În vara anului 1962, revista Femeia adresa un omagiu unei figuri emblematice ale peisagisticii din România, inginerei Emilia Cîrneci. Articolul îi celebra talentul de a îmbina frumusețea naturii cu geometria urbanistică, conturând parcuri și spații verzi care au transformat orașele Bacău și Onești într-un mozaic viu de culori și miresme.
EXCLUSIV/ Fotbal. Ce lovitură: Bacăul- interzis la promovare în Liga a III-a!
Noile reglementări FRF impun ca, pentru a avea drept de participare la barajul pentru promovare în eșalonul trei, campioanele județene, pe lângă CIS-ul eliberat de Ministerul Tineretului și Sportului (Agenția Națională pentru Sport), trebuie să fi obținut minimum Categoria III (Bronze), în cadrul Evaluării Centrului de Copii și Juniori Fotbal Amator. Mai mult, AJF este obligată de a deține cel puțin cinci cluburi afiliate care au obținut minim Categoria III (Bronze), în cadrul aceluiași tip de evaluare. Niciuna din pretendetele băcăuane la accederea în liga a treia nu are măcar Categoria Bronze, iar Asociația Județeană de Fotbal Bacău include o singură formațiune (și nu cinci, cum cere Federația), cu un calificativ pe măsură: Atletico Bacău. Lidera Seriei 2 din Liga a IV-a, AS Bârsănești nu renunță însă la visul numit Liga a III-a. Gruparea condusă de Daniel Munteanu speră ca dosarul său cu privire la clasificarea fotbalului amator să primească un certificat de Categoria III în 2025 și, în egală măsură, FRF să acorde o derogare în ceea ce privește criteriul legat de AJF-uri
După o „carantină” de patru ani, Bacăul privește din nou spre Liga a II-a. Și o face într-un mod cât se poate de justificat! Trei din cele patru divizionare C ale județului au încheiat 2024 pe loc de play-off: FC Bacău, Aerostar și CSM Bacău. Iar din acest trio, lidera Seriei 1, FC Bacău se prezintă drept cea mai autorizată candidată la avansarea în eșalonul secund. Dacă promovarea în eșalonul secund pare, în sfârșit, un obiectiv realizabil, în schimb accederea unei noi echipe băcăuane în Liga a III-a constituie pur și simplu un miraj. Motivul? Regulamentul privind organizarea și desfășurarea jocurilor de baraj pentru promovarea în Liga 3, campionatul ediției 2025-2026, elaborat de Federația Română de Fotbal.
Concret, Bacăul nu îndeplinește două cerințe de bază impuse de Comitetul Executiv al FRF. Dacă până în sezonul trecut, principalul criteriu care putea bloca drumul unei campioane județene spre barajul de promovare era lipsa personalității juridice și/sau Certificatul de Identitate Sportivă eliberat de MTS (mai nou, de ANS), în 2025, încă două condiții sunt esențiale din acest punct de vedere. Prima se referă la obligativitatea ca echipa laureată campioană a județului să aibă minim Categoria III (Bronze) în cadrul Evaluării Centrului de Copii și Juniori Fotbal Amator. În acest moment, niciuna din cele 21 de grupări care evoluează în cele două serii ale Ligii a IV-a din Bacăul nu întrunește acest criteriu. Nici cealaltă condiție nu este îndeplinită.
Și anume cea care prevede ca Asociația Județeană să dețină cel puțin 5 cluburi afiliate ce au obținut minim Categoria III (Bronze) în cadrul Evaluării Centrului de Copii și Juniori Fotbal Amator. La început de 2025, AJF Bacău include un singur club afiliat care corespunde acestui standard: Atletico Bacău, certificat cu Gold anul trecut. Prin urmare, Bacăul are interzis la promovare în Liga a III-a la finalul stagiunii în curs. Mai exact, nu are drept de participare la barajul de promovare. Sau, și mai precis, își ia „adio” de la visul promovării în cazul în care nu va rezolva cele două probleme de mai sus. Ce șanse sunt însă ca acestea să fie soluționate în regim de urgență? Obiectiv vorbind, mici, dacă nu chiar inexistente.
„Încă de mai mult timp am tras un semnal de alarmă, atrăgând atenția asupra noilor reglementări. Din păcate, nu s-a făcut nimic. Sincer, e greu de crezut că lucrurile se vor putea schimba, astfel încât campioana Bacăului să aibă drept de participare la barajul de promovare din vara lui 2025. Greu, dar nu neapărat imposibil. Spun asta deoarece în situația Bacăului se află mai multe AJF-uri din țară, așa că nu este de exclus în totalitate posibilitatea vreunei derogări”, a declarat președintele AJF Bacău, Cristi Sava.
Sistemul competițional la nivelul ligii a patra băcăuane prevede ca la finalul sezonului regulat, primele două clasate în cele două serii posesoare de CIS eliberat de MTS (ANS) să evolueze în play-off, iar câștigătoarea acestuia să fie desemnată campioană județeană. Campioană județeană, dar, la cum stau lucrurile în acest moment, nu și reprezentantă a Bacăului la barajul de promovare în Liga a III-a. Lidera Seriei 2 din Liga a IV-a, AS Bârsănești, singura formație din campionatul județean al Bacăului cu victorii pe linie în acest sezon nu renunță însă la ținta numită accederea în eșalonul al treilea. Reprezentantul Bârsăneștiului, fostul prim-divizionar Daniel Munteanu continuă să cate spre Liga a III-a.
„Nu renunțăm la obiectivul nostru, pe care, cu Sportul Onești, l-am urmărit și în 2022, și în 2023, și în 2024. În 2022 și 2024 am ajuns la baraj, dar nu am reușit să trecem mai departe din cauza unor probleme asupra cărora prefer să nu revin. Acum, deși au apărut alt gen de piedici, noi continuăm să luptăm pentru promovare. Vom depune dosar de clasificare în speranța că vom obține Categoria III/ Bronze și, în ceea ce privește criteriul prin care se impune ca AJF să aibă minim cinci grupări clasificate Bronze, ne gândim că FRF ar putea oferi o derogare”, a concluzionat conducătorul AS Bârsănești, Daniel Munteanu.
În ultimele patru stagiuni competiționale, câștigătoarea Ligii a IV-a băcăuane a promovat în două rânduri. Și în ambele situații la masa verde. În 2021 și 2023, FC Dinamo Bacău și Viitorul Curița au avut câștig de cauză la baraj deoarece adversarele nu întruneau cerințele FRF legate de CIS. De văzut dacă în 2025 nu va fi rândul Bacăului să arunce prosopul din cauza neîndeplinirii criteriilor regulamentare.
Clasamentul Seriei 1 din Liga a IV-a la finalul turului: 1) AS Negri 28p., 2) CS Faraoani 27p., 3) AFC Bubu 23p. (golaveraj 41-15), 4) CSM Moinești 23p. (36-14), 5) ACS Gauss Bacău 22p., 6) Siretu Săucești 16p., 7) Bamirom Dumbrăveni 15p., 8) Viitorul Nicolae Bălcescu 14p., 9) Voința Bacău 12p., 10) Flamura Roșie Sascut 7p., 11) Unirea Bacău 4p., 12) Viitorul Damienești 0p.
Clasamentul Seriei 2 din Liga a IV-a la finalul turului: 1) AS Bârsănești 24p., 2) Vulturul Măgirești 21p., 3) CS Dofteana 15p., 4) AS Măgura Cașin 13p., 5) Gloria Zemeș 9p. (golaveraj 18-18), 6) UZU Dărmănești 9p. (15-19), 7) Voința Oituz 8p., 8) Bradul Mânăstirea Cașin 4p., 9) CS Măgura Târgu-Ocna 3p.
Returul Ligii a IV-a va începe data de 15 martie.
VIDEO: Prin pădurile Nemirei, natura prinde viață!
Într-o filmare de poveste realizată în pădurile din Dărmănești, Bacău, câteva căprioare jucăușe au fost surprinse în habitatul lor natural, alergând și bucurându-se de liniștea iernii.
Zilele libere legale din 2025: 13 zile de odihnă în timpul săptămânii
Zilele libere legale de care beneficiază salariații din România sunt stabilite prin Codul muncii, care reglementează numărul și modalitatea de acordare a acestora. În 2025, salariații vor avea 17 zile libere legale, dintre care 13 vor cădea în timpul săptămânii, oferind celor cu program de lucru de luni până vineri ocazia să se bucure de un timp suplimentar de relaxare.
Calendarul zilelor libere din 2025
Conform calendarului stabilit, zilele libere legale din 2025 sunt următoarele:
- 1 și 2 ianuarie – Anul Nou (miercuri și joi);
- 6 ianuarie – Boboteaza (luni);
- 7 ianuarie – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (marți);
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (vineri);
- 18 aprilie – Vinerea Mare (vineri, înaintea Paștelui);
- 20 și 21 aprilie – Prima și a doua zi de Paști (duminică și luni);
- 1 mai – Ziua Muncii (joi);
- 1 iunie – Ziua Copilului (duminică);
- 8 și 9 iunie – Rusaliile (duminică și luni);
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri);
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică);
- 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni);
- 25 și 26 decembrie – Crăciunul (joi și vineri).
În total, angajații care lucrează de luni până vineri vor beneficia de 13 zile de odihnă legală, deoarece celelalte patru zile libere (1 iunie, 8 iunie, 30 noiembrie și 20 aprilie) vor fi duminici.
Reglementări pentru angajații care lucrează în zilele libere legale
Nu toți salariații pot beneficia efectiv de aceste zile libere, deoarece există sectoare în care activitatea nu poate fi întreruptă. Printre acestea se numără:
- unitățile sanitare, unde personalul medical trebuie să asigure continuitatea îngrijirilor;
- unitățile de alimentație publică, care servesc populația;
- sectoare cu proces continuu de producție sau alte activități cu specific special.
Pentru acești angajați, Codul muncii prevede două tipuri de compensații:
- Zile libere acordate ulterior – în termen de 30 de zile calendaristice.
- Spor salarial de minimum 100% din salariul de bază, dacă nu este posibilă acordarea zilelor libere.
Amenzi pentru angajatori
Angajatorii care nu respectă obligația de a acorda zile libere sau de a compensa angajații pentru munca prestată în zilele nelucrătoare riscă sancțiuni de până la 10.000 de lei. Acest aspect subliniază importanța respectării legislației muncii pentru a proteja drepturile angajaților.
Zile libere pentru alte religii
Salariații care aparțin altor religii decât cele creștine beneficiază, în plus, de două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale proprii, conform prevederilor legale. Acest drept reflectă diversitatea culturală și religioasă din România.
Anul 2025 oferă un echilibru favorabil între zilele lucrătoare și cele libere, oferind ocazia salariaților să-și petreacă mai mult timp cu familia sau să își planifice activități de relaxare. Respectarea acestor zile este esențială pentru asigurarea unui mediu de lucru echitabil și armonios.
Băcăuani cu care ne mândrim: Ioan Ivan (Ion Tudor Iovian)
În peisajul cultural al județului Bacău, figura lui Ioan Ivan, cunoscut în lumea literară sub pseudonimul Ion Tudor Iovian, strălucește ca un reper al poeziei contemporane. Născut la 1 ianuarie 1952, în satul Valea lui Ion, comuna Blăgești, el a devenit un simbol al dedicației pentru artă, literatură și educație.
Origini și formare
Fiul Ruxandrei (născută Rotaru) și al lui Gheorghe Ivan, ambii salariați ai Fabricii de Postav din Buhuși, Ioan Ivan a demonstrat încă din copilărie o sete de cunoaștere și o sensibilitate aparte. Și-a început educația la Școala Generală Nr. 4 din Buhuși, astăzi Școala „Mihai Eminescu”, și a continuat la Liceul „Ion Borcea” din Buhuși, cu o scurtă perioadă la Liceul „George Bacovia” din Bacău. Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția Limba și Literatura Română – Limba și Literatura Italiană, consolidându-și baza academică pentru cariera literară și didactică.
Carieră și activitate profesională
După absolvire, Ioan Ivan a fost repartizat la Biblioteca Județeană Bacău, unde a activat ca bibliotecar. Curând, și-a descoperit pasiunea pentru învățământ, predând mai întâi ca profesor defectolog, apoi ca profesor de limba și literatura română. Și-a desăvârșit cariera didactică la Liceul „Ion Borcea” din Buhuși, unde a obținut gradele didactice II și I, fiind un mentor apreciat de generații întregi de elevi.
Debut literar și recunoaștere
Debutul său literar a avut loc în 1968, în revista liceului „Floare albastră”, dar adevăratul său debut a fost publicat în revista „Ateneu” în 1969, cu versurile „Uitarea sunt eu”, „Plecare” și „Iubiri”. Cariera literară a fost marcată de o bogată activitate editorială și publicistică, inclusiv volume de poezie premiate precum „Pădurea de pini” (1983) sau „Presiunea luminii” (1987). Scrierile sale sunt o îmbinare între lirismul sensibil și o profundă meditație asupra existenței.
Opera literară
Printre cele mai importante volume ale sale se numără:
- „Pădurea de pini” (Premiul pentru debut al Editurii Cartea Românească),
- „Șoricelul Kafka pe foaia de hârtie” (Premiul Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România),
- „Vedere de pe pod în infranegru” (Premiul „George Bacovia” al revistei „Ateneu”),
- „În țara asta miercurea cenușii cade întotdeauna luni” (2024).
Volumele sale au fost incluse în antologii prestigioase, iar poeziile sale au fost publicate în numeroase reviste de cultură din țară și străinătate.
Recunoaștere și implicare culturală
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990, Ion Tudor Iovian a fost un colaborator activ al multor reviste literare și un promotor al culturii băcăuane. A participat la înființarea Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor și a contribuit la fondarea unor reviste locale importante, cum ar fi „Plumb” și „Meridian 27”.
În 2002, numele său a fost celebrat printr-un număr dedicat al revistei „Cartea” a Bibliotecii Județene Bacău, marcând o recunoaștere oficială a contribuției sale la literatura română.
Un poet al sufletului băcăuan
Ioan Ivan, cunoscut sub pseudonimul Ion Tudor Iovian, rămâne un exemplu de dăruire pentru poezie și comunitate. Prin opera sa, a reușit să capteze esența umană, bucuriile și frământările ei, devenind un adevărat ambasador cultural al județului Bacău.
Noi măsuri fiscale și economice în vigoare de la 1 ianuarie 2025: schimbări semnificative pentru populație și mediul de afaceri
Anul 2025 aduce o serie de măsuri fiscale și economice menite să crească veniturile bugetare și să regleze anumite discrepanțe din economie. De la accize majorate la carburanți și băuturi alcoolice până la modificări privind facilitățile fiscale pentru diverse industrii, aceste schimbări vor avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a românilor și asupra mediului de afaceri.
Creșteri ale accizelor: impact asupra prețurilor
Începând cu 1 ianuarie, accizele la carburanți și băuturi alcoolice au fost majorate:
- Acciza pentru benzina fără plumb a crescut la 2.528 lei/1.000 litri, de la 2.019 lei, iar pentru motorină la 2.317 lei/1.000 litri, de la 1.850 lei.
- La capitolul băuturi, acciza pentru bere a urcat la 4,82 lei/hl/1 grad Plato (de la 4,62 lei), iar pentru vinuri spumoase la 69,26 lei/hl, față de 66,34 lei anul trecut.
Aceste măsuri vor avea un efect direct asupra prețurilor la pompă și în magazine, crescând costurile de transport și, implicit, prețurile produselor de bază.
Modificări fiscale pentru companii și angajați
Guvernul a adoptat mai multe schimbări fiscale care vor afecta atât mediul de afaceri, cât și anumite categorii de angajați:
- Impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, ceea ce va diminua câștigurile investitorilor.
- Facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară sunt eliminate, ceea ce va reduce veniturile nete ale acestora.
- Plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus la 250.000 de euro (față de 500.000 de euro), iar impozitul pe construcții a fost reintrodus.
- „Taxa pe stâlp”, o măsură controversată, revine cu o valoare de 1%, urmând ca primele plăți să fie efectuate în a doua jumătate a anului.
Schimbări în beneficiile pentru studenți
Studenții vor beneficia, în continuare, de reduceri la transport, dar într-un mod mai restrâns:
- 90% reducere la tren doar pentru ruta dintre localitatea de domiciliu și centrul universitar.
- Reduceri similare pentru transportul în comun și metrou, limitate la localitatea unde studiază.
Aceste măsuri urmăresc eficientizarea alocării bugetare, dar sunt criticate pentru impactul lor asupra mobilității studenților.
Majorarea salariului minim
Salariul de bază minim brut a fost majorat la 4.050 lei pe lună, în creștere cu 9,46% față de 2024. Salariul net rezultat va fi de 2.575 lei, aducând un plus de 212 lei lunar pentru angajații din această categorie.
Digitalizare fiscală: RO e-Factura devine obligatorie
De la începutul anului, utilizarea sistemului RO e-Factura devine obligatorie pentru toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori finali. Această măsură, opțională până în 2024, vizează creșterea transparenței și reducerea evaziunii fiscale.
Datoria publică a României continuă să crească: semnal de alarmă pentru stabilitatea fiscală
Datoria administrației publice din România a atins, în octombrie 2024, un nou record, urcând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Acest avans semnificativ pune o presiune tot mai mare pe stabilitatea fiscală a țării, într-un context economic global marcat de incertitudine.
Creșterea datoriei în raport cu PIB-ul
Raportată la PIB, datoria publică a crescut la 54% în octombrie, față de 53,1% în septembrie, conform estimărilor Institutului Național de Statistică. Această evoluție menține România într-o zonă de risc moderat, având în vedere pragul european de 60% din PIB pentru sustenabilitatea datoriei. Totuși, creșterea constantă a ponderii datoriei în PIB indică o tendință care necesită gestionare atentă.
Structura datoriei: predominanța titlurilor de stat
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale, respectiv 780,243 miliarde de lei, este reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile directe se ridică la 131,258 miliarde de lei, reflectând o preferință pentru mecanismele clasice de finanțare.
Pe termen mediu și lung, datoria a crescut la 869,216 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a înregistrat o creștere notabilă, ajungând la 61,97 miliarde de lei. Această dinamică ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen scurt a obligațiilor financiare ale statului.
Distribuția monedei: riscuri valutare
Datoria în moneda națională constituie aproximativ 444,283 miliarde de lei, dar o proporție semnificativă este contractată în valută:
- 390,471 miliarde de lei în echivalent euro,
- 94,353 miliarde de lei în echivalent dolari americani.
Această structură expune România riscurilor valutare, mai ales în contextul fluctuațiilor de pe piețele internaționale. O eventuală depreciere a leului față de euro sau dolar ar putea crește considerabil costul serviciului datoriei.
Datorie centrală vs. locală
Administrația publică centrală deține majoritatea datoriei, cu un total de 908,315 miliarde de lei, în timp ce administrațiile locale au o datorie cumulată de 22,87 miliarde de lei. Deși mai mică, creșterea datoriei locale indică dificultăți în gestionarea bugetelor la nivel regional.
Datoria internă și externă: tendințe divergente
Datoria internă a administrației publice a crescut la 455,713 miliarde de lei (26,4% din PIB), iar cea externă a urcat la 475,473 miliarde de lei (27,6% din PIB). Creșterea datoriei externe semnalează o dependență tot mai mare de piețele financiare internaționale, ceea ce ar putea deveni problematic în cazul unei creșteri a ratelor dobânzilor.
Semnale de alarmă și soluții
Această creștere a datoriei publice ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea politicilor fiscale actuale. Într-un context economic în care investițiile sunt necesare pentru stimularea creșterii, gestionarea eficientă a împrumuturilor devine o prioritate.
Pentru a evita o criză a datoriei, guvernul ar trebui să se concentreze pe:
- Reducerea cheltuielilor neproductive,
- Creșterea eficienței colectării veniturilor fiscale,
- Promovarea investițiilor în infrastructură și sectoare cu valoare adăugată ridicată,
- Diversificarea surselor de finanțare, pentru a reduce dependența de piețele externe și fluctuațiile valutare.
În timp ce datoria publică poate fi un instrument util pentru stimularea economiei, o creștere necontrolată a acesteia riscă să adâncească vulnerabilitățile economice ale României și să limiteze manevrarea fiscală în fața crizelor viitoare.
Declinul cărbunelui în România. Scade producția, scad importurile
Producția de cărbune a României continuă să scadă, marcând o transformare semnificativă în peisajul energetic național. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele zece luni ale anului 2024, producția de cărbune a fost de 1,595 milioane tone echivalent petrol (tep), cu aproape 17% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile, de asemenea, au înregistrat o scădere de 6,9%, reflectând o tendință mai amplă de reducere a dependenței de combustibilii fosili.
Cauzele scăderii
Declinul producției și al importurilor de cărbune este alimentat de mai mulți factori:
- Politici europene: România este parte a angajamentelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adoptare a surselor regenerabile de energie. Aceste obiective impun tranziția de la cărbune către tehnologii mai curate.
- Modernizarea infrastructurii energetice: Dezvoltarea unor noi capacități de producție, cum ar fi energia solară, eoliană și nucleară, reduce necesitatea utilizării cărbunelui ca sursă principală.
- Condițiile economice: Costurile ridicate ale exploatării și taxele pe emisiile de carbon descurajează investițiile în cărbune, în favoarea unor opțiuni mai rentabile.
Prognoze îngrijorătoare pentru industrie
Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), declinul producției de cărbune este departe de a se încheia. Estimările indică o reducere continuă, cu valori prognozate de 1,432 milioane tep până în 2027, o scădere de aproape 26% față de nivelul actual. Importurile urmează o traiectorie similară, fiind prevăzute să scadă cu 34,4% în același interval, până la doar 79.000 tep.
Implicații economice și sociale
Scăderea producției de cărbune are implicații profunde, atât la nivel economic, cât și social:
- Impact asupra mineritului: Regiunile dependente de industria cărbunelui, precum Valea Jiului, se confruntă cu pierderi de locuri de muncă și dificultăți economice, accentuând nevoia de măsuri de reconversie profesională și sprijin guvernamental.
- Creșterea importanței regenerabilelor: Reducerea dependenței de cărbune deschide calea pentru o accelerare a investițiilor în surse regenerabile, contribuind la securitatea energetică a țării.
Contradicții în tranziția energetică
În condițiile în care țări precum Germania și Statele Unite au ales să crească temporar producția și utilizarea cărbunelui pentru a face față crizei energetice globale, decizia României de a continua reducerea acestei resurse ridică întrebări legitime. Criza energetică din Europa, exacerbată de conflictele geopolitice și de fluctuațiile prețurilor la energie, a determinat numeroase state să prioritizeze securitatea energetică chiar și în detrimentul obiectivelor ecologice pe termen scurt.
România, însă, pare să urmeze un drum diferit, eliminând treptat cărbunele fără a dispune încă de alternative viabile la scară largă. Deși investițiile în energie regenerabilă sunt în creștere, acestea nu pot compensa complet, în prezent, pierderea unei surse de energie stabile și accesibile. Lipsa unor soluții rapide și eficiente, cum ar fi dezvoltarea accelerată a infrastructurii pentru surse regenerabile sau modernizarea centralelor pe gaze, poate expune economia României la riscuri semnificative, inclusiv creșterea dependenței de importuri și instabilitatea prețurilor la energie.
Într-un context internațional în care pragmatismul energetic câștigă teren, România pare să adopte o strategie care riscă să lase un gol în mixul său energetic. Întrebarea care se impune este dacă această abordare reflectă o viziune clară pe termen lung sau o aliniere strictă la obiectivele europene, fără adaptarea lor la realitățile naționale. O soluție echilibrată ar presupune o tranziție mai graduală, care să combine obiectivele ecologice cu necesitatea de a asigura securitatea energetică și stabilitatea economică a țării.
Podul Longmen: Cel mai lung pod peste mare din Guangxi, China, deschis circulației
Podul Longmen, cel mai lung pod peste mare din Regiunea Autonomă Zhuang Guangxi, sudul Chinei, a fost inaugurat oficial pentru circulație, marcând o etapă importantă în dezvoltarea infrastructurii din această zonă. Noua construcție reduce considerabil timpul de deplasare între două porturi majore, Qinzhou și Fangchenggang, de la o oră și jumătate la doar 25 de minute.
Caracteristici impresionante
Podul Longmen, situat în orașul Qinzhou, are o lungime totală de 7,6 kilometri și respectă cele mai înalte standarde de construcție pentru autostrăzile de primă clasă. Proiectat pentru a permite viteze de până la 100 km/h, podul dispune de șase benzi și două sensuri de circulație, fiind conceput să facă față unui trafic intens și să reziste condițiilor climatice dure ale zonei maritime.
Impact economic și regional
Autoritățile locale consideră podul un punct strategic în dezvoltarea economică a Golfului Beibu, o regiune economică emergentă a Chinei. Acesta facilitează fluxul de mărfuri și persoane între porturile Qinzhou și Fangchenggang, două noduri logistice esențiale pentru comerțul internațional al Chinei.
Pe lângă reducerea timpilor de transport, Podul Longmen are potențialul de a atrage investiții și de a încuraja dezvoltarea de proiecte economice și industriale de înaltă calitate în zonă.
Un pas înainte pentru infrastructura chineză
Podul Longmen este o demonstrație clară a capacității de inginerie și a viziunii pe termen lung a Chinei în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii. Acesta nu este doar o realizare tehnologică, ci și un simbol al angajamentului pentru conectivitate și creștere economică durabilă.
Deschiderea podului marchează începutul unei noi ere pentru mobilitatea în Regiunea Autonomă Zhuang Guangxi, consolidând poziția acesteia ca un centru important pentru comerțul și transportul maritim din Asia de Sud-Est.
Avertizări meteo: Cod portocaliu de viscol și Coduri galbene de vânt puternic în mai multe regiuni ale țării
Meteorologii au emis joi, 2 ianuarie, o serie de avertizări de vreme severă care afectează zonele montane și regiunile din Transilvania, Crișana, Moldova și Oltenia. Fenomenele meteorologice extreme includ viscol puternic, intensificări ale vântului și ninsori abundente, fiind așteptate perturbări semnificative în următoarele 48 de ore.
Cod portocaliu de viscol puternic
În intervalul 2 ianuarie, ora 22:00 – 3 ianuarie, ora 10:00, la altitudini de peste 1.700 de metri în Munții Apuseni, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali se vor înregistra rafale de vânt de peste 110 – 120 km/h. Aceste condiții vor duce la viscol puternic, troienirea zăpezii și reducerea vizibilității sub 50 de metri. Zonele vizate includ județele Maramureș, Suceava, Botoșani, Neamț, Harghita, Bihor, Cluj, Alba și Caraș-Severin.
Coduri galbene de vânt și viscol
Pe lângă avertizarea portocalie, meteorologii au emis și două Coduri galbene:
- Intensificări ale vântului în zone montane
Valabil între 2 ianuarie, ora 10:00 și 3 ianuarie, ora 12:00, acest Cod galben vizează Carpații Orientali, Occidentali și vestul Carpaților Meridionali. Rafalele de vânt vor ajunge la 60 – 90 km/h, provocând viscol și reducerea vizibilității sub 100 de metri. - Vânt puternic în zone joase
În perioada 2 ianuarie, ora 12:00 – 3 ianuarie, ora 3:00, zonele joase din județele Bihor, Suceava și Neamț vor fi afectate de vânt cu intensificări temporare de 50 – 60 km/h.
Informare meteo pentru întreg teritoriul
Până sâmbătă, 4 ianuarie, ora 10:00, o informare generală de precipitații moderate cantitativ, ninsori, polei și intensificări ale vântului va afecta majoritatea regiunilor. În Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, vor predomina ploile, în timp ce Maramureșul, Transilvania și jumătatea de nord a Moldovei vor experimenta precipitații mixte. În zonele montane se va depune un nou strat de zăpadă, estimat la 10 – 20 cm.
Cantitățile de apă vor ajunge la 10 – 15 l/mp, iar izolat se vor depăși 20 l/mp. De asemenea, există riscul apariției poleiului în unele regiuni, ceea ce va complica traficul rutier și pietonal.
Recomandări pentru populație
Autoritățile recomandă evitarea deplasărilor în zonele montane afectate de viscol și intensificări ale vântului. Conducătorii auto sunt sfătuiți să echipeze mașinile corespunzător pentru condiții de iarnă și să fie pregătiți pentru eventuale întârzieri sau restricții de circulație.
Aceste fenomene subliniază începutul unui an cu vreme capricioasă și necesitatea de a urmări constant actualizările meteo pentru a evita situațiile neplăcute.
Ceața din Bacău trimite pasagerii curselor aeriene la Suceava
În ultimele zile ale anului 2024 și în prima zi a anului 2025, Aeroportul Suceava a devenit punctul de destinație pentru pasagerii curselor aeriene deviate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile de pe aeroporturile din Iași și Bacău.
De Sărbători, 100 de pacienți pe zi, la Spitalul Buhuși
În intervalul 25 decembrie 2024 – 1 ianuarie 2025, ora 08:30, structura de Primiri Urgențe (CPU) din cadrul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși a gestionat un număr impresionant de 717 prezentări, cu o medie de peste 100 de pacienți pe zi.
Printre cazurile grave tratate se numără urgențe medicale complexe, care au necesitat asistență specifică, evaluări amănunțite, stabilizare și internare, fie în regim de spitalizare de zi, fie continuă. Într-un număr redus de situații, pacienții au fost transferați către alte unități sanitare, din cauza unor afecțiuni care depășeau competențele spitalului din Buhuși.
O atenție deosebită a fost acordată cazurilor de rănire provocate de utilizarea necorespunzătoare a produselor pirotehnice, dar și pacienților transferați de la alte unități medicale, inclusiv din județele învecinate.
Conducerea spitalului adresează mulțumiri echipei medicale și de suport din cadrul CPU, precum și personalului care a asigurat liniile de gardă pe întreaga perioadă a sărbătorilor. Profesionalismul și dedicarea acestora oferă pacienților încrederea că, în momente critice, pot beneficia de îngrijire medicală promptă și de calitate.
Declinul producției de țiței în România: provocări și implicații pentru securitatea energetică
România traversează o perioadă marcată de schimbări semnificative în sectorul petrolier, caracterizată de o scădere continuă a producției interne de țiței și o dependență crescândă de importuri. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) și prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) conturează o tendință preocupantă: declinul natural al zăcămintelor și lipsa unor investiții majore în capacități noi de producție amenință să reducă și mai mult contribuția internă la satisfacerea cererii de energie.
Producția internă în scădere: o tendință de lungă durată
În primele zece luni din 2024, România a produs 2,246 milioane de tone echivalent petrol (tep), marcând o scădere de 3,9% față de aceeași perioadă din 2023. Acest declin nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o traiectorie descendentă a producției interne de țiței. Potrivit CNSP, această tendință va continua până în 2027, cu o scădere medie anuală de 2,5%.
Factorul principal este declinul natural al zăcămintelor, multe dintre acestea fiind exploatate de zeci de ani. În lipsa unor tehnologii moderne de extracție și a unor investiții semnificative în explorare, zăcămintele existente devin din ce în ce mai puțin productive. Mai mult, ritmul lent al proiectelor noi de dezvoltare agravează situația, limitând perspectivele de redresare.
Creșterea dependenței de importuri
În paralel cu scăderea producției interne, România a înregistrat o creștere a importurilor de țiței, care au ajuns la 6,665 milioane tep în primele zece luni din 2024, cu 4,9% mai mult față de perioada similară din 2023. CNSP estimează că importurile vor continua să crească, atingând 7,8 milioane tep în 2027.
Această creștere a dependenței de importuri pune presiune pe balanța comercială a țării și ridică întrebări legate de securitatea energetică. Într-un context geopolitic volatil, orice perturbare a lanțurilor de aprovizionare poate avea efecte severe asupra economiei românești.
Provocări și oportunități
Scăderea producției interne și creșterea importurilor indică necesitatea unei schimbări de paradigmă în sectorul energetic. Pentru a atenua impactul acestor tendințe, România ar trebui să se concentreze pe mai multe direcții strategice:
- Investiții în tehnologiile de extracție avansate
Tehnologiile precum forajul de mare adâncime sau injecția cu apă și CO2 ar putea extinde durata de viață a zăcămintelor existente. - Explorare și dezvoltare de noi zăcăminte
Descoperirea de noi resurse, inclusiv în Marea Neagră, ar putea oferi o soluție pe termen lung pentru reducerea dependenței de importuri. - Diversificarea surselor de energie
Investițiile în surse regenerabile și creșterea eficienței energetice ar putea diminua cererea de combustibili fosili. - Colaborare regională
Îmbunătățirea infrastructurii de stocare și transport a petrolului prin parteneriate cu alte state ar putea consolida securitatea aprovizionării.
Implicații economice și sociale
Declinul producției interne și creșterea dependenței de importuri nu sunt doar probleme tehnice, ci și economice și sociale. Costurile mai mari ale importurilor se vor reflecta probabil în prețurile plătite de consumatori, ceea ce ar putea exacerba inegalitățile sociale, mai ales în contextul unei inflații ridicate.
Tendințele actuale din sectorul petrolier al României subliniază necesitatea unei strategii energetice integrate, care să combine optimizarea resurselor existente cu dezvoltarea unor soluții alternative. Fără intervenții coordonate și investiții semnificative, România riscă să își compromită securitatea energetică, devenind din ce în ce mai dependentă de piețele externe într-un context global plin de incertitudini.
Ministerul Energiei prelungește termenul pentru montarea repartitoarelor până la 31 decembrie 2025
Ministerul Energiei a anunțat marți că termenul limită pentru montarea repartitoarelor de energie termică în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat de încălzire a fost extins cu încă un an, până la 31 decembrie 2025. Decizia a fost luată în urma solicitărilor primite din partea societății civile și a fost aprobată în ședința de Guvern din 30 decembrie 2024, printr-o Ordonanță de Urgență.
„Acordăm timp suplimentar românilor pentru a achiziționa și monta repartitoare în apartamentele lor, fără a risca sancțiuni financiare. În plus, ne asigurăm că bugetul gospodăriilor vulnerabile nu este afectat, prin alocarea unui sprijin financiar de până la 750 de lei pentru fiecare gospodărie eligibilă”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un comunicat oficial.
Subvenții pentru familiile vulnerabile
Pentru a reduce impactul financiar asupra gospodăriilor cu venituri mici, Ministerul Energiei a stabilit un mecanism de sprijin financiar. Familiile vulnerabile vor putea beneficia de o subvenție de maximum 750 de lei, acordată pentru montarea repartitoarelor și a robineților pentru reglarea consumului de energie termică. Subvenția va fi disponibilă doar după instalarea sistemelor de către o firmă autorizată și este condiționată de respectarea noului termen-limită.
Suspendarea sancțiunilor
Decizia de prelungire a termenului vine la pachet cu suspendarea sancțiunilor prevăzute anterior de Legea nr. 325/2006. Până la 31 decembrie 2025, cei care nu au montat repartitoare nu vor fi amendați.
„Această măsură răspunde nevoilor consumatorilor de energie termică în sistem centralizat, atât prin extinderea termenului de conformare, cât și prin suspendarea regimului sancționator. Obiectivul nostru este de a asigura o tranziție echitabilă către o mai bună gestionare a consumului individual de energie termică”, a adăugat ministrul.
Măsuri incluse în bugetul pe 2025
Prelungirea termenului și măsurile de sprijin au fost incluse în cadrul proiectului de Ordonanță de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe anul 2025. Astfel, Ministerul Energiei își propune să sprijine atât gospodăriile vulnerabile, cât și să încurajeze montarea sistemelor de repartizare a costurilor în vederea unei utilizări eficiente a energiei termice.
Românii sunt încurajați să profite de această perioadă de grație pentru a se conforma noilor cerințe, având în vedere beneficiile pe termen lung aduse de monitorizarea și reglarea individuală a consumului de energie termică.
Lozuri în plic și povești de stradă: Amintiri din Băcăul anului 2001
Pe străzile Băcăului, începutul anilor 2000 era dominat de personaje pitorești care dădeau viață orașului. Printre acestea, vânzătorii de lozuri în plic erau o prezență constantă, indiferent de vreme. Fie că soarele strălucea pe cer, fie că vântul aspru sau ninsoarea le loveau fețele, acești oameni își duceau la bun sfârșit misiunea: încântarea trecătorilor cu șansa unui mic câștig.
Într-o vreme în care lozurile în plic costau doar câțiva lei, ele reprezentau nu doar o speranță de noroc, ci și o sursă de mici bucurii pentru cei care cumpărau. Fiecare plic ascundea un premiu: câștiguri mici în bani care, de cele mai multe ori, abia acopereau prețul unui alt loz. Dar tocmai emoția și anticiparea făceau parte din farmecul acestui obicei urban.
O meserie în aer liber
Dialogurile dintre clienți și vânzători erau scurte, dar pline de energie. Unii cumpărau lozuri din dorința de a câștiga ceva, alții din obișnuință sau din simpatie pentru această meserie simplă și autentică. În spatele unei asemenea munci se ascundea o rezistență remarcabilă, o capacitate de adaptare și o modestie care astăzi par aproape de neîntâlnit.
Loteria vieții cotidiene
Lozurile în plic erau mai mult decât o activitate comercială – erau un simbol al speranței și al șansei într-o perioadă marcată de tranziția economică. Trecătorii, fie că erau tineri și curioși, fie că erau oameni mai în vârstă cu un buget modest, se opreau să-și încearce norocul.
Privind în retrospectivă, aceste scene de stradă capătă un caracter nostalgic. Oamenii discutau, glumeau, și, chiar dacă nu câștigau mare lucru, plecau cu zâmbetul pe buze, conștienți că au trăit o mică emoție cotidiană.
Astăzi, vânzătorii de lozuri în plic sunt mai greu de întâlnit. Totuși, imaginile din 2001 ne amintesc de un Băcău mai simplu, dar plin de farmec, unde speranța era încapsulată într-un plic mic, cu margini aurii.
Descoperirile arheologice de la Răcătău: O fereastră către civilizația geto-dacă
În urmă cu cinci decenii, ziarul Steagul Roșu din Bacău publica un amplu reportaj dedicat descoperirilor arheologice de la Răcătău, o zonă care s-a dovedit a fi o veritabilă comoară pentru cunoașterea civilizației geto-dace. Articolul, realizat cu sprijinul lui Vasile Florea, directorul Muzeului Județean de Istorie și Artă, și Viorel Căpitanu, muzeograf principal, sintetiza rezultatele unor ani de cercetări asidue.
Situl de la Răcătău: Oază de istorie dacică
Pe terasa înaltă a Siretului mijlociu, arheologii au identificat o așezare dacică cu o locuire continuă ce se întinde pe aproape cinci secole, din secolele II-I î.e.n. până la începutul secolului II e.n. Complexele de locuire descoperite – locuințe, vetre, cuptoare, unelte, monede și podoabe – reflectă o societate bine organizată, implicată în schimburi comerciale intense și în contact direct cu lumea greco-romană.
Viorel Căpitanu sublinia că așezările de la Răcătău și Brad pot fi asociate cu Tamasidava și Zargedava, menționate de geograful antic Ptolemeu. Descoperirile recente confirmă nu doar existența acestor centre dacice, ci și rolul lor de puncte-cheie în rețelele comerciale ale vremii.
Descoperiri remarcabile din campania 1973
Campania arheologică din 1973 a adus contribuții esențiale la patrimoniul cultural din regiune:
- Inscripții mixte: Primele descoperiri de inscripții care combină litere latine și grecești, alături de simboluri sarmațiene, atestă influențele multiculturale.
- Artefacte inedite: Vase decorate cu reprezentări umane, printre care un călăreț dac și o posibilă zeitate, sugerează complexitatea spirituală a dacilor.
- Monede și podoabe: Tezaurele monetare și podoabele descoperite reflectă diviziunea socială și schimburile comerciale dinamice.
Vasile Florea a remarcat că prezența monedelor greco-romane și similitudinile dintre artefactele locale și cele romane indică influențele unificatoare ale Imperiului Roman asupra societății geto-dacice.
Valorificarea descoperirilor
Materialele arheologice au fost integrate în expozițiile permanente ale Muzeului Județean de Istorie și Artă, fiind prezentate și în cadrul unor schimburi culturale naționale și internaționale. De asemenea, descoperirile au fost dezbătute în cadrul unor sesiuni de comunicări științifice, subliniind importanța lor în cercetările istorice.
Răcătău: O promisiune arheologică pentru viitor
Pe lângă lumina pe care o aruncă asupra civilizației geto-dace, cercetările de la Răcătău ridică întrebări provocatoare, cum ar fi dacă dacii cunoșteau scrisul. Potrivit arheologilor, descoperirile de până acum sugerează că scrisul era o realitate intelectuală a acestei civilizații.
Academia Republicii Socialiste România planifica continuarea săpăturilor în anii următori, ceea ce confirma importanța strategică a sitului.
O moștenire pentru generațiile viitoare
La aproape 50 de ani de la publicarea articolului din Steagul Roșu, descoperirile de la Răcătău rămân un capitol esențial al istoriei locale și naționale. Ele nu doar că oferă informații despre trecut, ci inspiră noi generații de cercetători să continue să exploreze această comoară istorică.
Situl de la Răcătău rămâne o mărturie vie a ingeniozității și rezilienței dacilor, păstrându-și statutul de punte între trecutul îndepărtat și prezentul plin de curiozitate științifică.
Horoscop 2 Ianuarie 2025
Berbec (21 martie – 19 aprilie)
Astăzi, vei găsi soluții ingenioase pentru provocările care apar. Ai o atitudine câștigătoare și poți negocia condiții favorabile. Fii atent la detalii!
Taur (20 aprilie – 20 mai)
Succesul vine prin răbdare și organizare. Un proiect la care lucrezi începe să dea roade. Concentrează-te pe stabilitate financiară și pe relații de încredere.
Gemeni (21 mai – 20 iunie)
Creativitatea și comunicarea sunt punctele tale forte azi. Poți încheia un parteneriat profitabil sau să îți prezinți ideile cu impact. Nu te teme să ieși în evidență.
Rac (21 iunie – 22 iulie)
Energia zilei te ajută să depășești obstacole și să îți consolidezi afacerea. Intuiția ta îți va indica cele mai bune direcții pentru a investi timp și resurse.
Leu (23 iulie – 22 august)
Ambiția ta este la cote maxime. Astăzi poți prelua conducerea unui proiect important sau să obții o promovare. Asigură-te că iei decizii echilibrate.
Fecioară (23 august – 22 septembrie)
Astrele îți susțin planurile de expansiune. Organizarea și atenția la detalii îți vor aduce succes. Concentrează-te pe strategiile pe termen lung.
Balanță (23 septembrie – 22 octombrie)
Ai șansa să impresionezi prin diplomatie și echilibru. Colaborările de azi pot aduce beneficii financiare neașteptate. Fii deschis la idei noi.
Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie)
Hotărârea ta îți deschide uși în afaceri. Este o zi excelentă pentru a negocia și a rezolva probleme care păreau complicate. Ai încredere în viziunea ta.
Săgetător (22 noiembrie – 21 decembrie)
Astăzi, ai o energie expansivă care atrage oportunități. Fii curajos și asumă-ți riscuri calculate. Investițiile tale pot începe să dea roade.
Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie)
Este timpul să strălucești! Ambiția și dedicarea ta vor fi recunoscute. Fii deschis la feedback și ajustează-ți planurile pentru a maximiza succesul.
Vărsător (20 ianuarie – 18 februarie)
Inovația te scoate în evidență astăzi. Ideile tale originale pot atrage parteneri de afaceri puternici. Profită de ocazie pentru a-ți extinde rețeaua.
Pești (19 februarie – 20 martie)
Viziunea ta creativă îți aduce succes în afaceri. Astăzi, focusul și dedicarea pot transforma un vis într-o realizare concretă.
Accident pe DN 2F în Secuieni: Circulația oprită pe ambele sensuri
Circulația a fost întreruptă complet miercuri seară pe Drumul Național 2F, în zona localității Secuieni, județul Bacău, după ce un autoturism a fost implicat într-un accident care a provocat un incendiu, informează Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
„Alo, aici Bacăul. Vorbiți, vă rog!“ – O poveste despre dăruire și responsabilitate în noaptea de Revelion
În prima ediție din 1974, ziarul Steagul Roșu din Bacău publica un reportaj emoționant dedicat celor care au petrecut noaptea de Revelion la datorie, în slujba comunității. Printre ei se aflau telefonistele și tehnicienii Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații, care au renunțat la bucuria petrecerii de acasă pentru a facilita legături între oameni aflați la kilometri distanță.
Palatul telefoanelor – o altă lumină a sărbătorii
Într-o noapte în care majoritatea ferestrelor luminate aparțineau celor care sărbătoreau, palatul telefoanelor din Bacău era un loc al muncii intense. Cu o echipă extinsă de telefoniste, telegrafiste și electromecanici, serviciul de telecomunicații se pregătea pentru un volum de trafic de zece ori mai mare decât într-o noapte obișnuită.
Directorul Teodor Nicolau explica organizarea: de la două telefoniste aflate la datorie de obicei, numărul a crescut la opt. În total, douăzeci de angajați – printre care tineri aflați în fața primului lor mare examen profesional – au asigurat funcționarea impecabilă a legăturilor telefonice și telegrafice.
Eroinele anonime ale nopții de Revelion
Numele lor – Elena Popa, Corina Dinu, Elisabeta Mindirigiu, Maria Grumăzescu, Maria Sachelarie, Elena Roșu – pot părea simple mențiuni, dar în spatele fiecăruia se ascunde o poveste de sacrificiu. Fiecare era așteptată acasă, de familii care le-au înțeles însă chemarea profesională.
Cuvintele „Alo, aici Bacăul. Vorbiți, vă rog!“ au răsunat de mii de ori în receptoarele lor, un fir invizibil al comunicării care a conectat destine și a adus bucurie.
O noapte specială, un efort de neuitat
La ora zero, în momentul trecerii dintre ani, telefoanele și telegraful au funcționat la capacitate maximă. Supraveghetoarea Elena Bordeianu a confirmat a doua zi că numărul prestațiilor a fost impresionant. În timp ce urările de „La mulți ani!” se îndreptau spre familie, telefonistele și colegii lor primeau, la rândul lor, recunoștința celor cu care intrau în contact.
Un omagiu binemeritat
Reportajul se încheia cu un gând dedicat acestor oameni devotați: „Merită să li se spună încă o dată tuturor celor aflați la datorie: «La mulți ani, fericiți!»”. Este o lecție despre vocație și altruism, o amintire a faptului că sărbătorile sunt posibile și datorită celor care, deși în umbră, fac totul ca ele să fie mai frumoase pentru ceilalți.
Într-o lume care adesea uită să își celebreze eroii anonimi, acest articol rămâne o mărturie a recunoștinței față de oamenii care, prin munca lor tăcută, conectează inimile și aduc lumină în viețile celor din jur.
Băcăuani cu care ne mândrim: Pictorul Vasile Crăiţă Mândră
Pictorul Vasile Crăiţă Mândră este unul dintre acei artişti care transformă pânza într-un spaţiu de meditaţie şi introspecţie, reuşind să atragă privitorul prin peisajele sale care invită la contemplaţie. Criticul de artă Valentin Ciucă l-a caracterizat ca fiind „un boem atras de bucuriile hedonice ale clipei, înzestrat cu umor şi un fel colocvial de a face pictură”.
Tinereţe şi educaţie
Vasile Crăiţă Mândră s-a născut la 1 ianuarie 1945, într-un Galaţi marcat de transformări sociale şi culturale. Studiile sale au început la Liceul „Unirea” din Focşani, pe care l-a absolvit în 1963, urmând apoi cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Arte), unde a studiat pictura monumentală. A absolvit în 1969, pregătirea sa fiind îmbogăţită de influenţele unor mari maeştri contemporani.
Activitate artistică şi expoziţii
Membru al filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici, Vasile Crăiţă Mândră şi-a dedicat viaţa artei, fiind totodată şi un activ critic de artă, implicat în jurizarea unor concursuri prestigioase, precum Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la Gura Humorului”.
Printre cele mai notabile momente ale carierei sale se numără:
- 2007 – Prima expoziţie personală, organizată în grădina Palatului Cotroceni din Bucureşti.
- 2008 – Participarea la expoziţia „Pictori de azi la Balcic”, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, o iniţiativă a Asociaţiei Elite Art Club UNESCO.
- 2009 – Expoziţia de grup „Artă erotică”, organizată la Galeriile Frunzetti din Bacău, alături de fiul său, pictorul Marius Crăiţă-Mândră.
- 2010 – Vernisajul expoziţiei „Interferenţe”, desfăşurat la Galeriile de Artă din Buşteni, unde au fost expuse peste 40 de lucrări realizate împreună cu fiul său.
- 2012 – Participarea la Anuala Artiştilor Plastici Băcăuani.
- 2022 – Cea mai recentă expoziţie, „Peisajul între figurativ şi abstract”, desfăşurată la Galeriile Karo din judeţul Bacău.
Implicare culturală
Pe lângă activitatea sa artistică, Vasile Crăiţă Mândră a fost un susţinător al culturii locale, contribuind la promovarea tinerilor artişti şi la dezvoltarea unei comunităţi artistice vibrante. Rolul său ca membru în diverse jurii a demonstrat nu doar pasiunea pentru artă, ci şi angajamentul faţă de excelenţa artistică.
Vasile Crăiţă Mândră rămâne un reper al artei băcăuane, un artist sensibil şi un promotor al frumosului. Prin lucrările sale, el continuă să inspire generaţii de artişti şi iubitori de artă, aducând un plus de valoare culturală oraşului Bacău şi întregei ţări.
