duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3625

Dosare penale la regimul circulației rutiere

    • La data de 06.11.2014, în jurul orei 13:40, participanții la traficul rutier din municipiul Bacău au sesizat polițiștii despre faptul că, pe strada Prelungirea Bradului conducătorul unui utilaj se află sub influența băuturilor alcoolice.

    La fața locului, polițiștii rutieri l-au identificat pe conducătorul autovehiculului în cauză, un suceveande 46 de ani.

    În urma testării cu aparatul etilotest a rezultat că bărbatul avea o concentrație de 1,23 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

    • La data de 06.11.2014, în jurul orei 22.30, pe D.C. 105 B din localitatea Păncești, polițiștii au depistat un bărbat de 35 de ani, în timp ce conducea un autoturism, fără a poseda permis și afându-se sub influența băuturilor alcoolice.

    Rezultatul testării sale cu aparatul etilotest a indicat o concentrașie de 1,13 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Adjud, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

    În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană aflată sub influența alcoolului și fără permis.

    • La data de 06.11.2014, la ora 22.30, polițiștii au depistat un tânăr de 19 ani, din comuna Helegiu, care conducea un autoturism pe D.C. 152 din comuna Târgu Trotuș, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

    Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

    • Poliţiştii Secției 4 Poliție Rurală Podu Turcului au oprit în trafic, pe DJ 252 din localitatea Huruiești, la data de 06.11.2014, în jurul orei 19:30, un autoturism înmatriculat în străinătate, condus de un bărbat de 33 de ani, din comuna Corbasca.

    În urma verificărilor efectuate în baza de date, poliţiştii au constatat că acesta are permisul de conducere suspendat din data de 26 octombrie 2014.

    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având permisul suspendat.

    Urmărit internațional depistat de polițiști

      La data de 06.11.2014, polițiștii de investigații criminale, în urma activităților specific desfășurate, au depistat un bărbat de 42 de ani, din Bacău, pe numele căruia autoritățile olandeze au emis un mandat european de arestare.

      Cel în cauză era urmărit internațional pentru săvârșirea de infracțiuni informatice.

      Bărbatul a fost reținut și urmează a fi prezentat instanței de judecată în vederea luării măsurilor legale.

      A furat un telefon și l-a vândut pentru 50 de lei

        Polițiștii Postului de Poliție Mărgineni au fost sesizați la data de 06 noiembrie a.c. de către un bărbat de 50 de ani, din localitate, despre faptul că, fiului său în vârstă de 11 ani, i-a fost sustras telefonul mobil de către un tânăr necunoscut.

        În urma investigațiilor efectuate polițiștii au stabilit că acesta, în timp ce se afla într-o stație de transport public din comuna Mărgineni, un minor de 14 ani, din localitatea Valea Budului, i-a sustras telefonul mobil.

        Ulterior, minorul în cauză l-a valorificat pentru suma de 50 de lei unui localnic de 25 de ani.

        Telefonul mobil a fost recuperat și restituit părții vătămate iar în cauză a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracțiunii de furt.

        Sarbatoarea invatatorilor. „Nu exista arta mai frumoasa decât arta educatiei.”

          Asociatia Invatatorilor din judetul Bacau a organizat vineri, pe 7 noiembrie, o sarbatoare a dascalilor din invatamântul primar, cu ocazia implinirii unui secol de la infiintarea acestei institutii. Au spus prezent zeci de cadre didactice din Bacau, dar si invitatii din tara si de peste hotare (reprezentanti ai asociatiilor invatatorilor din judetele Vrancea, Neamt, Vaslui si Harghita, dar si din Republica Moldova), alaturi de reprezentanti ai Universitatii „Vasile Alecsandri”, dar si de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, prin prof. Theodora Sotcan, inspector scolar general.

          Deschiderea oficiala a evenimentului, care s-a intitulat sugestiv „Invatatorul bacauan – traditie si continuitate”, a avut loc in Amfiteatrul „Dumitru Alistar” a universitatii bacauane de stat, iar apoi lucrarile au continuat in Amfiteatrul „Spiru Haret” al Colegiului National Pedagogic „Stefan cel Mare”, unde oaspetii au participat si la un moment artistic pregatit de invatatorii si profesorii elevilor din Scoala Gimnaziala Agas, sub genericul „Litere si sunete in lumina”.

          A urmat apoi Adunarea generala a Asociatiei Invatatorilor din judetul Bacau, iar dupa orele prânzului s-au organizat ateliere de lucru care au urmarit in principal promovarea si valorificarea activitatilor formative.

          S-a vorbit despre Comunicarea in limba româna (conf.univ.dr. Ioan Danila, lect. univ.dr. Petronela Savin si prof. Ioan Surdu), Matematica si explorarea mediului (lect.univ.dr. Costica Lupu, lector univ.dr. Dan Popa, lect.univ. dr. Roxana Voicu), Didactica disciplinelor din invatamântul (pre)scolar (conf. univ.dr. Venera-Mihaela Cojocariu, lector univ.dr. Liliana Mâta, inv.Angela Ciupala), Istoria invatamântului românesc (prof.univ.dr. Sorin Cristea, prof.Vilica Munteanu – directorul Serviciului Judetean Bacau al Arhivelor Nationale, prof. inv.primar Rodica Leonte – presedintele Asociatiei Invatatorilor din judetul Bacau), Dezvoltare personala (prof. univ.dr. Gheorghe Dumitriu, conf.univ.dr. Constanta Dumitriu, asist.univ.dr. Florinela Floria) si Oferte extracurriculare (conf. univ.dr. Diana Csorba, asist.univ.dr. Cosmin Tomozei si prof. dr.Amalia Diaconu).

          Tot cu aceasta ocazie l-a lansat si un volum omagial: Anuarul Asociatiei Invatatorilor din judetul Bacau – 2014.

          „Este o zi de adevarata sarbatoare in care fiecare trebuie sa inteleaga ca tot orice dascal din invatamântul românesc trebuie, mai intâi de toate, sa fie invatator. Avem datoria, cu totii, sa ii invatam pe copii si suntem obligati sa ne gândim si la ceea ce ne asteapta. Este frumos ce s-a semnalat si in Anuarul lansat cu aceasta ocazie: «Nu exista arta mai frumoasa decât arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creeaza un chip viu. Uitându-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu» – Ioan Gura de Aur (347 – 407). Cu asta spunem totul.”
          conf.univ.dr. Ioan Danila, Facultatea de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”

          „Fiind aici, in fata a zeci de invatatori si profesori, nu pot sa nu-mi amintesc de propriul meu invatator, cel care mi-a pus in mâna creoinul, m-a invatat sa scriu si sa citesc, care mi-a dat cele mai temeinice sfaturi de conduita in viata. Invatatorul este cel care modeleaza elevul si de aceea va transmit toata admiratia mea. Va asigur de intregul meu respect, alaturi de toate aprecierile si din partea Primariei Bacau, pe care o reprezint la acest eveniment.”
          prof. Radu Ababei, viceprimarul municipiului Bacau

          Au fost echilibrate bugetele locale. Bani pentru proiecte si arierate

            Alesii judetului au aprobat, vineri, in sedinta extraordinara, hotarârea privind repartizarea pe unitati administrativ-teritoriale (UAT) a „sumelor defalcate din unele venituri ale statului”. Municipiile si orasele nu au primi bani deoarece se descurca din veniturile proprii. Comunelor le-au fost repartizate sume cuprinse intre 65.000 si 246.000 de lei.

            Petrica Mihaila, PDL, a vorbit despre „mita electorala” si a acuzat Executivul ca i-a favorizat pe primarii care au adus voturi candidatului PSD. „La polul opus se afla primarii ACL, cei care au fost cinstiti cu partidul lor si care au primit sume de 3-4 ori mai mici”, a afirmat Mihaila. El a incercat sa faca „mici reparatii” printr-un amendament: „Propun sa luam 70.000 de lei de la Huruiesti si sa-i dam la Oncesti, sa luam 50.000 de la Stanisesti si sa-i dam la Buhoci, sa luam 40.000 de la Rachitoasa si sa-i dam la Gioseni.” De asemenea, a incercat sa-si convinga colegii sa amâne proiectul pâna dupa alegeri.

            A intervenit Vasile Cautis, PSD, care le-a reamintit celor din PDL modul in care comisia a impartit acesti bani: „Criteriile sunt destul de riguroase si sunt conform legii. Primul este achitarea arieratelor, tinând cont de vechimea acestor arierate. Al doilea criteriu a fost asigurarea cofinantarii proiectelor de dezvoltare locala sau de infrastructura derulate de UAT-uri. Eu cred ca mita electorala nu exista in acest caz.”

            Constantin Draganuta, PDL, nu a fost de acord cu amânarea proiectului, afirmând ca abia atunci s-ar putea vorbi de mita electorala. El a propus sa se majoreze suma repartizata comunei Urechesti de la 90.000 la 150.000 de lei, luând câte 5.000 de lei de la comunele care au peste 200.000 de lei. Motivul? Primaria Urechesti are datorii foarte mari catre E.ON.

            Si Vasile Humulescu, PC, a propus o corectie: sa se suplimenteze cu 20.000 de lei suma data comunei Pârgaresti, taind câte 10.000 de lei de la Girleni si Oncesti. Dragos Benea, presedintele CJ, a explicat ca datorii catre E.ON au toate primariile.

            „Datoriile apar in functie de cum iti dramuiesti bugetul, a afirmat Dragos Benea. Daca iti prioritizezi balastari si alte minuni, evident ca nu-ti mai ramân bani pentru EON sau pentru lemne. Sa stiti ca in judet sunt si primarii care incep constructia bugetului cu E.ON, cu lemnele, cu salariile pentru profesori si asistentii personali, iar la balastari dau sumele ramase.”

            Ionel Floroiu, vicepresedinte CJ, a venit cu detalii tehnice. El a precizat ca adresa de la Finante privind echilibrarea bugetelor locale a venit pe 9 octombrie, ordonatorul de credite având la dispozitie 30 de zile ca sa le repartizeze UAT-urilor, si ca sumele au fost impartite in baza unei analize si a consultarii primariilor.

            „Marturisesc ca aceasta decizie s-a luat in functie de proiectele pe care le au comunele. Majoritatea comunelor care sunt cu sume mai importante au proiecte pe fonduri europene si au nevoie de cofinantare. De asemenea, avem peste 60 de proiecte cu Ministerul Dezvoltarii Regionale pe infrastructura rutiera. Si acestea au nevoie de cofinantare. Eu consider ca e un buget echilibrat si bine intocmit”, a precizat Ionel Floroiu.

            Toate cele patru amendamente au fost supuse aprobarii, dar singurul care a trecut, obtinând 20 de voturi pentru, a fost cel propus de Vasile Humulescu.

            La „Marele pescar”. Cum te imbolnavesti pe balta

              In urma cu o saptamâna, asa, la sfârsit de toamna, in Piata Centrala, s-a mai deschis un magazin de pescuit. Mi-am propus sa-mi fac timp sa-i calc pragul, mai ales ca, in primavara, tot in zona, lânga chioscul cu mici, mai aparuse unul.

              Cred in ideea de concurenta si diversitatea ofertei in materie de scule pentru pescuit, mai ales in anotimpul care vine. Ai timp sa-ti faci planuri si sa-ti completezi „arsenalul” cu ultimele noutati. Un magazin de pescuit nu este, in sine, o afacere. Trebuie intâi sa investesti banii in marfa si abia apoi sa-i recuperezi, daca reusesti sa-ti motivezi clientii s-o cumpere.

              Nici un producator de renume nu mai da pe datorie, dupa câte tepe s-au luat. Vorba unui mucalit, „plata ca pe centura”. Magazinul este pozitionat lânga zona unde se vând legume. Intru. Trezesc un semnal de avertizare sonor dupa ce deschid usa.

              Spatiul, nu prea mare, este gestionat cu grija, plin cu de toate. Mai erau doua persoane si vânzatorul care ii expica uneia dintre ele, in termeni „tehnici”, ceva. Astept sa termine, sa-l ispitesc cu date despre patron. „Da! Il cheama Gabi Mocanu…Il aveti in fata. Cu ce va pot ajuta?”

              Pleaca ma de-aici!

              Interlocutorul meu a implinit pe treisprezece aprilie, patruzeci si doi de ani. Data nasterii i-a purtat noroc in viata. S-a nascut in Onesti si copilaria a petrecut-o acolo. Dialogul se leaga rapid. „Sunt pescar bolnav. Vânator nu. Se spune ca e foarte greu sa le imbini pe amândoua. Am prieteni care sunt si vânatori. Dar, la vânat, e o linie mai aparte. Totul se face organizat. Sunt anumite perioade pentru fiecare specie. Mie imi place sa nu depind de cineva.

              Pescuiesc de când eram in clasa a patra, de la zece ani. Aveam un prieten, mult mai in vârsta, Toader Lucan, care ma lua cu el la pescuit. Si am contactat virusul. Mergeam pe Siret, in zona Sascutului. Plecam de vinerea si ne intorceam duminica, seara. Saptamânal, din aprilie si pâna in octombrie. Am facut un calcul. Cam trei luni pe an, adunând zilele, le petreceam la pescuit. Mama era disperata ca nu mai stateam deloc acasa.

              Terminam scoala si plecam. Mi-am mai facut inca un prieten, Nelu Vaciu. Amândoi nu mai sunt acum printre noi. Erau cam de-o seama cu parintii mei. Toader a murit lânga mine, când eram la pescuit. Probleme de sanatate.” Suntem intrerupti, din când in când, de potentialii clienti. Se uita, intreaba si pleaca. Unii promit ca revin. Timp de o ora si jumatate, cât am stat acolo, unul singur a cumparat ceva. Bine, era si o ora nepotrivita, mijlocul zilei, si trecuse doar o saptamâna de la deschidere. In acest domeniu, renumele – mai bun sau mai rau, devine reclama, si se transmite rapid, din aproape in aproape, de la pescar la pescar.

              „Am treizeci si doi de ani de când merg la pescuit. Adunat asa, câte trei luni pe an, sunt sase ani de stat incontinuu pe balta. Am descoperit secretul. Si când eram mic, veneau pescari batrâni lânga mine, sa vada ce fac eu de prind peste, si ei nu. Eram si foarte norocos. Dar, am dat lectii mereu. Mergeam in locuri intesate de pescari. Abia imi gaseam si eu cu greu, un petec de mal, refuzat de ei. Si incepeam sa scot.

              Aveam tehnica mea, inventiile mele. Monturi cum nu mai vazusera. Lasau unditele si veneau sa se minuneze. Asta, la inceput. Când au vazut ca nu e vorba numai de noroc, ma alungau. «Pleaca ma pustiulica. Da-i drumul. Numai tu sa prinzi! Imi iei pestele, da-i drumul!». Si nu ma primeau sa ma asez. Chiar ma alungau. Unul, la Adjudul Vechi, a aruncat si cu pietre dupa mine. « Baaa…! Aici numai eu pescuiesc». Ii enervam, ca prindeam.”

              Intre spaime si minuni

              Gabi ar putea scrie un roman, la câte experiente a trait si câte amintiri, mai mult sau mai putin frumoase, a adunat in timp. Inotator bun, primele lectii le-a luat traversând de mic Tazlaul, a salvat trei oameni de la inec. O femeie si doi tineri. Ultimul era sa-l ia cu el in adâncuri. Spune simplu:

              „Am avut noroc, ca am reusit sa ma desprind din inclestarea lui. L-am tras de par si a scapat. Cu femeia, a fost o minune. Era deja inconstienta. M-a cautat dupa câteva luni, sa-mi multumeasca, ca am avut curajul, pustan fiind, sa sar dupa ea. De la tata am invatat cum sa ma apropii, din spate, de cineva aflat in aceasta situatie. Dar, uite ca se-ntâmpla sa ajungi, intr-o clipa de neatentie, in «imbratisarea mortii». Daca cel pe care vrei sa-l salvezi s-a agatat de tine…esti si tu pierdut.” Suna telefonul.

              Are probleme cu masina si a dus-o la un atelier. La capitolul timp, nu sta prea bine. Are, insa, rabdare si tact sa stea de vorba cu toti cei care-i trec pragul. Imi pomenise ceva despre spaime, teama. Il rog sa mai povesteasca. „Eram prin optzeci si sase, in octombrie, la pescuit, la Orbeni. Trebuia sa ma intâlnesc cu Vaciu. El se dusese la Racaciuni. Urma sa vina spre seara la mine. N-a mai venit. S-a facut noapte. Eram singur cuc pe malul Siretului. Cât aveam…paisprezece ani. De unde ca acuma cort, saltea sau sac de dormit?! Doar un nailon si o patura. Era, insa, o luna plina, de vedeai sa citesti. Am intins patura, m-am asezat pe jumatate, am tras nailonul peste mine si m-am acoperit cu cealalta jumatate de patura.

              Sa-mi creez microclimatul, ca dimineata se lasa bruma. Nu adia vântul. Nu se auzea un zgomot. Nimic! Am adormit. Cred ca pe la vreo doua dimineata, asa am estimat eu mai târziu, simt ca ma impunge ceva. Pe la coaste, pe la picioare. Cum dormeam infofolit, dau de pe cap nailonul si patura, si deschid ochii. In jurul meu, numai boturi. Era o haita de câini de la o stâna din apropiere. Ce tipat am scos…! S-au speriat câini, de-au inceput sa chelalaiasca si-au luat-o la fuga. Asa de tare m-am speriat…Vedeam, dupa aia, numai umbre.

              Mi-a trebuit aproape o luna sa-mi revin. Insa, spaima trasa atunci nu pot s-o uit. Totusi, n-am prins teama de câini. Asa ca am fost, dupa aia, muscat de doua ori, tot la pescuit. Prima data, chiar de unul pe care-l credeam blând. Ii spuneau pescarii Hulalau. Asta, pe baraj, la Sascut. Era un ciobanesc mare, de la o stâna de-acolo, pe care-l mângaiau toti si-i dadeau de mâncare. Ei…când l-am mângâiat eu, n-am stiut ca, in apropiere, era o catea in calduri. M-a prins de picior si mi-a sfâsiat pantalonii. Noroc ca mi-a dat drumul. Du-te la spital, injectii, mers schiop. Si-acuma se vad coltii. Dar, mai tare m-au durut injectiile.”

              Pestele a devenit un lux

              Despre pescuit, Gabi Mocanu recunoaste ca ar putea vorbi non-stop. Nu a participat la competitii de gen. Face echipa cu Ion Hârlau, un var bun, dar care este mai mult plecat in strainatate. Când vine in tara, la doua luni, discuta si experimenteaza, impreuna, ultimele noutati in domeniu. „Pescuitul este un drog scump care nu face rau.

              Este, insa, un viciu in care trebuie sa investesti mereu. Dar, dupa ce arunci undita in apa, simti cum ti se echilibreaza tensiunea. Balta pentru mine este medicamentul, antidotul. Dar, daca ai prins odata un peste mare, de calibru, nu te mai vindeci niciodata.” Era logic ca, din pescuit, sa ajunga si sa se intretina.

              A inceput prima data ca distribuitor de peste si produse din peste, pentru marile complexe comerciale. Un fel de intermediar, de fapt. „Când am realizat ca kilogramul de peste bate kilogramul de carne, dar magazine de desfacere sunt in proportie de treizeci la unu, am deschis primul magazin propriu, la Onesti.

              Am constatat ca pestele este, pentru multi, un produs de lux.” A devenit, intre timp, unic distribuitor pe zona pentru un mare hipermarket. Pasul urmator a constat in diversificarea activitatii, combinând pasiunea cu munca, comercializând si articole pentru pescuit. A luat afacerea pe cont propriu. Acesta este al doilea magazin deschis pentru pescari. „Eu nu consider ca fac comert. Pentru mine este un hobby.

              [wonderplugin_gallery id=”55″]

              Ca sa nu zic ca mai aduc si bani de acasa. De aceea, cine vine la mine, ca este sau nu pescar, prin sfaturile si recomandarile pe care le dau, vreau sa mai vina si a doua oara. Având atâtia ani de experienta, pot sa-i recomand, in functie de anotimp, loc, vreme si tipul de peste pe care vrea sa-l prinda, tehnici noi, nade, monturi, astfel incât, o iesire de recreere sa se transforme intr-o partida reusita de pescuit.” O invitatie, deci, de a trece pe la „Marele Pescar”.

              Si, ca sa aflati când se imbolnavesc, cei care merg pe balta, de microbul pescuitului, raspunsul il da tot Gabi. „Când vad ca vecinul prinde peste si se duc sa-l intrebe!”

              Locatarii unui bloc din centrul Bacaului, in conflict cu patronul unui pub

                Locatarii blocului nr. 12 de pe strada Marasesti au ajuns in pragul disperarii. De sapte luni se roaga de patronul pub-ului care functioneaza la parterul blocului, sa le permita meseriasilor sa inlocuiasca o teava de la subsolul imobilului.

                „Din luna aprilie 2014 ii tot trimit domnului Virgil Luca adrese in care este informat ca trebuie conform legii sa ne permita accesul in subsolul imobilului pentru a remedia defectiunea la conducta de caldura. Nu am gasit intelegere niciodata.

                In plus, ne-a luat in râs si ne-a spus de vreo doua ori ca ne lasa sa spargem gheul si sa intervenim unde are dânsul WC-ul, iar a doua zi când ne-am prezentat cu echipa ne-a spus ca s-a razgândit. I-am inaintat adrese, am intervenit la politie, iar acum am solicitat o audienta la viceprimarul Iulian Stoican ca sa gasim impreuna o solutie pentru rezolvarea acestei probleme. Oamenii aceia nu au nicio vina ca s-au deteriorat conductele de caldura si ca acestea traverseaza unitatea lui”, declara Ion Dragulin, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 1.

                La blocul nr. 12, apartamentele de la scarile C, D si E sunt inca bransate la CET. „Patronul de la Subway nu se gândeste deloc la noi. Ne-am dus peste el de câteva ori si ne-a spus sa ne incalzim la lumânare, daca ne trebuie caldura”, spune Miruna Iacob.

                Zilele acestea, urma ca administratorul Dragulin sa mearga in audienta la viceprimarul Iulian Stoican. Presedintele spune ca patronul este obligat prin lege sa permita accesul in spatiul sau, daca se impun executarea unor lucrari ce aduc disconfort locatarilor din blocul respectiv.

                Patronul acuzat de locatari declara la rândul lui ca le va permite meseriasilor sa lucreze in interiorul localului numai daca vin cu autorizatie pentru executarea lucrarilor ce se impun.

                „Nu putem lucra ilegal. Eu risc amenda de 1 miliard de lei vechi, daca le dau voie sa sparga fara autorizatie planseul la blocul respectiv. Suntem constienti cu totii ca este vorba despre un imobil cu «bulina», cu risc seismic ridicat si nu putem interveni in structura de rezistenta.

                Reprezentantii asociatiei de proprietari trebuie sa depuna documentatia respectiva la Primaria Bacau si sa primeasca o aprobare de la cei in drept. Eu le-am spus ca le dau voie sa lucreze la subsol, dar sa vina cu autorizatie.

                Ei nici macar nu stiu unde trebuie sa sparga sa repare conducta respectiva! Daca este vorba de un simplu gheu sunt dispus sa sparg chiar eu cele trei caramizi care fac diferenta, insa, nu-i pot lasa sa sparga planseul la voia intâmplarii”, declara Virgil Luca, administratorul pub-ului.

                Spatiu verde sacrificat pentru o parcare

                  Un nou scandal privind defrisarea spatiului verde dintre blocuri este in plina desfasurare, zilele acestea, in zona strazii Mioritei. Sub drujbele unei echipe de muncitori au cazut mai multi arbori, pentru a face loc unei parcari betonate.

                  Situatia pare trasa la indigo cu un eveniment similar de la intersectia strazilor 9 Mai cu Mioritei, unde o alta portiune de spatiu verde a fost rasa si inlocuita cu o asa-zisa parcare ecologica.

                  Noua defrisare a strârnit furia locatarilor. „Aici aveam si noi tei, stejari si brazi, vreo 30 de copaci care ne ajutau sa respiram un aer cât decât mai curat. Nu e de-ajuns praful si mirosul de grajd care ne-a invadat toata vara de la fermele Agricola? Erau singura oaza de verdeata din jurul nostru. Aici se mai jucau si copiii nostri, ca in alta poarte nu mai au unde.

                  Pentru ca la fel s-a intâmplat si la blocul de vizavi unde stau pensionari si care nu au avut nicio reactie, ca, deh, au stat 60 de ani cu ochii in pamânt, la fel fac si acum”, spune Maria Cosma, locatar pe strada Martin Horea nr. 22.

                  Primaria considera insa justificata interventia muncitorilor. „Este vorba, de fapt, de reamenajarea spatiilor verzi de pe Mioritei, in cadrul unui mai amplu program de sistematizare. Proiectul prin care aceasta artera si zonele adiacente au fost modernizate prevede amenajarea a 700 de locuri de parcare.

                  Taierea arborilor este ultima optiune care se ia in calcul, dar trebuie stiut ca, la finalul lucrarilor, vor fi mai multi arbori plantati decât ceea ce s-a taiat”, a spus Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau.

                  De mentionat ca, in aceeasi zona, dar si in alte cartiere, are loc in aceasta perioada o actiune de toaletare a arborilor. (O.P.)

                  Unde evadam in week-end

                  A sosit week-end-ul, si nu e unul oarecare, ci, cel in care avem o mare sarbatoare. Sâmbata sunt sarbatoriti cei ce poarta numele de Mihai si Gavril si toate derivatele din acestea. Asadar, avem motiv de bucurie, motiv de petrecere. Petrecerile incep chiar de vineri seara, când se vor desfasura Friday Karaoke Night in Club 33 sau cheful cu percutionistul Vlad Babus din Luxury Club. Sâmbata, sunt organizate petreceri tematice de Sf Mihail si Gavril, cum ar fi cea intitulata Amadeea Live Violin si Dj Mateo de La Ponton, sau Saturday Night Party din Club 33. Tot sâmbata seara va fi Discoteca de alta data in Pub S. Pentru seara de duminica trecem in revista „Comedie din chicioare” un spectacol de stend-up comedy cu Bobi Dumitras in Pub S.

                  Sfârsitul de saptamâna aduce noutati pentru iubitorii de teatru. In primul rând, cei mici sunt invitati duminica de la ora 11.00 la spectacolul „Cenusareasa” de Fratii Grim, o dramatizare semnata Laurentiu Budau. Scenografia este semnata de Eustatiu Gregorian iar regia de Adela Moldovan. Publicul adult este asteptat de la ora 18.00 la spectacolul „Vârciorova. Carantina”, piesa in regia lui Alexandru Dabija. In rolurile principale: Firuta Apetrei, Eliza Noemi Judeu, Simona Nica, Florina Gazdaru, Alina Simionescu, Daniela Vrinceanu, Corina Goranda, Adelaida Perjoiu, Bogdan Buzdugan, Matei Bogdan, Stefan Alexiu, Dumitru Rusu si Stefan Ionescu.

                  La capitolul premiere cinematografice, Cinema City vine cu doua pelicule noi. „Barbati misto” (The Stag- titlul original) este un film despre prietenie, dragoste, curaj, regasirea de sine si…hituri U2, presarat din plin cu umor de replica, de situatie, de caracter sau absurd. Este o comedie perfecta cu barbati misto, care dezvaluie adevaruri din vietile si sufletele unor oameni pe care e foarte usor sa-i iubesti si si-e drag sa-i descoperi asa cum sunt.

                  Al doilea film in premiera pentru acest sfârsit de saptamâna este „Interstellar” (Calatorind prin univers). Asa cum sugereaza si titlul, filmul este un SF, plin de aventuri si mister. Pelicula este regizata de Christopher Nolan si ii are in distributie pe: Matthew McConaughery, Anne Hathaway, William Devane, Michael Caine, Wes Bentley, Matt Damon si multi altii.

                  Persoane fizice, datornice la Fisc mai mult decât unele firme

                  – o persoana fizica ce se ocupa cu tranzactii imobiliare are datorii la stat de peste 15 miliarde de lei vechi

                  Vecine, hai sa batem palma!

                  Discutiile (sa nu le spun chiar conflicte) dintre locatarii unui imobil, dintre ei si proprietarii eventualelor spatii comerciale de la parter, apar cu duiumul. Tocmai citesc, chiar in acest ziar, despre unul asemenea. De când ma stiu orasean (si sunt ceva ani), am asistat la tot felul de gâlcevi, la paruieli si la scandaluri ca la usa cortului, dar si la initiative in comun pe care le-am trecut de multa vreme in cartea cu aminitiri frumoase.

                  As indrazni sa spun ca asemenea intâmplari au, pâna la urma, un fel de aer casnic sau mai bine spus domestic, precum diferendele dintre soti. Pentru ca, pâna la urma, ziceam, intr-un bloc cu zeci de apartamente si spatii comerciale la parter, traim, mai solitar sau mai sociabil, ca intr-un fel de familie. Pe unii i-am auzit ca au sarbatorit chiar, cu sampanie si sarmale, implinirea a 20 sau 30 sau 40 de ani de când au devenit buni vecini.

                  Din asemenea considerente, expuse aici, evident, frugal, ma tot mir când aud, insa, numai de scandaluri. Unii se cearta de la apa calda, altii de la curent, altii de la tulburarea linistii si tot asa. Fleacuri, dar fleacuri care lovesc in orgolii nerefulate pâna atunci, motive de la care vecinii incep sa se tatoneze, mai intâi, apoi sa se persifleze, dupa care sa se acuze, sa continuie vehement cu injuraturi si, Doamne feri!, cum ar zice ardeleanul, la unii se cam sfârseste cu vânatai.

                  De ce, oameni buni? Când e la mintea cocosului ca linistea pe scara trebuie respectata, la fel si curatenia, ca datoriile la intretinere n-ar trebui sa se accentueze, ca daca se sparge o teava sau se rupe ceva pe acoperis ar trebui cu totii sa contribuim la reparatii. De ce sa nu cautam solutii, surse de finantare si nu sudalme grele sau sa afisam indiferenta jignitoare? Dar, nici in casa fiecaruia nu-i totdeauna armonie. Cum sa apara si sa reziste ea la infinit printre vecinii de pe scara sau din bloc.

                  In primii ani de viata libera in România, când se punea deja problema debransarilor de la sistemul de incalzire centrala, un onorabil si influent director de banca din Bacau le-a propus vecinilor de scara sa monteze o centrala pentru toate apartamentele lor. Tehnologie era, chiar si bani se gaseau, ba domnul director ar fi suportat mult din nota de plata. Vecinii, insa, nu si nu. Omul si-a cumparat, atunci, centrala proprie. Dupa atâtia ani, centralele de apartament sau de scara sunt mai peste tot. Nu era mai bine ca vecinii aceia sa se fi inteles de la inceput, cu frumosul, sa fi batut palma si nu pumnul?

                  Statie de carburant parasita, in centrul orasului

                    Când vedeam prin filmele americane cladiri si fabrici parasite, distruse, strazi si blocuri intregi devastate, ba chiar si orasele pustii, imi ziceam ca este regie, film, nu este posibil. Multi ani am ramas cu acea impresie, pâna când aceste imagini, „peisaje”, au devenit realitate si la noi. Mai multe blocuri de nefamilisti din diferite cartiere ale oraselor au fost devastate, fabrici cu o istorie ce se leaga de cea a orasului au ramas de izbeliste. Sinistru.

                    Peste aceste ruine, au aparut, mai târziu, diferite magazine, mall-uri, depozite, insa mai sunt destule asemenea relicve prin oras. Curios este ca multe dintre acestea sunt „opere” postdecembriste, cum ar fi statiile de benzina, care, intr-o perioada au prosperat, amplasate, in multe cazuri, chiar in centrul orasului.

                    Pe Stefan cel Mare, o asemenea statie a subcombat dupa doar vreo cinci ani de functionare, fiind parasita, devenind pericol public pentru sanatatea locuitorilor din zona, dar si pentru arhitectura zonei. A avut aceeasi soarta si o statie de pe Milcov (dezafectata acum), dar si Statia de pe Oituz (vizavi de RMB).

                    Aici, pompele au fost scoase, cladirea administrativa darâmata. A mai ramas doar scheletul metalic si o sigla, care apartine unei firme din Onesti – RAFO. De ce nu este dezafectata? De ce continua sa polueze spatiul, vederea? Nu-i normal ca societatea, persoana care a construit, a câstigat un timp bani, sa si-o ia, daca nu-i mai trebuie?

                    De ce sunt obligati cetatenii sa suporte zilnic agresiunea acelei urâtenii nefolositoare? De ce autoritatile locale (cele de urbanism, de Mediu etc.) nu se sesizeaza, nu fac ceva pentru a aduce terenul la stadiul initial si, apoi, eventul, sa se amenajeze altceva, o parcare, de care este nevoie, un spatiu verde, in mare suferinta in zona? Tot stam la mâna unora care nu au nici respect si nici bun simt fata de oras, fata de locuitori.

                    Primaria are obligatia sa-si intre in atributiuni, sa someze, sa amendeze. Sunt legi clare in domeniu. La cererea noastra, prin purtatorul de cuvânt, Primaria Bacau ne ofera urmatorul raspuns: „Terenul este proprietate privata. Tot ce este acolo are autorizatie de constructie legala. Primaria nu poate darâma o constructie legala de pe o propritate privata, care, in conformitate cu legislatia in vigoare: «este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular».

                    Acum, acea statie nu functioneaza, insa, nu stim daca, in viitor, proprietarul nu-si reia activitatea.”

                    Am incercat sa aflam cine este proprietarul fostei statii de distribuire a combustibilului, de pe Oituz. Cum, pe un panou, mai este inca sigla firmei RAFO Onesti, am solicitat informatii de la purtatorul de cuvânt al societatii onestene. „Acea statie, cât si una de pe Calea Moldovei, au fost proprietatea RAFO, insa, de mai multi ani, le-a vândut. Responsabilitatea a ceea ce este acum acolo apartine noului proprietar”, ne spune Ioan Marian.

                    Handbal masculin/ Liga Nationala: In numele trecutului

                    Stiinta Municipal Dedeman- HCM Constanta (vineri, ora 18.00, Sala Sporturilor)

                    Alte garnituri si alte pozitii in clasament, dar acelasi derby. Unicul derby al ultimilor ani: Stiinta Municipal Dedeman Bacau – HCM Constanta. Vice-campioana contra campioanei. Finalista contra câstigatoarei trofeului, indiferent ca vorbim de Cupa sau de Supercupa. „Avem mai multe revanse de luat.

                    In ultimii ani, Constanta ne-a suflat toate trofeele”, a prefatat portarul Stiintei, Raducu Tamas confruntarea de vineri, de pe teren propriu, cu gruparea de pe Litoral. O confruntare care, daca luam in calcul parcursul din aceasta toamna al protagonistelor, pare o ruda indepartata a derby-urilor din ultimele sezoane.

                    Dupa noua etape, studentii se afla pe locul 6, cu 14 puncte, in timp ce constantenii, care au un joc in minus, ocupa locul 3, la doua puncte in spatele surprinzatorului tandem Dunarea Calarasi- Minaur Baia Mare.

                    „Orgoliile ramân insa la fel de mari”, a declarat acelasi Tamas, reasezând derby-ul de vineri pe piedestalul sau. Bacauanii se prezinta fara Victor Alonso, plecat in Spania natala pentru a-si trata o accidentare si fara Ionut Ramba, care s-a despartit de Stiinta la inceputul acestei saptamâni, ca urmare a conflictelor cu Mateo Garralda. Apropo de Garralda: vineri, va bifa primul sau derby cu HCM Constanta in campionat. Ramâne de vazut daca va fi si ultimul!

                    Celelalte jocuri ale etapei a zecea: CSM Bucuresti – Steaua, CSU Suceava – Energia Lignitul Târgu-Jiu, Dunarea Calarasi – HC Vaslui, Dinamo – HC Odorhei, Minaur Baia Mare- Potaissa Turda. Poli Timisoara sta.

                    Bricolaje / Din laboratorul dragostei

                    Carmen Mihalache
                    Carmen Mihalache

                    Cum despre aşteptările şi întâmplările electorale vorbeşte şi scrie toată presa acum, eu am să schimb subiectul şi am să mă refer la nişte aşteptări obişnuite, legate de viaţa noastră sentimentală. De care depinde echilibrul nostru afectiv, fericirea sau nefericirea noastră. Ne facem multe iluzii despre iubire când suntem tineri, şi credem că ea o să dureze veşnic. Din păcate, nu e aşa, pentru că iubirea e cel mai fragil sentiment. Iubirea este ca mătasea/O porţi, n-o porţi, se rupe, spun nişte vestite stihuri shakespeareene.

                    Mai nou, când lucrurile nu merg bine într-un cuplu, cei doi parteneri se iau de mână şi se duc la şedinţe de terapie, în speranţa că se vor regăsi şi că vor depăşi dificultăţile ivite în urma unor situaţii diverse. Cel mai rău este însă când cei doi se închid în muţenie şi nu-şi mai vorbesc deloc, asta însemnând moartea sigură a relaţiei. Pentru că secretul unei relaţii reuşite este tocmai comunicarea neîntreruptă.

                    Dacă nu eşti deschis şi sincer cu omul alături de care trăieşti, dacă nu simţi nevoia să-i povesteşti ce ţi se întâmplă, ce ţi s-a întâmplat, ce trăiri ai, incluzându-l mereu în viaţa ta, lucrurile se vor degrada treptat, până la o inevitabilă ruptură. O relaţie nu este completă, nu merge bine dacă cei doi nu se implică total, nu se angajează trup şi suflet în ea. Iar când se pune chestiunea unor observaţii critice, atunci trebuie să compensezi cu o cantitate de cinci ori mai mare de lucruri plăcute, complimente, laude, tandreţuri, partide de amor, pentru că numai astfel partenerul va primi în chip constructiv ceea ce i-ai spus. Cel puţin aşa susţin nişte psihologi americani, ei fiind aceia care au descoperit această proporţie ideală. Deci dacă vrei să-i atragi atenţia iubitului sau iubitei că nu este bine ce face, că nu este chiar în regulă sub cine ştie ce aspecte, e bine să fii pregătit pentru contrapartida despre care aminteam.

                    Altfel, e de rău, se lasă cu certuri, frustrări, neîncredere, ranchiune. Cert este că, după ce trece beţia îndrăgostirii, e musai ca partenerii să-şi asume un cod, nişte reguli pe care să le urmeze. Chiar dacă asta pare banal, e totuşi singurul mod civilizat de a face să dureze o relaţie. „Măsurile iubirii”, aşa şi-a numit cartea un psiholog care se bucură de mare succes acum în America, mister John Gottman, el petrecându-şi ani buni într-un „laborator al dragostei”, unde a analizat relaţiile de cuplu.

                    El este şi autorul unui gen de decalog al reuşitei în dragoste, pe unul din primele locuri stând comunicarea despre care am vorbit, solidaritatea, apoi transparenţa. Nu ai cum să te bucuri de intimitate reală cu un bărbat sau cu o femeie dacă nu-i împărtăşeşti ce simţi, ce experienţe traversezi, ce te nemulţumeşte, ce-ţi trezeşte spaime, etc. „Ceva nu merge între noi”, „nu am intimitate spirituală” spunea nefericita Sylvia Plath, poeta sinucigaşă. Să ai intimitate spirituală mi se pare cele mai frumos lucru, dar şi cel mai greu de obţinut.

                    Mai ales atunci când, la locul de muncă, în special, cât şi în alt gen de contacte sociale, prietenii vechi, de pildă, se stabilesc anumite legături aproape conjugale, considerate un veritabil pericol pentru un cuplu de îndrăgostiţi. Fiindcă eşti tentat, de cele mai multe ori, să discuţi cu alţii decât cu partenerul lucruri care te nemulţumesc, neajunsurile relaţiei tale, situaţiile de criză, iar unii, cei din exterior, pot profita de asta.

                    Una peste alta, cel mai înţelept este să nu ai aşteptări prea mari, să fii lucid, şi să nu crezi că fericirea este un dar divin, că vine din cer. Dimpotrivă, pentru ea trebuie să munceşti. Aşadar, nu uitaţi regula aceea cu compensaţia de cinci la unu. Nu faceţi economie de mângâieri, complimente, încurajări, vorbe şi gesturi tandre, dacă vreţi să aveţi o relaţie senină, armonioasă.

                    Misterul disparitiei profesionistei misterului

                    Agatha Christie , ,,regina crimei”, creatoarea unor personaje celebre precum Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, a fost numita de catre Guinness Book of World Records ca fiind autorul care are cele mai multe carti vândute, din toate timpurile, alaturi de William Shakespeare, fiind depasita doar de operele colective ale corporatiei Walt Disney Productions. A publicat 80 de romane si nuvele si 19 piese de teatru. Ea, care a cochetat fabulos cu misterul in creatiile sale, are insa in biografia sa cel mai ciudat dintre mistere…

                    In ziua de 8 decembrie 1926, in jurul orei 21,45, urcând in camera fiicei sale, a sarutat-o, i-a scris un biletel menajerei, a urcat in automobil si a plecat de la resedinta sa din Berkshire, Anglia. Era foarte deprimata. Tocmai aflase ca sotul sau, colonelul Archibald Christie, avea o amanta… A doua zi dupa misterioasa disparitie, automobilul ei, un Morris Cowley, a fost descoperit in apropierea unui lac din Newland’s Corner. Misterul a fost amplificat de faptul ca zona fusese folosita de scriitoare ca decor pentru un roman in care o tânara si fratele ei se inecasera in circumstante inexplicabile. Politistii i-au cautat fara succes cadavrul in lac, dar, in acelasi timp, l-au pus sub urmarire pe sotul ei. Agatha Christie tocmai publicase Asasinarea lui Roger Ackroyd, roman care avea o piata excelenta. Poate si din acest motiv, publicatii precum New York Times au anuntat pe prima pagina misterioasa ei disparitie.

                    Scriitoarea a fost gasita dupa o saptamâna si jumatate de la disparitie. Se afla intr-un hotel de lux din Harrogate, Yorkshire, unde citea linistita articolele care relatau cautarea sa la nivel national. Sotul, grijuliu, a incercat sa evite interogarea scriitoarei de catre autoritati, invocând faptul ca aceasta ar suferi de amnezie. Recent, editura RAO a publicat volumul lui Jared Cade, ,,Misterul celor 11 zile”, in care reface istoria disparitiei scriitoarei, descriind si alerta Scotland Yard-ului si a presei mondiale. Poate ca tocmai din cauza reactiei presei aceasta avea sa spuna mai târziu:,,Nu mi-au placut niciodata ziaristii. In cartile mele i-am lasat pe toti sa moara”.

                    Sa-l ascultam pe Jared Cade: ,,Agatha avea motive serioase sa se simta tradata, mai ales atunci când incercarea de impacare cu sotul ei a esuat. Agatha a spus ca Archie <>, iar tradarea lui a ranit-o adanc. Este o fina ironie faptul ca, atunci când s-a cazat la Harrogate Hydro, Agatha a folosit numele Mrs Neele. Numindu-se doamna Neele, Agatha ii reamintea lui Archie ca ea e inca sotia lui, desi el dorea sa fie cu Nancy. Agatha il iubea atât de mult pe Archie, iar acesta ii facuse atât de mult rau, incât simtea ca pur si simplu trebuie să se razbune pe el, inscenându-si disparitia. Timp de 11 zile, el a devenit principalul suspect in cazul asa-zisei crime a Agathei. Aceasta s-a razbunat, insa a platit din greu. In modestia ei infinita, nu a nu a realizat ca povestea va ajunge pe mâinile presei (…) Ea a facut greseala de a-l idolatrize pe Archie. Insa nu a repetat aceasta greseala si cu cel de-al doilea sot, asa ca aventura acestuia cu Barbara Parker nu a afectat-o la fel de mult”. ,,Povestea disparitiei sale, mai spune Jared Cade, a facut inconjorul lumii (…) O scriitoare de mistere care era implicata in propriul sau mister – aceasta situatie s-a dovedit irezistibila si a lansat-o pe Agatha catre lista de autori bestseller. Când a diparut Agatha, ultimul sau roman (…) se vânduse doar in 5 000 de exemplare. Dar, dupa disparitie, vânzarile au crescut remarcabil si s-au facut chiar si oferte de ecranizare. Când a fost gasita in viata, presa a acuzat-o ca a pus la cale disparitia pentru a câstiga publicitate si a creste vânzarea cartilor sale, dar adevarul – pe baza documentelor familiei si tinând cont de ce mi-au povestit –a fost mult mai dramatic”.

                    In ziua disparitiei, Agatha avea 36 de ani. Mai târziu, facand poate haz de necaz, celebra scriitoare avea sa scrie: ,,Arheologul este sotul perfect pentru ca, pe masura ce femeia imbatrâneste, el devine mai interesat de ea”. Archie, marea sa dragoste, era colonel…

                    Volei feminin/ Divizia A1: Confruntare la vârf

                    CSM Bucuresti – Stiinta Bacau (vineri, ora 19.15, Digisport)

                    Sunt singurele neinvinse. Si singurele cu maximum de puncte in clasament dupa primele patru etape ale campionatului. CSM Bucuresti si Stiinta isi disputa vineri suprematia in clasamentul Diviziei A1. Pentru bacauance, meciul din Capitala constituie si o ultima repetitie inaintea primului joc din grupele Ligii campionilor, programat joia viitoare, acasa, contra lui Fenerbahce Istanbul.

                    „Imi doresc sa câstigam la Bucuresti, cu CSM-ul, indiferent de scor, astfel incât sa ne pastram invincibilitatea in campionat si pentru a avea un moral bun in perspectiva meciului de debut din Liga Campionilor”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care a deplasat la Bucuresti efectivul complet.

                    Programul complet al etapei a cincea: Dinamo Bucuresti – Alba Blaj, CSM Lugoj – Penicilina Iasi, CSM Bucuresti – Stiinta Bacau, CSM Satu Mare – SCM U Craiova, Unic Piatra Neamt – U Cluj, CSM Târgoviste – Medicina Târgu-Mures.

                    Calendarul fiscal al lunii noiembrie

                    In aceasta luna, in afara de platile obisnuite pe care trebuie sa le faca periodic, contribuabilii bacauani trebuie sa depuna nu mai putin de 20 de formulare fiscale cu termen limita. Astfel, potrivit calendarului fiscal al lunii noiembrie, stabilit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, numarul declaratiilor care trebuie depuse la Fisc este diferit de la contribuabil la altul, in functie de domeniul de activitate, dar si de forma de organizare a afacerii.

                    Cert este ca, pâna pe 10 noiembrie, trebuie depuse urmatoarele declaratii: Declaratia de inregistrare fiscala/de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, Formularul 010; Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratia de mentiuni pentru persoane fizice române, Formularul 020; Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratia de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere (OMFP nr. 250/2013), Formularul 070; Declaratia de mentiuni privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care in cursul unui an calendaristic nu depasesc plafonul de scutire prevazut la art.152 din Codul fiscal, Formularul 096.

                    Declaratiile cu termen pâna pe 25 noiembrie sunt: Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat, Formularul 100, format electronic; Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, Formularul 112;

                    Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in România si de catre persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in România pentru luna precedenta, Formularul 224; Decontul de taxa pe valoarea adaugata, Formularul 300, format electronic; Decontul special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna precedenta, Formularul 301, format electronic; Declaratia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adaugata, Formularul 307; Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art.153 alin. (9) lit. a) – e) din Codul fiscal, Formularul 311; Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna trecuta, Formularul 390 VIES si Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national aferente perioadei de raportare precedente (luna, trimestrul etc.; perioada de raportare este cea declarata pentru depunerea decontului de TVA, prevazuta la art. 156^1 din Codul fiscal), Formularul 394 (aceasta declaratie nu se depune pe zero).

                    Fotbal/ Liga a II-a: Dau restart?

                    Sport Club Bacau – Gloria Buzau (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)

                    Ieri, in editia on-line a cotidianului italian „La Repubblica” erau trecute in revista cele mai „spooky” locuri de pe pamânt.

                    De la parcul de distractii „Six Flags” din New Orleans, transformat intr-o relicva de uraganul Katrina si pâna la insula japoneza Hashima, abandonata in intregime dupa explozia bombei nucleare. Locatii care mai de care mai sinistre. Numai bune pentru o noua versiune a „Calauzei”.

                    Surprinzator, pe lista nu figurau nici „Municipalul” bacauan, dar nici stadionul „Letea”, gazda divizionarei B Sport Club Bacau. Parasita treptat de suporteri, „Groapa” din Letea a servit drept fundal evolutiilor-horror din aceasta toamna ale formatiei finantate de Consiliul Local Bacau. Cinci jocuri, nicio victorie pentru SC, care a incheiat turul pe locul 10 din 12, la egalitate de puncte cu penultima clasata, FCM Dorohoi.

                    „Cel mai prost tur cu putinta”, a admis antrenorul Cristi Popovici, care spera sa dea restart echipei sale o data cu prima etapa a returului programata sâmbata: „O victorie poate schimba multe”. Pe „Letea” vine ocupanta locului 6, Gloria Buzau, echipa care a amenintat in mai multe rânduri cu greva din cauza intârzierilor salariale.

                    Ar fi culmea ca sâmbata Gloria sa nu se prezinte la Bacau! Uite asa ar câstiga si SC-ul un meci pe teren propriu. Si tot asa ar intra „Letea” in portofoliul „bu-hu-hu” al „La Repubblica”, alaturi de Pripyat si Maunsell Fort. Celelalte jocuri din runda a 12-a: ACS Berceni – Sageata Navodari, CS Balotesti – CF Braila, Unirea Slobozia – FCM Dorohoi, Rapid Suceava – Farul Constanta, Academica Arges – FC Voluntari.

                    „O calificare foarte buna pentru turul II”

                      Rezultatele obtinute de candidatul Victor Ponta in judet sunt considerate ca fiind foarte bune de catre liderii PSD Bacau, lucru justificat de faptul ca procentul este aproape dublu fata de cel realizat de Klaus Iohannis, candidatul ACL.

                      „Eu apreciez aceste rezultate ca fiind o calificare foarte buna pentru turul II. In continuare, trebuie munca si smerenie”, afirma deputatul Cosmin Necula, coordonatorul campaniei electorale la nivel de judet. „Nu am avut dezamagiri, dar cred ca se putea mai mult in unele comune, in privinta organizarii”, mai precizeaza Cosmin Necula.

                      Municipala PSD Bacau: „Dublu fata de europarlamentare”

                      Municipala PSD Bacau a obtinut, in primul scrutin al alegerilor prezidentiale, un numar dublu de voturi fata de europarlamentarele din mai 2014. Astfel, la alegerile din 2 noiembrie PSD, a avut aproape 26.000 de voturi, in timp ce la europarlamentare doar 13.000. Zone care erau, pâna acum, fiefuri ale PNL, au fost cucerite de „batalioanele rosii” ale social-democratilor. E vorba despre Cartierul CFR, Izvoare si Serbanesti.

                      „Acest rezultat a fost urmarea campaniei din usa in usa. De vineri, vom relua campania in muncipiul Bacau si vom incerca sa-i convingem pe bacauani ca Victor Ponta e solutia cea mai buna”, arata Anca Seres, purtator de cuvânt al organizatiei municipale PSD Bacau.

                      Liderii celor doua aliante, PSD-UNPR-PC si ACL PDL-PNL, au analizat procentele obtinute de organizatii in primul tur, au stabilit punctele slabe si punctele tari si si-au ajustat planul de bataie. Astazi, incepe campania electorala pentru al II-lea tur de scrutin.

                      „Ordonanta traseistilor ne-a zdruncinat tare”

                        Alianta Crestin Liberala Bacau a iesit cam sifonata dupa turul I al alegerilor prezidentiale. Chiar daca la diferenta foarte mica, s-au pierdut alegerile si in municipiul Bacau, iar daca luam in calcul ca si precedentele alegeri, cele europarlamentare, au fost câstigate tot de PSD, se poate spune ca Bacaul pare sa isi fi pierdut calitatea de fief al liberalismului.

                        „Trebuie sa facem distinctie intre ce s-a intâmplat in judet si ce s-a intâmplat in municipiul Bacau. In oras, chiar daca Iohannis a obtinut un numar de voturi sub cel al lui Ponta, rezultatul este foarte bun. Ma surprinde, totusi, ca Penitenciarul a votat in totalitate cu Ponta, ceea ce s-a intâmplat si la Spitalul Judetean.

                        Daca nu ar fi fost asa, am fi câstigat cu cel putin doua procente. Si mai este o problema: cea a numarului mare de voturi anulate. Le multumesc tuturor celor care au venit la vot si asteptam sa vina in numar si mai mare in turul II, mai ales parintii si copiii celor plecati la munca in strainatate, care au vazut zbuciumul lor si cum au fost umiliti acestia la sectiile de votare de peste hotare”, spune deputatul Ionel Palar, copresedinte al ACL Bacau.

                        In judet, in afara de câtiva „ghiocei”, alegerile au fost pierdute zdrobitor de catre candidatul ACL, la o diferenta de 24 de procente. „Ordonanta traseistilor ne-a zdruncinat destul de tare. PSD-ul a confiscat, inclusiv prin presiuni si santaj, 14 primari de la PNL si 14 de la PDL, fara de care nu am reusit voturi mai multe.

                        Cu toate acestea, exista localitati unde am obtinut scoruri bune fata de anii din urma, cum ar fi Luizi Calugara, Margineni, Gârleni, Nicolae Balcescu sau Sascut, locuri unde lumea este mai bine informata si unde speram si la mai multe voturi”, a mai declarat deputatul Ionel Palar. Acesta mizeaza in turul II inclusiv pe votul candidatilor iesiti din cursa dupa primul tur, dar si pe o mobilizare mai buna la urne a tuturor bacauanilor.