Acasă Blog Pagina 3079

Aparatul RMN al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau a fost pus in functiune

    FOTO: www.facebook/spital judetean

    Cinci pacienti internati in Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau au beneficiat vineri de primele investigatii facute cu aparatul RMN.

    „Nu vorbim de situatii de urgenta, pentru ca analiza RMN nu inseamna urgenta, ci de bolnavi care sunt internati in spital, si care aveau programare pentru o astfel de investigatie. Pana sa avem in dotarea unitatii noastre acest aparat, pacientii care trebuiau sa faca RMN erau directionati, pe banii spitalului, catre clinici private care erau dotate cu RMN. Cheltuiala era de circa 50.000 de lei, pe luna”, a declarat Adrian Popa, directorul SJU Bacau.

    RMN-ul spitalului judetean a costat in jur de 1.000.000 de euro, bani ce au venit de la Ministerul Sanatatii, cu o cofinantare de 10% din partea Consiliului Judetean. Inaugurarea oficiala a avut loc pe 8 noiembrie, in prezenta autoritatilor locale si judetene, dar si a celor 9 medici care vor lucra pe acest aparat.

    Toate cadrele medicale sunt intruite in privinta modului cum trebuie folosit RMN-ul, de catre reprezentantii firmei producatoare din Statele Unite ale Americii. „Instruirea lor continua si saptamana viitoare.

    Desi la inaugurare am spus ca pe 21 noiembrie vom da efectiv drumul la aceste investigatii in spital, iata ca primii pacienti au beneficiat deja de aceste radiografii cu rezonanta magnetica”, a mai spus managerul Popa.

    Pe viitor, se va stabili impreuna cu reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, si un tarif pentru cei care vor sa faca investigatii RMN contra-cost.

    Eforturi din 2008

    Achizitionarea RMN pentru Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a fost perfectata in vara anului trecut, cand ministrul Sanatatii de la acea vreme, Nicolae Banicoiu, a semnat in prezenta autoritatilor locale si judetene contractul de finantare a unei alte mari investitii la SJU Bacau – Compartimentul de Radioterapie, cu o valoare de 6.?000.000 de euro (ce este finalizat si in curand va fi si el inaugurat).

    „Pentru ca spitalul judetean avea nevoie si de un RMN, am avut atunci un dialog si pe aceasta problema cu domnul ministru Banicioiu, care a inteles situatia.

    Bacaul trebuia sa aiba RMN inca din 2008, insa aparatul ce urma sa ajunga la noi a fost directionat de ministrul Sanatatii de atunci, Eugen Nicolaescu, catre Calarasi, judet in care avea sa candideze mai tarziu. Ulterior, un alt RMN a ajuns in Bacau, dar pe proiectul Spitalului Municipal, insa niciodata nu a fost folosit, fiind si acum depozitat in cutie.

    Toate acestea i-au fost explicate ministrului Banicioiu, care a aprobat imediat linia de finantare pentru achizitionarea unui RMN in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Au fost urmate apoi procedurile legale si iata, ca in noiembrie 2016, Bacaul are un RMN functional, de ultima generatie, intr-un spital de stat”, a declarat Dragos Benea, care pe vremea cand s-a semnat contractul de finantare era presedintele Consiliului Judetean.

    Actualul presedinte al acestei institutii, Sorin Brasoveanu, a garantat ca investitiile in sectorul sanitar bacauan vor continua.

    Duminică, extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale

    O nouă extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc duminică, 20 noiembrie, pentru bonurile emise între 1 și 31 octombrie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.

    Extragerea ese transmisă în direct de Tvr 1, de la ora 16,55.

    Selecția câștigătorilor se face în două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare.

    Dacă numărul cererilor de revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere, deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.

    Primul număr extras din urnă va indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
    Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima
    zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

    Cum era fast-foodul pe vremuri

    Răzvan Bibire

    S-a umplut tara de saormarii de zici ca lipia umpluta cu carne, cartofi si tot felul de sosuri se trage inca de pe vremea dacilor si a romanilor. Nici n-ai zice ca in urma cu 20 de ani nu se stia de saorma, cel mai exotic exponent al fast-foodului fiind banala pizza.

    Putina lume isi mai aminteste de autoservirea de la Piata Centrala din Bacau, unde puteai manca in picioare cate o ciorba de fasole sau parjoale cu sos si piure. Atmosfera nu era cea mai reusita, dar mancarea era excelenta. Nu prea am ajuns de multe ori pe acolo, insa, de cate ori am fost, mancarea a fost cat se poate de buna.

    Undeva, pe langa fostul Cinema Muncitorul, exista o patiserie in care se gaseau placinte cu branza calde si iaurt sau sana la borcane de sticla. Cele mai bune placinte cu branza din Bacau acolo se faceau iar cat despre iaurt… se facea pe plan local la fabrica de produse lactate si ii lingeai si capacul de staniol de bun ce era.

    Imediat dupa 1990, in fostul magazin „Punguta cu doi bani” s-a deschis o pizzerie. Este si acum, atunci se numea Intermeridian, si avea avantajul ca era in centru iar pizza era accesibila. Acolo s-ar fi auzit povestea cu cei doi baietasi care, intrebati de chelnerita de ce nu mananca pizza pe care le-o pusese in fata de vreo zece minute, i-ar fi raspuns ca asteapta sa le aduca si painea.

    Cam asta este ce-mi amintesc. Cert este ca pe vremuri, nu ieseai cu prietena la un fast-food. Nici la restaurant, ca era mai complicat. In schimb, era plin orasul de cofetarii unde puteai servi prajituri, inghetata sau cafea. Asta dupa ce ai dus-o intai pe domnisoara la un film la Cinema Central.

    Cum poti schimba oameni si mentalitati

      Proprietarii gospodari isi lasa amprenta in bloc/Foto: Ramona Ionescu

      – proprietarii unui bloc din cartierul Cornisa au pus umarul la imbunatatirea propriului confort – aproximativ 40 de familii au contribuit la schimbarea cutiilor postale si vor sa investeasca aproape 10.000 de lei in zugravirea scarii blocului

      La intrarea in blocul nr. 8/A de pe strada Cornisa Bistritei te intâmpina un anunt scris cu litere de-o schioapa. Proprietarii sunt invitati sa-si lase descuiate pentru o zi cutiile postale, acestea urmând sa fie inlocuite.

      Ce-i drept, cutiile metalice nu au mai fost schimbate de când s-a construit blocul, drept pentru care timpul si-a pus amprenta si asupra lor. Caut lamuriri cu privire la acest aspect si bat la usa Asociatiei de proprietari nr. 17.

      La ghiseu, se afla insusi Costica Sfârlea, presedintele asociatiei. Barbatul spune ca schimbarile care se vor produce in bloc se fac la initiativa câtorva proprietari cu simt gospodaresc.

      „Seful de scara impreuna cu alte persoane de baza din bloc au luat initiativa de a schimba putin locul in care convietuiesc. In timp, oamenii si-au schimbat inclusiv usa de la intrarea in bloc, acum vor sa monteze cutii postale noi, pentru ca mai apoi sa zugraveasca scara blocului.

      Ce-i drept, având in vedere ca vorbim despre un bloc turn, o astfel de activitate este destul de costisitoare, insa, necesara. Investitia a fost estimata la 10.000 de lei, iar fiecare proprietar trebuie sa contribuie cu aproximativ 150 de lei”, declara Costica Sfârlea, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 17

      Un astfel de exemplu este demn de urmat, cu atât mai mult cu cât sunt blocuri in oras care nu au fost zugravite niciodata pe casa scarii. Astfel de investitii pot fi suportate partial din fondul de reparatii, daca acesta se strânge la nivel de asociatie.

      Control terminat cu un denunt si un flagrant

        Doi angajati ai unei societati aflata in contract de prestari servicii cu E.ON au fost condamnati pentru luare de mita si trafic de influenta. In primavara, ei au pretins de la o femeie din comuna Hemeius suma de 1.000 de lei, pentru a inchide ochii la presupuse nereguli constatate la contor.

        Metoda aceasta de lucru a echipelor din teren a fost frecvent reclamata de consumatori: intâi se cauta tot felul de probleme la contor si se gasesc (pe ideea ca omul nu se pricepe), apoi urmeaza tirul de amenintari si intimidari cu dosare penale, chemat politia, facturi colosale, iar in cele din urma se ajunge la varianta de compromis – o suma de bani. Cei mai multi, speriati de perspectiva unui proces penal, cedeaza.

        Nu e cazul consumatoarei din Hemeius care a facut denunt si a cerut un flagrant.
        Pe 15 martie 2016, spun anchetatorii, inculpatii PLN si LD, angajati ai SC Energobit SA Bacau, societate care detine un contract de prestari servicii cu E.ON au mers in control la MM, din comuna Hemeius si i-au înlocuit contorul electric. I s-a spus atunci femeii ca sigiliile contorului electric din interior sunt rupte, iar cel de pe exterior este „înclestat”.

        Prin urmare, se impunea demontarea contorului electric pentru a fi trimis la Tg. Mures în vederea expertizarii, mai ales ca sigiliile aplicate nu ar fi corespuns cu seria contorului. Consumatoarea a aflat atunci si ca urma sa i se întocmeasca dosar penal pentru furt de energie electrica. Inculpatii au plusat si au bagat si o amenda de aproximativ 6.000 – 7.000 lei. Ca sa-i amplifice temerile, au anuntat-o ca va fi debransata de la energie electrica, drept consecinta urmatoarele 5 facturi vor fi platite la dublu.

        „Pentru a sustine afirmatiile inculpatului PLN, inculpatul LD i-a precizat denuntatoarei ca acel contor electric de la domiciliul sau mai fusese instalat si la o alta locuinta, întarindu-i astfel denuntatoarei convingerea ca cei doi inculpati au depistat grave nereguli la coloana de alimentare cu energie electrica a locuintei acesteia.

        În acest context, inculpatii i-au precizat denuntatoarei ca au reusit sa «rezolve» o situatie similara, însa a fost nevoie sa remita «cuiva» o suma de bani în acest sens. (…) Inculpatul LD a pretins si primit suma de 1.000 lei pentru a nu constata pretinsa deteriorare a sigiliilor contorului electric înlocuit si implicit pentru a nu sesiza comiterea unei pretinse fapte de furt de energie electrica, precizând totodata ca din totalul sumei de bani, suma de 200 lei urma sa fie împartita între cei doi, iar suma de 800 lei urma sa fie remisa pentru a interveni la functionari din cadrul E-ON asupra carora a pretins ca are influenta, pentru ca si acestia sa nu îsi îndeplineasca atributiile de serviciu, respectiv constatarea unor pretinse deteriorari a sigiliilor de la contorul de energie electrica si sesizarea organelor judiciare pentru comiterea infractiunii de furt de energie electrica”, se arata in rechizitoriu.

        MM le-a dat celor doi suma ceruta, dar a facut imediat si denunt impotriva lor. I-a contactat din nou si le-a cerut banii inapoi, convorbirile purtate, in care inculpatii recunosc ca „traiesc din mita”, fiind inregistrate:

        LD: … eu acuma normal ca tre’ sa-i dau banii înapoi ca se duce si face reclamatie, stii? Si oricum intru în c… de-a ‘m boulea…
        PLN: Da.
        LD: Da’ macar daca ar fi, stii, cum sa zic, ba baieti, hai ca sustin si eu ceva… deci eu nu zic ca nu-ti dau… eu îti dau banii înapoi ca n-am chef sa ajung la politie. Asta-i ideea, stii? Ca nu-i o chestie legala, nu-i o chestie… totu-i mârsavie aicea, stii. Dar dumneata puteai sa zici: ba, ati fost totusi oameni, hai sa-mpartim oleaca vina, stii? Eu îmi iau vina ca ti-am scos contorul din instalatie.
        MM: De ce sa împart eu vina, mai baiatule mai, daca eu n-am pus mâna pe contoar?
        LD: Eu îmi iau vina… da.
        PLN: E vina noastra. Pai n-ati pus dumneavoastra.

        „Cred ca nu ti-ai pus … microfoane”

        Pe 21 aprilie, inculpatii i-au restituit femeii suma de 600 lei, cu promisiunea ca diferenta de 400 lei ii va fi inapoiata când vor primi prima de Paste. Si de aceasta data intâlnirea si convorbirile au fost interceptate:

        LD: – Doamna, dumneata ai dat mita. Da? Cred ca nu ma asculta…
        MM: – Si tu ai primit, nu?
        LD: – Cred ca nu ti-ai pus … microfoane.

        Fiecare va plati cheltuieli judiciare de câte 10.500 lei

        Desi barbatii au fost prinsi în flagrant, in prima faza nu au recunoscut faptele. In in stanta, ei au declarat totusi ca merg pe recunoastere, in aceste conditii pedeapsa fiind redusa cu o treime.

        Tribunalul Bacau i-a condamnat pe cei doi la pedepse de câte 2 ani si 6 luni închisoare, cu suspendare. Inculpatii vor trebui sa munceasca în folosul comunitatii, timp de 80 zile, la primariile Parincea si Parava.

        De asemenea, li s-au confiscat sumele primite cu titlu de mita. Ironia face ca mita de 1.000 de lei de care s-au bucurat atunci ii costa acum câte 10.500 lei – cheltuielile judiciare pentru fiecare inculpat. Dosarul a ajuns pe rolul Curtii de Apel.

        Odraslele capricioase ale Timpului

        Deciziile fac parte din existenta noastra profunda. Mereu decidem. Profesie, casatorie/divort, prietenii, viata/moarte, adoratie de copii/nepoti, scuipat/pupat politic. Nu putem evita deciziile sau, cum zicea actorul Gary Collins, ,,putem încerca sa evităm să luam decizii nefacând nimic, dar pâna şi asta este o decizie”. Vraistea sau sublimul care ne curteaza uneori fiintarea sunt efecte ale unor decizii…

        Un site, www.unica.ro, ne aminteste despre unele decizii legale absurde: interzicerea stilului EMO in Rusia si a tunsorii occidentale in Iran, stabilirea numelor copiilor danezi conform unui ghid aprobat de guvern, interzicerea de catre chinezi a cultivarii iasomiei si a cântecelor dedicate ei (de teama ca nu cumva sa devina, ca in Tunisia, simboluri revolutionare), interdictia stabilita femeilor cu sâni mici de a juca in filme porno (Australia)… Scriitorul Stephen Weir (vezi ,,Cele mai proaste decizii din istorie”, Editura Litera, 2010) ne invita sa facem ,,autopsia” a cincizeci de decizii nenorocite ale istoriei.

        Decidentii sunt foarte cunoscuti: Adam si Eva, Nero, Cleopatra, Winston Churchill etc. Sunt evocate si decizii aiurea ale unor evenimente (Partida de Ceai de la Boston, razboiul troian, crize provocate de mari corporatii etc). www.infoziare.ro indrazneste sa numeasca interdictia stabilita de guvernul american cu privire la producerea, consumarea şi transportarea băuturilor alcoolice (celebra prohibitie dintre anii 1920- 1933) ca fiind cea mai drastica din istorie. Oare? Nu ne putem inscrie si noi in competitia aceasta cu decizia cuplului Burebista- Deceneu de a distruge culturile de vita de vie? Cred ca deciziile cele mai nenorocite ale lumii vizeaza declansarea conflictelor armate. Oameni precum Hitler nu sunt decât canibali decizionali. Nici eroizatii gen Alexandru cel Mare sau Napoleon nu sunt departe de a fi numiti astfel…

        Suntem spre finalul anului 2016. Care au fost cele mai controversate decizii ale acestui an, in lume?… Brexitul a fost o decizie cu efecte negative si asupra economiei britanice. Dar, mai ales, a fost o decizie imorala. Atunci când esti urmasul imperiului deasupra caruia Soarele nu apunea niciodata, nu poti sa te desolidarizezi de Europa, de nimeni, la nevoie. Si nu poti lasa loc nici macar aluziilor discriminatorii la adresa imigrantilor, inclusiv români, care, cu salarii foarte mici, au mentinut duduitul economiei chiar si in perioada crizei. Victoria lui Donald Trump – misoginul, xenofobul, colericul absolut – a uimit lumea care are sufletul lipit de valorile tolerantei si ale moralei clasice. Nu ma pot alatura opiniei celor care sustin ca electoratul cel mai educat din lume a luat o decizie aiurea.

        Dar America este, totusi, o natiune zamislita din emigranti. Dintre zecile de mii de spirite americane care meritau calificarea in finala prezidentiala, cum Dumnezeu de s-a ratacit acolo acest xenofob? Dar poate ca, vorba unui jurnalist sportiv, nu Trump a câstigat, ci toti cei pe care nu i-a ascultat nimeni. Nobelul pentru Literatura, acordat lui Bob Dylan, a pus pe jar multe constiinte. Academia Suedeza si-a permis luxul de a evada dintr-o paradigma putin obosita de ingerinte politice. Chiar si Dylan a fost surprins, spunând ca decizia de a-l premia este ,,uluitoare, de necrezut”.

        Brexit, Nobel Dylan, triumf Trump… Decizii si valori in fireasca schimbare… Petre Tutea imi spunea ca ,,scara valorilor umane contine: sfântul, eroul, geniul si omul obisnuit, iar în afara acestora se afla infractorul”. Asa sa fie? Cred, din ce in ce mai mult, ceea ce-mi spune Karl Popper: ,,Valorile umane, toate, au limite, dar e greu sa stabileasca cineva care sunt ele”. Deciziile, adevarul si valorile imi par a fi cele mai capricioase odrasle ale Timpului.

        Bricolaje: Domnisoara, domnisoara? / Ce program aveti diseara?

        Am avut câteva seri pe care mi le-am petrecut cu o domnisoara celebra, cu Bridget Jones. Nu stiu cum se facea, dar când aveam si eu putin timp de uitat la vreun film, cum deschideam televizorul dadeam peste faimosul personaj de chicklit (literatura pentru puicute) creat de englezoaica Helen Fielding. Ca televizionistii astia au o adevarata manie de a programa si reprograma acelasi film de zeci de ori. Dar, de data asta, cu simpatica Bridget, n-as putea spune ca m-am plictisit.

        Am revazut din cunoscuta franciza „Jurnalul lui Bridget Jones” si „Bridget Jones: La limita ratiunii”, seria fiind completata cu recenta ecranizare a unui al treilea volum semnat de Fielding, ecranizare difuzata la noi sub titlul de „Bridget Jones însarcinata”.

        Ultimul film l-am vazut la cinematograf, lucru care, recunosc, mi se întâmpla mai rar, desi duc dorul unor sali moderne de cinema. Intoxicata de povestile stupide ale puicutelor autohtone, care se lafaie pe pagini de tabloide sau pe canapelele emisiunilor de divertisment (care mai de care mai deocheate), am râs copios de pataniile lui Bridget cea zapa, zvapaiata, zbanghie, zanatica, zurlie, smintitica, fata batrâna durdulie, dar foc de isteata si nonconformista. Bridget mi-e simpatica, odata în plus, si pentru ca e jurnalista si, carevasazica, avem ceva comun.

        Mi-e apropiata si prin naturaletea ei, prin lipsa de fasoane si refuzul oricarei ipocrizii, prin aiuristica, haioasa ei neadaptare la normele comune, prin savuroasa neîndemânare. Cum calca ea în strachini, mai rar! Lui Bridget, întruchipata în chip fericit de actrita Renée Zelleweger (adorabila în ipostaza de grasuta lalâie, cu botic nostim si gropite în obraji) nu-i pasa de ceea ce cred sau spun altii despre ea, traindu-si viata dupa cum o taie capul.

        Si asta o face autentica si foarte atasanta pe domnisoara care se sustrage noilor canoane de frumusete (cu masurile lor ideale), având „un fund mare cât Brazilia”. În fine, am multe motive sa-mi placa o tipa desteapta, cu personalitate, care gândeste cu mintea ei, nu se teme de ridicol si care vrea sa fie iubita asa cum este, nefiind dispusa la nicio schimbare de circumstanta.

        Desi, se teme si ea al naibii de tare de trecerea timpului si de singuratate. În fine, am vorbit destul despre Bridget Jones, sa trec acum la alta Brigitte, una de pe meleagurile noastre, pentru ca am vazut-o si pe ea la televizor. Vai, scaldata în lacrimi, fiindca e înselata si e cuprinsa rau de tot de disperare. Rar am vazut (m-am supus unui veritabil supliciu pentru asta) ceva mai penibil!

        Asadar, numita Brigitte Sfat (acum Nastase) a venit la televizor sa se plânga în fata natiei ca domnul Ilie Nastase e fustangiu si are amante. Dar, dupa scandaluri filmate cu presupusa amanta si „dezvaluiri incendiare”, cica-se s-ar fi tratat si de boli lumesti (aduse acasa de campion, de „maestru”, dupa cum i s-a adresat moderatorul emisiunii cunoscutului tenismen, contactat la telefon), doamna cu buze de stiuca a zis ca, oricum, nu se va desparti de sotul ei multiubit (nu o lasa nici religia) si ca a vrut doar sa-i dea o lectie, bla, bla, bla, etc. Si-a reglat ea niste conturi (inclusiv cu fosta sotie, întelegându-se ca aceasta ar avea înca o mare influenta asupra lui Nasti) dar a încheiat apoteotic, cu o oda pentru Nastase, barbatul visat de orice femeie (ca un cavaler pe cal alb), toata plachia servita natiei, la „tembelizor”, fiind de-a dreptul scabroasa. Si, ca menu-ul sa fie complet, a aparut a doua zi pe coperta unui ziar etalându-si noul bolid, un Porsche. Asta e, fiecare se trateaza cum si cu ce poate.

        P.S. Titlul zglobiu mi-a venit ascultând (cu mari delicii), în niste clipe de ragaz, albumul aniversar al trupei Damian & Brothers, „Gypsy Rock”, pe care vi-l recomand cu caldura. Se apropie sarbatorile si albumul asta e un super cadou pe care vi-l puteti face singuri, tot asa de bine cum puteti sa-l si daruiti cui vreti.

        Barbat omorat de remorca tractorului pe care-l conducea

          La data de 17 noiembrie a.c, în jurul orelor 18:00, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la producerea unui accident rutier cu victimă în comuna Stănişeşti.

          Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 37 ani, din comuna Stănişeşti, în timp ce conducea un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor neînregistrat şi o remorcă confecţionată artizanal, neînregistrată, transportând o cantitate de aproximativ 3000 kg porumb, pe DC 47, localitatea Crăieşti, s-a dezechilibrat şi a căzut sub roţile remorcii fiind surprins de către aceasta.

          Accidentul s-a soldat cu decesul conducătorului auto. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că bărbatul de 37 ani nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

          În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă, punerea în circulaţie a unui vehicul neînmatriculat şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

          Unei femei accidentate usor nu i s-a putut lua alcoolemia pentru ca era prea beata

            La data de 17 noiembrie a.c, în jurul orei 18:00, poliţiştii au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările unui accident rutier cu victimă, pe DJ 207 F, în interiorul localităţii Schineni.

            Din verificări a rezultat că un bărbat de 53 de ani, din Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia Schineni – Săuceşti, a surprins şi accidentat uşor o femeie de 48 de ani, din comuna Săuceşti, care se afla căzută pe marginea părţii carosabile, în calitate de pieton.

            Victima a fost transportata la Spitalul Judeţean Bacău, unde a rămas sub observaţie, din cauza stării avansate de ebrietate.

            Conducatorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar victima nu a putut fi testată din cauza stării avansate de ebrietate în care se afla.

            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

            S-a deschis Salonul Auto Regional Moldova Bacau 2016

            Vineri, 18 noiembrie, la prânz s-a deschis oficial editia a patra a Salonului Auto Regional Moldova, organizata la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov”, din Bacau, de societatea Centrul de Afaceri si Expozitional (CAEx), in perioada 18 – 20 noiembrie.

            Sunt lansate, în premiera nationala, autoturismele Mitsubishi Outlander PHEV (primul SUV 4×4 cu propulsie hibridă-electrică plug-in, care poate circula şi în regim strict electric), trei modele Dacia (Logan, Sandero şi MCV) si ultimele modele Renault (Megane Estate şi Megane Sedan). De asemenea, vizitatorii pot face drive-test cu unele modele de masini.

            „Dealerii care participa la eveniment – spune directorul general al CAEx, Corneliu Pricope – au venit cu o oferta financiara atragatoare pentru orice client, in sensul ca sunt reduceri substantiale la majoritatea modelelor prezentate in Salon”.

            Pentru perioada salonului, Suzuki Swift (modelele din stoc) au un discount de 1.100 de euro. De asemenea Suzuki Vitara (modelele de stoc) au un discount de 400 de euro.

            Expozitia este considerata cel mai mare eveniment auto din Regiunea Nord-Est si va reuni producatori, importatori si distribuitori de autovehicule, de componente auto-moto, de piese de schimb, de biciclete si accesorii, de tuning si echipamente pentru service auto, companii de leasing, companii de asigurari, specialisti în închirieri auto, asociatii si organizatii din domeniu etc.

            Expozitia poate fi vizitata vineri pâna la ora 18,00, sâmbata începând cu ora 10,00, pâna la ora 18,00, iar duminica între orele 10,00 – 15,00.

            Proba scrisă a concursului de încadrare directă sau reîncadrare a agenților de poliție

              Mâine, 19 noiembrie a.c., va avea loc proba scrisă a concursului de încadrare directă, din sursă externă sau reîncadrare ca polițiști pentru locurile de agenți de poliție de ordine publică, rutieră și ajutori șefi de post.

              Candidații trebuie să se prezinte la sediile la care se desfășoară proba scrisă a concursului începând cu ora 9.00, accesul în sălile de concurs fiind permis până la cel mult ora 09.45.

              Proba scrisă se va desfășura la :

              – Sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău din municipiul Bacău strada Alexei Tolstoi nr. 2
              – Sediul Poliției Municipiului Bacău, din municipiul Bacău, strada Spiru Haret nr. 3
              – Sediul Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare ” din municipiul Bacău, strada Spiru Haret nr. 6
              – Sediul Universității „Vasile Alecsandri” – Corp C, din municipiul Bacău, strada Spiru Haret nr 8,
              conform tabelului nominal postat pe site-ul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău la secțiunea Carieră/ Posturi scoase la concurs:
              https://bc.politiaromana.ro/ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs

              Candidaților care nu sunt prezenți la ora 09.45 în săli nu li se va mai permite accesul și vor fi declarați “neprezentat”, indiferent dacă se află sau nu incinta instituției unde se susține proba.

              Accesul în sala de concurs se face pe baza unui document de identitate valabil, respectiv carte de identitate, permis de conducere sau pașaport.

              În sală, candidații vor avea asupra lor doar documentul de identitate și pix/stilou de culoare albastră. Nu se permit pixuri sau stilouri ce permit rescrierea.

              Nu se admite accesul în sală cu materiale documentare, dicționare, notițe, însemnări sau alte mijloace de calcul ori comunicare.

              Fraudele, precum şi tentativa de săvârşire a acestora se sancţionează prin eliminarea din concurs a candidatului/candidaţilor în cauză.

              40 de noi locuri in cresele bacauane

                Primarul Cosmin Necula, impreuna cu viceprimarul Dragos Stefan au deschis oficial vineri dimineata inca doua noi locatii in care vor functiona grupe de cresa.

                Doua sali apartinând gradinitelor au fost transformate si adaptate copiilor cu vârste intre 0 si 3 ani, creându-se astfel 40 de noi locuri in crese. Este vorba de o grupa care va functiona la Cresa 6, lânga Cora si la Gradinita Raza de Soare.

                Costurile amenajarii au fost de circa 140.000 de lei, adica s-a adus mobilier specific, s-au achizitionat patuturi, dulapuri, lenjerii si ce mai era necesar. Asadar, pline de culoare si in conditii foarte bune, aceste sali sunt gata sa-i primeasca pe cei mici chiar de luni, 21 noiembrie.

                “Ceea ce am promis realizam. Aceasta este o investitie in copiii nostri, care sunt viitorul si este o solutie pe care o oferim parintilor care aveau aceasta problema”, a declarat primarul Cosmin Necula.

                “Este o situatie de normalitate, pâna la urma. Ma voi implica personal ca pâna la sfârsitul anului viitor sa avem toate cele 120 de locuri in crese promise”, a declarat viceprimarul Dragos Stefan.
                Consiliul Local a aprobat acum o luna si jumatate reconversia acestor spatii care serveau drept sali de festivitati si era folosite o data sau de doua ori pe an pentru a veni in sprijinul parintilor care erau nevoiti sa apeleze la gradinite sau crese private, sa amâne intoarcerea la lucru sau sa plateasca bona.

                Directorul Centrului Bugetar Crese, Diana Buganu a explicat ca repartizarea locurilor s-a facut respectând acelasi algoritm care da intâietate celor care stau in zona, apoi parintilor care mai au copii in aceeasi unitate. “Am facut primii pasi ca pâna la mijlocul anului viitor sa avem si educatorii puericultori, adica sa facem si educatie in crese, nu doar supravegherea celor mici”, a declarat Diana Buganu. Parintii prezenti la inaugurare le-au multumit oficialitatilor. “Va multumesc ca ati facut posibila deschiderea acestei crese”, a spus o mamica cu baietelul in brate.

                Pâna in iunie anul viitor se preconizeaza deschiderea a alte doua grupe la Gradinita 28 – 40 locuri, aflata in spatele Pietei Sud, dar si la Gradinita 27 – patru grupe – 80 de locuri.
                170 de copii au ramas in asteptare la inceputul acestui an scolar, in lipsa locurilor in crese.

                Atentie! De luni, toate impozitele locale se platesc la sediul de pe Vasile Alecsandri

                  O schimbare mult-asteptata se va produce curând. De luni, 21 noiembrie, toate impozitele si taxele locale se vor achita in noul sediu al directiei, de pe strada Vasile Alecsandri nr.63.

                  Dupa aproape un de an de zile de la inceperea depunerii ofertelor pentru o noua cladire in care sa functioneze, Directia de Impozite si Taxe Locale Bacau va oferi contribuabililor conditii moderne in care sa-si achite darile catre bugetul local.

                  Pâna acum, DITL a functionat in apropiere de Posta 1, acel sediu fiind intr-o stare deplorabila.
                  Programul de lucru cu publicul incepe la ora 8.

                  Cum a devenit Bacaul oras european al sportului: corespondenta de la Bruxelles

                    La Bruxelles, imediat dupa acordarea distinctiei: delegatia Bacaului si oficialii europeni

                    Bacaul iese in lume. In lumea buna. Dupa ce duminica a câstigat titlul de Capitala a Tineretului din România, miercuri seara, municipiul nostru a primit o noua distinctie.

                    De data aceasta, una cu rezonanta internationala: Oras European al Sportului in 2017. Titulatura, acordata de European Capitals and Cities Of Sport Federation (ACES) miercuri, in cadrul Galei Premiilor desfasurate la Palatul Parlamentului de la Bruxelles, plaseaza Bacaul in galeria a 15 orase continentale din care mai fac parte Aosta, Banska Bystrica, Bristol, Cagliari, La Chaux de Fonds, Gondomar, Jurmala, Noordwijk (o localitate care se remarca prin faptul ca nu mai putin de 88 la suta din populatia sa practica in mod constant sportul), Mollet del Valles, Olomouc, Ostende, Pesaro, Stara Zagora si Vicenza.

                    Inceputa cu un citat din Nelson Mandela, „Sportul are puterea de a schimba lumea”, ceremonia din capitala Belgiei a continuat cu discursul presedintelui ACES Europe, Gian Francesco Lupattelli, cel care a dat unda verde Bacaului spre obtinerea acestui titlu dupa vizita facuta in orasul nostru la inceputul lunii noiembrie. „Timp de doua ore, cât dureaza aceasta Gala, sportul ne uneste in intentia noastra de a construi o Europa mai sanatoasa. Vorbim de sport, vazut ca un factor de sanatate, bunastare si integrare. Misiunea noastra este de a premia orasele care sunt exemple din acest punct de vedere. Distinctia oferita de noi reprezinta si un motiv de mândrie, dar mai ales o obligatie”, a punctat Lupattelli.

                    Inainte de a se trece la desemnarea Oraselor Europene ale Sportului, ceremonia a avut in centrul atentiei noua Capitala Europeana a Sportului: Marsilia. Venita la Bruxelles cu artileria grea (fosti campioni mondiali de natatie, judo sau atletism), metropola de pe malul Mediteranei, care candideaza la gazduirea Jocurilor Olimpice din 2024 a facut o demonstratie de forta inclusiv din punct de vedere al marketingului.

                    La orele 18.16, delegatia Bacaului condusa de primarul Cosmin Necula si avându-i in componenta, printre altii, pe consilierul local Adrian Gavriliu, directorul DJTS, Georgel Cojocaru, presedintele AJF Cristi Sava sau directorul LPS Dragos Furdu a prezentat in fata asistentei din sala „Alcide de Gasperi” steagul personalizat cu titulatura de Oras European al Sportului.

                    Daca predecesorii au vorbit fie in engleza (putini), fie in limba materna (majoritatea), primarul Bacaului s-a adresat auditoriului mai intâi in româna si apoi in engleza.

                    „Vreau sa le transmit pe aceasta cale concetatenilor mei ca, prin obtinerea acestei distinctii orasul lor va deveni unul din orasele importante ale Europei. Totodata, sportul bacauan va constitui un exemplu pentru intreaga Românie. Vreau sa multumesc conducerii ACES Europe, dar si europarlamentarului Catalin Ivan, care ne-a sustinut in demersul nostru si pe care il astept anul viitor sa faca sport in Bacau 365 de zile.”

                    Chiar daca Bacaul este desemnat Oras European al Sportului in 2017, programele sportive vor fi demarate inca din luna decembrie. „Totul se va derula conform strategiei pe care o vor stabili oamenii de sport ai Bacaului”, a declarat pentru Desteptarea primarul Necula, amintind ca in cadrul Primariei se va crea un Departament pentru Tineret si Sport care va include si un serviciu dedicat sportului de masa.
                    „Din pacate, sportul de masa a fost neglijat total in ultimii ani de Primaria Bacau, aceasta componenta fiind in subsidiarul sportului de performanta. Or, sportul de performanta nu inseamna intotdeauna sanatate. Acest titlu primit din partea ACES Europe va obliga Consiliul Local si Primaria sa-si indrepte privirea spre sportul de masa si, implicit spre sanatatea bacauanilor”, a mai spus Cosmin Necula.

                    Miercuri pâna inspre amiaza a plouat aproape neincetat in Bruxelles. La ora la care delegatia bacauana s-a indreptat spre Parlamentul European, printre nori apareau si primele raze de soare. Soarele iesea dintre nori, iar Bacaul iesea in lume. In lumea buna.

                    Patriotii

                    As putea zice ca suntem, cumva, norocosi sa fim bacauani. Si asta, in primul rând, pentru ca, geografic, judetul se afla intr-o zona cu multe resurse naturale si nu doar (paduri, sare, petrol, carbune etc).

                    In plus, dispune de arhisuficiente suprafete fertile (inca) de pamânt. Nu este deloc de neglijat nici faptul ca mai exista destula forta calificata de munca. Sa nu uitam ca am fost unul dintre judetele preferate de investitorii din industria usoara, tocmai pentru ca aveam croitoresele cele mai pricepute. Sau ca, de exemplu, avem meseriasi, in industrie, care s-au adaptat noilor cerinte si s-au specializat in masini cu comanda numerica.

                    E drept ca Bacaul nu mai e ce-a fost cândva. E la fel de adevarat ca economia judetului a scazut mult…Sunt, insa, incântat ca inca mai exista multi afaceristi care se incapatâneaza sa sustina economia, facând cu greu fata crizelor care s-au rostogolit peste noi de doua decenii si jumatate, legislatiei mereu schimbatoare, lipsei sprijinului real din partea statului si sutelor de taxe care, practic, le-au injumatatit profiturile.

                    Ma intreb, ce s-ar fi intâmplat, bunaoara, daca ai nostri afaceristi ar fi procedat ca englezii care, stiti si voi, dupa Brexit, au si anuntat ca-si vor transfera afacerile in alte state europene? Sau americanii care, imediat ce a venit Trump la cârma, au si dat buluc sa emigreze in Canada? Ori nemtii care, in plina criza, si-au trecut pâs-pâs, fara nicio jena, o mare parte din averi in Elvetia? Si tot asa.

                    Nu, ai nostri au ramas aici, si au facut ce fac de-o viata: productie. Si sunt vreo câteva mii de IMM-uri in categoria asta. Nu mai vorbesc de marile companii pe care inca le mai are judetul. Ei sunt adevaratii patrioti. Lor le datoram respectul (notiune disparuta, din pacate, din vocabularul ultimilor ani).

                    Ne-a parasit Mircea Bibire, „parintele gimnasticii bacauane”

                    Sportul bacauan este in doliu: ne-a parasit profesorul Mircea Bibire, unul dintre cei mai importanti antrenori de gimnastica din România.

                    Nascut pe 26 februarie 1930, Mircea Bibire a absolvit Institutul de Educatie Fizica din Bucuresti, iar la mijlocul anilor ’60 a infiintat sectia de gimnastica a clubului Dinamo Bacau.

                    Alaturi de sotii Constantin si Mariana Simionescu, profesorul Bibire a jucat un rol decisiv la infiintarea primului liceu de gimnastica din România, cel de la Onesti, care a netezit drumul Nadiei Comaneci si a colegelor sale de la lotul national la performantele olimpice de la Montreal ’76.

                    Impreuna cu sotia sa, Mariana, Mircea Bibire a format si antrenat generatii intregi de gimnaste bacauane, de la Gabriela Trusca la Mirela Rusu, formând, totodata, antrenori de elita internationala la SCM Bacau.

                    „Profesorul Mircea Bibire a asezat piatra de temelie a gimnasticii in judetul nostru, având o contributie insemnata in dezvoltarea gimnasticii românesti”, declara, in urma cu trei ani, unul dintre discipolii lui Mircea Bibire, antrenorul Cornel Agop intr-un documentar TV realizat de Marian Olaianos.

                    „Sotii Mircea si Mariana Bibire au insemnat enorm pentru gimnastica bacauana”, marturisea, intr-un interviu acordat „Desteptarii”, fosta gimnasta si actualul instructor de gimnastica de intretinere Felicia Andrei.

                    O sarbatoare in care nu mai cred

                    Răzvan Bibire

                    Azi este Black Friday, ziua in care se presupune ca se vor inghesui cumparatorii in magazine si comerciantii vor ieftini marfa ramasa nevânduta peste an cu gândul ca vor face loc produselor noi, numai bine de vândut pentru Sarbatorile de Iarna.

                    Teoretic, in tarile cu apa calda, cam asa este, practic, la noi treburile sunt extrem de diferite si numai promovarea nebuna care se face mai asigura o participare cât de cât acceptabila acestei sarbatori a consumului. Inainte de toate, trebuie sa recunoastem ca România nu are o societate bazata pe consum. Din cauza slabei puteri de cumparare, românii nu si-au facut un obicei din a-si arunca hainele, televizorul, covoarele si telefoanele pentru a-si cumpara altele noi in fiecare an.

                    Pe de alta parte, oferta a fost in fiecare an cel putin discutabila. Ori a fost vorba de reduceri prea modeste, ori de reduceri la doar câteva produse, ori de o practica tot mai intâlnita prin care preturile sunt crescute cu câteva saptamâni inainte de Black Friday pentru a fi scazute spectaculos in ziua reducerilor.

                    Nu in ultimul rând, in criza de clienti si din disperarea de a scapa de marfa nevânduta, magazinele online fac reduceri aproape in fiecare saptamâna de peste an. Practic, e greu sa cauti ceva pe care sa nu-l gasesti la un pret redus chiar daca nu e Vinerea Neagra. Daca mai punem la socoteala succesul inregistrat de site-urile de vânzari online, unde gasesti un produs bun la mâna a doua la niste preturi care bat orice concurenta, ne dam seama de ce data de 18 noiembrie nu mai este atât de asteptata de români.

                    Drept este ca exista si o mare masa de români fitosi care sunt dispusi sa faca orice sacrificiu pentru a-si cumpara ultimul produs de fita. Povestile despre cei care manânca pâine cu mustar o luna de zile pentru a-si putea permite un telefon mai scump sau care pun benzina de 20-30 de lei in masina nemteasca nu sunt inventii; asemenea persoane exista.

                    Sunt primii martiri ai consumerismului, mucenicii datului din coate in supermarketuri, sfintii imbulzitori de la raioanele cu reduceri si marii preoti care se inchina in fata monitoarelor rugându-se sa nu cada serverul magazinului online inainte de a face misteriosul semn cu mouse-ul peste cosul de cumparaturi, check in-ul fie cu ei!

                    Topul Firmelor 2016. Elita comunitatii de afaceri a judetului, pe podium

                    Peste 900 de firme din tot judetul care s-au evidentiat prin rezultatele economico-financiare in 2015, au fost premiate, ieri, la sala Ateneu, de Camera de Comert si Industrie Bacau. Festivitatea de premiere a avut loc in cadrul Galei Laureatilor Topului Firmelor din judetul Bacau, ajunsa deja la a 23 – a editie.

                    Alaturi de întreprinzatorii si managerii firmelor clasate in Top, la eveniment au raspuns invitatiei de a participa si reprezentanti ai autoritatilor si institutiilor publice, ai organizatiilor patronale si profesionale, ai mediului universitar, ai organizatiilor sindicale, mass-media, precum si colaboratori si parteneri ai comunitatii de afaceri din judetul Bacau.

                    In plus, mai punctam prezenta, ca invitati speciali ai evenimentului, a lui Alexandru Cumpanasu, presedintele Coalitiei Nationale pentru Modernizarea României, alaturi de Paul Cotirlet, coordonatorul zonal al organizatiei, precum si a presedintelui Camerei de Comert a Bucurestiului, Sorin Dimitriu.

                    Dupa intonarea imnului de stat al României si un scurt moment artistic asigurat de cvartetul de coarde „Avantgarde”, cele doua prezentatoare ale festivitatii, actritele Florina Gazdaru si Daniela Vrânceanu, l-au invitat pe Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau, sa adreseze cuvântul de bun venit tuturor participantilor la festivitate.

                    „Împreuna in lumea afacerilor”

                    Aceasta a vorbit, apoi, despre ultimul raport de coeziune economica, sociala si teritoriala al Comisiei Europene, care, atunci când vorbeste despre afaceri, arata ca „antreprenoriatul este cel mai important motor de dezvoltare economica, restructurare si crestere a localitatilor”.

                    „Pentru existenta afacerilor, este nevoie de doua atribute, si anume, dorinta de a începe o afacere – atribut exclusiv al întreprinzatorilor, al fondatorilor afacerii, si existenta conditiilor necesare dezvoltarii afacerilor – resposabilitate care revine în principal autoritatilor si institutiilor publice, organismelor de reglementare, organismelor care creeaza cadrul general de functionare a firmelor.

                    As dori ca aceste conditii de existenta a afacerilor sa fie retinute ca un leitmotiv al trecerii noastre impreuna in lumea afacerilor”, a punctat Doru Simovici, presedintele CCI Bacau. Totodata, el a tinut sa transmita un raspuns la „întrebarile si abordarile primite de la unii dintre oamenii de afaceri din judet”, inclusiv de la cei care nu au fost prezenti la festivitate.

                    „«De ce Topul Firmelor?», «De ce sa particip la Top?», iar ca abordari – refuzul de a iesi în evidenta în evenimente publice sau neîncrederea în impactul evenimentelor de tipul conferintelor, congreselor, forumurilor, galelor, întrucât, «în cei 26 ani de economie de piata, nu au fost vizibile rezultate pozitive pentru firme».

                    Organizarea Topului Firmelor este o obligatie instituita de Legea 335/2007 pentru fiecare comunitate de afaceri judeteana si cea nationala, prin care legiuitorul a dorit sa scoata în evidenta elita comunitatilor de afaceri, respectiv repere, modele, simboluri, care sa se constituie în exemple de buna practica, atât pentru întreprinzatorii care nu au atins performantele elitei, cât si pentru potentialii întreprinzatori, pentru a le stimula apetitul si dorinta de a începe o afacere”, a precizat presedintele Doru Simovici.

                    El a subliniat, totodata, ca în acest fel, realizarea „Topului Judetean al Firmelor”, în cele 23 de editii ale sale, a contribuit la dezvoltarea spiritului antreprenorial si la înfiintarea multora din cele 15 – IMM – uri la 1.000 locuitori care exista astazi în judetul Bacau.

                    Or, in Uniunea Europeana exista o medie de aproximativ 54 de IMM-uri/1.000 locuitori, rezultând o diferenta de 370 %, ceea ce ar însemna ca, în logica statisticii europene, tinta judetului pentru urmatorii ani ar fi sa crestem numarul de firme active din judet de la 10.000 la peste 40.000, crescând proportional si cifra de afaceri – de la 3,8 miliarde de euro la peste 14 miliarde de euro, si numarul de salariati ai firmelor, de la 70.000 la peste 150.000.

                    In aceste conditii, el a considerat ca este momentul ca, in numele întregii comunitati de afaceri bacauane, sa transmita aprecierile si felicitarile elitei comunitatii de afaceri bacauane care a avut cele mai bune rezultate în anul 2015.

                    „Consider ca apartenenta la elita comunitatii de afaceri impune si responsabilitatea de a încuraja si sprijini dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin transferul experientei si expertizei dobândite catre potentialii întreprinzatori din apropierea dvs: membrii familiei, rude, prieteni, si, de ce nu, angajati ai dvs, astfel încât sa insuflati dorinta si curajul de a-si deschide propriile afaceri”, a fost indemnul presedintelui Camerei de Comert Bacau, Doru Simovici.

                    Apel unitate si la lupta împotriva discriminarii capitalului românesc

                    Spre finalul discursului, Doru Simovici a adresat rugamintea ca „în relatiile cu partenerii dvs, în relatiile cu autoritatile si insitutiile publice – parlamentari, guvernanti, agentii regionale, reprezentanti ai administratiilor judetene si locale, sa sustineti realizarea conditiilor necesare dezvoltarii afacerilor si eliminarea problemelor care îngreuneaza activitatea firmelor, conditii si probleme”, subliniind asupra faptului ca, în ultimii 10 ani, ajutorul de stat a fost acordat în proportie de 87% pentru firmele straine si doar 13% pentru firmele românesti.

                    „Fac apel de a ne uni eforturile si a milita si lupta împotriva discriminarii capitalului românesc. Fac apel si catre toti cei prezenti la aceeasi unitate în apararea intereselor firmelor bacauane, în scopul sprijinirii si sustinerii activitatii acestora ca principali generatori de venituri pentru bugetele locale si bugetul national si principali furnizori de locuri de munca.

                    Felicitari tuturor laureatilor, reprezentantilor autoritatilor, institutiilor, asociatiilor de afaceri, asociatiilor profesionale, comunitatii universitare, sindicatelor si sunt convins ca, impreuna, putem crea conditii mai bune pentru dezvoltarea afacerilor si imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor judetului Bacau”, a incheiat presedintele Camerei de Comert Bacau, Doru Simovici.

                    A urmat Sorin Brasoveanu, presedintele Consiliului Judetean Bacau, care a apreciat, la rându-i, eforturile imense depuse de mediul de afaceri bacauan in toti acestia ani dicili din ultima perioada. „Ma aflu in fata celor mai creativi si eficienti intreprinzatori si manageri din acest judet. Stiu ce si cât reprezinta efortul dvs. in domeniul economic. Ma intreb, insa, cât si ce trebuie sa facem eu si echipa Consiliului Judetean pentru ca rezultatele dvs, sa evolueze. (…)

                    Dvs. reprezentati trei sferturi din cifra de afaceri a judetului si tot atât din profitul impozabil care asigura si o parte din bugetul adminstratiei publice. Firmele dvs. asigura peste jumatate din locurile de munca existente in zona noastra. Dar, dincolo de statistici, se afla oameni intreprinzatori care s-au dedicat unor vise si proiecte personale, trecând peste piedicile fiscale, birocratie etc”, a transmis presedintele Consiliului Judetean Bacau.

                    Apoi a venit rândul viceprmarului municipiului Bacau, Constantin Scripat, de a trasmite un cuvânt de bine comunitatii de afaceri a judetului. „Dorim sa avem un dialog si parteneriate cu cât mai muklti dintre dvs., pentru ca aveti multe de facut in judet. De aceea, aveti sprijinul total al adminstratiei”, a spus viceprimarul Scripat.

                    Mediul de afaceri are nevoie de mai mult”.

                    O interventie spumoasa si plina de enuziasm a fost alocutiunea energica a tânarului Alexandru Cumpanasu, presedintele Coalitiei Nationale pentru Modernizarea României, care a vorbit apasat despre neajunsurile cu care se confrunta, de ani de zile, oamenii de afaceri din intreaga tara, pe fondul nepasarii si sfidarii clasei politice.

                    „Nu facem nimic cu vorbe frumoase. Mediul de afaceri are nevoie de mai mult. Când incerci sa iei autorizatie si ti se cere spaga, când exista o competitie neloiala sau favorizata de alte interese, când – fara a acuza pe nmeni – multinationalele isi exporta profitul facut in România, iar firmele românesti trebuie sa asigure 75% din PIB, o fi oare corect? (…) Coalitia noastra nu se va opri, pâna când nu vom avea cel putin conditii egale intre multinationale si mediul de afaceri autohton. (…) E vital ca, dincolo de vorbe, sa se treaca si la politici care sa ajute mediul de afaceri românesc”, a punctat Alexandru Cumpanasu.

                    El s-a referit apoi la o serie de intiative legislative abandonate de politicienii care au guvernat pâna acum – Legea parteneriatului public – privat, Legea Lobby-ului, Legea holdingului etc. „Este oare incompetenta, este rea-vointa, sunt alte interese la mijloc? Stiu ca intre primele 1.000 de firme din România se mai regasec doar 50 de societati cu capital 100 la suta românesc.

                    Politica statului român pentru investitorii straini a fost aceea de incuraja, facilita cumpararea companiile românesti. Nu spun ca e rau, dar sa lase banii aici. Firmele românesti trebuie sa dea explicatii pâna la ultima virgula. Stiti vreo firma multinationala anchetata sau intrebata de ceva?”, a intrebat retoric Alexandru Cumpanasu. El a promis, la final, ca dupa alegerile din decembrie „ii vom zgudui puternic, vom pune presiune pe Guvern”, adaugând ca „prioritatea este capitalul românesc”.

                    Atmosfera a fost destinsa, pe alocuri, de prestatiile artistice ale cvartetului de coarde „Avantgarde”, cvartetul „Fagotissimo” si de tinerii elevi ai Colegiului National de Arta „George Apostu” din Bacau.

                    Firme do top…cu afaceri si profit

                    In Topul Firmelor Bacau, comerciantii au trebuit sa indeplineasca simultan mai multe conditii (au realizat cifra de afaceri in anul 2015, au avut profit, un numar mediu de salariati de cel putin 2), indicatorii utilizati in algoritmul de calcul pentru intocmirea clasamentelor fiind cifra de afaceri neta, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienta utilizarii resurselor umane si eficienta utilizarii capitalului angajat.

                    Clasamentele s-au întocmit pe baza punctajului rezultat din suma ponderata a indicatorilor mentionati, fiind considerate clasate firmele care se afla pe primele 3 locuri din clasa de marime, domeniul de activitate si sectiunea in care activeaza.

                    Clasamentele au fost intocmite pe structura Sectiunilor Camerei – Agricultura, Industrie, Constructii, Comert si Servicii-, pe domenii si subdomenii de activitate, fiecare domeniu si subdomeniu la rândul lui fiind structurat pe grupe de marime. În total, la editia 2016, cele 904 firme clasate pe primele 3 locuri in Topul Firmelor 2016, au realizat o cifra de afaceri de 2.946,3 milioane de euro, reprezentând 73,85% din total cifra de afaceri din judet, un profit de 317 milioane de euro, reprezentând 75,3% din total profit al firmelor din judet.

                    Totodata, numarul total de salariati s-a ridicat la 39.853, reprezentând 56,35% din total numar salariati. Comparativ cu editia din 2015, când in clasamentul Topul Firmelor Bacau s-au clasat pe primele 3 locuri un numar de 807 firme care au realizat, la nivelul anului 2014, 73% din total cifra de afaceri la nivel de judet, 60% din total profit si peste 70% din total numar de angajati, se constata o crestere a numarului de firme clasate in editia 2016, o crestere a profitului realizat de firmele clasate în Top, la nivelul editiei din 2016, si o scadere a numarului de angajati a firmelor clasate pe primele 3 locuri in editia 2016.

                    La final, mai notam si despre distinctiile speciale pe care Camera de Comert si Industrie le-a acordat rectorilor celor doua unitati din invatamântul superior local, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky de la Universitatea „Vasile Alecsandri” si lui Neculai Lupu de la Universitatea „George Bacovia”. Astfel, cele doua personalitati au devenit membri de onoare ai Camerei de Comert si Industrie Bacau.

                    Pagina 1

                      pagina1

                      Trei premiere nationale la Salonul Auto Regional Moldova Bacau 2016

                        La editia a patra a Salonului Auto Regional Moldova, care va fi organizata la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov”, din Bacau in perioada 18 – 20 noiembrie vor fi lansate, în premiera nationala, autoturismele Mitsubishi Outlander PHEV (primul SUV 4×4 cu propulsie hibridă-electrică plug-in, care poate circula şi în regim strict electric), trei modele Dacia (Logan, Sandero şi MCV) si ultimele modele Renault (Megane Estate şi Megane Sedan).

                        De asemenea, se va putea face drive test cu Suzuki Vitara, Suzuki Swift, Suzuki Celerio. Pentru perioada salonului, Suzuki Swift (modelele din stoc) au un discount de 1.100 de euro. Mai mult, Suzuki Vitara (modelele de stoc) au un discount de 400 de euro.

                        Expozitia este considerata cel mai mare eveniment auto din Regiunea Nord-Est si va reuni producatori, importatori si distribuitori de autovehicule, de componente auto-moto, de piese de schimb, de biciclete si accesorii, de tuning si echipamente pentru service auto, companii de leasing, companii de asigurari, specialisti în închirieri auto, asociatii si organizatii din domeniu etc. Salonul poate fi vizitat vineri începând cu ora 11.00, pâna la ora 18.00, sâmbata de la 10.00 la 18.00, iar duminica între orele 10.00 – 15.00.

                        ULTIMELE ȘTIRI