literar. Aveam optiunea liceului de profil, din Târgu Neamt. Dar presiunea fiind mare din partea colegilor, m-am tinut de promisiune. Dupa tre ani m-a urmat si Bogdan. De fapt, m-a urmat in toate”. In perioada liceului a descoperit Bistrita si lacurile ei. A pescuit cu undite cumparate de la Târgul de rusi, de slaba calitate. Dar nu asta conta. Era bucuria de a merge in mijlocul naturii, alaturi de colegi, uneori si cu o sticla de bere „Margineni”, pe care multi o regreta azi.

          „Dupa ce incepusem sa ma mândresc cu pescuitul, la scoala fiind, mi-am gasit si eu o vrâncioaica de isprava. Asa ca m-am dus s-o vizitez la Focsani. Aveam eu ceva abilitati, dar taica-su, doctor in fiare si om al apelor, asa l-am caracterizat, m-a luat cu el la pescuit. Acolo am invatat ce inseamna sa prinzi peste pe Siret si in baltile lui. Zona localitatii Doaga, la limita cu Galatiul, este pentru mine, si acum, o oaza a pescarilor. In cel mai frumos mod vâslind pe imensitatea aceea de apa. In zori de zi, regaseam linistea din casa bunicilor. Seara, indiferent cu cât peste ma intorceam, eram incarcat de o bucurie imensa”.

          Familia si „studiile”

          S-a casatorit cu „vrâncioaica de isprava”, Maria, si au doi copii: Ilaria, de zece ani, nascuta la Focsani si Matei, de patru ani, nascut la Moinesti. Acum locuiesc toti in Bacau. „Uneori, in câte o dupa-amiaza de vorba lunga, acasa, când stam cu copiii imprejur, imi mai zice: «pacatosule, sapte ani ai stat cu mine si pâna la urma, tot te-ai pacalit!».

          Am mers impreuna si la pescuit si in drumetii. Acum, copiii fiind mici, e mai greu”. Cea mai tare undita a cumparat-o de la Genova, când era student in anul patru. „Acolo am ajuns pescar de Marea Ligurica. Eram cu un coleg de facultate, cu care am devenit prieten, Gabriel Filip. Il strigam Fliper, pentru ca ii placea vânatoarea subacvatica la caracatite. Am incercat si eu. Când am vazut, prin ochelari, abisul de sub mine, m-am speriat. Acum avem un caiac gonfabil, incarcat pe un Fiat Punto, cu care mergem la Insula sau pe lacul dinspre Serbanesti”.

          Legat de studiul pescuitului, in amonte si aval de un baraj, spune ca l-a avut profesor pe „Bunicu”. Nicu Droanga, cel mai vechi energetician, care raspunde de barajul si microhidrocentrala de la Gheraiesti. „Sunt doua tipuri total diferite de pescuit. In amonte trebuie sa urmaresti turbulentele apei, curgerea ei spre hidrocentrala, culoarul si viteza ei. Aici dai la undita, la pestele care evita curentul, si vine mai aproape de mal. Este un pescuit static. In aval, poti da la rapitor cu lanseta, folosind diferite tipuri de momeli, pescuitul devenind dinamic”.

          Robotul pescar

          Când mai are timp si vremea este buna, ii place sa mearga si acum la pescuit. „Dimineata, la ora cinci, sa fiu ori la confluenta Bistritei cu Siretul, ori lânga Balta Albastra. Imi ajunge o ora de pescuit, suficient sa-mi incarc bateriile, astfel ca la opt, sa ma intâlnesc cu studentii. Avem multa treaba la scoala. Mai nou, a luat fiinta si Centrul Stiintific Studentesc Pneumobil, unde studiem tehnici avansate de comanda si control, pentru optimizarea functionarii unor mobile cu propulsie pneumatica”. Ar vrea sa mearga la pescuit, dar in acelasi timp sa stea si la umbra, sa citeasca. Ideea unui robot care sa prinda peste, in locul lui, nu e rea.

          „O provocare si pentru studentii mei, pentru lucrarea de diploma. O undita, pe principiul unui brat robotic articulat, din trei elemente. Prima parte ar fi mânerul, suportul. Articulatia superioara, sferica, sa indrepte tija perpendicular, pe directia de curgere a apei, in aval sau amonte. In locul cârligului clasic, un senzor ultrasonic, care sa dea informatii despre cantitatea si calitatea pestelui. Diferenta se face inserând in bucla automata un senzor de turbiditate. Senzorul ultrasonic se poate pune si pe firul de nailon, unde cârligul si momeala sa existe. Pestele vine sa manânce. Bucla de reglare automata exista.

          Articulatia superioara, primind comanda, poate face o miscare mai scurta sau mai ampla, in functie de dimensiunea lui, si sa-l intepe. Lipseste un sistem de comunicare, radio sa spunem, prin care toti acesti senzori sa ma sune, pe telefonul mobil, când s-a prins pestele. Si ca sa-mi continui lectura, un alt student, sa se gândeasca la un robotel, care sa mânuiasca minciocul, sa preia pestele si sa-l puna in juvelnic. Asta in forma de gluma, pentru ca mai ramâne problema altui student, care sa gândeasca un brat, care sa scoata cârligul, si sa puna iarasi momeala”. Ar fi o partida de pescuit mecatronizat, la care s-au impletit sinergetic, electronica, mecanica si informatica. Provocarea exista. De multe ori, pornind de la o idee mai trasnita, s-a inventat cu totul altceva. Dar acum am eu o dilema. Daca se realizeaza, cui sa-i urez „fir intins”?

          PSD Bacau e alaturi de Victor Ponta

            Furtuna de la vârful PSD provoaca valuri si in teritoriu. Membrii organizatiilor locale sunt ingrijorati si sustin ca in niciun caz acest conflict nu face bine partidului. Unii cred ca excluderea dizidentilor nu s-a facut intr-un moment potrivit, dar in niciun caz nu aproba pretentiile acestora.

            Razboiul a fost pornit de Marian Vanghelie si Mircea Geoana, dati afara din partid dupa alegerile prezidentiale.

            Vanghelie vrea sa-i atraga pe social-democrati de partea sa si le trimite SMS-uri, invitându-i in noul PSD. Si senatorul Mircea Geoana dorea formarea unui nou partid, dar a revenit, anuntând ca, la congresul din martie, va candida la functia de presedinte al PSD. Geoana a explicat ca vrea sa propuna o platforma pentru Congres, dar a adaugat ca, in cazul in care in fruntea partidului vor ramâne Ponta si Dragnea, PSD trebuie sa fie „un proiect nou”.

            Dragnea sustine ca Geoana nu poate candida, nemaifiind membru de partid. El arata ca cei doi au lucrat impotriva lui Victor Ponta, candidatul PSD in campania pentru prezidentiale. Mai exista doi nemultumiti, Radu Mazare si Marian Oprisan, care au sugerat ca Victor Ponta ar trebui sa demisioneze deoarece a pierdut alegerile.

            Social-democratii bacauani sunt de alta parere. „Atât domnul Victor Ponta, cât si domnul Liviu Dragnea si-au prezentat mandatul in fata Comitetului Executiv, in decembrie, iar Comitetul Executiv a considerat ca nu este necesar sa-si paraseasca functiile, situatie in care deciziile sunt luate de Consiliul National si de Congresul PSD”, a declarat deputatul Cosmin Necula, purtatorul de cuvânt al PSD Bacau.

            „PSD Bacau isi urmeaza drumul, asa cum a facut intotdeauna, ca un partid cu ideologie social-democrata. Asteptam Consiliul National si, dupa aceea, decizia plenului Congresului.”
            Cosmin Necula, purtator de cuvânt PSD Bacau

            Teatrul Municipal “Bacovia” pregateste o noua premiera

            Stagiunea 2014-2015 a Teatrului Municipal “Bacovia” se anunta una bogata si intreresanta. Dupa premierele cu piesele “Valentine’s Day in familie”, de Sergiu Vâlcu, in regia lui Adrian Gazdaru, “Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais, regia artistica Dumitru Lazar Fulga, in “laboratorul” teatrului se lucreaza intens la o noua piesa, care va avea premiera la mijlocul lunii februarie 2015. “S-a stabilit distributia si au inceput repetitiile la o noua piesa, a treia din actuala stagiune, care valorifica un text din ciclul “Pacaliada”, de Ion Ghelu Destelnica, care se numeste ‘Când ai o soacra avara, sta ca dracu’ pe comoara’.

            Este o piesa in versuri, adaptata de Radu Bogdan Ghelu, care semneaza regia si scenografia. Am pornit acest proiect, convinsi ca ne adresam unui public iubitor de teatru, de comedie”, ne-a informat Laura Huiban, de la Departamentul Secretariat-PR al teatrului.

            Radu Bogdan Ghelu revine, dupa mai multi ani, in teatrul care l-a consacrat, fiind, dupa cum chiar el afirma “un copil al teatrului”, parintii lui au fost actori, tatal fiind si dramaturg, dar si regizor, jucând si montând mai multe piese pâna in 1972, când a fost interzis. Radu Bogdan Ghelu a debutat in 1986 si a jucat pâna in 1999, când s-a dedicat teatrului privat, infiintând “Trupa in caruta”, dar si studiilor, finalizând un master in marketing si management cultural.

            “Piesa pe care o montez acum face parte din ciclul “Pacaliada”, piese scrise de tatal meu, pe care le-am strâns intr-o carte si am publicat-o anul trecut. Acum as vrea sa o lansez aici, in Bacau, acasa, odata cu premiera spectacolului.

            Teatrul a insemnat viata noastra si atunci lucrurile trebuie sa reintoarca acasa, la matca lor. Dintotdeauna politica mea a fost arta, iar religia este teatrul. Când intru in teatrul nostru, simt ca renasc. Având sprijinul conducerii de astazi a teatrului am putut reveni, deocamdata ca regizor. Aici am gasit un colectiv de tinuta, actori performanti, care demonstreaza ca teatrul este in sângele lor, nu doar o meserie pe o carte de munca. Sunt oameni pe care ii cunosc de mult timp, am jucat cu o parte dintre ei”, ne-a declarat Radu Bogdan Ghelu.

            Premiera va avea si o…premiera, spectatorii vor fi intâmpinati cu pâine si sare: “Bine ati venit la teatru!”, iar la final, in urma unui concurs, mai multi spectatori vor primi si cartea gratuit. La teatru vii cu intrebari, incheie interlocutorul nostru, si este ideal sa pleci, daca nu cu raspunsuri, sa pleci cu satisfactii. Este ceea ce urmaresc protagonistii noii premiere de la “Municipalul” bacauan.

            Tot la “Municipal”, de data aceasta la Sectia Animatie, se pregateste un nou spectacol, “Regele mincinosilor”, in regia lui Gh Balint.

            Cea mai celebra dansatoare exotica din Italia vrea sa-si cunoasca mama din Bacau

              Povestea unei românce din Italia este demna de scenariu de film. Melany Moore, dupa numele sau de scena, originara din Bacau, este cea mai bine cotata in lumea dansului erotic din Peninsula.

              Melania Elena Grigore s-a nascut in 1977 in Bacau si a avut o viata tumultoasa. Parasita de parinti, Melania si-a dus traiul prin mai multe orfelinate din tara.

              „Pâna la 7 ani am stat in Bacau. Apoi pentru un an am fost mutata la Valeni de Munte. De la 8 la 16 ani am fost in orfelinatul de la Breaza, dupa care, pâna la 18 ani in cel de la Plopeni” a spus pentru cotidianul Desteptarea, Melania Grigore.

              Dupa ce a terminat liceul, a fost data afara din orfelinat si s-a apucat de dans erotic, iar la scurt timp a cunoscut un cetatean italian cu ajutorul caruia a plecat in Peninsula.

              Cu timpul, Melany Moore s-a impus pe piata de profil, devenind cea mai curtata si invitata dansatoare pentru petreceri private si show-uri erotice. Mai mult decât atât, revista erotica Lib a desemnat-o pe românca „cea mai buna strepteuza din Europa”.

              celebra

              La cei aproape 38 de ani, Melania arata impecabil, are o flexibilitate uluitoare si nu prea vorbeste de viata ei personala. Recunoaste ca nu duce lipsa de pretendenti, dar, românca isi dedica tot timpul dansului si nu e interesata deocamdata de o relatie serioasa.

              „M-am nascut in Bacau si nu mi-am cunoscut niciodata parintii. Vreau sa va rog, poate ma puteti ajuta sa-mi gasesc mama. Poate va puteti interesa dumneavoastra pe la Primaria Bacau. As vrea sa o cunosc, sa stiu cine este adevarata mea mama”, ne-a spus Melania Grigore, dupa care ne-a explicat ca deja a fost contactata de o televiziune nationala, ceea ce inseamna ca pe Melany Moore o veti putea vedea in sourile tv de dupa stirile de la ora 5.

              Tânara din Moinesti ucisa de fostul iubit in Austria

                Fata, in vârsta de 25 de ani, din municipiul Moinesti, a fost ucisa de fostul iubit, in Graz, Austria, acolo unde era stabilita de circa sapte ani. Andreea plecase sa munceasca in strainatate si isi gasise serviciu in domeniul curateniei. Câtiva ani a avut o relatie de iubire cu Ionut Primicheru (30 ani), din orasul Comanesti, care si el muncea in aceeasi localitate, insa in urma cu doi ani s-au despartit.

                Tânara a intrat intr-o noua relatie si chiar isi facea planuri de nunta. Familia o astepta acasa in urmatoarele saptamâni pentru a face cununia. Se pare ca informatia a ajuns si la Ionut, care nu reusise sa treaca peste despartire, si a planuit sa o omoare. S-a dus peste ea la locul de munca si dupa ce s-au certat a scos un cutit si a injunghiat-o de mai multe ori pâna ce fata a murit. Dupa ce a comis crima, a dus autoturismul la iesirea din oras si i-a dat foc. Si-a sunat un frate, caruia i-a spus ce a facut, dupa care s-a predat la politie.

                Familia fetei este distrusa

                La Moinesti, familia tinerei este in stare de soc. „Trebuia sa vina acasa sa se cunune. La vara trebuia sa faca nunta mare. El era extrem de gelos si era obsedat de ea. Nu ne-a spus sa o fi amenintat vreodata. Ea avea acum un alt baiat si urma sa se casatoreasca”, povesteste mama fetei. Fratele ei, care este tot in Graz, se ocupa de aducerea ei in tara pentru a fi inmormântata la Moinesti. „Era o fata foarte buna, muncitoare, cuminte. Tot ce este facut aici acasa s-a facut cu banii ei si fratelui ei.

                Parintii traiau din banii trimisi de ei. Mare nenorocire si nu ne asteptam la el sa faca asa ceva pentru ca era foarte retras si inchis, de câte ori venea pe aici”, spune Rodica Negru, matusa fetei. La fel de bulversati sunt si parintii tânarului. Oameni gospodari si respectati in Comanesti, nu reusesc sa inteleaga de ce copilul lor a recurs la asa ceva.

                „Din zece copii pe care-i am, el era cel mai cuminte. Nu pot sa-mi revin de când am aflat. Nu mai vorbisem cu el de aproape un an, de când a fost acasa. Il sunam, dar nu raspundea. Cred ca avea ceva probleme, altfel nu-mi explic cum de a facut asa ceva”, spunea tatal sau, Nicolae Primicheru. Suspectul a fost retinut imediat de politisti.

                Doi candidati pentru postul vacant din CA la SIF Moldova

                Doi candidati au fost inregistrati pâna la termenul final, 16 ianuarie, pentru postul ramas vacant in Consiliul de Administratie (CA) al Societatii de Investitii Fiannciare (SIF) Moldova, din Bacau. Ei sunt, in ordinea inscrierii in lista, Gheorghe Albu si Aurelian Trifa. Locul pentru care vor candida, pe 9/10 februarie, când a fost convocata (la primul si la al doilea termen statutar) Adunarea Generala a Actionarilor, a fost lasat liber de Andrei Hrebenciuc, fiul cunoscutului om politic Viorel Hrebenciuc, dupa ce a fost implicat in dosarul retrocedarilor de padure din judetul Bacau. Indepartarea sa din CA a fost ceruta de Autoritatea de Supraveghere Financiara, Andrei Hrebenciuc fiind arestat preventiv la domiciliu.

                Gheorghe Albu (60 de ani) este doctor in economie, licentiat in stiinte economice. Nascut in localitatea Finta, din judetul Dâmbovita, a absolvit cursurile Facultatii de Comert din Bucuresti, unde este, in prezent, lector. De asemenea, a fost desemnat si consilier parlamentar. A fost ales, pentru trei mandate (1996 – 2008) deputat in Parlament, pe unde a mai trecut si in perioada 1990 – 1992, a fost membru in CA-ul SIF Transilvania timp de noua ani, pâna in 2013, si a lucrat si in asigurari. In 1992 a fost numit secretar de stat, sef al Departamentului de Comert si Turism, circa un an a fost comisar in Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, iar o scurta perioada de timp membru in Autoritatea de Supraveghere Financiara.

                Aurelian Trifa (54 de ani) este Executiv Master of Business Administration la Institutul de Administratie Publica si a Afacerilor “ASEBUSS”, Bucuresti, licentiat in inginerie si specializat si calificat in guvernanta corporativa, analiza investitiilor, investment banking si evaluarea intreprinderilor. A fost director de program in Ministerul Industriior, expert la Fondul Proprietatii de Stat, inspector bancar, manager de investitii la Global Finance si la fondul de investitii Kerten, iar in prezent este consultant finaciar independent, dar si presedintele CA de la Agribusiness Capital Bacau si membru in CA la Opportunity Capital Bacau.

                Comerciantii au revenit timid la tarabele din Piata Sud

                Incalzirea treptata a vremii le-a dat curaj comerciantilor care vând fructe, legume si zarzavaturi sa revina la tarabele din Piata Sud. Joi dimineata, puteai zari pe tarabe fasole boabe, cartofi, malai, conserve facute in casa, siropuri, dulceturi, radacinoase, muraturi si citrice.

                Merele, salatele, ardeii, rosiile si dovleceii pot fi cumparate din hala de lactate, acolo unde pe timp de ger s-au retras mare parte dintre comercianti pentru a-si proteja marfa de inghet.

                „Am iesit la taraba pentru ca nu suportam inghesuiala si mirosul din hala. Nu mai este chiar atât de frig, iar eu sunt obisnuit sa rezist la temperatura de afara. Azi am venit la piata cu morcov, patrunjel, telina, fasole, niste sfecla rosie la borcan, ardei iuti si câteva muraturi. Trebuie sa ies pentru ca nu pot sa stau inchis in casa. Trebuie sa vad lumea, sa socializez si sa-mi vând marfa”, spune nea Nicu.

                La alta taraba, o femeie isi aranja marfa. „Fie ca e frig sau cald, lumea tot se misca. Oamenii care sunt obisnuiti sa faca piata vin si ne cauta. Nu venim nici noi de prea mult bine sa inghetam la taraba, insa, in lipsa unui alt loc de munca trebuie sa ne câstigam si noi existenta”, declara Mariana Dumitru.

                Cum mi-am petrecut Ziua Culturii Naţionale

                Se aşază tot mai firesc în obişnuinţele începutului de an data de 15 ianuarie nu doar ca semn al (re)naşterii simbolului nostru sublim, ci ca prilej de meditaţie la destinul spiritualităţii româneşti. (Simbolul are el însuşi în fiinţa literală un crâmpei de sublim, potrivit teoriei lui Ferdinand de Saussure – „cuvântul din cuvânt“.)

                Dacă la început tematica Eminescu era preponderentă, acum şi probabil în viitor vom veghea la un echilibru care să favorizeze şi subiectul cultural propriu-zis. Iar dacă norocul face ca ziua să fie una de lucru, atunci migrarea ideilor dinspre Luceafăr către spiritul autohton în concreteţea lui (şi invers) se face pe terenul faptei.

                În două chipuri se poate gândi acţiunea pe tărâmul fertil al şcolii: ca o manifestare colectivă, cu impact semnificativ asupra tuturor, sau ca o adaptare a programului didactic la rezonanţa puternică degajată de data respectivă.

                Am optat pentru a doua variantă şi am avut de câştigat sub raportul conţinutului, ceea ce s-ar traduce printr-un beneficiu pe termen lung. Am început cu un cadou: studenţilor filologi şi celor de la P.I.P.P. (circa o sută) le-am oferit ilustrata tipărită în 1989, reprezentând bustul poetului, realizat de Gh. Zărnescu pentru piaţeta din Lipova. (Localitatea e singura din judeţul Bacău atinsă de pasul eminescian, la 29 apr. 1876.) Grija filologilor aflaţi la seminarul de limba latină era să prelucreze citatul aflat pe faţa ilustratei: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc“ (G. Călinescu). Pentru fiecare unitate gramaticală diferită trebuia asociat etimonul latinesc, motivând încadrarea unui cuvânt sau a unei structuri în respectiva clasă morfologică (ex.: substantiv, din lat. sub „dedesubt“ şi stans, -tis „care stă; aşezat“ însemnând că orice cuvânt care stă/aşezat sub un obiect, fiindu-i nume acestuia, este substantiv).

                Componenta orală a verificării a presupus lectura unei strofe din „Luceafărul“. Nu e prima oară când ne dau clasă studenţii din Republica Moldova: Cristina P., Ana V. şi Dumitriţa B. au citit în aşa chip încât ne-au convins că ştiu despre ce vorbesc. La P.I.P.P., scenariul s-a repetat. În plus, au fost invitate două basarabence, care au citit şi cântat (pe) texte eminesciene, ca posibile modele de exprimare artistică. Seara, a fost rândul masteranzilor de la cursul de „(Bio)grafia textului literar“ să-şi înscrie în program un moment dictat de specificul zilei. La secţiunea „Sfertul academic“, prof. univ. dr. Ştefan Munteanu a demonstrat că în 15 minute se pot transmite informaţii bogate şi interesante, încât una dintre masterande, Elena B., a punctat ca efect al expunerii abia încheiate: „Îmi propun să ajung la Biblioteca Universităţii George Bacovia ca să pipăi caietele eminesciene facsimilate“.

                Cultura locală – mai ales cea cu iradiere naţională vizibilă – a fost a doua ţintă a celor opt ore curs şi seminar din chenarul datei de 15 ianuarie. Ca studenţi ai unei universităţi cu o egidă patronimică de rezonanţă universală, nu putea fi ocolit subiectul Casa Alecsandri. S-a plecat de la dictonul horaţian „Exegi monumentum aere perennius“ şi s-a ajuns la un bocet colectiv cauzat de neputinţa cronicizată a băcăuanilor de a soluţiona odată această criză culturală. Cu o maturitate excepţională când vine vorba despre identitatea oraşului lor, studenţii au devenit tribuni ai cauzei: autorul „Odelor“ se referă la perenitatea operelor literare, dar, „spre deosebire de acestea, construcţiile au neapărată nevoie de ajutorul omului pentru a putea rezista în timp“ (Daniela A.). Într-o zi ca aceea când atenţia este aţintită spre poetul naţional, ne „apare în minte întrebarea: de ce moştenirea spirituală, dar şi materială primită de la Eminescu poate beneficia de atâta atenţie şi îngrijire din partea autorităţilor, şi cea de la Alecsandri nu?“ (idem). Exemple de poziţii asemănătoare sunt cu zecile, dovezi ale unei realităţi eludate programatic: oraşul este al acestei generaţii, care şi-l revendică integral şi cu celeritate.

                Erată la ediţia din 16 ian.: filologele (în manuscris), nu filoloagele.

                Bricolaje / Sosul amintirilor (II)

                Carmen Mihalache
                Carmen Mihalache

                Rămăsesem cu povestea la Aglaja Veteranyi, care spunea în cartea ei „De ce fierbe copilul în mămăligă” că, oriunde ar fi fost în lume, atunci când simţea mirosul de vinete şi ardei copţi, îşi amintea de mama ei, de vremurile copilăriei, şi de ţară. Şi mie îmi place la nebunie acest miros, de abia aştept augustul şi începutul de toamnă, când mirosul acesta pătrunzător e atotprezent. Iese din case, se simte pe scările de bloc.

                Iar mie mi se pare specific românesc, pentru că îl ştiu de la mine de acasă. Deşi, după cum am aflat şi eu mai târziu, noi nu avem o bucătărie autohtonă de fapt, împrumutând mult din toate părţile, din zona balacanică, mai ales, de la slavi apoi, dar şi din Occident. Am luat mult din bucătăria otomană, din cea grecească, nici sarmalele, cele indispensabile la toate petrecerile româneşti, nici micii noştri, cârnaţi fără pieliţă, adică, nici mămăliga nu sunt invenţia noastră.

                Dar ce contează, la urma urmei? Avem noi invenţii importante în alte domenii. Iar noi ne pricepem foarte bine la mâncat şi la benchetuit, nu cred că avem mulţi rivali în asta. Revenind la bucătăriseală, chiar dacă aceasta nu se ridică la nivelul de artă gastronomică, trebuie să spunem că imaginaţia, fantezia joacă un rol însemnat. În cartea de la care am pornit, „Intelectuali la cratiţă”, întâlnim atât gurmeţi, cât şi gurmanzi, după cum constată, cu nelipsitul său umor, Dan C. Mihăilescu.

                Cel cunoscut ca „omul care aduce cartea” e de tot hazul mărturisind că îi plăcea cel mai mult coliva de la Bellu, unde mergea la pomeni, fiind dintr-o familie modestă care stătea la mahala. „Dă-i ăluia mic şi umflat”, se îndemnau între ele doamnele îndoliate, amuzate pesemne şi de bâlbâiala băiatului care îl tot lungea pe bogdaproste, părând că nu mai termină cu mulţumirile.

                Era deci de mic un măncău, un gurmand, faţă de gurmeţii care sunt nişte fini degustători ai rafinamentelor culinare. Gurmeţii (de la gourmet, în franceză) par nişte sclifosiţi în comparaţie cu cei hrănace, oameni care apreciază orice fel de mâncare, fără pretenţii prea mari. Fără pretenţii de acest gen se arată a fi Mircea Cărtărescu, de pildă, care recunoaşte că nu e niciodată prea atent la ce mănâncă, fie că este într-un loc simplu, fie că e pe la vreun castel, cum a avut destule prilejuri. Nu uită, din vremea copilăriei sale, clătitele (care rămân marea lui febleţe) şi gomboţii, găluştele cu prune. În fine, în cartea cu pricina îi veţi găsi, la cratiţă şi povestind despre felurile lor preferate de mâncăruri, pe Antoaneta Ralian, Neagu Djuvara, Emil Brumaru, Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu (care chiar ştie să facă nişte preparate interesante şi apetisante), Adriana Babeţi, Adriana Bittel, Oana Pellea, ca să nu-i numesc decât pe cei mai cunoscuţi.

                Veţi putea să încercaţi şi reţetele care sunt în carte, desigur, dar cel mai mult vă va plăcea să intraţi într-un dialog cu participanţii la acest festin livresc, pentru că amintirile cheamă amintiri. Dar o să vă şi distraţi citind cartea, pentru că unul dintre ingredientele ei principale e umorul de cea mai pură esenţă, venind din partea unor oamenii de spirit. Oameni de gust care se pricep la mâncăruri de gust. Şi care ştiu cel mai bine că hrana nu e numai o chestiune de biologie, de fiziologie, ci şi de filosofie. Ca întâmplare amuzantă, Gabriel Liiceanu povesteşte cum filosoful Constantin Noica, vrând să-şi trateze discipolii cu o cafea s-a mirat grozav de tare când a pus boabele la fiert şi a văzut că nu iese licoarea cunoscută. Nu avea habar că trebuiau măcinate, fiind convins că, prin fierbere, din boabe iese esenţa. Ei, filosoful tot la esenţe se gândeşte, şi le mai încurcă şi el câteodată.

                Cine salveaza „stânga”?

                Unul dintre subiectele fierbinte ale momentului, atât pentru românii de rând, care fac altceva decât politica, cât si pentru cei alesi sa ne conduca, este furtuna din interiorul Partidului Social Democrat (PSD), provocata de pierderea alegerilor prezidentiale. Aceasta e cauza declarata, dar exista si alte cauze, mai putin cunoscute privitorilor.

                Doi dintre lideri, dizidentii Mircea Geoana si Marian Vanghelie, vor sa rupa o bucata din formatiune si sa infiinteze “adevaratul PSD”, „o stânga autentica”, insa alti social-democrati, e vorba de Radu Mazare si Marian Oprisan, ar vrea sa pastreze neatins partidul, dar sa-l vada pe Victor Ponta plecat din fotoliul de presedinte.

                In primul caz e vorba de orgolii ranite, functii neprimite, razbunare, in al doilea si de orgolii, si de bani. Banii care, ce sa vezi, se impart de la Bucuresti, ca sa stie opinca cine e vladica. Dupa “noul PNL”, ni se promite acum si “noul PSD”. Mircea Geoana s-a mai (raz)gândit nitel si parca ar vrea sa candideze in cel vechi, care are electoratul asigurat, insa Marian Vanghelie a devenit tot mai razboinic, mai disperat si mai singur.

                Vrea in strada, vrea proteste si face apeluri din platourile televiziunilor de stiri. Nu inteleg un lucru: daca tot vrea un alt partid, de ce “noul PSD”? De ce nu-l numeste PAS (Partidul Adevaratei Stângi)? Nu se poate, mi-am amintit ca mai exista un PAS despre care, e adevarat, auzim foarte rar: Partidul Alternativa Socialista. Asadar, exista un partid de stânga autentic in România! Nu conteaza, Vanghelie vrea partidul lui. Atunci sa-i spuna PVC (Partidul lui Vanghelie cel Cinstit). Si sarac. Sau Partidul Sectorul 5.

                De ce se agata toti ambitiosii neimpliniti de PSD? Pentru ca e o formatiune gata construita, bine organizata, cu membri disciplinati, cu multi ani de vechime (ani in care s-a consolidat atasamentul fata de aceasta “mare familie”) si care nu vor iesi in strada chiar daca sunt suparati pe Victor Ponta. Dizidentii, care chipurile vor sa salveze partidul si miscarea de stânga, nu sunt deloc convingatori nici chiar pentru membrii PSD, cei care sunt invatatori, functionari, contabili si care se lupta, ca toata lumea, cu facturile si creditele. „Salvatorii” dau din coate, fac declaratii, striga, ragusesc si, inflamati, uita ca românii l-au citit pe Caragiale.

                “Foto STAR – Un spectacol într-o fotografie”

                Pentru editia a X-a, aniversara, a Festivalului International al Recitalurilor Dramatice “Gala Star”, care va avea loc in perioada 24-28 aprilie 2015, Teatrul Municipal “Bacovia” lanseaza proiectul “Foto STAR – Un spectacol într-o fotografie”, care se adreseaza fotografilor profesionisti si amatori, jurnalistilor si bloggerilor si se deruleaza în perioada 1 februarie – 15 iunie 2015. Fotografii participanti la proiect vor fi parteneri ai editiei jubiliare a “Galei Star” si vor avea acces liber la toate spectacolele la care fotografiatul este permis.

                Concursul are doua etape, cea de inscriere, care presupune trimiterea pe adresa teatrulbacovia@yahoo.com 1 – 10 fotografii realizate la una sau mai multe dintre cele noua editii ale Galei „Star”, numarul de telefon si, daca este cazul, adresa site-ului/blogului la care colaborati. Fisierele foto trimise trebuie sa aiba marimea 30×20 cm, la 300 dpi, si fiecare fotografie în format electronic trebuie sa fie denumita cu numele autorului si numarul de ordine al fotografiei. Fotografiile propuse pot fi transmise si pe adresa Teatrului Municipal „Bacovia”: strada Iernii, nr. 6, Bacau. Data limita de înscriere: 15 februarie.

                Participantii care au parcurs prima etapa vor avea de facut în perioada 1 februarie – 30 martie 2015 fotografii la cel putin doua spectacole programate de Teatrul Municipal „Bacovia”, la Sectia Drama, si la cel putin doua spectacole programate la Sectia de Animatie. Toti concurentii care au trecut de etapa I au în aceasta etapa accesul liber asigurat, pâna pe data de 30 martie, la spectacolele pe care aleg sa le fotografieze. Programul spectacolelor va fi transmis pe e-mail concurentilor care au parcurs etapa I. Fisierele foto înscrise în concurs, la etapa a II-a, în vederea jurizarii si a organizarii expozitiei, trebuie sa aiba marimea 30×20 cm, la 300 dpi, si fiecare fotografie în format electronic trebuie sa fie denumita cu numele autorului si cu numarul de ordine al fotografiei. Fotografiile realizate în aceasta etapa vor fi trimise pe adresa teatrulbacovia@yahoo.com, pâna la data de 25 martie.

                Cele mai expresive fotografii vor fi selectate pentru expozitia „Foto STAR – Un spectacol într-o fotografie”, care va avea vernisajul vineri, 24 aprilie 2015, la Teatrul Municipal “Bacovia”, în deschiderea celei de-a X-a editii a „Galei. Star”.

                Expozitia va fi itinerata, pâna la finalul stagiunii 2014 – 2015 a Teatrului Municipal „Bacovia”, în alte doua locatii: Gara Bacau si Universitatea „Vasile Alecsandri” – Facultatea de Litere.
                Selectia fotografiilor pentru expozitie va fi realizata si jurizata de un colectiv al Teatrului Municipal „Bacovia”, din care vor face parte reprezentanti ai Departamentului Secretariat literar&PR, si de artistul fotograf Ioan Viorel Cojan, în calitate de presedinte al juriului.
                Câstigatorul concursului va primi Trofeul „FotoSTAR” din partea Teatrului Municipal „Bacovia”, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor editiei a X-a a Galei “STAR”. Primii trei clasati vor primi un abonament pentru doua persoane la premierele Teatrului Municipal “Bacovia”, din stagiunea 2015 – 2016.

                Rezultatele jurizarii nu sunt contestabile si reprezinta viziunea organizatorilor concursului.
                Organizatorul concursului îsi rezerva dreptul de a folosi imaginile înscrise în competitie pentru promovarea proiectului si a concurentilor, pe pagina de Facebook a Teatrului Municipal „Bacovia” si a Galei „Star” si în materialele de promovare a Teatrului Municipal „Bacovia” si a Galei „Star”.
                Daca doriti si sustineti financiar sau material derularea acestui proiect si, în special, organizarea expozitiei, puteti contacta organizatorii la adresa teatrulbacovia@yahoo.com sau la numarul de telefon 0735 521 591, de unde puteti obtine si alte informatii suplimentare.

                Un bacauan in vizita la tabara de refugiati Yazidi din Turcia

                  Razvan Bondalici, trainer de educatie non formale, este presedintele organizatiei Step- Surf the Earth Project Bacau, organizatie ce promoveaza valorile sociale si stimuleaza dezvoltarea personala a tinerilor prin arta, creativitate, sport si nu in ultimul rând mobilitati.

                  Anul trecut, organizatia a trimis mai bine de 40 de tineri bacauani in 12 mobilitati in Spania, Italia, Austria, Bulgaria, Maroc, Portugalia si Turcia. Unul dintre proiectele din Turcia, cel din decembrie 2014, a fost cel din capitala neoficiala a Kurdistanului, orasul Diyarbakir.

                  Printre diferitele activitati, a avut ocazia de a petrece o jumatate de zi in tabara de refugiati Yazidi. Toti cei 5000 de refugiati provin din comunitatea Yazidi, compusa din mai putin de un milion de persoane in lumea intreaga.

                  Aceasta comunitate etno-religioasa face parte din grupul kurzilor, care, la rândul lor reprezinta cea mai mare natie care nu este constituita intr-un stat.

                  Kurzii sunt in numar de 30-35 de milioane si traiesc in Turcia, Siria, Iran si Irak. In timpul vizitei la tabara de refugiati, Razvan Bondalici a discutat cu locatarii de acolo pentru a le identifica nevoile. S-a implicat si in distributia hranei pentru prânzul respectiv, si a descoperit ca tabara este foarte bine organizata din punct de vedere logistic, chiar daca a fost incropita pe terenul unui parc/complex de agrement.

                  „Viata celor de acolo pare foarte bine organizata, femeile au un club unde invata sa faca anumite obiecte artizanale pe care mai apoi le vând in bazarul din oras. Copii nu merg la scoala, insa beneficiaza de serviciile unor voluntari care isi dedica timpul sa ii invete anumite lucruri. Aici e mult mai bine, fata de alte locuri, deoarece toti vorbesc kurda, dar sunt alte tabere unde refugiatii sunt izolati din toate punctele de vedere, social si lingvistic. Intre putinii barbati pe care i-am gasit in tabara, se aflau si doi care rupeau limba engleza, invatata de la soldatii americani care aveau baza militara in Irak, de unde au venit refugiatii”, a povestit pentru cotidianul Desteptarea, Razvan Bondalici.

                  In urma discutiilor cu cei din acea comunitate, Razvan a aflat ca acestia au fost suprimati dea lungul istoriei si ca niciunul dintre ei nu doreste sa se intoarca de unde au venit. Acestia nu accepta sa locuiasca in alta tara musulmana, considerând ca scaparea lor o reprezinta Occidentul. Odata cu emigrarea, disiparea si asimilarea acestora exista riscul ca peste una- doua generatii aceasta cultura sa se piarda.

                  bonda

                  Viata celor de acolo pare foarte bine organizata, femeile au un club unde invata sa faca anumite obiecte artizanale pe care mai apoi le vând in bazarul din oras.
                  Razvan Bondalici

                  Vom deveni sclavii inteligentei artificiale?

                  Marii creatori au stiut sa concilieze intr-o rodnica armonie diferite forme ale manifestarii spirituale: folosofia cu stiinta, artele cu poezia. Pentru filosofia lumii de azi, amenintarea vine tocmai din partea stiintei, a tehnicii, care, dupa cum sublinia Martin Heidegger, ,,ii rupe tot mai mult pe oameni de pamânt si-i dezradacineaza. Nu mai este nevoie de nicio bomba atomica; dezradacinarea omului a si avut loc”. Samuel Butler scria: ,,Omul va fi pentru masini ceea ce sunt astazi câinele si calul pentru om. El va continua sa traiasca, bineinteles va cunoaste in plus imbunatatiri si probabil viata sa va fi mai agreabila decât astazi, domesticita sub triumfala putere a masinilor…. Dar in ferocitatea lor, masinile câstiga teren pe z ice trece, zilnic suntem mai tributari lor, exista din ce in ce mai multi oameni destinati sa le serveasca, sclavi… Rezultatul final nu este decât o problema de timp”…

                  Am privit aceste avertismente, multi dintre noi, ca pe niste reactii afective ale unui filosof, ale unui literat. Iata ca astazi suntem avertizati, din aceeasi perspectiva, si de cel mai cunoscut astrofizician contemporan, Stephen Hawking, cel care, conform BBC News, a afirmat la sfârsitul anului trecut, ca dezvoltarea inteligentei artificiale ar putea constitui o amenintare la adresa omenirii. ,,Dezvoltarea completa a inteligentei artificiale ar putea insemna sfârsitul rasei umane”, a opinat el. Astrofizicianul considera ca formele ,,primitive” de inteligenta artificiala dezvoltate pâna acum si-au dovedit, in multe situatii, utilitatea, dar se arata profund ingrijorat de faptul ca noile tehnologii ar putea ajunge din urma inteligenta umana si chiar ar putea-o depasi. ,,Oamenii, considera el, sunt limitati in dezvoltarea lor din cauza evolutiei biologice lente. Astfel, ei nu ar avea capacitatea sa tina pasul cu inteligenta artificiala. La un moment dat, robotii ar putea sa se autodezvolte singuri, intr-un ritm tot mai rapid”.

                  Profesor la catedra de matematica a Universitatii Cambridge, Stephen Hawking lanseaza acest avertisment in contextual in care dezvoltatorii Intel au creat un sistem revolutionar prin intermediul caruia astrofizicianul, diagnosticat cu scleroza amiotrofica laterala, ar putea comunica mult mai usor. La acest proiect au colaborat si specialisti din cadrul companiei britanice Swiftkey, care au contribuit la realizarea unei aplicatii care intelege modul de gândire al lui Stephen Hawking si alege cuvintele pe care acesta, potrivit silogismului creat, le-ar putea folosi in continuarea conversatiei.

                  Stephen Hawking crede ca modul in care a evoluat inteligenta artificiala s-a dovedit folositor, dar este ingrozit de consecintele pe care le-ar putea avea o masinarie care, din punctual de vedere al gândirii ar putea depasi omul. Iata cum anticipeaza el posibila reactie a unui robot sofisticat: ,S-ar putea inchide automat, la fel cum s-ar putea reinventa de unul singur. Oamenii, care sunt limitati din punct de vedere biologic, nu i-ar putea tine ritmul”.

                  Pesimismul sau nu este impartasit de toti. Rollo Carpenter, creatorul Cleverbot, cea mai avansata forma a inteligentei artificiale, spune: ,,Cred ca vom detine in continuare controlul tehnologiei pentru o perioada buna de timp…” Dar pentru cât timp ?… Aceasta-i intrebarea….

                  ULTIMELE ȘTIRI