La data de 16 februarie a.c., în jurul orei 20.15, polițiștii rutieri aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe strada Dr. Al. Şafran din Bacău, au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism înmatriculat in Anglia.

Conducătorul autoturismului nu a oprit la semnalele polițiștilor și a mărit viteza de deplasare, fapt pentru care echipajul a pornit în urmărirea acestuia cu autospeciala poliției având în funcțiune semnalele acustice și luminoase, pe străzile Doctor Alexandru Şafran, Arcadie Şeptilici și DJ 119 B din comuna Măgura, unde vehiculul în cauză a intrat în coliziune cu gardul unui imobil.

La volanul autoturismului polițiștii au identificat un bărbat de 39 de ani, posesor al permisului de conducere eliberat de autoritățile din Marea Britanie, care emana halenă alcoolică

Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0.61 mg/l alcool pur in aerul expirat și a fost condus la Spitalul Județean Bacău, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge, in vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârsirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

La data de 16.02.2015, în jurul orei 14:00, pe DN 11, în localitatea Oituz, s-a produs un accident de circulație cu victimă.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un tânăr de de 23 de ani, din comună, în timp ce conducea un autoturism, dinspre Onești spre Brasov, a surprins și accidentat o minoră de 14 ani, care se afla angajată regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal.

Minora a fost internată la Spitalul Municipal Onești, pentru îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

La data de16.02.2015, în jurul orei 9,30 polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă pe strada Narciselor din Bacău.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 44 de ani, din comuna Buhoci, în timp ce efectua manevra de mers înapoi cu o autoutilitară, a acroșat o persoană de sex feminin de 64 de ani, care se deplasa în calitate de pieton pe o aleea de acces către un imobil.

Victima a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde a primit îngrijiri medicale, fără a rămâne internată.

Atât conducătorul auto cât și victima au fost testați cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

În cauză s-a întocmit dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporala din culpă.

Victima unui accident de masina face acuzatii grave la adresa unor medici din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau si cere in instanta despagubiri materiale si morale de peste 500.000 de euro.

Silviana B. are 25 de ani si medicii ii recomanda sa se pensioneze. Are dureri la mers, nu poate sari, alerga, nu poate face efort si depinde de tratament antiinflamator si analgezic. Nu-si poate intemeia o familie pentru ca medicii i-au interzis sa ramâna insarcinata. Dupa patru ani de la accidentul de masina care i-a distrus viata, starea ei de sanatate nu s-a ameliorat. Ar mai trebui sa faca doua operatii la coloana si una la bazin pentru care nu are bani.

“Pe 27 august 2011 am fost victima unui accident rutier grav. Am fost preluata de un echipaj SMURD si dusa de urgenta la Spitalul Judetean in stare critica, lovita la cap si cu fracturi la nivelul coloanei, plus alte leziuni. Am fost incadrata la «cod galben», urmatorul grad de cod, cel rosu fiind acordat pentru cei decedati, fapt ce evidentia starea de pericol in care ma aflam, posibilitatea agravarii starii mele de sanatate si riscul unui deces”, arata Silviana. Tânara a fost examinata clinic si apoi trimisa la Radiologie pentru alte investigatii. Ca urmare a diagnosticului primit de “fractura apofiza spinoasa C7” si “traumatism cranio-cerebral acut inchis, fara leziuni osoase post-traumatice”, Silviana a fost internata la Sectia Ortopedie a SJU.

“Aici am fost repartizata medicului C.V. care m-a consultat si a constatat urmatoarele: TCC acut inchis, edem la nivel cervical, dureri la palpare pe apofize spinoase C6 C7, ca eram in repaus la pat si faptul ca nu puteam merge, dispunând mentinere imobilizare 60 de zile cu guler cervical. In pofida faptului ca starea mea de sanatate se agravase si eram tintita la pat de dureri, acesta a refuzat sa-mi efectueze investigatii suplimentare pentru a descoperi ce imi provoaca aceasta suferinta. Aveam dureri la nivelul capului si spatelui, eram intepenita, nu puteam intoarce capul sau corpul, aveam dureri puternice la nivelul bazinului care coborau pe picioare si nu puteam merge de durere. Nu s-a tinut cont de starea mea si in data de 29 august 2011, la doar 36 de ore de la momentul impactului, medicul imi face externarea”, explica Silviana in actiunea deschisa in instanta impotriva SJU.

Pacienta crede ca s-a musamalizat accidentul rutier

“Banuiesc ca toate acestea s-au intâmplat ca urmare a faptului ca se instrumenta dosarul penal al celui care a provocat accidentul rutier. Era in interesul acestuia ca eu sa am cât mai putine zile de ingrijiri medicale pentru incadrarea juridica a faptei. Lipsa diagnosticarii mele in mod corect si externarea mea nejustificata au periclitat ancheta in dosarul penal, drept consecinta fiind solutia data in acest dosar, de neincepere a urmaririi penale a invinuitului, in conditiile in care acesta conducea baut si sub influenta unui tratament medicamentos, fapt pentru care a facut o manevra gresita si a pierdut controlul masinii, izbind cu o viteza de circa 100 km/h masina in care eram si care se deplasa regulamentar”, acuza Silviana.

Alcoolemia soferului si fracturile victimei au disparut ca prin minune

Felul in care s-a anchetat accidentul rutier ridica multe semne de intrebare. Daca in procesul verbal al politiei de cercetare la fata locului se arata ca autorul accidentul, Bogdan P., avea 0,20 mg/l alcool pur in aerul expirat, confirmat si de prima proba de sânge care a stabilit o imbibatie de 0,30 g la mie alcool in sânge, in rezolutia Parchetului Judecatoriei Bacau de scoatere de sub urmarire penala a soferului apare cea de-a doua proba de sânge in care alcoolemia este…lipsa. In aceeasi rezolutie a procurorilor, fracturile tinerei au disparut ca prin minune.

“Initial pe numele acesteia (tinerei, n.r.) s-a emis certificat medico-legal de catre SML Bacau, din care rezulta ca B. Silviana a suferit leziuni care necesita pentru vindecare 40-50 zile de ingrijiri medicale. In acest act s-a facut referire la radiografia care confirma diagnosticul din scrisoarea medicala, de fractura epifiza spinoasa C7. Ulterior, la dosarul cauzei a fost atasat buletinul de interpretare imagistica prin rezonanta magnetica emis de Clinica Chelariu din continutul caruia nu rezulta existenta vreunei fracturi de genul celei la care se face referire in actul medico-legal”, se explica in rezolutia Parchetului.

Drept urmare, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, de catre o comisie de medici din cadrul SML Bacau, care a schimbat total datele problemei. Fracturile au disparut, iar perioada de ingrijiri medicale s-a redus de la 40-50 de zile la doar 3-4 zile. Astfel, soferul vinovat de accident a scapat basma curata.

A ramas cu sechele pe viata

Silviana sustine ca, prin neefectuarea investigatiilor medicale in SJU si nerecuperarea medicala de specialitate, starea ei de sanatate s-a agravat. A ramas cu afectiuni ce necesita tratament, recuperare medicala si interventii chirurgicale.

“Afectiunile de care sufar ma afecteaza din punct de vedere neurologic si ma impiedica sa desfasor activitati de rutina, imi afecteaza viata sociala si personala, intrucât am dureri la mers, nu pot sari si alerga. Când nu imi iau tratamentul, am instabilitate pe picioare, imi tremura gleznele, nu pot respira foarte bine si obosesc repede, la mers, târâi piciorul stâng, nu ma pot apleca, nu pot ridica, nu ma pot intoarce cu jumatate de corp stânga-dreapta, fara durerea care radiaza de la nivelul coloanei. Din cauza acestor dureri, depind de un tratament antiinflamator si analgezic cunoscut pentru efectele nocive pe care le provoaca in timp organismului.

O alta teama este legata de leziunea la nivelul vertebrei C4 care imi creeaza disfunctii ale aparatului respirator si care la un eventual impact imi poate induce un stop cardio-respirator, fara posibilitatea efectuarii manevrelor de resuscitare in acest caz”, explica Silviana. O consecinta a leziunilor grave de la nivelul coloanei este si faptul ca tânara de 25 de ani nu ar putea duce la capat o sarcina.

“Mentionez ca in acest moment nu-mi pot asigura tratamentul, recuperarea medicala si interventiile chirurgicale necesare ameliorarii starii mele de sanatate, intrucât nu pot munci si nu realizez niciun venit. Locuiesc cu bunica mea si nu am pe nimeni sa ma sustina financiar, deoarece bunica are pensie mica si este si ea bolnava”, mai precizeaza tânara.

In opinia SJU, leziunile sunt minore

In intâmpinarea depusa in instanta, conducerea SJU incearca sa minimalizeze gravitatea afectiunilor de care sufera tânara.

“Codul galben face referire la timpul de astepare si nu la gravitatea eventualelor leziuni ale unui pacient. (…) Fractura de apofiza spinoasa este o leziune minora, care nu are alt tratament decât imobilizarea simpla intr-o orteza cu denumirea uzuala de guler Schantz. La recomandari este mentionat timpul de imobilizare, cât si prezentarea la control dupa patru saptamâni de la externare sau la nevoie mai devreme. Asa cum reiese din sistemul informatic al spitalului, numele fostei paciente B. Silviana nu figureaza ca s-ar fi prezentat la vreun control in ambulatoriul de specialitate (Policlinica), incepând cu 2011 pâna in prezent.

Asadar, pacienta nu a facut dovada respectarii recomandarilor facute de medicul curant la externare, asa cum reiese din foaia de observatie”, este apararea SJU. Conducerea spitalului sustine, de asemenea, ca si traumatismul cranio-cerebral acut inchis este tot minor, motiv pentru care nu a primit niciun fel de medicatie.

“Insinuarile reclamantei referitor la impactul asupra solutiei privind neinceperea urmaririi penale a numarului de zile de spitalizare sunt aspecte care puteau fi luate in discutie in cadrul acelei etape a procesului judiciar, eventual alaturi de pretentiile civile indreptate asupra celui care i-a cauzat suferintele. Nu poate fi angajata raspunderea civila a medicului curant sau a spitalului, in conditiile in care au fost respectate protocoalele terapeutice adecvate leziunilor suferite, mai mult, pacienta este cea care nu a respectat indicatiile medicului curant”, arata managerul SJU, Adrian Popa, in intâmpinarea depusa in instanta.

“Cum sa ma duc la Policlinica daca acolo ajungeam pe mâna aceluiasi medic? Am facut recuperare la clinici private”, este replica tinerei.

SJU, obligat sa plateasca despagubiri in doua dosare

Anul trecut, Silviana a deschis atiune in instanta impotriva SJU de la care cere daune materiale de 20.000 de lei (care ar acoperi investigatiile RMN facute la clinici private, recuperarea medicala de la momentul accidentul pâna in prezent si tratamentul medicamentos de care depinde) si daune morale de 520.000 euro.

Acesta este al treilea dosar in care se aduc acuzatii la adresa SJU.

Anul trecut, spitalul a trebuit sa plateasca unei paciente infectate cu HIV/SIDA suma de un milion de euro, bani trimisi de Guvern din rezerva de stat.

Recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in favoarea unui alt pacient infectat cu stafilococ auriu ce urmeaza sa primeasca despagubiri de peste 500.000 de euro.

Saptamâna trecuta, Viorel Miron, primarul orasului Comanesti, a facut receptia a doua cladiri care au fost modernizate din fonduri europene. Una dintre acestea a fost “Casa Invatatorului” si va gazdui, in 2.000 mp, Centrul de Tineret.

In cea de a doua va functiona Centrul de Reconversie Profesionala, “al carei scop este sa-i calificam sau sa-i recalificam pe tineri, pe someri si pe alti comanesteni aflati in cautarea unui loc de munca”, explica Viorel Miron.

In luna martie, centrele vor fi date in functiune. Aceste doua obiective sunt finantate prin PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbana), care mai cuprinde o investitie majora in infrastructura: “Vom moderniza 42 de strazi, iar asta inseamna inclusiv montarea de instalatii de iluminat public noi, trotuare si peste 800 de locuri de parcare”, arata primarul Viorel Miron.

PIDU aduce Comanestiului investitii de 13 milioane de euro din fondurile UE, bugetul local acoperind doar 2 la suta din costuri. Alte doua obiective importante care beneficiaza de finantare nerambursabila sunt Ambulatoriul Spitalului Orasenesc, a carui reabilitare va costa 5 milioane de euro, si Centrul de Agrement, in valoare de 4,5 milioane de euro.

Acesta din urma va avea sali multifunctionale de sport, fitness, bazine de inot, alei etc. In fine, un proiect mai mic este Centrul de Informare Turistica, care va atrage peste 100.000 de euro. Edilul si-a facut calculele pentru 2015 si deocamdata e multumit: “Orasul Comanesti este unitatea administrativa cu cele mai multe fonduri atrase pe cap de locuitor. Suntem pe locul intâi in judet. In valoare absoluta, suntem pe locul doi, dupa Bacau.”

Micuta piata agroalimentara din Târgu Ocna e rece si trista mai mereu. O tabla invechita pusa deasupra, la intrare, anunta timid ca, acolo, ar exista un loc amenajat, unde taranii si micii comercianti pot veni sa-si vânda marfurile putinilor oraseni care-i mai calca pragul. Altfel, nici n-ai spune ca acolo fiinteaza, de când lumea, un spatiu uitat de timp si autoritati.

In mica piata din oraselul de pe Trotus, la putinele grade din termometre, doar câteva tarabe sunt ocupate. In zilele mai bune, aici, nu incap mai mult de 20 de oameni care sa târguiasca in liniste, nederanjati de forfota sau de vocile gâjâite ale sarmanilor. In spatiul mic, sunt insirate câteva tarabe pe care, de regula, stau rânduite ca armele soldatilor in rastel fructe si legume. Aflu ca, in afara de fructe (aduse cel mai probabil din afara – Polonia sau Austria, desi o livada de renume exista la doar câtiva kilometri, in localitatea vecina – Târgu Trotus), restul produselor ar proveni de la fermierii din zona, care au supravietiuit crizei din ultimii ani.

Macese si urzici

La intrare, un batrân imbracat in haine ponosite si pe jumatate inghetat, sta aproape nemiscat, de parca ar fi strajerul pietei. Silueta firava incearca sa-si atraga tacut clientii, privind spre o galeata aproape plina cu macese. Cu un aspect decolorat si usor incretite din cauza frigului, pretioasele fructe asteptau linistite in vasul de metal, doar-doar cineva s-o indura de ele si de bietul batrân, intepenit de ger si cu ochii lacrimând de frig. Este nea Costache Iaru, din Vâlcele, o localitate rurala situata imediat dupa salina Tg. Ocna. Are 75 de ani si traieste din ajutorul social de 142 de lei primit de la primarie.

Cândva a lucrat ca zidar la Cooperativa „Munca”, stie sa tencuiasca, sa lucreze in constructii, dar e prea batrân. I-ar pinde bine o pensie, dar nu are vechimea minima legala. A avut nevasta, dar de 30 de ani s-au separat, iar sta singur, intr-o casa fara nimic, nici pasari, nici pisica, nici catel. Trei dintre cei patru copii (o fata i s-a prapadit cu ani in urma) sunt, fiecare, la caselele lor, prin tara si in strainatate. „Vin aici ca sa am cu ce trai, ca daca vând, manânc si eu ceva, daca nu, mai vin si mâine. Am cam 5 kile, dar n-am dat nimic de azi dimineata. Nici ieri. Le-am lasat aici, sa nu le duc in spinare acasa, de-aia arata asa de scofâlcite. Dar sunt bune, pentru ceai, ca un medicament.

Ca si catina. Cer 8 lei pe kil, dar le dau si mai ieftin. Vara, mai strâng culbeci (un soi de melci n.r.) si-i vând cu 1 leu kilul. E cineva in oras care-i cumpara, dar acum, e frig si nu se gasesc”, imi vobeste aproape soptit batrânul „strajer”. Pe vreme calda, se gasesc culbeci cu duiumul, peste tot locul. In zilele mai bune, mai ales dupa ploaie, daca strânge 30 de kilograme, primeste 30 de lei, o avere pentru sarmanul batrân. Acum trebuie sa se multumeasca doar cu banii de la „ajutorul social”, caci la munca nu poate fi scos, fiind trecut de limita de 65 de ani.

Alaturi, pe o taraba inghetata, o femeie in vârsta incearca si ea sa „scape” de câteva gramajoare de urzici. Cere un leu pe gramada. S-ar putea spune ca batrâna a avut mai mult noroc decât colegul de suferinta. E trecut de mult de ora prânzului si abia a vândut de 4 lei. Se numeste Ecaterina Dofteanu si are are 61 de ani, pensionara cu 400 de lei pe luna. Sta in cartierul Tarancuta, la nr. 17, o zona mai retrasa, cu multa lume sarmana. Un timp, a mai lucrat ca menajera pe la unul-altul. Sotul e decedat, are sase copii, toti pe la casele lor. Doar unul dintre ei mai sta cu ea in aceeasi ograda, si inca doua nepoate. Vine la piata ori de câte ori mai are câte ceva de vânzare. „Suntem necajiti. Am strâns urzicile astea de la padurea din spatele casei. Atâta am. Mai am câteva gaini in curte, dar nu se oua, ca e frig acum. Ar fi fost buna o capra, dar de unde bani? Sunt multi oameni amarâti, in Tarancuta, la deal”, se plânge femeia cu urzici.

O angajata a pietei priveste lung spre noi, vrând parca sa ne spuna ceva. „Aici, vin oameni mai mult de necaz. Si ca sa vânda, dar si sa cumpere. Nu e nimic in Târg, nicio fabrica, desi e zona de munte. Mai e de lucru pe la Salina, in rest, nimic. Cu supermarketurile astea, in piata nu mai merge nimic”, ne explica angajata pietei. Asa se explica lipsa animatiei din piata. Pe luna, in perioada mai calda, taraba e taxata cu un abonament de 250 de lei. Amarâtilor le ia doar un leu pe zi.

„Sa ma impuste ca pe Kennedy, eu nu mai votez”

Imi atrage privirea o taraba mai „rasarita”, cu produse care, dupa aspect, trebuie sa fie românesti. Aflu ca e inchiriata de Sandu Cernea, din Târgu Trotus, de altfel, singurul producator autohton din piata,la acea ora. La taraba, sta cumnata lui, Elena Scutaru de la care aflu ca gospodarul dispune de 20 de hectare de gradina, productie pe care o valorifica, in general, in piata. Cel putin 50 de oameni traiesc din munca prestata pe terenul acestuia.

„Cartofii nostri, românesti, stau si se strica in piata, si magazinele vând marfa din Polonia sau din alte tari. Nu se vinde, stau in stoc cu magazia plina. Azi, am facut vânzare de 200 de lei. Asta este marfa produsa numai cu gunoi de grajd, domnule, nu cu chimicale. Uite, telina, ceapa la un leu kilul, cartofi la sac, cu 60 de bani kilul, la cântar, cu 80 de bani. In hypermarket, se vând cu 1,50. Daca românul nu vrea sa manânce natural, lasa-l sa manânce cu chimicale”, isi varsa amarul precupeata. O inteleg, caci am trait multi ani printre tarani. Se vede ca e o femeie tare cumsecade. Spune cu mândrie ca e brutar, de meserie, promotia ’76.

A lucrat 20 de ani la brutariile Panimon, in Onesti si la Târgu Ocna. Dar, n-a mai facut fata, pentru ca, la viata ei, a ridicat multi saci cu faina. Asa s-a imbolnavit de hernie de disc si a trebuit sa o opereze. Povesteste cum, in decembrie trecut, din cauza gerului, a dat la vaci o masina de legume. „Nu poti sa le dai oamenilor, ca si asa-s amarâti. La noi, vin cei mai necajiti. Se scotocesc, saracii, si dupa ultima moneda de 5 bani.

Inca le mai dau si pe datorie. Vin, bietii de ei, si iau un pastârnac, un morcov si un cartof pentru ciorba. Cum se lua, odata, când am inceput eu sa lucrez, pe vremea lui «raposatul», salam cu pâine, asa iau ei legume. Le plângi de mila, domnule”, spune doamna Elena. Respecta oamenii, ii pretuieste, mai ales pe cei care asuda din greu la munca câmpului, de dimineata pâna seara, târziu, stând ciuciulete deasupra culturilor. Mai spune ca agricultor chiabur n-a vazut, mai ales dupa ’89, „doar daca nu-i cinstit”.

Taranul gospodar plateste taxe, impozite, pe pamânt, pe productie, iar „daca bate gheata” poate doar trânti basca de pamânt, altceva n-are ce face. „Omul, oricât de destept ar fi, tot de la brazda manânca, si nu din alta parte. Imi pare rau ca am votat niste hoti. Serios, va spun. Poate sa ma impuste ca pe Kennedy, eu nu ma mai duc sa votez pe nimeni. Unii nu au ce face cu banii si altii n-au dupa ce bea apa. Macar, eu, la tara, mai am câte ceva, o bucata de pamânt, un porc. Muncim mai mult, asa e, dar ala de la etaj, care poate mai are doi copii la scoala? Nu mai poate investi in substanta cenusie. Copilul trebuie sa manânce, nu-l poate trimite flamând la scoala sau descult. Omeneste vorbind”, incheie filozofic Elena Scutaru.

In alte orase, mai sarac, românul de hipermarket a dat navala in piete. La Târgu Ocna, nu.

[wonderplugin_gallery id=”169″]