Fotbal/ Liga a III-a: Simultan…de fotbal
Aerostar – Stiinta Miroslava (azi, ora 15.00, stadion „Aerostar”). „Aviatorii” prind altitudine. Au remizat cu doua dintre principalele candidate la promovare, Csikszereda si AFC Harman, au cedat greu, in Cupa, cu revelatia ligii secunde, Foresta Suceava si au invins la scor pe CSM Pascani, in deplasare, etapa trecuta.
Recuperat dupa o accidentare atipica (bicicleta, bat-o vina), Adi Hurdubei a semnat golul egalizator cu Harmanul si a realizat o „tripla” in succesul cu 4-0 de la Pascani.
Azi, contra Stiintei Miroslava, „Hurdu” e chemat din nou la rampa. Mai ales ca o noua victorie ar permite Aerostarului sa sara in clasament si peste Miroslava.
SC Bacau – CSM Roman (azi, ora 15.00, stadion „Letea”). Vremuri grele pentru Sport Club. Fara salarii si fara victorie in ultimele cinci meciuri, bacauanii au un viitor incert, mai ales ca somatiile de plata (cele mai multe privind povesti mai vechi) se ingramadesc la usa gruparii preluate in vara de doctorul Postolache. In plus, dupa infrângerea suferita vineri, cu 4-1 la Vaslui, in fata liderei Atletico, SC Bacau a ramas din nou fara antrenor, Ghita Chitic parasind si el echipa, asa cum procedase in urma cu doua saptamâni si Gica Penoff. Având in vedere situatia echipei, cel mai probabil se va apela la o solutie interna pentru a acoperi acest gol.
Programul complet al etapei a opta: SC Bacau- CSM Roman, Aerostar- Stiinta Miroslava, Sporting Liesti- CSM Pascani, Olimpic Cetate Râsnov- AFC Harman, Sportul Chiscani- Csikszereda Miercurea Ciuc, Metalosport Galati- AFC Odorheiu Secuiesc, Olimpia Rm. Sarat- Avântul Valea Marului. Atletico Vaslui sta.
Clasamentul Seriei I
1 Atletico Vaslui 7 5 0 2 18-8 15p.
2 Csikszereda 6 4 2 0 6-2 14p.
3 AFC Harman 6 4 1 1 13-4 13p.
4 Sporting Liesti 7 4 1 2 11-6 13p.
5 Stiinta Miroslava 6 3 1 2 9-7 10p.
6 Olimpia R. Sarat 7 3 1 3 9-8 10p.
7 Metalosport 5 3 1 1 4-3 10p.
8 CSM Roman 7 3 0 4 11-13 9p.
9 Aerostar Bacau 7 2 2 3 11-6 8p.
10 SC Bacau 7 2 2 3 14-13 8p.
11 Sportul Chiscani 7 2 2 3 6-11 8p.
12 Olimpic Râsnov 7 1 2 4 7-10 5p.
13 Av. V. Marului 5 1 1 3 8-15 4p.
14 AFC Odorhei 6 1 1 4 6-14 4p.
15 CSM Pascani 6 1 1 4 10-23 4p.
De pe podiumul de prezentare, in sala de operatii
– Cum a fost in lumea modelling-ului si de ce te-ai reorientat spre medicina?
– Acum 11 ani vedeam altfel lucrurile. Era si firesc, tânara fiind, in clasa a X-a, ma incânta sa fiu pe podium. Astfel am ajuns la o agentie de modele unde am activat timp de 3 ani. Am facut mai mult prezentari la show-room-uri si actiuni de promovare. Mi-a placut la vremea respectiva. Apoi am avut de ales intre modelling, care nu este chiar o cale de succes, acolo unde doar putine fete reusesc, sau sa ma apuc de invatat serios. Si asta am facut. M-am apucat serios de invatat pentru admiterea la medicina. Asta s-a intâmplat la inceputul clasei a XI-a. A fost ok, admiterea…
– Cum a fost in facultate ?
– Anii de facultate n-au fost chiar usori, pentru ca fiecare treapta este greu de trecut. Au fost multe momente memorabile, dar cele mai crunte au fost cele din perioada sesiunilor, când mai dai din râs in plâns si invers. Au fost si restante, asta ca sa simti ca ai trecut prin facultate. Noi râdeam spunând ca de fapt aprofundam materia.
– Si dupa?
– Dupa ce am terminat facultatea am dat examenul de rezidentiat, in noiembrie 2014, iar din ianuarie 2015 am intrat direct in serviciu la spitalul IRO din Iasi (Institutul Regional de Oncologie), la chirurgie generala oncologica.
– Esti medic chirurg oncolog rezident. Tu operezi?
– Ca rezident, noi asistam medicul principal. Nu operezi tu in sine pentru ca nu ai responsabilitatea pentru pacientul respectiv.
– Ai asistat la multe operatii?
– Câte trei pe zi, timp de un an si jumatate de practica. La inceput a fost foarte greu. E chiar deprimant. Dar când realizezi ca boala asta e in floare si trebuie ca cineva sa rezolve problema asta, ajungi sa iti placa si sa fii foarte tare, sa fii rezistent psihic.
– De fapt, ce face rezidentul in timpul operatiei?
– Medicul principal este cel care ia deciziile chirurgicale, iar rezidentul il ajuta sa ii arate câmpul operator, sa-i arate bine tumora care ar trebui sa o scoata. Si depinde si ce te lasa sa faci, ca doar esti informat si pregatit: trebuie sa mai tai, sa faci o disectie, sa faci o ligatura… ce-ti spune medicul, aia faci. Si inveti.
– Ai participat la multe operatii. Au fost cazuri in care au fost reusite sau nu?
– Toate operatiile sunt reusite. Din punct de vedere chirurgical este o operatie reusita pentru ca se extirpa tumora din organism. Probleme sunt la evolutia post-operatorie. Depinde de la individ la individ, pentru ca pot aparea complicatii si trebuie sa-l ajuti cât poti. Am avut situatii in care pacientii operati de echipa din care faceam parte au avut complicatii. Unii au supravietuit, altii nu…
– Ce sentimente te incearca intr-o astfel de situatie?
– Atunci când pierzi un pacient e o senzatie de tristete profunda, pentru ca noi dam tot ce putem si, uneori, ne dam seama ca nu tine decât de Cel de sus. Pentru ca noi nu suntem Dumnezeu.
– Sunt grele operatiile?
– Sunt, dar depinde de la caz la caz, pentru ca exista riscul sa apara complicatii. Pot dura de la doua la sase ore sau chiar mai lungi. Sunt operatii care pot dura si 10-12 ore. Nu am participat la operatii de lunga durata pentru ca am ramas insarcinata si nu as fi facut fata. Au asistat insa colegii mei.
– E lunga o zi de lucru pentru un chirurg oncolog?
– De dimineata de la ora 7.00 ne prezentam la serviciu. La 7.30-8.45 este raportul, iar de la ora 8.00 intram in operatie pâna la ora 14.00-15.00, dupa care incepem treaba de rezident in România. Adica paperwork. Toate formalitatile, toate foile de observatii…asa ca terminam la 16.00, 17.00, uneori chiar si la 18.00, desi programul este de la 7.00 la 14.00.
– Din punct de vedere al remuneratiei, cum e?
– Sincer, nu sunt multumita. Se poate mult mai bine, pentru ca avem garzi neplatite…
– In aceste conditii, cum vezi viitorul?
– M-am gândit serios la problema asta si iau in calcul si plecarea in strainatate. Am o familie si cheltuielile sunt mult mai mari. Toti avem rate la banci, toti vrem o locuinta… Povestea e aceeasi pentru toata lumea. Sa nu credeti ca facem exceptie. Si daca poti sa mergi la mai bine, de ce sa nu o faci?
– Chiar daca aceasta situatie nu este una prea roz, ai totusi si satisfactii?
– Sigur sunt si satisfactii. Atunci când vezi o persoana bolnava de cancer si pe care o ajuti sa isi revina. Când ajung acasa dupa o zi de munca, in primul rând ma simt obosita. Lasând gluma la o parte, ma simt implinita pentru ca am facut ceva bun pentru un pacient. Ce poate fi mai minunat decât sa ajuti oamenii, sa le dai speranta si sa le salvezi viata?
– Ce ne poti spune despre familia ta?
– Acum sunt in concediu postnatal pentru ca am o fiica de 7 luni. Sotul meu, Bogdan, este topit dupa cea mica si ne iubeste pe amândoua la fel de mult. Asa simt eu si asa spune si el. Bogdan lucreaza in Franta si de aceea ne gândim la varianta de a pleca acolo. Daca ar fi sa plecam, ne-ar fi dor de restul familiei, pentru ca ei sunt cei care ne sustin si moral, si financiar, si…tot. Chiar daca vom locui in alta tara, pentru mine, „acasa” va fi mereu aici. Iar dupa o perioada, sigur ne vom intoarce acasa.
Alte patru medalii pentru bacauani
La doua saptamâni dupa ce a tinut capul de afis la Balcaniada de juniori de la Craiova, scoala de lupte bacauana s-a remarcat si la Campionatul Balcanic rezervat juniorilor mici.
La Balcaniada juniorilor mici desfasurata weekendul trecut, la Bursa, in Turcia, bacauanii au cucerit nu mai putin de patru medalii. Igor Botez la greco -romane si Beatrice Ferent la lupte libere (ambii SCM Bacau, antrenor Catalin Matache) s-au laureat campioni balcanici, in timp ce Vasile Cojoc si Denis Mihai (amândoi legitimati la CSS Bacau unde sunt antrenati de prof. Ion Butucaru) si-au adjudecat argintul.
Interesant este ca Igor Botez nu a pierdut niciun punct, iar Denis Mihai a fost la un pas de a cuceri, la rândul sau, aurul, insa elanul si lipsa de experienta l-au costat pe final, când conducea cu scorul de 7-0.
„Evolutia bacauanilor a fost una foarte buna si a subliniat faptul ca avem pregatit nu doar schimbul de mâine, ci si pe cel de poimâine”, a declarat antrenorul lotului national, Catalin Matache.
Protest artistic pentru reabilitarea artei fotografice
“impermanences” – Leonard Rachita
Festivitatea de decernare a Premiilor Centrului de Cultura “George Apostu”, pe anul 2016, a fost precedata de vernisajul unei extraordinare expozitii de fotografie itineranta (Paris – Tokio – Bacau) – “impermanences”, a artistului cu dubla cetatenie Leonard Rachita (nascut in Buhusi), stabilit in Franta de mai multi ani.
Renumit sculptor monumental, fotograf, profesor de sculptura si arte decorative la Paris, Leonard Rachita, la fel ca prietenul sau George Apostu, pe care l-a intâlnit la Paris, calatoreste, creaza si expune in toata lumea.
Activitatea sa artistica este marcata de expozitii persoanele in Galeriile din Bucuresti, Paris, Tokio, Vermont sau Cairo, de expozitii colective la New York, Sydney, Barcelona sau Guadalajara sau de performante, happening, instalatii in Peru, Mexic, Bolovia, Mexic, Egipt, România. De altfel, si expozitia de la Galeria de Arta Contemporana, a Centrului “George Apostu”, pusa sub genericul “Pe urmele lui George Apostu”, reface drumul simbolic România – Franta – Japonia, pe care insusi marele sculptor George Apostu l-a parcurs.
In experimentul artistic “impermanences”, Leonard Rachita ne vorbeste despre umbre, lumina, mai ales despre umbre, “cele 24 de imagini, adevarate bijuterii alb-negru, din locuri exotice de pe intreg Mapamondul, sunt tot atâtea incercari de reabilitare a fotografiei, banalizata astazi prin repetitii, fuga dupa senzational sau supralicitarea evenimentului cotidian, in dauna artei fotografice autentice”, a spus prof. univ. dr. Petru Bejan, de la Universitatea “Al.I. Cuza”, cel care a prezentat in maniera academica expozitia de un dinamism inedit al relatiilor ezoterice dintre natura si arta plastica, in fata careia ochiul devine rob al firescului si frumosului.
Cu ocazia aceleasi manifestari, a fost lansat si numarul 45 al Revistei “Vitraliu”, periodic cultural, editat de Centrul “George Apostu” (dir. gen. Geo Popa). Cele 200 de pagini ale revistei, tiparita in conditii grafice excelente la Tipografia “Columna” Bacau, ofera cititorului un sumar de exceptie, divers si captivant, cu materiale semnate de nume prestigioase ale literaturii, artei plastice si mediului academic:
“Puterea cuvântului si a invataturii la Antim Ivireanul” (300 de ani de la moartea marelui carturar si teolog), semnat de Livia Sibisteanu, “A fi român la inceputul mileniului al treilea – sau imnul nostru intru latinitate” – Ioan Aurel Pop, “Poetul Nicolae Labis dupa 60 de ani” – Nicolae Cârlan, “Iulian Antonescu si dreptul la neuitare” – Ioan Mitrea, “Religia – forma a culturii” – Marin Aiftincai, “Omul frumos” – Petru Bejan, “Netezirea ridurilor fara operatii estetice” – Val Manescu, “Tristan Tzara, intr-o geografie a literaturii” – Cornel Ungureanu, sunt doar câteva titluri din bogatul sumar.
Radu Bogdan Ghelu contesta din nou rezultatul Concursului pentru functia de manager al Teatrului “Bacovia”
Pe data de 11 octombrie 2016, Secretariatul Comisiei de concurs, constituita prin dispozitie de primar, in vederea organizarii si desfasurarii concursului de management pentru ocuparea functiei de director al Teatrului Municipal “Bacovia”, a dat publicitatii rezultatul final, in urma celor doua probe, obtinut de fiecare dintre cei doi concurenti: Eliza Noemi Judeu, 8,23 la etapa I (proiect), 8,08, la interviu, nota finala – 8,16. Radu Bogdan Ghelu, 8,33 la etapa I, 5,50 la interviu, nota finala – 6,92.
Nemultumit de modul de desfasurare si de nota finala obtinuta la concurs, Radu Bogdan Ghelu a depus o contestatie la Secretariatul Tehnic al Comisiei. Contestatia va fi rezolvata in termen de trei zile lucratoare de la data expirarii termenului de depunere a contestatiilor, de o comisie constituita in baza legislatiei in vigoare.
Radu Bogdan Ghelu a mai concurat pentru acest post si in anul 2015, alaturi de Anca Sigartau si Eliza Noemi Judeu, câstigatoare fiind declarata Anca Sigartau. Clasat pe locul doi, Ghelu depune, imediat, o contestatie la Secretaritul Tehnic al Comisiei de Concurs, insa acesta este respinsa. In urma acestei decizii, Radu Bogdan Ghelu actioneaza in instanta decizia comisiei, cerând anularea concursului, invocând motive procedurale.
Dupa exact un an, si mai multe termene de judecata, pe 5 aprilie 2016, Tribunalul Bacau a decis anularea concursului prin care actrita Anca Sigartau a devenit managerul institutiei (intre timp, Sigartau isi daduse demisia), postul ramânând vacant. Tribunalul a anulat si dispozitia de primar prin care s-a constituit comisia de concurs si comisia de solutionare a contestatiilor, dar si adresa prin care contestatia lui Radu Ghelu era respinsa.
Abia in septembrie 2016 se dispune organizarea altui concurs, câstigat de Eliza Noemi Judeu.
Vom urmari in continuare cum vor evolua “ostilitatile”.
Cora a inaugurat prima statie de incarcare pentru masinile electrice din Bacau
Hypermarket Cora România are un proiect la nivel national prin care doreste sa monteze instalatii electrice de incarcare a masinilor electrice in toate magazinele Cora din România, pâna ieri fiind patru astfel de statii in tara.
Incepând de luni, 17 octombrie, pe aceasta harta a magazinelor Cora care au astfel de statii si-a facut loc si Cora Bacau, acolo unde posesorii de masini electrice sau hibrid isi pot face „plinul”.
Statiile sunt montate in parteneriat cu firma EV Connect, având in dotare doua prize de incarcare, deci se pot incarca doua masini simultan. Ce este cel mai important este faptul ca incarcarea se face gratuit.
La evenimentul de lansare care a avut loc luni, 17 octombrie, in parcarea subterana de la Cora, au participat pe lânga reprezentantii hypermarket-ului, directorul executiv de la Agentia pentru Protectia Mediului Bacau, Paul Toderica, precum si partenerii in acest proiect, Andi Ostroveanu, din partea EV Connect, si Daniela Arhire, din partea Rustrans, dealer Mitsubishi Motors in Bacau.
Investitia a costat, conform declaratiilor reprezentantului EV Connect, 3.500 de euro, iar un „plin” se face in 30 de minute.
„Clientul are nevoie de un card pe care il gaseste la departamentul «Relatii cu clientii». Pentru a putea incarca trebuie sa apropiati cardul de statie, se aprind niste indicatori care spun ca operatiunea poate incepe si conectati cablul la priza. Nu se poate demufa masina din priza decât apropiind cardul din nou de statie. Practic nu-ti poate scoate nimeni masina din priza si sa se conecteze in locul tau. Si repet, totul e gratuit.”
Emanuel Pârvulescu, coordonator Mediu Cora
Bacau: Accident pe strada Caragiale
Un autoturism care iesea din parcarea unui bloc din zona Insulei de Agrement a fost izbit de un microbuz si aruncat pe trotuar.
Soferul autoturismului Nissan, in varsta de 56 de ani, a incercat sa faca stanga, peste linia continua. Masina a fost lovita de un microbuz care circula regulamentar catre Bulevardul Unirii.
In urma impactului, masina a ajuns pe trotuarul de pe cealalta parte a drumului.
In accident au fost ranite doua persoane: soferul Nissanului, care a fost transportat la spital, si pasagerul sau, in varsta de 61 de ani, care a suferit o contuzie. Acesta a primit ingrijiri la fata locului, refuzand transportul la spital.
La fata locului au sosit si agentii de la Politia Rutiera, care au demarat o ancheta.
Onesti: A fost inaugurat Compartimentul de Primiri Urgente
„Aceasta este cea mai consistenta investitie in sanatate pe care au realizat-o Consiliul Judetean Bacau si Consiliul Local Onesti. Ea a fost finalizata de curând si zilele trecute am obtinut autorizatiile de functionare”, a declarat primarul municipiului Onesti, Nicolae Gnatiuc, la inaugurarea cladirii in care va functiona de acum inainte Compartimentul de Primire Urgente al Spitalului Municipal.
El a mai mentionat ca „a fost o prioritate pentru noi sa dam in folosinta aceasta investitie, a carei valoare ajunge la 6,5 miliarde de lei vechi, 95 la suta din aceasta suma fiind aportul Consiliului Judetean, iar in proportie de 5 la suta a contribuit Consiliul Local Onesti”.
„Initiativa acestui proiect apartine fostului presedinte al Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea. De la bun inceput Consiliul Judetean Bacau si Consiliul Local Onesti au dorit sa investeasca in spitalul nostru. Au fost diferite propuneri, dar s-a hotarât realizarea Compartimentului de Primire Urgente, ce vine in sprijinul faptului ca in ultimii ani, din 2012 mai ales, a crescut foarte mult adresabilitatea pacientilor catre Spitalul Municipal Onesti. Prin acest proiect au fost achizitionate foarte multe aparate si echipamente medicale, de care spitalul onestean avea nevoie ca de aer! Noile achizitii sunt deja pe pozitii, iar medicii sunt gata sa le preia si sa lucreze cu ele.”
dr. Oana Secara, managerul Spitalului Municipal Onesti
Despre noul Compartiment de Primire Urgente, managerul spitalului a explicat ca spatiile sunt foarte generoase, fiind gândite de dr. Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta din Ministerul Afacerilor Interne. Acestea respecta toate normativele in vigoare, atât cele nationale, cât si cele europene. Si Directia de Sanatate Publica Bacau este multumita de felul cum a fost realizata aceasta constructie, a mai spus dr. Secara.
„Este un proiect costisitor, dar impreuna cu Consiliul Judetean Bacau mai avem in plan un proiect de investitii pentru acest spital.”
Lucrare realizata intr-un an
Invitat ca sa ia cuvâtul la aceasta festivitate Dragos Benea, fostul presedinte al Consiliului Judetean Bacau, a tinut sa prezinte in mod transant anumite lucruri legate de evenimentul la care a fost prezent. „Era important sa dam drumul cât mai repede la aceasta investitie, de care s-a vorbit mult si uneori intr-un mod rau intentionat! Nu vorbim de festivism, ci de marcarea «unei noi vieti» a Compartimentului de Primire Urgente de la Spitalul Municipal Onesti!”, a declarat Dragos Benea, care a adaugat:
„Vestea buna este ca lucrarea aceasta s-a realizat intr-un an (august 2015 – august 2016), dar legislatia in achizitii a tinut in loc acest proiect aproape doi ani! In 2013, s-a facut asocierea dintre Consiliul Judetean Bacau si Consiliul Local Onesti pentru acest proiect, iar procedurile in legislatia româneasca sunt foarte stufoase, «intortocheate» si destul de complexe!
Este de mentionat si ca lucrurile au mers bine si constructorii si-au facut treaba, fiind cunoscut faptul ca in alte orase «cu pretentii» investitiile au stagnat!” Dragos Benea a mai mentionat si ca mai sunt investitii ale Consiliului Judetean care vor fi receptionate: Sectia de radiologie la Spitalul Judetean Bacau, care va fi dotat si cu un aparat RMN.
Inaugurare cu toate avizele de functionare
In cuvântul sau Sorin Brasoveanu, actualul presedinte al Consiliului Judetean Bacau, a punctat, la rândul sau, ca realizarea acestui Compartiment de Primiri Urgente este rodul unei asocieri intre Consiliul Judetean Bacau si Consiliul Local Onesti.
„Pentru Consiliul Judetean a fost o prioritate, deoarece el vine nu numai in sprijinul locuitorilor Onestiului, ci si al celor din localitatile din jur. Am cerut ca acest compartiment sa fie inaugurat când se obtin toate avizele de functionare, pentru ca in urma noastra sa vina pacientii.
De acum trebuie sa intre in rol cadrele medicale, ce trebuie sa aiba o atitudine prietenoasa si pozitiva cu bolnavii, pentru ca cei care vin aici nu vin de bine!”, a aratat presedintele Sorin Brasoveanu, care a mai vorbit si despre cel de-al doilea proiect pentru spitalul onestean la care institutia pe care o conduce s-a asociat cu Consiliul Local Onesti – modernizarea a patru sectii de la Spitalul Municipal Onesti-, proiect initiat in anul 2014 si pentru care s-a finalizat licitatia.
La inaugurarea noului Compartiment de Primire Urgente al Spitalului Municipal Onesti, managerul Oana Secara a prezentat ulterior fiecare incapere, dar si aparatele noi cu care au fost dotate.
Limitatoare de viteza la trecerea de pietoni de la Luceafarul
Solutie de avarie in centrul Bacaului. In loc de semaforul la buton care i-ar mai fi oprit pe pietoni din a trece incontinuu pe zebra de la magazinul Luceafarul, au fost montate limitatoare de viteza.
La inceputul anului, in buget, a fost prinsa achizitia mai multor semafoare de acest tip care urmau sa apara in mai multe puncte din oras, dar, in luna august, noul primar constata ca nu s-a facut nici un demers pentru achizitie.
„Intr-adevar, acolo trebuia montat un semafor, dar asta este o chestiune de durata si este mai scump. Pentru ca au venit foarte multe sesizari de la oameni, am spus sa montam provizoriu limitatoarele”, a explicat viceprimarul Constantin Scripat.
Acesta a mai spus ca in centru nu mai sunt alte puncte in care se vor monta, in schimb, prin oras, astfel de limitatoare au aparut pe strazile Bucegi, Miron Costin, Veronica Micle, Tipografilor si mai sunt si alte solicitari.
Primele „cocoase” s-au montat in vara pe strada Vasile Alecsandri, la trecerile de pietoni de la Scoala „Spiru Haret” si Colegiul „Anghel Saligny”.
Ce note au luat candidatii la posturile de directori de scoli
Pentru a trece in etapa a doua a concursului pentru postul de director, candidatii trebuiau sa obtina minim 35 de punct din 50 la concursul scris.
Cei care au obtinut punctajul de trecere vor participa la interviuri. Rezultatele finale vor fi facute publice in prima parte a lunii decembrie.
Trei medici, trimisi in judecata dupa ce o fetita de cinci ani a murit de turbare
Ancheta a fost declansata in februarie 2012, la scurt timp dupa decesul copilei infectata cu virusul rabiei. Parintii fetei au facut plângere penala acuzând ca medicii din cadrul Spitalului Judetean de Urgente Bacau care s-au ocupat de Denisa V. nu au stabilit un diagnostic corect si au tratat cu superficialitate cazul.
Dupa patru ani de cercetari, procurorii de la Parchetul Judecatoriei Bacau au concluzionat ca medicii Carolina G. (sectia UPU), Petru P. (sectia Pediatrie) si Costica M. (sectia Oftalmologie) au dat dovada de neglijenta in tratarea copilei si se fac vinovati de moartea ei, motiv pentru care au fost trimisi in judecata.
Conform rechizitoriului, Carolina G. este acuzata ca in data de 17.12.2011, când a fost de garda la UPU si a aflat ca fetita a fost muscata de un câine, „nu a recomandat un consult si un tratament de specialitate Boli Infectioase, pentru protectia antirabica, (inculpata fiind raspunzatoare de primirea pacientilor, de evaluarea si recomandarea investigatiilor si tratamentului, fiind in masura sa isi dea acordul final de externare la domiciliu sau de transfer la alte institutii, de completarea fiselor pacientilor aflati in UPU SMURD si a formularelor necesare, de contrasemnarea acestora si de asigurarea completarii corecte de catre restul personalului a fiselor si a documentelor medicale si medico-legale pe care nu le completeaza personal), omisiune ce a condus la decesul pacientei V.
Denisa Nicoleta din data de 27.02.2012, cu diagnosticul de rabie, fara profilaxie postexpunere, encefalita rabica, insuficienta cardiorespiratorie”. Acelasi medic a fost trimis in judecata si pentru fals in inscrisuri oficiale, dupa ce in februarie 2012, dupa moartea fetitei, ar fi completat in fals fisa UPU intocmita in 17 decembrie 2011 pe numele pacientei, cu mentiunea ca a consultat-o pe minora si a solicitat examen chirurgie infantila, valoarea tensiunii arteriale si a pulsului, desi, spun procurorii, nu a efectuat o astfel de consultatie. Ceilalti doi medici, Petru P. si Costica M., sunt, de asemenea, acuzati ca nu au recomandat consult si tratament de specialitate Boli Infectioase, pentru protectia antirabica, care i-ar fi salvat viata copilei.
Doua expertize confirma culpa medicala
De altfel, raportul de expertiza medico-legala, facut in 2012, confirma ca tratamentul aplicat fetitei, curatarea si pansarea plagii, nu a fost suficient si ca era necesar si un tratament de specialitate Boli Infectioase ce ar fi trebuit recomandat de oricare din cei trei medici care au consultat-o. La urmarirea penala, inculpatii nu si-au recunoscut fapta (doar Carolina G. a recunoscut falsul in inscrisuri) si au contestat concluziile raportului de prima expertiza.
Astfel, in 2013, a fost dispusa efectuarea unei noi expertize de catre IML Iasi. Insa, si aceasta confirma diagnosticul si necesitatea consultului de specialitate Boli Infectioase pentru protectie antirabica.
Mama fetitei considera ca fiica ei a murit din cauza neglijentei de care au dat dovada medicii din SJU atunci când li s-a spus in ce fel s-au produs leziunile de pe fata copilei, mai precis ca a fost muscata de un câine. Ea cere daune materiale si morale de 2.500.000 lei si introducerea in cauza a SJU ca parte responsabila.
„Lipsa preventiei specifice antirabice a dus la aparitia bolii (rabia) pacientei, in absenta altei expuneri cu risc infectat in intervalul celor doua luni (17.12.2011 – 20.02.2012). In absenta efectuarii preventiei specifice antirabice, copilul V. Denisa Nicoleta a dezvoltat rabie, la 10 saptamâni dupa muscatura de câine necunoscut, afectiune confirmata postmortem”, se arata in raport.
Dosarul a ajuns pe rolul Judecatoriei Bacau, fiind constatata legalitatea rechizitoriului si a probelor de la urmarirea penala. Prin urmare, s-a dispus începerea judecatii pe fond.
Cei trei medici au refuzat sa ne trimita un punct de vedere vizavi de acuzatiile ce le sunt aduse. Nici conducerea SJU nu a raspuns solicitarilor noastre repetate de a comenta acest caz de culpa medicala grava.
Adieu Matisse, bonjour tristesse!
In primele cinci zile ale expozitiei „Henri Matisse- triumful modernismului” de la Galeriile ALFA s-au vândut doar sase bilete. Cinci zile, sase vizitatori. Asa spune statistica.
Pentru un oras care s-a visat „Capitala europeana a culturii”, scorul este jenant. Iar de aici incepe discutia. De acord, expozitia va fiinta vreme de o luna. Si da, Galeriile sunt deschise pe tot intreg weekendul. Si nu, nu vorbim de pictorul Matisse.
Totusi, cu greu mi-as fi imaginat ca intr-un oras in care nu prea se intâmpla mare lucru, iar când se intâmpla, se lasa cu strigaturi (Theaterstock si concertul lui Al Di Meola sunt doua exemple relativ recente), lucrarile de grafica ale lui Matisse vor fi tratate de public cu atâta ignoranta. Mai ales când ai sansa de a admira, chiar la tine in sufragerie, „Jazz”.
Fii-mea, care nu are decât zece ani, dar care apreciaza, cât se pricepe si ea, arta abstracta, s-a topit contemplând „Calul, calaretul si clovnul”. Si a ramas profund dezamagita când a aflat ca nu o vom cumpara: „Pai, am crezut ca vom pleca de aici cu o lucrare”.
Mda, sigur, asa cum am plecat si de la Termele lui Diocletian cu Rodin-ul pe care l-am plantat apoi in curtea vilei, lânga Henry Moore. Sa lasam gluma la o parte pentru ca nu e loc de zâmbete. Doar de un gol sufletesc.
Si de o umbra de frustrare. In interviul acordat lui Gheorghe Baltatescu in „Desteptarea”, proprietarul colectiei, Thomas Emmerling lasa sa se inteleaga ca, pe viitor, ar putea aduce in Bacau si lucrari de Picasso, Van Gogh sau Renoir. Ratându-l, insa, pe Matisse, e foarte posibil daca nu chiar probabil, sa le spunem „adio” si lui Van Gogh sau Picasso.
Fara indoiala ca vom supravietui. Numai ca va fi ca-n bancul in care un ascultator intreaba la Radio Erevan daca se poate instaura comunismul in Elvetia si i se raspunde ca „se poate, sigur ca se poate. Dar ar fi pacat”.
Un elvetian, cetatean de onoare al comunei Corbasca
Ronnie Buehr, cetatean elvetian, presedinte al organizatiei “Mâna in mâna”, a fost facut cetatean de onoare al comunei Corbasca. Evenimentul a avut loc in Centrul de Zi coordonat de FSC, activitatile acestuia fiind finantate, in cea mai mare parte, de fundatia “Mâna in mâna”.
La ceremonie au fost prezenti primarul Nicusor Puscasu Andone, Gabriela Achihai, presedinta FSC, membrii echipelor proiectelor sociale si educationale, beneficiari si localnici. Un moment special a fost spectacolul oferit de copiii de la “Clubul cu Lipici” din comuna, club finantat de Ronnie Buehr.
Proiectele din Corbasca au fost demarate in 2014, când Ronnie a initiat parteneriatul cu FSC. Organizatia “Mâna in mâna” finanteaza “Clubul cu Lipici” din satul Scarisoara, unde desfasoara activitati socio-educative 70 de copii, a donat un microbuz pentru acest centru, a infiintat si finanteaza un sistem de servicii para-medicale și de ingrijire la domiciliu de care beneficiaza 40 de vârstnici.
De asemenea, acorda ajutoare sub forma de haine si alimente in scopul de a promova conditii de viata demne locuitorilor din Corbasca si, prin infiintarea acestor servicii, a creat noi locuri de munca. Acestea au fost motivele pentru care consilierii locali au decis sa-i acorde lui Ronnie Buehr titlul de cetatean de onoare si sa-i inmâneze cheia comunei Corbasca.
ANAF isi obliga salariatii sa solicite bon fiscal la cumparaturi
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) isi obliga proprii angajati sa semneze ca se angajeaza sa ceara bon fiscal de fiecare data când cumpara ceva.
Conducerea ANAF a trimis in toate unitatile din propria structura o circulara prin care reaminteste salariatilor „obligatia legala si datoria profesionala si morala de a solicita bon fiscal la orice achizitie (in conformitate cu prevederile art.1, alin. 8 din OUG 28/1999)”.
Cel putin in Bacau, angajatii ANAF evita sa comenteze noul exercitiu la care sunt supusi, dar, neoficial, si surse din sindicat si unii salariati recunosc ca supravegherea modului in care se emit bonuri fiscale este o datorie profesionala.
Conform noii circulare interne, cazurile comerciantilor care refuza emiterea bonului fiscal, identificate si semnalate chiar de angajatii ANAF aflati la cumparaturi, trebuie analizate si investigate cu prioritate.
Obligatia de a respecta prevederile legale in vigoare este prevazuta si de Codul de conduita a functionarilor publici (Legea nr. 7/2004) si de Regulamentul de Ordine Interioara al ANAF, dar circulara precizeaza ca prin determinarea emiterii bonului fiscal pentru toate produsele achizitionate, fiecare angajat al ANAF contribuie la cresterea gradului de colectare, la combaterea evaziunii fiscale si virarea la bugetul de stat a fondurilor necesare dezvoltarii societatii, prin urmare si la imbunatatirea prestigiului Agentiei si individual al sau, in calitate de angajat.
„Evitarea solicitarii bonului fiscal, in cazul in care comerciantul refuza sa il emita – se spune in document -, reprezinta o incalcare a unei obligatiuni legale si cauzeaza prejudicii evidente intereselor legale ale ANAF, ii stirbeste prestigiul si contravine misiunii institutionale asumte de a colecta impozite si taxe”.
Pentru asigurarea intelegerii si asumarii acestei obligatii legale, conducerea ANAF a cerut intocmirea de tabele nominale cu titlul
„Mi s-a comunicat continutul Circularei nr. 989/014.10.2016 si voi solicita bon fiscal pentru toate bunurile si serviciile achizitionate, conform prevederilor art. 1 alin. 8 din OUG nr. 29/1999”.
Tabelele, completate olograf de toti angajatii, cu numele si semnatura, vor fi verificate si arhivate de conducerea fiecarei structuri din organizarea ANAF, iar Directia Regionala Iasi, in cazul structurilor din judetul Bacau, va elabora un raport scris privind modul de diseminare a Circularei in structurile subordonate si numarul de angajati care au semnat tabelele nominale pâna pe 17 octombrie, ora 12,00.
Smecherenia Pamântului
In mod normal, povestea cumpararii “Cuminteniei Pamântului” ar trebui sa o citim intr-un comunicat al DNA, care sa anunte ca s-a inceput urmarirea penala pentru abuz in serviciu. Cel putin. Orice alt premier ar fi fost la Palatul Victoria, avea acum dosar penal.
Am mai spus povestea; dar, intre timp au aparut noi dovezi. Desi indirecte, acestea atesta ca statul român a platit 25.000 de lei la finele anilor ’50 pentru a cumpara statuia. In 1957, când un salariu de 500 de lei era unul bun, suma era importanta.
Dupa 1989 a urmat un proces in care mostenitorii si-au luat inapoi statuia pe baza unor marturii ale unor persoane care au auzit ca aceasta ar fi fost confiscata. Nici o dovada concreta, doar vorbe. Drept este ca nici Statul nu a facut vreun efort sa dovedeasca faptul ca detine opera in mod legal. Si nici acum nu vrea si nici nu permite accesul la arhivele Ministerului Culturii.
Dar astea sunt deja fapte consumate. Statul a decis ca doreste sa rascumpere “Cumintenia Pamântului”. Fostul guvern a stabilit ca mai mult de 5 milioane de euro nu plateste. Negocierile au durat luni de zile.
Intre timp a intervenit momentul Colectiv, s-a schimbat guvernul iar noul Executiv a decis extrem de rapid ca pretul e de 11 milioane. Si a demarat o campanie de donatii, prin care urmarea sa adune jumatate din suma de la populatie. Stim cu totii ca aceasta campanie, care, de fapt, se dorea a fi una de imagine pentru guvernul Ciolos, a dat chix.
Românii au donat, cu greu, doar un milion de euro. Tinem minte ca s-a spus mereu ca daca nu se strânge suma necesara, acesti bani vor fi restituiti. Ei, bine, nu. Pe ultima suta de metri s-a aflat ca, de fapt, guvernul se angajase sa plateasca intreaga suma din bani publici in cazul in care campania de donatii nu reuseste sa adune cinci milioane.
Revenind la problema juridica, abuzul in serviciu pare clar: o expertiza independenta a stabilit ca opera lui Brâncusi valoreaza 5 milioane de euro, dar guvernul a decis sa plateasca din bani publici, 11 milioane. Ia sa incerce un primar sa plateasca mai mult decât face o lucrare! Se trezeste imediat cu dosar penal.
O suta de ani de viata, o mie si una de povesti
Cu o poveste fascinanta, demna de un foileton, inainte de toate, Gheorghe Cotofana este tatal a patru copii, are cinci nepoti si tot atâtia stranepoti. Nea Gheorghe, dupa ce ne-a spus ca stie ca implineste 100 de ani si ca sta bine cu sanatatea, a intrat direct in vâltoarea povestilor pe care le-a trait:
„Am umblat mult…am fost in Rusia vreo doi ani”, si-a inceput povestea eroul nostru care si-a amintit cum era in razboi.
„Am fost la antiaeriana si aviatie. Am fost dusi la Odessa unde am stat un an de zile dupa care am fost trimisi la Neculaiov, tocmai pe malul Niprului, unde eram sub comanda nemtilor”, si-a continuat povestea nea Gheorghe. In ciuda unor secvente crunte parca rupte din carti, Gheorghe Cotofana povestea de parca i se derula in fata ochilor un film.
Un film trait de el in urma cu aproape 65 de ani. Gheorghe Cotofana ne-a povestit despre lipsurile din razboi, despre cum ii tineau nemtii in linia intâi, despre cum s-au razvratit dupa care au fost trimisi din nou la Odessa, de unde s-au retras spre Galati, pentru ca sovieticii erau in ofensiva si au ajuns la Iasi.
De la Galati au plecat la Buzau, iar acolo i-a prins momentul in care Armata Româna a trecut de partea aliatilor.
„De la Buzau am plecat la Bucuresti. Era greu. Nu puteam sa mergem ziua decât camuflati pentru ca riscam sa fim bombardati sau mitraliati de inamic”, a continuat nea Gheorghe, spunând ca din spate veneau rusii.
Locotenentul lor s-a intâlnit cu seful corpului de armata sovietic, au batut palma si impreuna au plecat spre Bucuresti. Când au ajuns in capitala, dupa cum a povestit batrânul, rusii au spus ca pe soldati ii trimit acasa iar pe ofiteri ii aresteaza si-i trimit in lagar. Atunci, soldatii români au facut front comun si nu si-au lasat superiorii.
„Nu va lasam. Unde mergeti dumneavoastra mergem si noi. Ca de atâtia ani, cu dumneavoastra am trait, cu dumneavoastra vrem sa murim”, au spus militarii români, care nu au plecat pâna nu le-au fost eliberati ofiterii.
Posted by Desteptarea de Bacau on Sunday, October 16, 2016
„Atunci au venit domnul colonel, domnul general si au facut acte cu rusii. S-a semnat ca mergem mai departe si vom lupta pâna la ultimul soldat alaturi de Rusia. Si am plecat din Bucuresti in Ardeal. Apoi au urmat Ungaria, Cehoslovacia pâna la granita cu Austria”, ne-a marturisit nea Gheorghe.
Razboiul s-a incheiat si batrânul s-a intors acasa pe jos tocmai din muntii Tatra, dupa un razboi lung, perioada in care crede ca a fost norocos pentru ca a scapat fara nici o rana, fara nici o lovitura.
„Au fost multe situatii in care ne era frica. Cel mai periculos era când venea aviatia si ne bombarda. Nici nu stiai când pica bombele din cer, sau când erai mitraliat. Se spargeau cartusele lânga mine la doi metri. Au fost multe zile grele. Dar ce sa faci? Ne rugam la Dumnezeu si seara si dimineata si ori de câte ori puteam”, si-a incheiat povestea despre razboi nea Gheorghe.
Dupa ce s-a intors acasa, in satul natal, a inceput sa lucreze in agricultura, s-a casatorit si a dus o viata linistita alaturi de sotia sa Elena (decedata in urma cu trei ani, in ianuarie 2013) si cei patru copii, nepoti si in ziua de azi de stranepoti.
La cei 100 de ani impliniti miercurea trecuta, Gheorghe Cotofana este din 21 mai 2015 cetatean de onoare al comunei Saucesti iar in 1998 a primit Medalia „Crucea comemorativa a celui de-Al Doilea Razboi Mondial, 1941-1945”, pentru serviciile militare aduse statului român, conferita prin decretul 161/1998, semnat de presedintele Emil Constantinescu.
In ziua in care a implinit centenarul, nea Gheorghe a primit si din partea Ministerului Apararii Nationale o diploma semnata de Otilia Sava, secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul si inmânata de catre reprezentantul Centrului Militar Bacau, maior Florin Iftimie.
In aceeasi zi, la domiciliul sau din satul Siretu, comuna Saucesti, familia i-a pregatit o mica petrecere la care au participat primarul comunei, reprezentanti ai unor asociatii de veterani de razboi, reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale, preotii din sat care au tinut si o mica slujba si alti invitati.
„Nu ma doare nimic, dar nu mai am putere. Nu mai pot sa merg prea bine iar uneori mai uit in ce zi suntem”, ne-a spus la final nea Gheorghe care nu a uitat sa multumeasca fiecaruia pentru ca i-a fost aproape intr-o zi atât de mare.
La Slanic Moldova s-a sarbatorit nemteste
In ciuda vremii cele câteva sute de turisti prezenti in aceasta perioada in „Perla Moldovei” au apreciat eforturile organizatorilor pentru a aduce ceva nou, mai ales ca este extrasezon.
Astfel, pe lânga faptul ca au putut degusta produse tipic germane, cum ar fi cârnatii bavarezi, cei prezenti la Oktoberfest s-au delectat si cu mititei, cârnaciori si pastrama de oaie, de remarcat, toate la preturi…de preturi. Cam la jumatate sau chiar mai putin decât la Zilele Bacaului.
Vizitatorii au putut vedea si o expozitie de halbe si una de artefacte de razboi culese din zona Slanicului si au ascultat muzica germana. Programul a fost completat de prezenta unor motociclisti care au oferit publicului o parada pe doua roti.
„Anul acesta ne-am propus sa experimentam mai multe feluri de festivaluri, mai multe feluri de evenimente, sa vedem care sunt rezultatele, si pornind de la acestea sa stabilim bazele de unde sa plecam. Anul viitor ne propunem sa avem cel putin 15-16 evenimente, cât mai variate, in timpul sezonului.
Ne-am gândit acum la Oktoberfest pentru ca in aceasta perioada in Slanic sunt niste peisaje foarte frumoase cu niste culori superbe, dar din pacate, totul tine de vreme.
Am organizat acest festival impreuna cu producatorii locali pentru ca dorim sa-i promovam si pe ei si ne dorim ca pe viitor sa fie si mai bine, pentru ca acest gen de evenimente sa fie incluse si in programele hotelierilor”, ne-a declarat Mihaela-Elena Anton, viceprimar al orasului-statiune Slanic Moldova, care ne-a precizat ca, weekendul viitor Primaria Slanic Moldova impreuna cu Ferma Stâna Dacilor vor organiza festivalul „Ravasitul oilor”.
Etnicii germani din Bacau au marcat „Ziua Unitatii Germane”
Putinii membri ai Forumului Democrat al Gemanilor din România – Filiala Bacau s-au reunit, sâmbata trecuta, in cadrul obisnuitei intâlniri anuale care marcheaza „Ziua Unitatii Germane”. La eveniment, au fost invitati sa participe, alaturi de membrii Forumului Democratic German din Moinesti si Onesti, si reprezentanti ai minoritatilor italiene, armene si rrome din judet.
„Desi cu putina intârziere, noi in fiecare an sarbatorim «Ziua Nationala a Germaniei». Marcam acest eveniment printr-o activitate de propagare a culturii, a limbii si a muzicii germane“, a declarat Mihai Todasca, presedintele Filialei Bacau a Forumului Democrat al Germanilor.
Evenimentul a debutat cu un moment de reculegere pastrat in amintirea germanilor care au raposat, in ultimul an, urmat fiind de o scurta cuvântare rostita de Ulrich Brunhuber, un nativ german, stabilit de 26 de ani in Bacau.
„Pe 3 octombrie, Germania isi sarbatoreste ziua nationala. Germanii din lumea intreaga isi amintesc de reunirea din 3 octombrie 1990, când Republica Democrata Germana s-a alaturat Republicii Federale Germania. A fost rezultatul unui proces pasnic, cu negocieri diplomatice intre vecini, parteneri si prieteni (…)
Astazi, dupa 26 de ani, marea majoritate a germanilor, indiferent de unde provin, se simt acasa in aceasta tara reunita”, a aratat Ulrich Brunhuber. Au urmat minute prelungite in care cei prezenti s-au destins socializând, cântând si dansând, alaturi de un grup de elevi ai Colegiului de National de Arta „George Apostu” din Bacau, coordonat de prof. Simona Baicu, formatia de muzica traditionala germana „Edelweiss” din Piatra Neamt si grupul vocal-instrumental al Forumului Democrat al Germanilor Bacau.
