Anticariatul Erasmus din Bacău a anunțat recent o donație de aproximativ 500 de cărți în stare foarte bună, adresată exclusiv locuitorilor din municipiul Bacău. Oferta include volume din diverse domenii, cu o pondere semnificativă de beletristică, toate fiind în limba română.

Ninsorile recente au creat probleme pe DN 11, în zona Poiana Sărată, la limita dintre județele Bacău și Covasna. Carosabilul este acoperit cu zăpadă, iar traficul se desfășoară cu dificultate.

Pentru a menține circulația în condiții de siguranță, echipele Secției Drumuri Naționale Bacău au intervenit cu utilaje dotate cu lamă și au răspândit material antiderapant pe drumurile afectate. Acțiunile sunt în desfășurare, iar autoritățile monitorizează constant situația.

Șoferii care tranzitează zona sunt sfătuiți să circule cu prudență și să-și echipeze autovehiculele corespunzător. Autoritățile reamintesc importanța utilizării anvelopelor de iarnă și, în condiții extreme, a lanțurilor antiderapante.

Participanții la trafic sunt încurajați să respecte regulile de circulație și să adapteze viteza la condițiile meteo. Pentru informații actualizate, aceștia pot consulta site-urile oficiale sau anunțurile transmise de autorități.

Intervențiile rămân prioritare, iar echipele de deszăpezire acționează pentru a minimiza riscurile și pentru a facilita deplasările în siguranță pe acest tronson de drum.

VIDEO: DRDP Iași

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău a asigurat, zilele trecute, ordinea și siguranța publică în timpul spectacolelor de datini și obiceiuri strămoșești organizate în localitățile Racova, Zemeș și Asău.

Prin prezența lor, jandarmii au contribuit la buna desfășurare a evenimentelor, permițând cetățenilor să se bucure în liniște de tradițiile care marchează sărbătorile de iarnă.

Reprezentanții Inspectoratului au adresat mulțumiri organizatorilor și celorlalte instituții implicate, subliniind importanța colaborării pentru asigurarea unui climat de siguranță.

Evenimentele de datini și obiceiuri din județul Bacău atrag anual un număr mare de participanți și rămân un prilej important pentru promovarea tradițiilor locale într-un mediu sigur și bine organizat.

Astăzi, 27 decembrie, creștinii din întreaga lume îl cinstesc pe Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii, în a treia zi de Crăciun. Este o zi deosebită, marcată de semnificații spirituale profunde și de tradiții păstrate cu sfințenie. Peste 500.000 de români își serbează astăzi onomastica, purtând cu mândrie numele sfântului care a devenit simbolul credinței neclintite în Iisus Hristos.

Sfântul Ștefan, de origine iudeu, a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de către Sfinții Apostoli din Ierusalim pentru a ajuta la împărțirea bunurilor și a hranei între credincioși. El a fost socotit arhidiacon, ocupând un loc de întâietate printre diaconi. Numele său, de origine greacă, înseamnă „coroană”, un simbol al victoriei și al martiriului.

Un cunoscător desăvârșit al Vechiului Testament și al învățăturilor lui Hristos, Sfântul Ștefan a fost primul care a vestit și a mărturisit credința în Iisus. Din acest motiv, el a fost judecat de Sinedriu, acuzat de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu, și condamnat la moarte. A fost scos din cetate și ucis cu pietre, devenind astfel primul martir creștin. În timp ce era ucis, el s-a rugat pentru iertarea celor care îl omorau, spunând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.”

De-a lungul timpului, tradițiile legate de sărbătoarea Sfântului Ștefan au căpătat accente spirituale și comunitare. Se spune că persoanele care au probleme de sănătate ar trebui să aducă în casă o icoană a Sfântului Ștefan, considerată aducătoare de pace, sănătate și spor. De asemenea, icoana este un dar simbolic pentru cei dragi, fiind oferită cu dorința de binecuvântare și armonie în familie.

În această zi, persoanele care sunt certate sunt încurajate să se împace, urmând exemplul de iertare al Sfântului Ștefan. Deși nu există obiceiuri speciale dedicate acestei zile, sărbătoarea este respectată atât în mediul rural, cât și în cel urban. Cei care poartă numele sfântului îl consideră un protector al casei și al familiei.

Pe vremuri, numele erau alese cu mare grijă, având adesea o semnificație profundă. Nou-născuții primeau numele unui sfânt, care devenea patronul lor spiritual, sau un nume menit să sperie duhurile rele, precum Urs, Lup, Grozavu sau Stoian. Onomasticile se topeau în sărbătorile comunității, iar respectul față de numele de sfânt era o dovadă a atașamentului față de tradiție. În zilele noastre, numele sunt mai des înlocuite cu diminutive, dar spiritul sărbătorii rămâne viu, iar cei care poartă numele Sfântului Ștefan sunt onorați în această zi specială.

Sacrificiul Sfântului Ștefan a avut un impact profund asupra primilor creștini. Rugăciunea sa pentru iertarea celor care îl omorau a fost un exemplu de iubire și credință neclintită. Se spune că Saul, un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre, a fost mișcat de moartea martirului. Mai târziu, după întâlnirea sa cu Hristos pe drumul Damascului, Saul a devenit Apostolul Pavel, unul dintre cei mai mari propovăduitori ai creștinismului.

Astfel, Sfântul Ștefan rămâne un model de curaj și credință, cinstirea sa fiind un prilej de reflecție asupra valorilor creștine și asupra importanței iertării, solidarității și iubirii aproapelui.

Astăzi, 27 decembrie 2024 se fac doi ani de la despărțirea de omul, profesorul și antrenorul Florin Grapă. Amintirile continuă să dea năvală, precum colindătorii din alte timpuri. Și ce timpuri am prins cu Grapă! Fără el, echipa de volei feminin a Științei Bacău nu ar fi mărșăluit vreme de trei decenii în A1 și în Europa, adunând titluri naționale, Cupe ale României și Final Four-uri continentale. Închidem vitrina cu trofee și deschidem albumul cu imagini, regăsindu-l pe Florin Grapă…

cu ochii în lacrimi alături de mentorul său Vasile Ghenadi, într-o seară de primăvară a anului 2013 în care Știința a câștigat al treilea său titlu de campioană a României: „Anul acesta se face un sfert de veac de când am preluat ștafeta de la nea Lică Ghenadi. Fără dânsul, nimic din ce am realizat ca antrenor de volei nu ar fi fost posibil”,

privind tanchetele KFOR care se înșiră pe drumurile de munte ale Bosniei. E începutul lui 1999 și vreme de război în zonă. Știința revine din Croația, de la Dubrovnik, după o înfrângere apăsătoare, cu 2-3 în Liga Campionilor, iar Grapă, privind la șirul de tanchete, spune ca pentru sine: „Noi ne văicărim că am pierdut un amărât de meci, uitând că pe lume sunt necazuri mari de tot”,

grăbindu-se, la final de an, să scoată o sumă importantă din propriul cont bancar pentru a acoperi închiderea unui proiect de finanțare nerambursabilă rezervat Științei: „Nu am altă cale. Dacă nu pun banii ăștia de la mine, echipa pierde întregul proiect. Numai să nu afle nevastă-mea, că o fac fără știrea ei”.

străbătând Europa în lung și în lat cu mașina pentru meciurile Științei în cupele europene: „Nu mă mai urc în avion nici mort. Am prins niște goluri de aer ceva de speriat într-un zbor deasupra Turciei, iar de atunci mi-am jurat că nu mai zbor cu avionul. Prefer oboseala unui drum dus-întors de trei sau patru zile cu mașina”,

refuzând o ofertă de la Metal Galați într-o perioadă în care în orașul de pe Dunăre curgeau în valuri (și) banii: „Nu e prima ofertă foarte tentantă căreia nu îi dau curs. Și poate că nu va fi nici ultima. Dar nu mă văd în altă parte. Bacăul e casa mea, iar Știința familia mea”,

măcinat de boală în septembrie 2022, dar fericit pentru că echipa sa, Știința Bacău și-a asigurat continuitatea grație parteneriatului cu CSM Bacău: „Fără protocolul ăsta, echipa risca să dispară. Așa, simt că mă pot lupta și eu în continuare cu boala”,

găsind puterea de a istorisi, cu puțin timp înainte de a-și afla sfârșitul, o întâmplare veselă cu actorul Mircea Diaconu, cel care ne-a părăsit, între timp, la rândul său: „Eram prin anii 70 la mare, cu un prieten care avea mașină. Și într-o seară era cât pe ce să ne tamponăm cu mașina condusă de Mircea Diaconu. Actorul, nervos, a scos capul pe geam, strigând pe un ton deloc… parlamentar: <Ce dracu faci, băi pulică?>. Auzind asta, tovarășul meu, care nu prea era dus la biserică, a sărit să-l ia de gât pe Diaconu: <Cum ai îndrăznit să-mi spui?>. La care, Mircea Diaconu, demonstrând prezență de spirit, că nu întâmplător a ajuns actorul pe care-l știm cu toții, a întors-o din mers: <Aoleo, să știi că te-am confundat cu un prieten de-al meu, unul pe nume Paulică. De asta te-am și întrebat: Ce mai faci, băi Paulică?>”.

Astăzi e 27 decembrie. Zi de sărbătoare: Sfântul Ștefan și a treia zi de Crăciun. Dar și o zi tristă, care marchează doi ani de la despărțirea de omul, profesorul și antrenorul Florin Grapă, fie-i amintirea binecuvântată!

Pe Bulevardul Unirii din Bacău, imediat după Podul Șerbănești, am observat în ultimele zile un fenomen mai puțin obișnuit: o turmă de capre și oi are se plimbă nestingherite pe drum.

Deși asemenea „exotisme” au devenit aproape parte din peisajul cotidian al municipiului nostru, problema este că aceste animale pun în pericol traficul și siguranța rutieră.

Astăzi, în jurul orei 11 dimineața, deși orașul era relativ liber, traficul pe Podul Șerbănești a fost serios perturbat. Mașinile au fost nevoite să oprească sau să încetinească brusc pentru a evita caprele care traversau drumul, provocând un blocaj temporar.

Mai mult, din informațiile primite, ieri s-a produs și un incident nefericit: două autoturisme s-au tamponat după ce un șofer a frânat brusc pentru a evita animalele.

Această situație ridică mai multe întrebări: cine este responsabil pentru aceste animale? Ce măsuri se pot lua pentru a preveni astfel de incidente?

Este nevoie de o intervenție rapidă din partea autorităților locale sau a Poliției Rutiere pentru a asigura siguranța în trafic și a preveni alte evenimente neplăcute.

Consider că această problemă merită adusă în atenția publicului prin intermediul publicației dumneavoastră, nu doar pentru a sensibiliza autoritățile, ci și pentru a găsi soluții rapide și eficiente.

Ioan F.
din comuna Bacău

Articol primit la rubrica Bacăul vorbește

Vineri, 27 decembrie 2024, Piața Tricolorului din municipiul Bacău va găzdui cea de-a 58-a ediție a festivalului tradițional „Alaiul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă”, un eveniment cultural de amploare, care reunește tradițiile autentice de Crăciun și Anul Nou din Moldova. La această ediție vor participa 26 de cete de colindători din județele Iași, Botoșani, Neamț, Vrancea și Vaslui, precum și din 12 localități din județul Bacău. Organizatorii așteaptă aproximativ 500 de colindători și peste 10.000 de spectatori.

Pentru buna desfășurare a evenimentului și asigurarea unui mediu sigur pentru participanți și spectatori, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun”, în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Bacău, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Bacău și Poliția Locală Bacău, va implementa măsuri de ordine publică și siguranță.

Printre acestea, se numără restricționarea circulației rutiere în zonele adiacente festivalului. Astfel, în ziua evenimentului, între orele 08:30 și 19:00, traficul va fi oprit pe mai multe artere centrale, inclusiv b-dul Nicolae Bălcescu, str. Calea Mărășești, b-dul I.S. Sturza (pe anumite tronsoane), str. Solomon Marcus, str. Luminii și parțial pe str. Erou Ghe. Rusu.

Pentru a evita incidentele neplăcute, organizatorii și forțele de ordine oferă următoarele recomandări:

• Supravegheați copiii și bunurile personale pentru a preveni pierderile sau furturile.
• Respectați indicațiile forțelor de ordine privind accesul și circulația în zonele aglomerate.
• Adoptați un comportament civilizat și evitați implicarea în conflicte.
• În caz de necesitate, apelați la forțele de ordine sau sunați la numărul de urgență 112.

Evenimentul își propune să devină un exemplu de siguranță și organizare, astfel încât atenția să fie concentrată pe frumusețea tradițiilor prezentate. Jandarmii, polițiștii și celelalte structuri implicate vor fi la datorie pentru a garanta că festivalul rămâne un moment memorabil de celebrare a identității culturale românești.

Festivalul „Alaiul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă” reprezintă o ocazie unică de a admira originalitatea costumațiilor, dansurilor și colindelor tradiționale, o moștenire valoroasă care continuă să inspire generații.