joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2889

Revelion ușor fiscal

De la miezul nopții am trecut granița spre care ne-am grăbit timp de un an. Trecerea o facem, ca de obicei, cu speranțe de mai bine, dar și cu temeri, pentru că orice teritoriu nou înseamnă o aventură, înseamnă destule schimbări.

Se spune, însă, că schimbările cele mai importante vor fi de ordin fiscal: reducerea cotei-standard de TVA de la 20 la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit.

Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populației va scădea cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8 până la 9,04% costurile specifice, potrivit unui anunț recent al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Populația va plăti, începând chiar cu prima lună din acest an, o taxă pentru groapa de gunoi în valoare de 80 de lei/tonă/lună, adică 80 de bani la 10 kilograme. Specialiștii din domeniul mediului au calculat că o gospodărie generează aproximativ 30 de kilograme de deșeuri menajere pe lună, ceea ce înseamnă că taxa pentru groapa de gunoi ar putea fi de 2,4 lei pe lună, adică mai puțin de 30 de lei pe an.

Există și o serie de măsuri care trebuiau să intre la 1 ianuarie, dar, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăsește „Legea 51%” (care prevede obligativitatea retailerilor de a comercializa produse românești în proporție de cel puțin 51%), apoi Legea insolvenței persoanelor fizice, ca și încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Guvernul a prorogat recent termenul de 1 ianuarie pentru data de 1 februarie la o serie de majorări salariale și facilități acordate bugetarilor, iar creșterea salariului minim pe economie a fost lăsată la latitudinea noului Guvern.

Să fie, deci, un an mai bun!

La Mulți Ani!

    Mii de bacauani s-au strans, la cumpana dintre ani, in zona centrala a orasului pentru a sarbatori impreuna Anul Nou.

    „Sa facem ca 2017 sa nu fie un an al dezbinarii, ci un an al intelegerii” a spus primarul Cosmin Necula, de pe scena amplasata in fata Catedralei Inaltarea Domnului.

    Bacauanii prezenti in strada au urmarit, apoi, focul de artificii si au ciocnit un pahar de sampanie.

    Legenda lui Cașai

    Răzvan Bibire

    99 la sută din timp, românul se plânge. De Guvern, de politicieni, de poliție, de medici, de profesori, de părinți, de nevastă sau de soț, de copii, de economie, de vreme, de frig, de facturi, de mâncare, de țară…

    Oricât ar avea, românul vrea mai mult. Oricât de bine i-ar fi, lui tot nu-i e bine.

    Dacă n-are, de ce n-are și daca are, de ce n-are mai mult?

    În vreme ce cetățenii altor nații se gândesc cum să facă să le fie bine, să se asocieze, să se dezvolte, să puna mână de la mână ca sa aiba, românii se gândesc cum să faca pentru ca ei sa aibă, dar, în același timp, ca vecinuii să nu mai aiba.

    Și când ajung în străinătate, românii la fel procedează. Sunt dezbinați, se feresc unii de alții și, în general, dacă aud vorbindu-se românește într-un loc, ei o dau pe englezește sau pe alta limbă doar ca să nu se știe că e și el tot român.

    Cum spuneam, 99 la sută din timp, românul se plânge.

    În acel 1% rămas, românul îsi amintește de tradiții, de urși, de capre, de mersul cu uratul, de sarmale, de cozonaci.

    De la Crăciun până la Anul Nou, românul e mândru de el.

    C-așa-i românul.

    Poate n-ar fi rău să se plângă mai puțin și să facă mai mult…

    La Mulți Ani!

    Urări de Anul Nou: Toma Constantin, primarul oraşului Dărmăneşti

    „Ne dorim linişte”

    „În ajunul Anului Nou gândurile mele se îndreaptă spre cei dragi şi spre toţi locuitorii oraşului Dărmăneşti, ale căror destine, cu sprijinul lor, le voi conduce multă vreme de acum încolo. Fie ca bucuria şi liniştea aduse de Sfintele Sărbători să-i însoţească pe tot parcursul anului 2017. La Mulţi Ani!”

    ing. Toma Constantin, primarul oraşului Dărmăneşti

    Urări de Anul Nou: Adrian Paliștan, primarul comunei Palanca

    Urmează un nou an cu multe proiecte

    „Anul pe care îl încheiem a fost unul bun și plin de activități, cu foarte mult de muncă, dar și cu realizări. Poate că noi am greșit pe ici pe acolo, dar ne uităm la ce am făcut, să învățăm și din eventualele greșeli.

    Gândurile noastre se îndreaptă către 2017, care se arată tot un an plin, cu multe proiecte care se continuă și pe care le vom finaliza chiar anul viitor.

    Le doresc consătenilor mei, dar și tuturor cititorilor ziarului Deșteptarea, sănătate, multe bucurii și realizări și în 2017. La mulți ani!”

    Adrian Paliștan, primarul comunei Palanca

    Urări de Anul Nou: „Rădăcinile mele sunt înfipte în pământul natal”

    „Acum, în prag de An Nou, mă cuprinde nostalgia farmecului copilăriei, când, împreună cu alţi copii, mergeam să urăm pe la casele sătenilor din Dealu Morii.

    Am plecat din satul meu când eram foarte tânăr şi m-am întors acum 14 ani, pentru că rădăcinile mele au rămas puternic înfipte în pământul natal. M-am angajat să duc mai departe realizările tatălui meu, ca primar, dar şi să contribui, în plus, la ridicarea comunităţii.

    Fără sprijinul ei nu se poate, însă. De aceea, pe lângă urările de sănătate, fericire şi belşug în toate în anul 2017, sătenilor mei le transmit şi rugămintea de a pune şi ei umărul, alături de mine, la realizarea proiectelor primăriei. La Mulţi Ani, tuturor!

    Gabriel Savin, primarul comunei Dealu Morii

    Urări de Anul Nou: Diana Albu, primarul comunei Poduri

    „Nu voi risipi încrederea podurenilor!”

    „Anul 2016 e, deja, la final. Să mulțumim Divinității că suntem ajunși și la începutul Noului An. Urez din suflet locuitorilor comunei Poduri, prietenilor și colaboratorilor mei să aibă parte de frumoase începuturi. Să vi se împlinească ceea ce credeți că este bine pentru fiecare, Dumnezeu să ne încununeze existența cu sănătate în primul rând, iar familia să rămână familie și să fie pe primul plan.

    Trebuie să mulțumesc și eu pentru încrederea pe care dragii mei podureni au avut-o în mine și pe care cred că nu o voi risipi deoarece doresc cu vivacitate și răspundere să realizez lucruri care să facă mândră comuna Poduri.

    Un an prosper vă doresc tuturor, un an în care să aveți familia aproape și realizări în toate planurile. Un «La mulți ani!» din suflet, alături de toată considerația mea!”

    Diana Albu, primarul comunei Poduri

    Urări de Anul Nou: Cristina Pal Ciuraru, primar al comunei Faraoani

    Averea noastră: tradiţiile şi obiceiurile

    Sărbătorile de iarnă sunt un motiv de bucurie şi emoţie pentru oamenii care ştiu să le facă simţite până în adâncul sufletului, dar cel mai important lucru este respectarea tradiţiilor, o parte integrantă şi preţioasă în viaţa celor care le urmează. Aceste obiceiuri sunt moştenirea culturală şi averea cea mai mare care ne-a rămas de la strămoşi, transmise din generaţie în generaţie prin viu grai, încă din cele mai vechi timpuri.
    În familia mea se pune accent pe tradiţiile şi obiceiurile de iarnă, când ne adunăm cu toţii în jurul mesei, iar sărbătorile devin pline de bucurie şi lumină cerească, momente când ne amintim de originile noastre cu care trebuie să ne mândrim şi pe care la rândul nostru le vom transmite mai departe urmaşilor noştri.
    Îmi aduc aminte cu drag de tradiţiile din casa copilăriei mele, de bucătăria aburindă, de cozonacii şi colăceii mamei, precum şi de tradiţionalele sărmăluţe. Îmi amintesc cum eu şi fraţii mei ne jucam în jurul bradului, cântând colinde, apoi ne pregăteam trăistuţa şi colindam prin sat, prin viscol şi nămeţi, de la primii vecini până la ultima casă din sat şi o luam de la capăt de Anul Nou, cu uratul. Sărbătorile de iarnă ne amintesc că este important să fim împreună cu cei dragi şi să nu uităm niciodată de moştenirea noastră culturală care este puntea de legătură cu cei care au fost înaintea noastră.
    Îmi doresc ca aceste tradiţii să rămână vii în sufletele noastre, iar anul 2017 să fie plin de realizări şi împliniri ale tuturor proiectelor noastre, să realizăm cât mai multe lucruri frumoase pentru comuna noastră.
    Acum, în preajma Anului Nou, urez tuturor românilor, mai cu seamă concetăţenilor mei, sănătate, un an bogat, cu bucurii.

    Cristina Pal Ciuraru, primar al comunei Faraoani

    Urări de Anul Nou: Bernadin Tamaş, primar al comunei Gioseni

    Primiţi cu uratul? Primim, primim…

    Sunt foarte frumoase tradiţiile şi obiceiurile de iarnă la noi, în satul Gioseni. Am crescut cu ele şi mă bucur că au rezistat până astăzi. Copil fiind, în preajma Anului Nou, abia aşteptam să mergem cu uratul. În clasele mici, însoţit de mama, mergeam doar pe la rude, având doar un clopoţel pe care mi-l dădea cu împrumut bunicul dinspre mamă.

    Când am mai crescut, formam echipă de patru băieţi şi mergeam cu doba, pe la casele cu poarta deschisă. Fiecare dintre noi avea o misiune – unul ţinea doba, rotundă, din piele de viţel, bine întinsă ca să sune bine, unul «bătea» într-un anumit ritm, unul cânta din fluier şi altul, cu vocea, ura din tot sufletul. De regulă, eu eram acela. Ca să ne sincronizăm şi să iasă ca la carte, făceam repetiţii cu 2-3 săptămâni înainte de Anul Nou, cocoţaţi pe un deal din apropierea satului ca să nu deranjam vecinii şi să se audă frumos sunetul dobei, pentru că aveam şi concurenţă. Ce ierni erau! Cu zăpadă cât gardurile, cu brazi, cu miros de cozonac.

    Ca răsplată primeam colăcei făcuţi pe vatră, prune uscate, mere şi bani, în special de la neamuri.
    Spre dimineaţă împărţeam frăţeşte câştigul realizat, întorcându-ne acasă, obosiţi dar mulţumiţi.
    Astăzi, se mai păstrează tradiţia şi în fiecare ajun de Anul Nou, primesc zeci de urători (parcă mă văd pe mine), veniţi la poarta casei cu clopoţelul, capra, ursul sau doba, dar şi la Primărie. Urările lor le iau ca pe urările tuturor locuitorilor din Gioseni şi îi asigur că ce am stabilit împreună le vom realiza în anii ce vin.

    Veniţi la Gioseni, oamenii sunt bucuroşi de musafiri şi de urători.
    Urez şi eu, prin intermediul ziarului Deşteptarea, multă sănătate şi un sincer „La mulţi ani!” giosenenilor de acasă şi celor plecaţi în lumea largă!

    Bernadin Tamaş, primar al comunei Gioseni

    Urări de Anul Nou: Vasile Zaharia, primarul orașului Buhuși

     „Să ne dorim un an cu pace!”
     
    „Urez buhușenilor, celor de acasă și de oriunde s-ar afla, un An Nou bun, cu sănătate, cu bucurii și reușite pe toate planurile. Vreau să transmit tuturor un mesaj de încredere în propriile noastre forțe, în faptul că vom putea împlini fericit toate gândurile bune.

    Ca primar, mi-am propus să finalizez proiectele începute, să inițiez altele pentru infrastructura orașului, pentru educație și cultură, pentru creșterea nivelului de trai, a calității vieții locuitorilor orașului. La mulți ani, buhușeni! La mulți ani, cititori ai Deșteptării! La mulți ani, România!”
    Vasile Zaharia, primarul orașului Buhuși
        
          

    Urări de Anul Nou: Veronica Donțu – primarul comunei Tamași

    „Fiecare dintre dumneavoastră a contribuit la dezvoltarea și înfrumuseţarea comunei Tamași și vă mulţumesc pentru ajutor.”

    „Mă simt onorată că am avut posibilitatea să fiu alături de tămăşenii mei în ultimii 12 ani și să ajut la dezvoltarea comunei în care m-am născut și pe care o iubesc. Aceste cuvinte exprimă adevărul, iar dumneavoastră, dragi cetățeni, aţi avut ocazia să vedeţi transpusă în fapte dragostea mea pentru această localitate. Recunoștinţa și preţuirea semenilor a fost pentru mine cel mai frumos câștig. Fiecare dintre dumneavoastră a contribuit la dezvoltarea și înfrumuseţarea comunei Tamași și vă mulţumesc pentru ajutor.

    A fost un an foarte important pentru viitorul României. Vă mulțumesc pentru susținerea și încrederea acordată la alegerile locale și parlamentare de anul acesta. Votul dumneavoastră dovedește că o mare parte din comunitatea din Tamași dorește să continuăm împreună proiectele pe care le-am început, dar în același timp ne obligă să fim onești, transparenți și să oferim încredere și siguranță întregii comunități.

    Cu multă grijă și dăruire, am reușit împreună, în anul 2016, să finalizăm proiecte care păreau irealizabile: programul de after-school pentru elevi, parcuri de joacă în toate satele comunei și transportul public, care fac ca viața cetăţenilor din comuna Tamași să fie mai ușoară. Firesc, planurile de dezvoltare ale comunei Tamași nu se opresc aici. În anul 2017, vom începe implementarea unui sistem ecologic de iluminat public, vom continua asfaltarea drumurilor de exploatare agricolă și multe altele.

    Vreau să vă spun că îmi sunteţi foarte apropiaţi, iar eu vă voi rămâne devotată și permanent în preocuparea mea voi avea grijile și nevoile dumneavoastră.
    În încheiere, vreau să vă adresez gândurile mele cele mai bune, însoțite de calde urări de sănătate, împliniri și fericire alături de cei dragi. La mulţi ani și un 2017 minunat!”

    Veronica Donțu – primarul comunei Tamași

    Urări de Anul Nou: Dragoş Ştefan, viceprimarul muncipiului Bacău

    „Sunt mândru că pot oferi ceva oraşului în care am crescut”

    „La trecerea într-un nou an le doresc băcăuanilor sănătate și fericire. Am certitudinea că 2017 va fi un an mai bun, în care orașul va crește frumos pentru locuitorii săi. Sunt mândru că sunt băcăuan, sunt mândru că pot oferi ceva înapoi orașului în care am crescut!

    Acum, la cumpăna dintre ani, îmi amintesc cu drag de copilăria petrecută la ţară, unde mergeam alături de prieteni și colegi cu colindul, cu uratul și semănatul. Tradițiile ne definesc ca popor și am grijă ca și copiii mei să respecte aceste obiceiuri atât de frumoase, care ne încălzesc tuturor sufletul în perioada Sărbătorilor de Iarnă.

    La mulți ani, dragi băcăuani! Sunt și voi fi mereu alături de dumneavoastră! La mulți ani, din tot sufletul!”

    Dragoş Ştefan, viceprimarul muncipiului Bacău

    Urări de Anul Nou: Constantin Scripăț, viceprimarul Bacăului

    “Băcăuanilor le doresc un an nou fericit, cu realizări, iar nouă, administrația, să dovedim că suntem într-adevăr în folosul lor, să venim cu rezultate bune, să îi încântăm și să ducem la îndeplinire tot ce am promis în campania electorală. La mulți ani tuturor băcăuanilor!”

    Constantin Scripăț, viceprimarul municipiului Bacău

    Urări de Anul Nou: Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești

    „Fă bine, pentru că generezi bucurie!”

    „Urările pe care le facem cu diferite ocazii sunt în funcție de împrejurări și evenimente. Diferă dacă sunt în preajma Crăciunului sau Anului Nou, diferă și de la an la an și în funcție de vârsta pe care o avem în acele momente. Când eram copii, de exemplu, aveam alte trăiri, alte sentimente și altfel ne-am bucurat de aceste momente, având alături părinții și bunicii noștri. Ne aflăm și acum la o vârstă biologică prin care se imprimă trăiri aparte. Ne influențează și ocupația de moment pe care o avem. Eu, de șase luni sunt primarul Oneștiului și, trecând prin filtrele proprii evenimentele de final de an, le trăiesc mai aparte.

    Pentru că responsabilitățile sunt altele, pentru că trebuie să am în grijă familia, dar și pe toți oneștenii. Trebuie să aduc un zâmbet și o bucurie mai ales către cei care sunt în situații economice mai deosebite. Când poți să faci bine generezi și o bucurie, iar Dumnezeu te răsplătește. Eu îmi propun să fac acele lucruri pe care părinții și bunicii mei ar fi fost mândri să vadă că le fac și de care copiii mei să fie mândri că le-am făcut. Este important ca atunci când mă uit în oglindă dimineața să fiu împăcat cu mine însumi, să nu am ce-mi reproșa și să nu-mi fie rușine de ceea ce am făcut cu o zi înainte. Eu am o sensibilitate față de Credință, față de cele strămoșești, față de datini și obiceiuri. Mai ales în această perioadă a anului.

    Acum, la sfârșit de an 2016 eu voi fi acasă, alături de familie și de oneșteni, cum voi fi la toate marile sărbători de peste an. La cumpăna dintre anii 2016/2017 voi fi la petrecerea oneștenilor de pe platoul Casei de Cultură și le voi transmite un mesaj, împreună cu urările de bine, de sănătate, de prosperitate și de La Mulți Ani!”

    Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești

    Urări de Anul Nou: Sorin Ailenei, subprefectul judeţului Bacău

    „În numele Instituţiei Prefectului, le dorim tuturor locuitorilor din judeţul Bacău un An Nou în care tot ceea ce este de folos pentru dezvoltarea personală şi profesională să le fie cât mai la îndemână şi să aibă un an plin de lumină şi comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii. La mulţi ani!”

    Sorin Ailenei, subprefectul judeţului Bacău

    Un an cât bobul de grâu

    După ce ne-am bucurat de darurile lui Moş Nicolae, am aşteptat cu emoţie sărbătoarea Naşterii Domnului, cu magia bradului şi a colindelor, cu miros de cozonac şi bucuria întâlnirii cu cei dragi, o poveste pe care o trăim în fiecare an, cu aceeaşi inocenţă şi sinceritate, mai buni şi mai curaţi, păşim acum în noul an, cu speranţă şi încredere că toate urările şi gândurile frumoase vor deveni realitate.

    Este în firea noastră, ca oameni trăitori, împreună, pe acest pământ, ca la cumpăna dintre ani, să avem puterea de a ne analiza reuşitele şi eşecurile, pentru a ne proiecta, cu optimism, viitorul, cele rele să se spele, cele bune să se adune în zestrea noastră pe care o purtăm cu noi şi o transmitem mai departe copiilor.

    Ce poate fi mai frumos ca sub luminile focurilor de artificii, atunci când închinăm o cupă de şampanie, să spunem că anul nu a trecut pur şi simplu ca filele din calendar, ci unul în care am adunat, pentru noi şi pentru cei de lângă noi, încă un strop de fericire, de bunătate, că munca, ideile, inteligenţa, dăruirea noastră au contribuit la binele comun. Anul 2016 nu a fost unul uşor, însă, dincolo de necazuri, de neîmpliniri, de provocările la care am fost martori, a biruit raţiunea, cea care ne individualizează şi ne caracterizează ca fiinţe umane, încărcaţi cu povara atât de grea şi de dulce a supravieţuirii împreună.

    Ce ne dorim de la anul 2017? Ce-i dorim anului ce vine? Ce ne dorim nouă? Sunt întrebări pe care, cu siguranţă, fiecare dintre noi le va rosti în secundele ce preced intrarea în noul an. Şi tot noi suntem chemaţi să găsim răspunsurile.

    Din acest colţ de rubrică, în care ne regăsim zilnic, vă doresc toate cele bune, gânduri curate, spor în toate şi un an în care iubirea şi credinţa să triumfe.

    De la 1 ianuarie 2017, pașaportul va fi mai ieftin

      Bacauanii vor plati mai putin pentru pasaport. Mai exact, 1 leu pâna la 3 lei mai putin. Potrivit Companiei Nationale „Imprimeria Nationala”, modificarea taxei se datoreaza diminuarii cotei de TVA de la 20 la suta la 19 la suta, prevazuta la art. 291, alin. l, lit. b din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Modificarea se aplica incepând cu 1 ianuarie 2017, iar taxele de pasaport, asa cum sunt ele definite în O.U.G. nr.41/2016 privind stabilirea unor masuri de simplificare la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte normative, vor fi urmatoarele: un pasaport temporar va fi 218 lei (fata de 219 lei), pentru un pasaport electronic simplu, cu valabilitate de 5 ani, eliberat persoanelor peste 12 ani, se va achita o taxa 280 lei (fata de 283 lei), iar pentru pasaportul electronic simplu, cu valabilitate 3 ani, eliberat minorilor sub 12 ani, bacauanii vor plati 256 lei (fata de 258 lei).

      „In cazul in care contravaloarea documentelor mentionate anterior este achitata inainte de 1 ianuarie 2017 si solicitarea (cererea de eliberare) este inregistrata dupa aceasta data, nu se va proceda la restituirea diferentei de pret, pasapoartele fiind eliberate la pretul achitat”, a declarat comisar sef de politie Florentina Neamtu, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau

      In ultimele zile ale anului 2016, la Serviciul Pasapoarte s-a observat o solicitare mai mare din partea bacauanilor care au plecat de sarbatori sa-si viziteze rudele aflate in strainatate, decât a celor care au venit acasa, sa petreaca sarbatorile in familie.

      Urări de Anul Nou: Cosmin Necula, Primarul Bacăului

      Eu cred că e foarte important ca anul care vine să ne gândim toți în această comunitate că sunt foarte multe lucruri care ne unesc și poate mult mai puține care ne despart.

      Cred că trebuie să ne gândim foarte mult la copiii noștri, să ne gândim la cei care sunt alături de noi, la cei care suferă, pentru că, până la urmă, noi toți cei din această comunitate reușim împreună să facem lucrurile mai bune.

      Și așa cum am reușit și pentru copiii cu nevoi speciale, așa sunt convins că vom reuși și anul viitor să ne facem o comunitate frumoasă, înfloritoare, fără ură, fără dezbinare, fără poziții antagonice. Până la urmă cred și sunt convins că împreună vom găsi un drum bun pentru orașul nostru, un drum bun pentru toți cei care cresc în acest oraș, să îi facem pe toți să se întoarcă acasă.

      Urări de Anul Nou: Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău

      Urez băcăuanilor ceea ce îmi doresc și mie: să găsim puterea de a ne ierta pe noi înșine și pe ceilalți, să lăsăm toate relele pentru a păși în 2017 însoțiți numai de gânduri bune, curate, să avem dorința de a privi înainte cu mai multă încredere și implicare.

      Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru a fi mai buni, mai înțelepți, mai uniți, pentru a fi niște oameni sănătoși atât la trup, cât și la suflet.

      Îmi doresc să ne folosim toată energia pentru a fi buni cetățeni, care vor și pot să muncească, dar și să se bucure împreună, într-un județ puternic și bun, precum locuitorii săi. La mulți ani!

      Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău

      Razboiul presei românesti, inainte de Marele Razboi

      Răzvan Bibire

      Intre 1914 si 1916 ambasadele principalelor tari combatante au subventionat masiv presa romaneasca incercand sa obtina simpatia opiniei publice. Germania, Franta si Anglia au platit ziare si publicisti care, prin articole, sa determine intrarea Romaniei in razboi de partea uneia sau alteia din cele doua aliante.

      Izbucnirea Primului Razboi Mondial, in 1914, oferea Romaniei trei posibilitati: sa lupte alaturi de Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria), sa intre alaturi de Antanta (Franta, Anglia, Rusia) sau sa ramana neutra.

      Doi ani, Guvernul a preferat neutralitatea. In culise, insa, se ducea o lupta intensa pentru orientarea tarii de o parte sau alta. Razboiul din umbra pentru cucerirea simpatiilor opiniei publice s-a dat prin intermediul ziarelor.

      Pamfil Seicaru scrie, in “Istoria Presei”, ca legatiile Frantei, Rusiei, Angliei si Germaniei primisera fonduri pentru cumpararea de ziare, infiintarea unor ziare noi si pentru cumpararea oamenilor politici.

      Ziarele Adevarul si Dimineata se orientasera spre Franta si Anglia. Dreptatea, Seara, Minerva, devenisera pro-germane.

      Ziarul Moldova de la Iasi (apropiat de PP Carp) incepu o campanie anti-ruseasca, la fel si Opinia, din acelasi oras, ziar care fusese infiintat de Al. A. Badarau si Take Ionescu. Noua orientare a publicatiei a dus, de altfel, la departarea celor doi, Take Ionescu fiind un filo-englez.

      Slavici – filo-german

      In 1914 apare ziarul Ziua, de orientare pro-germana, infiintat de Ioan Slavici. Banii, zice Seicaru, ar fi venit de la Legatia Germaniei prin intermediul ginerelui lui Slavici.

      Surprinzatoarea orientare a lui Ioan Slavici, un critic cunoscut al Austro-Ungariei, ar fi fost data de credinta ca, intre pericolul austriaco-german si cel rusesc, ultimul era mult mai mare pentru Romania.

      Problema era, insa, ca orientarea politica a lui Ioan Slavici era exploatata de presa maghiara. Astfel ca romanii transilvaneni si bucovineni refugiati in Regat au declansat o serie de manifestatii de protest.

      Pamfil Seicaru spune ca manifestatiile ostile din fata redactiei ziarului Ziua devenisera o obisnuinta. Exemplare din Seara, Ziua, Dreptatea sau Minerva erau arse in piata Teatrului National.

      Un gazetar ardelean, pe nume Drumaru, crease un grup numit Garda Demnitatii Nationale, care se ocupa de manifestatii. Un an mai tarziu, insa, dupa ce a primit bani de la legatia germana, a inceput sa publice brosuri in care erau atacati refugiatii transilvaneni.

      Tot in 1914 apare ziarul Steagul, finantat de Al. Marghiloman, de orientare pro-germana. Directorul publicatiei era C. Bacalbasa.

      Lupta pentru Universul

      Ziarul Universul fusese infiinat de un italian, Luigi Cazzavillan, in 1884. Ziarul devenise popular pentru ca introdusese faptul divers, ilustratia, scazuse pretul, aparea dimineata, in timp ce celelalte apareau la pranz, si era, vorba italianului “niti cu aia, niti cu aia”.

      La batranete, Cazzavilan se casatoreste cu o tiganca sin tipografie, care ii cazuse cu tronc. Eleonora se ocupa cu pusul foilor in masina de tiparit. Dupa ce moare italianul, Eleonora Cazzavillan se casatoreste, in 1909, cu un marunt functionar, Nae Dumitrescu-Campina. Pamfil Seicaru relateaza ca acesta habar nu avea de presa, insa nota cu sarguinta, in fiecare zi, greselile de tipar.

      In 1914 germanii reusesc sa ajunga primii la Universul. Intai au fost cumparati redactorii si, mai apoi, directorul Nae Dumitrescu. Interesul nemtilor nu era atat publicarea unor articole favorabile Germaniei, cat sublinierea victoriilor Puterilor Centrale sau a infrangerilor Antantei. Cu litere cat mai mari, pe prima pagina.

      Intra in scena Take Ionescu

      Take Ionescu se ocupa cu propaganda pentru Anglia si Franta. Era consilierul Guvernului englez pe probleme romanesti si ambasadorul britanic primise instructiuni precise sa nu-i iasa din cuvant.

      Pentru a contracara influenta germana de la Universul se foloseste de avocatul ziarului, Stelian Popescu. Acesta ii castiga increderea Eleonorei, si-i povesteste aventurile sotului ei, Nae Dumitrescu, care o insela frecvent.

      Stelian Popescu obtine un contract de arenda al ziarului atsfel ca il indeparteaza pe Nae de la conducerea publicatiei. Insa, Nae si Eleonora se impaca. Vor ziarul inapoi. Se ajunge la Tribunal iar avocatul lui Popescu este chiar Take Ionescu.

      Pana la terminarea procesului, Tribunalul numeste drept custode la Universul un general iesit la pensie care incepe sa scrie articole pro – franceze si pro-engleze.

      Se pare ca, in final, Eleonora ar fi castigat procesul. In iulie 1916, insa, balconul de fier de la vila in care locuiau proprietarii ziarului Universul se prabuseste cu tot cu Eleonora. Femeia moare iar, ulterior, Stelian Popescu rascumpara drepturile mostenitorilor pentru ziar.

      “Erau in joc nu un contract de arendare ci interese politice mult mai mari. O luna mai tarziu, Romania intra in razboi contra Puterilor Centrale” – concluzioneaza Pamfil Seicaru.

      A fost un atentat pus la cale de servciile secrete romanesti? Nu vom sti.

      Balacarelile lui Arghezi

      Revista lui N.D. Cocea, Facla, primise bani de la francezi si cumparase o tipografie. Evident, revista ducea o propaganda virulenta anti-germana.

      Tudor Arghezi, vechi prieten de-al lui Cocea, pe care acesta il lansase in 1910, primeste bani sa scoata revista Cronica, cu Gala Galaction director.

      Odata cu banii primeste si ordinul sa-l atace pe Cocea. Incepe una din cele mai oribile balacareli de presa. Arghezi il ataca pe Cocea, dezvaluind legaturile sale homosexuale (care, in parte erau deja cunoscute, Cocea insusi declarand in fata unui judecator care ancheta atacul din gelozie a unui servitor asupra unui amic: “Nici un articol din codul penal nu mã împiedicã sã dau sezutului meu folosirea care-mi place”.

      De atacurile lui Arghezi nu scapa nici sora lui N.D. Cocea.

      In replica, N.D. Cocea, aminteste ca o fotografie nud a lui Arghezi s-ar gasi pe biroul unui homosexual notoriu (Al. Bogdan – Pitesti, directorul ziarului Seara), ca mama sa e unguroaica si ca a fost bucatareasa.

      Sa concluzionam ca, pana la 1916, opinia publica a fost pregatita in directia unei aliante cu Antanta. Atat de puternic devenise sentimentul anti-german, incat studentii l-au luat la bataie pe profesorul Vasile Pârvan, fondatorul scolii române de arheologie, pentru ca manifestase simpatii pro-germane. Desi lucrul era de inteles, avand in vedere ca Pârvan studiase in Germania.