vineri, 6 februarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 3528

Femeile Bacaului – Doamne de Martisor: “Cavalerul teoremelor” s-a declarat invins!

    de
    Gheorghe Bălțătescu
    -

    Drumul Violetei Savu de la vis la realitate a trecut prin teoremele lui Pitagora si ritmurile lirice ale Euterpei. Nici astazi nu poate stabili o ierarhie, ce a fost mai important: fascinatia numerelor sau frumusetea cuvintelor ingemanate in versuri. Prima poezie a scris-o in clasa a V-a, insa nimeni nu a incurajat-o, iar matematica a imbratisat-o in liceu, la sugestia tatalui, un stralucit profesor de matematica.

    De altfel, liceul a fost o permanenta lupta intre catedrele profesorilor de Româna, Matematica si Fizica, Ioan Lazar, Dumitru Cârciu si Saul Ficher, de la Liceul “Vrânceanu”. Visul ei a fost sa urmeze Filologia, atrasa de magia câmpurilor si padurilor nesfârsite ale imaginatiei, insa a ales, pentru inceput, jocul logicii si al preciziei: “In orice triunghi dreptunghic, suma patratelor catetelor este egala cu patratul ipotenuzei”.

    A urmat Facultatea de Matematica de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacau, iar in pauze citea poezie. A debutat, in 1992, in revista Ateneu, pasii fiindu-i îndrumaţi de catre Sergiu Adam si Victor Mitocaru, care i-au facut un portret liric incurajator. “Am continuat sa scriu poezie, chiar si dupa ce, in anii de facultate am distrus si aruncat tot ce scrisesem pâna atunci, nu erau texte formidabile, n-a aveau cum sa fie, insa acum imi pare rau”, spune Violeta. De la profesorul de limba româna a invatat sa gândeasca liber, dincolo de oprelisti formale, diferente de vârsta si grade.

    Dupa licenta devine profesor de…matematica la Nanesti – Parincea, cunoaste viata navetistului, insa dupa un an se transfera la “Dimitrie Ghica”, in Comanesti. Acolo a predat si la doua clase de elevi de la Casa de copii. “A fost o experienta rascolitoare, care m-a marcat. Am invatat insa un lucru extrem de important, ca viata este frumoasa, cerul e senin si soarele straluceste la fel, peste tot, chiar si la o Casa de copii”, isi aminteste Violeta din acei ani.

    Câstiga un concurs la Biblioteca Judeteana Bacau si cinci ani, din 2002 pâna in 2007, traieste in imparatia cartilor, sta aproape de dramaturgul, romancierul si poetul Viorel Savin, director al Bibliotecii, de Ioan Enache, gazetar si poet, insa mai avea mult pâna a lucra la o revista literara. Norocul si sansa ei a fost Carmen Mihalache, redactorul sef al revistei ATENEU. “Am fost foarte fericita.

    Când am intrat in redactie, imi tremurau picioarele, aveam niste emotii ce nu le pot descrie. Eram coplesita, la fiecare pas, la fiecare fraza, din fiecare pagina te priveau, parca, fondatorii revistei, nume cu renume in literatura româna. Sunt foarte mândra si bucuroasa, mi-am indeplinit un vis, pentru care am muncit multi ani. Eu nu am abandonat niciodata, obstacolele nu le-am ocolit, ci le-am depasit”, spune cu emotie Violeta Savu.

    Debutul in volum se petrece in 2004, cu cartea “Refugii in liric”, bine primita de critica, urmeaza, in 2006, al doilea volum: Atocmiri, unul inedit, care are ca punct de plecare un dictionar de arhaisme, folosite de Violeta in poezie pentru muzicalitatea lor, dupa cum scrie in prefata intocmita de criticul Constantin Calin.

    In 2011, publica a treia sa carte, „Din departare el ma vedea frumoasa”, un volum de poezii de dragoste.

    “Primavara./ Lumina implozeaza înserarile./ Te cuprind/
    cu brate de mandorla.// Neacoperita, pielea ta/
    are gust de miere alba.// Prin usa întredeschisa,/ privesc în oglinda./
    Esti chipes.”
    (“Monolog”, din vol. „Din departare el ma vedea frumoasa”)

    Pitagora, “cavalerul teoremelor”, nu s-a simtit tradat, insa s-a inclinat in fata frumusetii poeziei, visului, luminii si optimismului unei poete, pe numele ei Violeta Savu.

    Spectacol pentru „minunea lumii”

    de
    Ramona Ionescu
    -

    Garnizoana Bacau organizeaza vineri, 6 martie, un spectacol dedicat femeii. Evenimentul intitulat „O floare pentru minunea lumii – FEMEIA” va avea loc la Teatrul Municipal Bacovia, incepând cu ora 18.00.

    Pe scena municipalului bacauan vor evolua Muzica Militara a Garnizoanei Bacau, Ansamblul Folcloric „Plaiuri Bacauane” de pe lânga Cercul Militar Bacau, Formatia „Armony Brass” si Grupul Folk „Senin”.

    „Va fi un spectacol de mare clasa si ii invitam alaturi de noi pe colegi si personalitatile Bacaului”, declara mr. Marcel Balan, coordonator artistic.

    In spectacol vor evolua si interpretii Mihaela Iordache, Rebeca Ciotlos si Silviu Spatariu. Accesul in sala de spectacol se face numai pe baza de invitatii.

    Un Nürnberg mioritic

    de
    Ion Fercu
    -

    Atunci când, referindu-ma la clasa noastra politica, am folosit intr-un editorial, in urma cu vreo douazeci de ani, cuvântul mafie, unii dintre cei vizati au reactionat violent, altii au preferat sa cocheteze cu zeflemeaua. Unii dintre acei… unii sunt astazi dupa gratii.

    In Italia sau State, mafia s-a nascut din lepadaturile societatii, criminalii cu degetul pe tragaci si cei ai evaziunii fiscale colaborând perfect la zamislirea monstrului. La noi, mafia s-a infiripat in zona gulerelor electorale. Oportunitatea infractionala a devalizarii bugetului public a fost valorificata excelent. Perioada de pruncie a fost scurta. Capcaunul s-a maturizat ca voinicul din poveste, devenind o regula de viata politica. Din acest motiv, un simpatic intelept a inventat sintagma neaosa de “gherbedeu politic”. In partidele noastre politice sunt (inca) si oameni de buna credinta, dar gherbedeul politic este o realitate sfidatoare a cotidianului nostru cenusiu.

    A te bucura de privarea de libertate a cuiva nu este o atitudine crestina, dar incercarea Justitiei de a infrâna poftele acestui gherbedeism sfidator, desantat, trebuie asezata in rama. Marturisesc faptul ca ma locuiesc sentimentele unui spectator aflat la reprezentatia trista, dar dreapta, a unui Nürnberg mioritic. Unii dintre cei chemati dupa gratii, imi spun aceste sentimente, chiar au comis crime. Caci cum altfel s-ar numi efectele infractiunilor acestora – umilirea pensionarilor, a Sanatatii, a Educatiei, otravirea mecanismelor economiei de piata, a Sperantei si Democratiei – decât crime savârsite impotriva umanului din noi? Aflam ca sute si sute de milioane de euro – care, investite legal, ar fi putut sa ofere un orizont optimist jalnicei noastre fiintari – se plimba bezmetic prin campanii electorale fraudate, prin cazinourile lumii, prin bordelurile politicii, prin conturile gherbedeilor amintiti.

    Asistând la acest Nürnberg dâmbovitean, observ ca in culise se zvârcolesc disperat manevre de spalare a infractiunilor, prin zamislirea unor forte politice injghebate, sub nume noi, pacalitoare, din aceiasi tartori ai faradelegilor. Se spera, desigur, ca, daca vor ajunge din nou la putere, vor reusi sa puna batista pe tambalul unei Justitii care a inceput sa functioneze… Nürnberg mioritic? Nu exagerez? Se pare ca nu. Unii dintre clientii acestuia au inceput sa-si aplice singuri pedepse. Se spânzura; la propriu. Altii marturisesc infractiuni care ne ingrozesc. La celalalt Nürnberg ne-au ingrozit marturisirile despre holocaustul lagarelor. In Nürnbergul nostru ne ingrozesc marturisirile despre holocaustul Sperantei care ne aruncase pe valurile fermecate ale unui ocean de optimism.

    O poveste despre vaccinuri

    de
    Răzvan Bibire
    -

    Putina lume stie ca termenul de vaccin provine de la cuvântul „vaca” iar primul vaccin a fost creat pentru a combate variola, o boala crunta, responsabila de milioane de morti, confundata uneori, din cauza virulentei, cu ciuma.

    In Evul Mediu, variola a fost responsabila, intre altele, de distrugerea civilizatiei precolumbiene, virusul mortal fiind dus in Americi de conchistadori.

    Unde intra vaca in ecuatie? Un medic de tara din Anglia a observat ca laptaresele care contactau variola bovina (cowpox) nu se mai imbolnaveau si de variola umana.

    A presupus ca boala luata de la vaci, o forma mult mai usoara si mai putin mortala decât boala umana, le oferea celor care o aveau o anumita imunitate.

    Asa ca a extras puroi de la persoanele infectate cu cowpox si l-a injectat unui copil pe care l-a expus, apoi, virusului variolei umane. Un experiment cu totul ne-etic in zilele noastre, dar, la 1796 se intâmplau multe lucruri care astazi ni se par deplasate. In orice caz, medicul Edward Jenner, a constatat ca baietelul nu s-a imbolnavit de variola umana.

    Rezultatul a fost ca in zece ani aceasta forma de imunizare s-a imprastiat in toata lumea, România a fost a patra tara din Europa care si-a vaccinat locuitorii, la 1801, in Iasi si Bucuresti fiind realizate campanii de vaccinare in masa.

    Sa retinem ca aceasta descoperire si campaniile de vaccinare se petreceau intr-o epoca in care obscurantismul era la el acasa.

    Biserica, folclorul, superstitiile, umpleau spatiul cu tot felul de reguli insa ideea vaccinarii impotriva variolei nu a intâmpinat o rezistenta semnificativa.

    Altfel stau lucrurile astazi. Desi variola a fost eradicata, nemaiinregistrându-se nici un caz din 1977, exista o sumedenie de alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

    Exista, insa, si o foarte vehementa tabara care lupta contra vaccinarii, care grupeaza de la sectanti, ultrareligiosi, gospodine care se documenteaza pe Facebook, vedete cu preocupari stiintifice pâna la negationisti, cei care considera ca virusii si bacteriile sunt doar niste inventii ale stiintei pentru a determina lumea sa se vaccineze.

    Culmea este ca intr-o lume care se declara deschisa cunoasterii, aceasta tabara a facut ceea ce nu a reusit nimeni acum trei secole: sa determine lumea sa refuze imunizarea.

    Cod Galben de ninsori și viscol în majoritatea regiunilor

      de
      Deșteptarea
      -

      Administrația Națională de Meteorologie /ANM/ e emis, miercuri, două avertizări Cod Galben de ninsori și viscol, valabile începând de joi după-amiază până sâmbătă, în majoritatea regiunilor.

      Potrivit meteorologilor, în intervalul 5 martie, ora 13,00 — 6 martie, ora 16,00, vor cădea precipitații în cea mai mare parte a țării. În zona montană și în regiunile sud-vestice vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare și, îndeosebi la altitudini mari, se va depune strat consistent de zăpadă. Cantitățile de precipitații vor depăși local 15-20 l/mp și, izolat, 30-35 l/mp. În Dobrogea, sudul Munteniei și al Moldovei vor predomina ploile, iar în restul teritoriului precipitațiile vor fi mixte. Vântul se va intensifica în majoritatea regiunilor, iar la munte va depăși la rafală 60 km/h, viscolind ninsoarea.

      Ulterior, în intervalul 6 martie, ora 16,00 — 7 martie, ora 16,00, vor cădea precipitații mai ales sub formă de ninsoare în toate zonele montane, în Oltenia, Muntenia, centrul și sudul Moldovei, cea mai mare parte a Transilvaniei și în sudul Banatului.

      În restul teritoriului precipitațiile vor fi mixte. Cantitățile de precipitații vor depăși local 15-20 l/mp și izolat 30 l/mp în regiunile sudice, estice și centrale. La munte, stratul de zăpadă nou depus va fi consistent. Vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor cu viteze ce vor depăși 50 km/h, mai ales în sud. La munte vor fi rafale de peste 70 km/h, viscolind și spulberând zăpada.

      În funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor meteorologice, ANM precizează că va actualiza avertizările emise.

      AGERPRES

      Moinesti: Elevi prinsi jucand barbut inainte de simularea nationala

        de
        Comunicat de presa
        -

        Jandarmii din cadrul Detaşamentului de Jandarmi Moineşti – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău, care execută activităţi de asigurare a măsurilor de ordine pe timpul simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional în municipiul Moineşti, au surprins în data de 04.03 a.c. ora 07.50, patru tineri care practicau jocuri de noroc în zona adiacentă unei instituţii de învăţământ.

        Jandarmii aflaţi în zona respectivă, au observat grupul de elevi la terasa unui chioşc mixt ce deserveşte şi elevii instituţiei de învăţământ, care aveau o altă preocupare înainte de intrarea la cea de a doua probă din cadrul simulării examenului de bacalaureat, matematica sau istoria, aceea de a juca barbut.

        În urma celor constatate şi după identificarea făcută celor patru, elevi în clasa a XII-a, jandarmii au procedat la sancţionarea contravenţională conform legii 61/91 cu câte 500 lei fiecare, ridicând în vederea confiscării zarurile şi suma de 98 lei, înştiinţând totodată şi conducerea unităţii de învăţământ la care elevii sunt înmatriculaţi, pentru aplicarea măsurilor în conformitate cu prevederile regulamentelor de ordine interioară.

        Acţiunile pe linia prevenirii şi combaterii absenteismului şcolar, a fenomenului contravenţional şi infracţional în rândul elevilor şi pe linia creşterii gradului de siguranţă al acestora, vor avea caracter continuu, jandarmii fiind prezenţi şi în alte zone adiacente instituţiilor de învăţământ aflate în zona de competenţă a unităţii, nu numai în perioada examenelor, ci pe tot parcursul anului şcolar.

        Bacau: Doi pustani au jefuit o tanara la strada Vasile Alecsandri

          de
          Comunicat de presa
          -

          În urma investigațiilor efectuate polițistii au depistat la data de 3 martie a.c. un tânăr de 18 ani și un minor de 16 ani, ambii din Bacău, bănuiți de săvârșirea unor fapte penale.

          Din cercetările efectuate de polițiști a rezultat că la data de 25 februarie a.c., în jurul orei 14.30, cei în cauză ar fi acostat o femeie de 27 de ani care se deplasa pe strada Vasile Alecsandri din Bacău, pe care ar fi deposedat-o de un telefon mobil în valoare de 1300 de lei.

          Bunul sustras a fost recuperat și restituit părții vătămate.

          Față de cei doi s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.

          Cercetările continuă în vederea stabilirii intregii activități infracționale a celor doi bănuiți.

          Bacau: Un sofer beat a provocat un carambol pe Calea Marasesti

            de
            Comunicat de presa
            -

            La data de 03.03.2015, în jurul orei 12.00, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui eveniment rutier pe strada Erou Cipria Pintea din municipiul Bacău.

            Din primele verificări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 33 de ani din Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe strada Calea Mărășești, la intersecția cu strada Erou Ciprian Pintea, pe fondul consumului de băuturi alcoolice a acroșat un autoturism care se afla oprit la semafor în coloană pentru a efectua viraj stanga către strada Erou Ciprian Pintea. În urma impactului vehiculul lovit a intrat în coliziune cu autoturismul din fața sa.

            Cei trei conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, care a indicat valoare pozitivă, respectiv 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru bărbatul de 33 de ani.

            În urma evenimentului rutier nu s-au înregistrat victime omenești.

            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere sub influența alcoolului.

            Cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter, în zona Vrancea

              de
              Deșteptarea
              -

              Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter s-a produs miercuri, la ora locală 1,09 (23,09 UTC), în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

              Seismul a avut loc la o adâncime de 109 de kilometri, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Vălenii de Munte (30 kilometri), Plopeni (46 km), Boldești-Scăeni (47 km), Săcele (47 km), Câmpina (49 km).

              AGERPRES

              Pagina 1

                de
                Deșteptarea
                -

                pag1

                Pompierul apicultor din comuna Plopana

                de
                Florentin Radu
                -

                In comuna Plopana, satul Straminoasa, un tânar bacauan a reusit sa preia si sa infloreasca o afacere de familie, folosindu-se si de banii europeni. Este Marius Gosu, de 37 de ani, pompier de meserie. Isi imparte viata intre Bacau si Plopana, locul unde a reusit sa-si formeze, impreuna cu mama, sora, sotia si restul familiei, o stupina cu mai bine de 300 de familii de albine.

                Povestea lui Marius este numai buna pentru a fi folosita drept exemplu pentru toti. Ca multi dintre tinerii de pe la noi fara prea largi orizonturi, si Marius a fost nevoit sa lucreze, mai intâi, in afara tarii. A muncit din greu in Italia, la Verona, in agricultura, in serele din acea zona. „Am lucrat acolo din ’99 pâna-n 2003, dupa care m-am intors acasa, ca sa fac ceva frumos si aici. Nu mi-a placut deloc viata de afara, dar macar, cu banii strânsi in Italia, am cumparat casa de aici si am inceput sa-mi dezvolt afacerea, eu cu mama, in special”, povesteste Marius Gosa.

                A apelat la fondurile disponibile prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) Bacau, obtinând in 2012, suma de 40.000 de euro, prin masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”. Banii i-a folosit pentru achizitionarea de utilaje, scule, lazi de stup si tot ce avea nevoie pentru dezvoltarea afacerii. Bunicul sau a fost mare crescator de albine, la fel si niste unchi de-ai lui care si ei au sute de stupi. Initial, a avut cam 70 de stupi, dupa care i-a tot inmultit si a ajuns acum sa detina 303 familii de albine.

                Cu banii din proiect, a reusit sa cumpare multe piese de care avea neaparata nevoie ca sa-si dezvolte afacerea: 100 de stupi cu caturi, o centrifuga ultarmoderna, descapacitor, plus un generator de curent, pentru ca in zona sunt sunt mereu fluctuatii de tensiune.

                Miere bio, pentru straini

                Avantajele mari pe care Marius si familia lui le-au avut au fost ca sunt tineri, traiesc intr-o zona defavorizata si sunt proprietarii cu acte ai bunurilor din gospodarie, in felul acesta au avut acces mai facil la sprijinul nerambursabil de la stat. In plus, a contat foarte mult faptul ca stupina, de mai bine de 7 ani, este certificata bio, de firma Agrego din Germania, ceea ce, pâna la urma, ridica mult peste medie si pretul mierii de albine.

                „Intr-un an bun, obtin si pâna la 7 tone de miere. Toata productia este achizitionata, la cel mai bun pret din domeniu, de un intreprinzator din Ardeal, care, ulterior, o valorifica pe pietele din Germania, Austria, recunoscuti fiind ca mari consumatori de miere. Din pacate, românii nu consuma miere pe cât de multa se obtine la noi. Nu au cultura consumului sanatos, nu e bine informat ca e bine sa ai pe masa zilnic miere”, crede apicultorul din Plopana.

                Mierea bio este apreciata de consumatorii din Occident, care sunt dispusi sa plateasca si 10 euro pentru un borcan de miere, dar si de statul român care, constient fiind de resursele pe care le detine acest domeniu, asigura subventii considerabile crescatorilor de albine. Din fericire, tot mai multi bacauani incep sa realizeze faptul ca, la satele de pe la noi, natura a ramas aproape neatinsa de poluare, oferindu-le posibilitati nelimitate de a practica agricultura ecologica.

                „Nectarul Florilor”

                Marius are in proiect lansarea propriului brand, sub denumirea „Nectarul Florilor”, incercând astfel sa acceada direct pe piata, fara a mai apela la intermediari. Deja a facut demersuri pentru a i se permite sa valorifice mierea in unitatile Plafar si in târgurile de profil. „Ideea e ca, de acum incolo, nu o sa imi mai pot permite sa mai dau mierea ieftin, pentru ca am cheltuieli considerabile, pâna sa ajunga la pretul de 18 lei borcanul in raft. Numai pe drumul pe care il fac zilnic, vara, de la Bacau la Plopana imi scoate din buzunar si 1.300 de lei pe luna. Or, eu vindeam mierea cu 11,50 lei borcanelul de 400 de grame. Pai, un pachet de tigari e 15 lei”, incheie Marius Gosa.

                „Puteam sa cresc animale, dar acolo te murdaresti, e mai complicat. Cu albinele lucrezi numai in halat, curat. Oricum, noi avem stupi de foarte multa vreme, este ocupatia straveche a familiei noastre”.
                Marius Gosu

                Gabriela Mazilu, fost director economic la CET, cercetata de DNA

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  * procurorii anticoruptie o acuza de luare de mita si au plasat-o sub control judiciar * sotul ei este cercetat pentru complicitate

                  Procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau o cerceteaza pe Gabriela Mazilu, fost director economic la CET Bacau, pentru infractiunea de luare de mita ce ar fi fost savârsita când detinea acea functie, dar si pe sotul acesteia, Ovidiu Mazilu, pentru complicitate la luare de mita.

                  Punerea in miscare a actiunii penale s-a facut la data de 10 februarie si tot atunci s-a instituit si masura controlului judiciar pentru cei doi pe o perioada de 60 de zile. Potrivit anchetatorilor „la începutul anului 2010, în calitate de director economic al SC CET SA Bacau, inculpata Mazilu Gabriela a pretins de la un administrator al unei societati comerciale, în mod direct si prin intermediul sotului sau Mazilu Ovidiu, un procentaj de 5% din valoarea unui contract de furnizare si transport a carbunelui energetic, în valoare totala de 12.705.000 lei fara TVA, încheiat între cele doua societati.

                  În schimbul acestor bani, Mazilu Gabriela a promis ca va facilita plata la timp, de catre SC CET SA, a facturilor emise de firma respectiva si ca îi va facilita încheierea unor noi contracte de transport si furnizare a carbunelui cu SC CET SA Bacau”, se arata intr-un comunicat remis de DNA redactiei noastre.

                  Procurorii mai spun ca in august 2010, pe baza acestei intelegeri, Gabriela Mazilu ar fi primit de la respectivul administrator, prin intermediul unei firme din Comanesti, ce ar fi fost controlata chiar de sotul sau, suma de 650.000 de lei. Banii ar fi fost disimulati printr-un contract prin care creanta în valoare de 650.000 lei pe care societatea o avea de încasat de la CET Bacau era cedata catre firma din Comanesti. Gabriela Mazilu a depus plângere la Tribunalul Bacau impotriva deciziei de control judiciar, insa i-a fost respinsa. Contactata telefonic pentru un punct de vedere, aceasta nu a raspuns.

                  Gabriela Mazilu a fost director economic la CET Bacau din mai 2009 pâna in aprilie 2011, când si-a dat demisia din motive personale, dupa cum a motivat atunci. Din martie 2013 si pâna in octombrie 2014, ea a ocupat functia de director la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Bacau.

                  Clopotel de ghiocel

                    de
                    Ioan Bîșcă
                    -

                    Mâini micute si dibace, cu rabdare si migala, au dat viata hârtiei, atei, pânzei si culorilor. Inimioare, floricele, fluturasi, aninate de fundita snurului alb rosu, stau expuse pe doua mari panouri albastre, in holul de la etajul intâi al Scolii gimnaziale „Spiru Haret” din Bacau. Stradania elevilor, cu precadere din clasele a cincea si a saptea, se vrea materializata intr-un scop nobil. „Organizam un târg al martisoarelor.

                    Toate sunt creatii ale copiilor, in ideea de a readuce la viata o traditie deosebita, martisorul. Au realizat felicitari, mici simboluri crosetate sau din plante, multe aplicând si tehnica Quilling (rularea hârtiei). Cu banii obtinuti vom organiza vineri un Bal al primaverii, unde-i vom premia pe cei mai talentati. La clasele primare, banii, obtinuti de elevi, au ca scop sa ajute un copil din scoala noastra, care are probleme de sanatate.”

                    Martisoarele au fost realizate in cadrul orelor de educatie tehnologica. „Felicitarile si martisoarele au ca scop sarbatorirea primaverii dar si bucuria de a darui mamelor un obiect creat de mânutele lor. Speram ca efortul lor sa fie apreciat si premiat de juriu, la activitatea pe care o vom organiza vineri la sala de sport. Va fi o mica petrecere, organizata cu ei si pentru ei. Informatia am aflat-o de la doamnele diriginte Simona Sachelariu si Eustina Geanina Damaschin.

                    Am vrut sa aflu ce presupune acest târg de martisor si de la unul din copiii care si-a expus creatiile. Ana Maria Boboc, clasa a V-a A: „Mi s-a parut dragut sa particip. Am hobby-ul acesta, de a crea. Fac martisoare de la patru-cinci ani. Usor, usor, in fiecare an. Acum am facut martisoare crosetate. Nu le-am fixat inca un pret, dar m-as bucura sa pot ajuta un copil care are nevoie.” Dragi parinti si elevi, cumparati martisoare!

                    Femeile Bacaului – Doamne de Martisor: Si marketingul are poezia lui

                      de
                      Petru Done
                      -

                      Pe Tatiana Soldeanu, unul dintre cei mai buni specialisti in marketing din Bacau, am redescoperit-o acolo unde acum nu ma mir ca a fost posibil, dincolo de morga unei profesii misterioase pentru multi, dincolo de rigorile impuse de aceasta intr-o lume atât de mercantila, a businessului. Pentru ca Tatiana are un suflet de artist.

                      Cine a auzit-o vorbind despre proiectele de marketing ale companiilor pentru care a lucrat a putut deduce usor aceasta. Tatiana Soldeanu isi trateaza meseria ca pe un prieten, o face cu placere si cu dedicatie, dar si cu delicatetea pe care o si afiseaza prin felul ei de a fi. Unii ar spune: da, este femeie, iar delicatetea cocheteaza cu feminitatea. Tatiana Soldeanu, insa, traieste si gândeste delicat.

                      Am vazut aceasta intr-un proiect lansat anul trecut in Bacau, in care farmecul istoriei urbei a fost repus pe tapet intr-un lant de magazine. Concurentii firmei n-au mai avut atunci ce face decât sa se adapteze schimbarii, sa tina pasul cu noul. Ideea Tatianei Soldeanu a impus schimbarea esentiala a felului de a face comert. A facut-o cu delicatete, dar si cu rafinament. Doamna directoare de marketing a rescris astfel poezia unei profesii si a unui intreg domeniu economic.

                      Uneori i-am observat aparatul de fotografiat pe care nu-l uita la nicio lansare de proiect. Parea un instrument obisnuit in mâna unui director de marketing in astfel de ocazii. Acum, de putin timp, am descoperit, pe o retea de socializare, cum Tatiana Soldeanu chiar scrie poezie cu imagini. Fotografiile ei ne arata chipul unui univers miraculos, natural, redat, evident, cu aceeasi delicatete depre care vorbeam mai inainte.

                      tatiana2

                      Toate construiesc un portret al fericirii pe care o cautam cu totii si pe care, de multe ori, o aflam in ceea ce vedem, in ceea de auzim. Elemente pe lânga care Tatiana nu trece fara sa le observe si fara sa le imortalizeze. Pentru una dinre aceste fotografii a si ales un motto dintr-o opera a scriitoarei americane Margaret Lee Runbeck: „Fericirea nu este o destinatie la care ajungi, ci un mod de a calatori.” (Happiness is not a station you arrive at, but a manner of traveling). Pentru Tatiana Soldeanu fericirea apare in peisajele rurale idilice din muntii României, in imaginile parca desprinse din tablourile lui Pieter Bruegel, in fotografiile din care norii se aventureaza halucinant peste culmile muntilor, in „portretul” unui catel care „pazeste departarile”.

                      Tatiana Soldeanu are, astfel, felul ei de a face marketing. Prin arta, prin poezie. Pentru ca, nu-i asa, marketingul este, in definitiv, „stiinta si ARTA de a convinge clientii sa cumpere”.

                      Pe urmele bonului fiscal, prin Piata Bacau

                      de
                      Petru Done
                      -

                      Sunt un client obisnuit al magazinelor mari. Sunt mai aproape de casa, etaleaza un comert civilizat, parca am si mai multa siguranta in ceea ce cumpar, desi am vazut si câteva exemple care m-au deziluzionat, pentru a nu spune altfel.

                      Dar, una peste alta, acolo gasesc cam tot si, in vârtejul vietii de astazi, shoppingul in supermarket parca e altceva. Am purces, asadar, de dimineata, in onorabila Piata Centrala a Bacaului, nu pentru a verifica, Doamne feri!, casele de marcat ale babutelor care vând patrunjel (pentru ca oricum nu le au, chiar daca la un moment dat s-a pus problema si in acest fel), ci pe la magazinele mici de tot felul, cu duiumul in piata.

                      Lume ca de obicei pe acolo. Si plasatorii de tigari fara timbru fiscal sau de telefoane ciordite erau la locul lor. Pe ei cine sa-i controleze la casele de marcat, ca abia isi duc traiul si asa, la cât de vânati sunt de oamenii legii. Vai de capul lor! I-am lasat in pace si m-am gândit: vreau-nu vreau, stric ceva leisori, chiar daca n-as avea trebuinta, dar sa pot testa piata.

                      Afisele fiscului sunt la vedere. Pentru cunoscatori

                      Am aruncat, mai intâi, un ochi critic pe la tarabele cu iz de magazin. Sa vad daca au afisate anuntul standard al finantistilor cu privire la bonul fiscal, obligatoriu de afisat, de la 1 martie, chiar lânga casele de marcat. Ce sa vezi, mai peste tot si chiar ostentativ la vedere, unele trase la copiator alb-negru, altele color si in tipla.

                      Recunosc, a fost prima surpriza. Dar, m-am lipit, discret, de câte o vitrina, de câte un colt strategic, sa vad minunea pâna la capat: daca cine cumpara de acolo primeste si bonul fiscal. Iar surpriza. In multe locuri casa de marcat zbârnâia. Parca in cunostinta de cauza ca a venit „controlul”, bonuletele erau puse direct in pungulitele de plastic in care se ambala marfa. Era sa spun ca sunt in alta tara. La o gogoserie de trotuar, insa, vad bonuri cu ghiotura pe taraba, pe la pervazul geamului. Ieseau din gura nemiloasa a marcatorului, dar clientii nici nu le bagau in seama. De, poate unii nu se incurca mereu cu orice mezelic!

                      Bonul fiscal nu se poarta la fast-food

                      Intru in magazinul mare de carmangerie. Afise peste tot. Bonurile fluturau pe tarabe. Atrag atentia unei doamne, careia bonuletul ii scapase din mâna, dar m-a tratat cu indiferenta. „Cum, doamna, dar loteria bonurilor?”. Parca a ingaimat un raspuns, dar mai bine ca nu l-am inteles.
                      Trec, cu o morga de precupet dezinteresat si in zona plasatorilor de tigari. Pe acolo, multe fast-food-uri. As fi incercat o shaorma, sa vad daca primesc si bon, dar m-am lasat pagubas, cu gândul la sfaturile nutritionistilor. Stau, insa, intr-un colt (fara tigari de vânzare, se intelege) si observ ca nu se taie nici-un bon fiscal.

                      Clientul nici nu-l cerea. Dar nici vreun afis care sa-i atraga atentia nu era. Ii las balta pe toti cei de acolo, in seama celor care ar trebui sa controleze zona mai atent, si urc la etaj, sa vad cum e in zona lactatelor. Acolo, tot ca la piata: de unde case de marcat, de unde bonuri? Ma uit, insa pe la magazinasele de carnuri si la cele cu de toate ale gurii. Palide urme de anunt oficial, dar si de bon fiscal. Nu ma bag la cumparaturi, pentru ca suntem in postul Pastelui si nu ma pot deda la carnuri si lactate.

                      Nimeresc, insa, tocmai la o crama zonala, in care abia puteai arunca un ac. Nu in botoaie, ci printre clienti. Lânga casa de marcat, care trona pe tejghea, doua anunturi standard, unul chiar color. Tot clientul infingea ochii in ele. Ma dedau si eu la un pahar de Cabernet, sa am motiv de supraveghere, dar l-am mântuit fara sa vad urme de degete pe claviatura casei de marcat. Poate daca luam un litru, aveam timp sa vad mai multe.

                      Placinte cu ravas: bonul fiscal

                      Numai ca vinul rosu mi-a facut parca foame si am intrat si la cunoscuta patiserie a pietei. Nu spun a cui, persoana importanta. Bravo, afis la locul lui (aproape), casa de marcat, bon la vedere. Comand o placinta cu varza murata (amoarea mea!) si notez starea de lucruri. Plec chiar incântat de acolo, din nou prin piata. Ma intâlnesc, insa, cu un amic, si ma gândesc sa-i fac o cinste. Unde? La crama? Doamne feri! Fara bon fiscal nu merge vinul.

                      Atunci hai tot la patiserie. Tot cu placintele cu varza. Cârâie casa de marcat, la plata, dar, surpriza, bonul nu mai vine. Ei, mi-am zis, sa nu fim cârcotasi, ca doar nu mâncam bonuri. Lasa, poate vrea vânzatoarea sa joace bonurile la loterie. Dar, macar sa ne faca o cinste daca va câstiga.

                      Ziarul se vinde cu bon

                      Iar pentru a nu iesi din mediui in care traiesc de vreo 40 de ani, am zis sa plec acasa si cu un ziar. Trag la un chiosc si, evident, ma uit intâi dupa anuntul Fiscului. Il vad, imi creste inima, dar mai sa-mi sara din piept când primesc si bonul. „Ce, credeti ca eu nu cer bon peste tot pe unde ma duc?” – imi spune vânzatoarea. E clar, multi stau cu ochii pe loteria bonurilor. Pâna si un coleg de redactie, care mi-e tare drag, mi-a spus ca are acasa o punga de bonuri. Deh, concurenta va fi mare! Dar, fie, ca bani sunt pentru toti.

                      De la 1 martie, in România se poarta o masura cu caracter tot occidental, aceea a obligativitatii bonului fiscal la casele de marcat si a loteriei bonului. Mare noutate, pe care m-am gândit sa o testez pe propria-mi piele. Unde? Evident, in magazinele mici, pentru ca in supermarket nu ai nici-o sansa de a nu primi bonul fiscal. Acolo, indraznesc sa spun, civilizatia e mai la ea acasa.

                      Condamnari cu suspendare in cazul spagii de la Scoala Christiana

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      Scandalul de proportii care a afectat grav imaginea Scolii Postliceale Sanitare „Christiana”, dupa ce doua profesoare (una a decedat inainte de inceperea procesului) si trei sefe de clasa au fost arestate pentru luare/dare de mita si trafic de influenta, s-a stins dupa un an si jumatate de cercetari. Procesul s-a terminat la prima instanta – Tribunalul Bacau, iar, pentru aceasta “practica mostenita”, diriginta si cele trei eleve au primit pedepse cu suspendare.

                      Iulia Pintilie, Florina Pintilie si Mihaela Marian (fosta Cojocaru), cele trei eleve care le-ar fi dat de inteles colegilor ca au influenta pe lânga profesorii din comisia de examinare, au fost condamnate la 2 ani de închisoare cu suspendare. Pentru luare de mita si complicitate la trafic de influenta, diriginta Rodica Mânicuta a primit 3 ani de închisoare tot cu suspendare. De asemenea, instanta a dispus confiscarea sumei de 4.545 lei de la Iulia Pintilie, a sumei de 2.280 lei de la Mihaela Marian si a sumelor de 800 lei si 500 euro de la Florina Pintilie.

                      In plus, elevele si diriginta trebuie sa plateasca fiecare câte 2.500 lei reprezentând cheltuielile judiciare. Sentinta nu este definitiva si poate fi atacata cu apel. Pe parcursul procesului, singura care si-a recunoscut faptele a fost profesoara Rodica Mânicuta. Celelalte trei eleve au dat declaratii nuantate, explicând o practica intâlnita si in alte scoli/licee din judet. Au recunoscut ca au strâns bani, dar nu ca ar fi avut influenta pe lânga profesori.

                      „Recunosc ca am strâns bani doar pentru ca eram sefa clasei, nu pentru ca as fi avut nu stiu ce influenta. Nu am pretins nimanui bani. Toti colegii au fost de acord. Banii se strângeau pentru banchet si protocolul de la examen – mâncare, bauturi si atentii pentru profesori, fie bani, fie obiecte din aur”, a declarat in instanta Iulia Pintilie. De la fiecare elev se adunau 300 de lei, a mai declarat eleva. Luând in calcul ca Scoala Christiana are trei clase, fiecare cu câte 30 de elevi, rezulta ca, pe lânga cheltuielile cu banchetul si protocolul, mai ramânea câte o mie de lei pentru fiecare profesor din comisia de examinare.

                      “Nu ne obliga nimeni, dar nici nu s-a pus vreodata problema sa nu strângem. Era o obisnuinta in scoala. Stiam ca asa se face si ca asa au procedat si generatiile anterioare. Din acesti bani am luat flori pentru banchet si rame foto, dar pentru atentii nu am mai apucat pentru ca s-a organizat flagrantul”, a mai adaugat Iulia Pintilie.

                      In declaratiile lor, elevele au confirmat ca dirigintele de la clase stiau de aceasta practica si tineau evidenta celor care s-au achitat de datorie. Era vorba mai curând de o recomandare „ca asa ar fi bine” si o atentionare “ca toata lumea sa-si faca datoria” pe care elevele le-au perceput ca pe o presiune indirecta.

                      In tot acest scandal, s-au ales cu dosare penale doar elevele si doua diriginte si nicidecum profesorii din comisia de examinare care nu au mai apucat sa-si primeasca “atentiile” pentru ca procurorii au intervenit “la timp”.

                      Unda verde la furat?!

                      de
                      Florentin Radu
                      -

                      Nu spun ca noi, românii, suntem pomanagii si nici ca ne place sa primim totul moca fara sa facem mai nimic. Sunt altii care, de secole, s-au dovedit a fi asa. Românului chiar ii place sa munceasca, sa-si câstige cinstit banii.

                      C-avem si noi uscaturi, e altceva. Toata lumea are. Noi de ce am fi mai cu mot? De când am intrat si noi in fratia Europei, tot cotizam bani la bugetul comun, fara a primi neaparat aceeasi cantitate inapoi. Desi, sa admitem, am fi avut mai multa nevoie decât unii dintre fratii nostri in ale Uniunii. Si, cum n-ar fi de ajuns marea problema a României – absorbtia redusa a fondurilor europene, de ceva timp, a mai aparut una, destul de serioasa: fraudarea fondurilor UE.

                      Adica, pe lânga faptul ca suntem sub media europeana sub aspectul dezvoltarii, ne mai si furam caciula. Asa se face ca niste uscaturi de pe la noi au incercat sa arate lumii ce „descurcareti” sunt si si-au zis ei ca n-ar fi rau sa-i pacalim un pic pe bogatii Europei. Nu cu mizilicuri de doi lei, ci vreo 7 milioane de euro, bani pe care ar fi trebuit sa-i foloseasca pentru ridicarea unei fabrici de lapte (tot am inchis putinele pe care le mai aveam).

                      Ca, vorba aia, vaci sunt in tot judetul, asa incât ar fi fost cazul sa nu mai sugem de la ugerele cornutelor din Polonia sau alte state si nici sa bem lapte praf. Culmea tupeului e ca omuletii ar fi incasat o parte din acesti bani, aruncându-le sub nas functionarilor documente in intregime false. Sigur ca mi-e jena sa ma stiu concetatean cu astfel de specimene, la fel cum ma agaseaza si comportamentele smecherasilor plecati sa faca un ban fara sa miste prea mult osul, doar din incheietura. Ma consolez ca penali ca ai nostri sunt si pe la alte case, mai mari.

                      Sa nu uitam, bunaoara, de tunurile cu fonduri UE pe care le-a dat Germania care, la un moment dat, avea de returnat aproape 580 milioane de euro din fondurile structurale, atentie!, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv. Dar si de Italia care trebuia sa ramburseze bugetului Europei peste 400 milioane de euro din acelasi tip de fonduri, de Spania si Marea Britanie, cu aproximativ 250 milioane. In lista rusinii si-au facut loc si Portugalia cu 98 de milioane, Grecia cu 45 de milioane, Belgia – 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile.

                      Numai ca in cazul acestor state, daca sumele vor fi pierdute definitiv, Comisia Europeana va acoperi daunele, impreuna cu statele membre, adica si România. Ca si cum s-ar da unda verde la furat.

                      Solutie pentru criza de medici: angajam procurori

                      de
                      Răzvan Bibire
                      -

                      Intr-o perioada foarte scurta de timp, societatea româneasca a gasit solutia la doua din principalele probleme care agita sistemul sanitar: criza de medici si salariile cadrelor medicale.

                      Raspunsul era atât de simplu incât, probabil, este recomandat ca o unitate de Parchet sa porneasca o ancheta fata de parlamentari sau chiar de ministri pentru ca nu au gândit aceasta solutie, deci se fac vinovati cel putin de abuz in serviciu.

                      Asadar, pentru problema spinoasa a salariilor cadrelor medicale, raspunsul il constituie arestul. Flagrantul de mita, catusele si duba, si, gata! Problema e rezolvata. Ce conteaza ca oamenii n-au ce pune pe masa si accepta ori cer „foloase necuvenite”? La puscarie cu ei!

                      Cât despre deficitul de medici din spitalele românesti, s-a constatat foarte clar ca pot fi extrem de usor inlocuiti cu procurori, care se pricep mult mai bine decât doctorii la afectiunile pacientilor.

                      Ultimul caz si cel mai penibil este cel al medicului Bradisteanu, condamnat pentru „favorizarea infractorului”, deoarece nu l-a predat gardienilor pe Adrian Nastase, care tocmai ratase sinuciderea. Intre acuzatiile amuzante pentru care medicul a fost condamnat se numara si faptul ca s-ar fi substituit purtatorului de cuvânt al spitalului, adica ar fi comunicat presei starea de sanatate a lui Nastase, ocolind sistemul oficial. Dar cel mai grav este ca procurorii au decis ca se pricep mai bine la medicina si stiu sa aprecieze mai bine starea de sanatate a unui pacient.

                      Pâna la urma, zilele petrecute de Nastase in spital i s-au numarat la pedeapsa; considerându-se ca a fost inchis si pazit; prin urmare, Justitia a decis ca, in perioada cât a stat in spital, Nastase a executat pedeapsa. Logic, refuzul medicului de a-l externa pe pacient la cererea procurorilor nu a afectat punerea in practica a sentintei insa, tot Justitia a decis ca Bradisteanu a favorizat infractorul.

                      Situatia nu este noua. România a mai exersat-o acum vreo 50 de ani.

                      Trei asociatii de proprietari ramân in continuare fara caldura

                        de
                        Ramona Ionescu
                        -
                        Presedintele Ioan Chirila spune ca in contract a descoperit clauze ascunse/ Foto: Ramona Ionescu

                        Bacauanii arondati asociatiilor de proprietari care au refuzat pâna la aceasta data sa semneze contractul de furnizare cu Thermoenergy Group SA, ramân in continuare fara caldura. Daca vineri se vorbea de patru asociatii de proprietari – Asociatia de proprietari nr. 116, Asociatia de proprietari nr. 96, Asociatia de proprietari nr. 100 “Primaverii” si Asociatia de proprietari 100A – luni, mai ramasesera trei asociatii pe lista conducerii Thermoenergy.

                        „La Asociatia de proprietari nr. 96 am reevaluat situatia si am descoperit ca era vorba doar despre doi consumatori. Se pare ca in luna ianuarie 2015 nu a existat consum si prin urmare, conducerea asociatiei nu mai este interesata sa reinnoiasca contractul de furnizare”, a declarat Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA Bacau. In ceea ce priveste situatia celorlalte asociatii care nu au semnat cu furnizorul de agent termic, lucrurile sunt in acelasi stadiu: asociatiile vor act aditional la contract, insa, Thermoenergy nu este dispus sa cedeze complet in favoarea reprezentantilor consumatorilor.

                        „Astazi (luni, n.r.) nu ne-a contactat niciun reprezentant al asociatiilor care nu au contract cu noi. Am continuat cu blindarea conductelor in zona de nord a orasului, iar pe locatarii care ne-au intrebat de ce facem acest lucru i-am indrumat catre asociatia de proprietari sa caute raspunsuri”, declara Radu Palade, director general Thermoenergy Group SA. Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari spune ca angajatii Thermoenergy nu fac altceva decât sa instige populatia la revolta. „Din 493 de apartamente, câte sunt in asociatia noastra, 30 de familii au semnat conventii individuale cu CET si doar 70 de apartamente au relatii directe cu noi.

                        Am fost mandatat de Comitetul Executiv al asociatiei sa negociez si sa semnez contractul de furnizare cu Thermoenergy numai in conditiile acceptarii de catre furnizor a Actului Aditional care va face parte integranta a contractului supus negocierii si semnarii, deoarece contractul in cauza va produce efecte numai impreuna cu actul aditional. Lipsa si nerespectarea acestuia de catre furnizor exonereaza utilizatorul de efectele si consecintele neinsusirii si nerespectarii contractului incheiat si semnat”, spune Ioan Chirila.

                        In cazul in care locatarii doresc ca asociatia sa semneze contractul de furnizare in varianta elaborata de Thermoenergy, presedintele Chirila va convoca pe 16 martie 2015 Adunarea Generala si va supune dezbaterii aceasta propunere. Daca locatarii vor sa urgenteze semnarea acestui contract, vor trebui sa dea in scris faptul ca isi asuma toate problemele generate de forma actuala a contractului.

                        Dans Sportiv: Campioni nationali „made in Bacau”

                        de
                        Florin Ștefănescu
                        -

                        Week-end-ul trecut, Clujul a gazduit editia din 2015 a Campionatului National de Dans Sportiv, organizat de clubul „Crystal Dance” din localitate, sub egida Federatiei Române de Dans Sportiv (F.R.D.S.) si cu sprijinul Ministerului Tineretului si Sportului.

                        La aceasta competitie au participat peste 1000 de dansatori sportivi, cei mai buni din tara, care au concurat pentru titlul de campioni nationali. Unul din cele 14 titluri de campioni a fost cucerit de perechea Alin Beca- Catalina Tampau de la clubul bacauan Authentic Dance Sport 2007, respectiv, titlul de campioni nationali la dansurile latino-americane, categorie de vârsta 14-15 ani.

                        Aceeasi pereche s-a laureat la aceasta editie a CN de dans sportiv si vicecampioana nationala la aceeasi categorie de vârsta, dar la sectiunea standard.

                        De remarcat si rezultatul bun al perechii Mihai Paraschiv-Diandra Illes, de la acelasi club, care in finala de adulti (19-34 ani), la sectiunea dansurilor latino-americane, s-a clasat pe locul IV.

                        1...3.5273.5283.529...5.810Pagina 3.528 din 5.810

                        ULTIMELE ȘTIRI

                        		 ziare & stiri
                        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.