miercuri, 31 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2822

Interesele maghiare din România

de
Răzvan Bibire
-

Două companii producătoare de bere din România au o disputa comercială legata de utilizarea unei mărci. Până aici, nimic spectaculos, lupta se dă în Justiție, ambele părți se apăra cu argumente. Tribunalul decide ca, până la finalizarea disputei, firma acuzată să nu mai comercializeze berea acuzată a avea un nume prea apropiat de cel deținut de firma acuzatoare. Iarăși, o decizie normală. Anormalul intervine în momentul în care Guvernul maghiar decide să intervină în această dispută.

Am reținut că procesul se desfășoară în România, între companii înregistrate în România, la un tribunal românesc. Da, dar compania acuzată este din Miercurea Ciuc și are site-ul scris numai în maghiară, pe un domeniu cu extensia „.hu” iar la adresă are trecut „Hargita megye, Székelyföld”, adică, „județul Hargita, Ținutul Secuiesc”.

Firma producea o bere denumită „Igazi Csíki Sör”, adică „adevărata bere de Ciuc”, lucru care a deranjat compania Heineken, care deține marca de bere „Ciuc”. Procesul, însă, a deranjat Guvernul maghiar, care, în weekendul care tocmai s-a încheiat și-a trimis emisarii la fața locului, să „protejeze interesele maghiare”, după cum a transmis agenția oficială MTI. În același timp, reprezentanții guvernului maghiar au cerut conducerii Heineken din Ungaria și ambasadorului olandez să intervină pentru a se „găsi o soluție”. János Lázár, șeful de cabinet al premierului maghiar, a amenințat, însă, că dacă Heineken nu va coopera și va continua să „calce în picioare” firma din Miercurea Ciuc, guvernul are la îndemână instrumentele necesare pentru a proteja „interesele maghiare”.

Problema prezentată ridică numeroase semne de întrebare. De când o dispută comercială care are loc în România, e o problemă maghiară? Cât mai permite guvernul român trimișilor guvernului maghiar să se plimbe nestingheriți și să facă anchete prin România? De când o dispută aflată pe rolul unui tribunal este transformată în instrument politic? Dacă eu încep să produc Koka Kola și Coca Cola mă dă în judecată pe motiv de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, va exista vreun guvern care să amenințe managerii companiei și pe ambasadorul american cu represalii daca nu mă lasă în pace?

Este clar că acțiunea guvernului de la Budapesta este una politică. În lumea civilizată, o dispută comercială, mai ales una despre o marcă, se rezolvă la tribunal. Dar Ungaria vrea să demonstreze că își poate proiecta forța și peste granițe, că își poate „proteja” cetățenii și în exterior, mai ales dacă se luptă cu câte un Goliat cum e Heineken.

Naționala de fotbal nevăzători joacă la Bacău calificarea la “europene”

de
Florin Ștefănescu
-

În perioada 1-9 aprilie baza sportivă T.N.T. Bacău va găzdui un turneu de calificare pentru Campionatul European de Fotbal ce va avea loc în luna august în Germania. Mai multe detalii despre acest eveniment aflăm de la Mihai Rusu, director de proiect și director de programe al bazei sportive băcăuane.

-Câte echipe vor participa la acest turneu și cum se va juca?
-Este vorba de prima ediție a unui turneu de calificare, în vederea Campionatului European de Fotbal pentru Nevăzători. La acest turneu, care se va desfăsura în perioada 1-9 aprilie vor participa echipele reprezentative ale Irlandei, României, Republicii Modova, Cehiei, Belarus, Albaniei, Greciei și Georgia. Cele opt echipe vor fi împărțite in două grupe. În grupa A, echipa națională de fotbal pentru nevăzători a României se va confrunta cu echipele Irlandei, Georgiei și Albaniei, urmând ca celelalte 4 echipe să formeze grupa B. Se va juca în sistem „fiecare cu fiecare”, după care vor urma semifinalele și finala. Finalistele se vor califica la turneul final.

-Odata ce se va desfășura un turneu de calificare înseamnă că va exista și un turneu final.
-Exact. Turneul final va avea loc între 17 și 27 august și va avea loc la Berlin în Germania. Acolo vor participa două din echipele calificate din turneul care va avea loc la noi în Bacău, plus echipele deja calificate, între acestea fiind Turcia, care este campioană europeană, Marea Britanie, Spania, Germania și o parte din țările nordice, acolo unde acest sport este foarte bine dezvoltat.

-Cine organizează acest turneu?
-Trebuie să spun, înainte de toate, că, organizatorii acestui eveniment sunt Federația Internațională a Sporturilor pentru Nevăzători (I.B.S.A.). Ei sunt cei care se ocupă de promovarea sporturilor pentru nevăzători, pentru că autoritatea internațională este Comitetul Internațional Paralimpic.

I.B.S.A. a fost creată în 1981 și a fost înregistrată la Consiliul Sporturilor Naționale din Spania. Ca element interesant, Comitetul Sporturilor pentru Nevăzători, au în tutela lor Loteria Spaniolă cea care i-a finanțat. Tocmai din acest motiv, sediul I.B.S.A. era în Spania, până în anul 2014 când s-a mutat la Bonn în Germania. Ca sport paralimpic, fotbalul pentru nevăzători a debutat în 2004 la Atena, în 2012 a avut o prezență interesantă la Londra, iar în 2016, la Rio, s-a constat o creștere a numărului de echipe participante. Tocmai de aceea, de această dată se ține și un turneu de calificare. Până acum se mergea direct la turneele finale.

-Cum a ajuns T.N.T. Bacău să fie gazda acestui turneu?
-În primul rând trebuie să spun că este un sport foarte puțin cunoscut pentru Bacău, pentru zona noastră și chiar pentru România. Noi am fost contactați de campioana europeană, Turcia, care avea nevoie de un loc în care să-și desfășoare cantonamentul înaintea Olimpiadei de la Rio. Noi am fost atractivi pentru ei, și am fost recomandați datorită elementului de servicii integrate. Noi nu avem doar terenurile de fotbal. Avem un tot unitar care funcționează ca un circuit. Avem bar și snack-bar, avem bazin, piscină, sală de forță, cabinete de recuperare medicală sportivă și kinetoterapie. Avănd toate acestea la un loc, a făcut ca baza T.N.T. să fie o destinație atractivă pentru cantonament. În aceste condiții, au venit la noi și au fost foarte încântați, drept dovadă, au mai venit odată. Apoi au fost la Rio, unde au avut o performanță foarte bună chiar dacă echipa Braziliei a fost câștigătoare. Având această experiență am putut să mergem la un nivel mai sus. Prin Comitetul Național Paralimpic am organizat în octombrie anul trecut un mic turneu internațional la care au participat Germania, Republica Moldova și România. În urma acestui trial, câștigat de Germania, noi am acumulat experiență. Și de acolo, noi ne-am depus candidatura la I.B.S.A. pentru a desfășura la noi acest turneu de calificare pentru Campionatul European. Pentru organizarea acestui turneu de calificare și-a mai depus candidatura și un club din Albania, dar noi am avut căștig de cauză. De aici, noi ne vom dori mult mai mult, vom dori să dezvoltăm și să devenim Centru Național Paralimpic, să fim un punct important pe harta sporturilor paralimpice.

-Care va fi impactul acestui eveniment?
-Trebuie subliniat că acest eveniment va fi foarte important pentru zona locală, pentru regiune și pentru România în general. Din câte știu eu, România nu a găzduit în istoria ei recentă un turneu paralimpic de o astfel anvergură. Federația Română a Sportului pentru Persoanele cu Handicap există din 1990, deci este o fedarație tânără. Revenind la eveniment, trebuie spus că are un impact și la nivel european, ceea ce va plasa Bacăul ca punct important pe harta sporturilor paralimpice. Nu mai vorbim de faptul că acest eveniment se produce în anul în care Bacăul este Oraș European al Sportului.

-Cum v-ați axat pe această direcție, a sportului paralimpic?
-Cred că am fost impresionați, pentru că vezi niște jucători care au o deficiență față de noi cei care avem darul de a vedea. Ei au avut două opțiuni: să rămână și să le fie milă unii de alții, sau, să reușească și să performeze într-un sport. E firesc sa fii impresionat, iar jocul în sine este inedit, cu reguli specifice și se joacă într-un anumit fel.

-Ne puteți da anumite caracteristi ale jocului?
-În primul rând mărimea terenului este similară celui de futsal, se joacă 5 plus 1 jucători în echipă în reprize de căte 25 de minute. Portarul este văzător, jucătorii de câmp sunt nevăzători sau parțial nevăzători și poartă niște ochelari speciali prin care nu se vede nimic și se joacă cu o minge specială. Dar cred că e mai interesant să-i vedeți. Când i-am văzut cum joacă, am realizat că este un sector neexploatat, iar noi, având facilitățile necesare, putem să-l dezvoltăm. Avem o relație foarte bună cu Comitetul Național Paralimpic, și cu ce avem noi aici, cred că putem aduce un plusvaloare acestui sport.

-Cu ce lot atacă România acest turneu de calificare ?
-Lotul naționalei noastre este condus și pregătit de antrenorul principal Sorin Lăpădat. Portari : Vlad Tofan și Marius Corolea. Lucători de câmp : Alexandru Cucu, Cosmin Calotă, Ionuț Anton, Mihai Nistor, Adriani Botez, Florin Kovacs și Tiberiu Păun.

Au parte și de medalii

de
Dan Sion
-

Obiective depășite pentru clubul Kanku Dai Bacău la Campionatul Național de karate WKF/ ESKU de la Ploiești. Asta chiar și in condițiile în care băcăuanii au participat la competiție doar în a doua zi de concurs. Motivul?

Cu o zi mai devreme, Andrei Cosmin Olariu și Timeea Ungureanu au fost prezenți la Olimpiadele de Geografie și Religie, la care au obținut punctaje maxime. Karateka antrenați de Octavian Adam, Larisa Adam, Stelian Ungureanu și Andrei Olariu se ghidează, deci, după sintagma „ai carte, ai parte”. La Ploiești, sportivii de la Kanku Dai au avut parte inclusiv de medalii: una de aur, trei de argint si de trei de bronz.

Timeea Ungureanu a cucerit aurul la Fukugo si bronzul la Shobu Ippon, Andrei Cosmin Ungureanu a fost, la rândul său, dublu medaliat (argint la Fukugo si bronz la Shobu Ippon), în timp ce Marco Ciubotaru (argint), Cosmin Cozma (argint) si Alex Roznoveanu (bronz) au urcat pe podiumul de premiere la Shobu Ippon. Bilanțul a fost completat cu locul 4 ocupat de Ana Maria Olariu la kata WKF. „Ana Maria Olariu a avut un program foarte bun, în ciuda unui program de tragere la sorți eronat”, a precizat antrenorul Octav ASdam.

Cum erau determinați tinerii băcăuani să se drogheze

    de
    Cătălina Chifu
    -

    O substanţă nouă cu efecte psihoactive, folosită pentru fabricarea etnobotanicelor, a intrat recent pe „piaţa” băcăuană. Substanţa se vinde pe internet cu menţiunea că NU este pentru consum uman. Parcul de lângă Club 60+ era unul din locurile preferate de traficanţi pentru distribuţia etnobotanicelor.

    O reţea cu 25 de traficanţi a fost anihilată, anul trecut, de către procurorii DIICOT. Majoritatea sunt tineri, la fel ca şi consumatorii care le cumpărau produsele, unii de 2-3 ori pe săptămână, alţii de 4-5 ori pe zi. A.A., zis „Pletosu”, este cel care a constituit, în 2016, împreună cu alţi inculpaţi, un grup infracţional organizat, spun procurorii, „şi a cumpărat, prin comandă de pe anumite site-uri pe internet, fabricat, ambalat, distribuit şi pus în vânzare, atât direct, cât şi prin intermediul altor persoane coordonate de acesta, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către diferiţi consumatori din judeţul Bacău”.

    Reţeaua, mai explică anchetatorii, era structurată pe mai multe paliere – A.A. era cel care cumpăra produse cu efecte psihoactive, sub formă de praf, din care fabrica artizanal etnobotanice, dizolvând respectiva substanţă cu alcool etilic şi amestecând-o cu plante de ceai. Produsele erau ascunse într-un apartament închiriat din Constanţa, unde locuiau mama şi sora lui A.A. Acolo erau porţionate şi ambalate în plicuri, după care erau transportate în locuinţe din Bacău şi distribuite dealer-ilor sau direct consumatorilor.

    Substanţă nouă cu efecte psihoactive

    „Pletosu” a declarat în faţa anchetatorilor că, pe la sfârşitul lui 2015, a căutat pe diferite site-uri canabinoizi sintetici şi a găsit un site unde se vindea o substanţă nouă cu efecte psihoactive despre care se menţiona că NU este pentru consum uman. Costa 15 lire gramul. Mai întâi a comandat 3 grame de substanţă, apoi 25 de grame, ajungând în scurt timp la comenzi de 250 de grame. Substanţele i-au fost livrate prin poştă.

    Primele doze erau gratuite pentru clienţii noi

    Numai în municipiul Bacău, au fost identificaţi până în prezent mai mult de 100 de consumatori aprovizionaţi de această reţea, la preţuri de 10-20 lei/plicul. Primele doze, au povestit ei, erau gratuite pentru clienţii noi. Dacă erau indecişi, „oferta” se întindea chiar pe trei-patru zile sau le erau date produse pe datorie. În medie, consumatorii cumpărau de două ori pe săptămână, câte 2 plicuri, dar au fost tineri care au ajuns să consume 4 plicuri/zi sau chiar 10-15 doze. Practic, un calcul simplu arată că un consumator cheltuia săptâmânal 250 – 700 de lei. Conform procurorilor, numai „Pletosu” a câştigat, în doar opt luni, 32.880 lei, din vânzarea etnobotanicelor. Distribuţia se făcea în Parcul Nord, zona Stadionului – Cascada, diferite cafenele şi cluburi, în parcul de lângă Club 60+ şi lângă blocul „Pensionarilor” de pe Aleea Parcului.

    A.A. a fost acuzat şi de spălare de bani, după ce anchetatorii au descoperit că sumele obţinute din vânzarea de etnobotanice erau depuse în conturile mamei, deschise la diferite bănci. Şi dealerii aveau dispoziţie să depună banii tot în conturile mamei lui „Pletosu”. Acuzaţiile nu se opresc aici pentru unii membri ai grupării. A.A. şi M.I.C. au cumpărat, pentru consum propriu, spun ei, droguri de risc (cannabis), iar în locuinţa lui C.A. au fost descoperite echipamente software folosite pentru falsificarea instrumentelor de plată. Dosarul se judecă la Tribunalul Bacău şi a avut luna trecută primul termen pe fond. (Cătălina Chifu)

    Puţini consumatori ajung la spital

    La Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău au fost înregistraţi, anul trecut, 26 de consumatori de alcool şi droguri, care au ajuns la Urgenţe şi apoi în secţia de Psihiatrie pentru tratament, iar în 2015 au fost 24 de pacienţi. Oficialii unităţii medicale spun că acestea sunt doar cazurile declarate sau care sunt incluse în statisticile lor după ce o persoană adună cinci – şase prezentări la spital cu aceleaşi simptome. „Dintre pacienţii înregistraţi în 2016, 21 aveau vârste cuprinse între 15 şi 24 ani şi 5 între 25 – 34 de ani, iar în 2015, 8 au fost din grupa de vârstă 15 – 24 ani şi 16 din grupa de vârstă 25 – 34 ani, toţi fiind bărbaţi”, a declarat Mirela Romaneţ, purtător de cuvânt la SJU Bacău. Secţia de Psihiatrie Bacău are 60 de paturi şi anual sunt internaţi aici peste 3.000 de bolnavi. (G.P.)

    Parincea: Sărăcia goleşte casele ţăranilor

      de
      Ramona Ionescu
      -

      În lipsa unor locuri de muncă care să le asigure traiul de zi cu zi în comuna Parincea, mulţi tineri au plecat să muncească în străinătate. După ce s-au stabilit în Italia, Spania, Anglia sau Olanda, cei plecaţi şi-au chemat ulterior şi rudele. Anii au trecut, iar în lipsa lor, casele au ajuns în paragină. Mulţi din cei plecaţi, poate nici nu mai au de gând să se întoarcă.

      În lipsa proprietarilor, au dispărut gardurile de scânduri şi pe alocuri chiar uşile şi ferestrele. Unele dintre casele abandonate mai au stăpân, însă, multe dintre ele, au rămas de izbelişte, după ce proprietarii au murit. Tabloul de ansamblu este trist, iar casele abandonate parcă stau să moară.

      “Casele bătrâneşti au fost abandonate, iar în multe cazuri nu mai există moştenitori care să se îngrijească de ele. În alte situaţii, tineretul a plecat în lume şi cine a dat de o brumă de bani nu mai vrea să audă de sărăcia din Parincea. Păcat că s-a ajuns în această situaţie. Ar trebui găsite soluţii ca să menţinem tinerii în comunitate. Cu migraţia asta a tineretului, nu o să mai aibă cine munci pământul!”, declară Viorel Botezatu, localnic

      Oamenii locului spun că atât timp cât terenul şi casa au un proprietar, n-ar strica să existe o lege care să-l oblige pe acesta să îngrijească de gospodărie.

      A venit vremea însămânţării în “patria legumelor”

      de
      Ramona Ionescu
      -
      Aurica Ţârlea

      Cum s-a topit zăpada şi a dat colţul ierbii, familiile de legumicultori din comuna Pânceşti au început să-şi facă planurile pentru culturile de anul acesta. Vremea în încălzire este numai bună pentru însămânţat.

      Chiar dacă majoritatea legumicultorilor deţin terenuri şi sere la Dieneţ, răsadurile se pun acasă, în grădina din spate, ascunsă de ochii curioşilor, acolo unde aproape fiecare familie are câte o seră. Familia Ţârlea din comuna Pânceşti şi-a făcut calculele şi a tras linie.

      Anul acesta vor cultiva ardei, gogoşari, varză şi roşii. Se pare că aceste legume se vând mai bine decât altele. Cât priveşte sămânţa, acesta este cât se poate de bio, fiind recoltată din producţie proprie.

      “Punem sămânţă de-a noastră că ştim sigur ce iese. Am încercat şi noi să face răsaduri cu sămânţă certificată, dar nu am avut aceeaşi producţie. Dacă am stat toată iarna, din martie şi până în octombrie suntem numai pe câmp. Răsadurile urmează să fie plantate la Dieneţ, trebuie refăcută în totalitate instalaţia de udat, după care încep grijile. Sperăm ca anul acesta să ne ferească Dumnezeu de ploi acide, că astea ne omoară. Dacă ploaia e curată, atunci şi plantele cresc şi dau rod. Legumicultura rămâne totuşi o loterie. Poţi să câştigi, dar poţi la fel de bine să pierzi toată munca de un an”, declară Aurica Ţârlea, legumicultor

      Pe femeie am găsit-o la poartă, dereticând. Vremea frumoasă nu-i dă pace şi trebuie să facă ceva. Sera din spatele casei este în grija fiului şi a norei, un cuplu tânăr, care va prelua într-o zi afacerea familiei. Curioasă, nora se apropie de mama soacră şi completează cu lux de amănunte întregul proces de la însămânţare şi până la recoltare, însă, doreşte să rămână în anonimat. “Dacă dă o ploaie acidă peste răsaduri, cade toată floarea. Nu dăm cu erbicid, pentru că acesta afectează plantele, aşa că o să tot fie de prăşit. Picurătoarele trebuie şi ele verificate periodic pentru că se mai înfundă, iar în tot acest timp vom fi pe câmp. Dacă avem un an roditor, mare parte din marfă o vindem en-gross. Mai stăm şi la tarabă, pentru că pierdem mult la en-gross. La câmp este însă mult de muncă şi trebuie să avem în vedere multe alte lucruri. Clienţii noştri ne judecă şi încearcă să mai negocieze la preţ, însă, dacă ar şti câtă muncă depunem până să ajungă marfa pe tarabă, ne-ar da bani în plus”, spune femeia.

      La un moment dat, în pragul porţii apare şi Constantin Ţârlea. Plin de unsoare pe mâini, curăţa de zor o piesă de tractor. Era clar că treburile au o rânduială în familia Ţârlea. Tatăl se ocupa de tractoare, mama avea grijă de gospodărie şi d’ale gurii, iar tânăra generaţie avea în grijă sera. Întrebaţi dacă se câştigă bine din legumicultură, membrii familiei Ţârlea au răspuns unitar: “dacă vremea ne va fi favorabilă, atunci vom câştiga bani frumoşi”.

      Dănuţ Botezatu, un militar pasionat de bucătărie: „Bucătarului îi trebuie gust”

      de
      Ramona Ionescu
      -

      În rândul militarilor, maistrul militar Dănuţ Botezatu şi-a făcut un renume şi anume, acela de bucătar desăvârşit, un tip pasionat de bucătărie şi persoana care a adus vechea bucătărie de popotă la standarde actuale.

      M.m. Dănuţ Botezatu este încadrat la Batalionul 631 Tancuri „Oituz” Bacău – subofiţer de Stat Major -, iar din anul 1988 a făcut istorie în bucătărie, devenind renumit în garnizoana Bacău. A urmat Şcoala Militară la Sibiu, iar din 1988 şi până în anul 2005 a fost maistru militar bucătar. Din anul 2001 şi până în anul 2005 a lucrat la Tancuri, în popota unităţii militare. Cantina deserveşte în prezent atât Batalionul 631 Tancuri „Oituz” Bacău, cât şi Batalionul 635 Apărare Antiaeriană „Precista” Bacău.

      Între 2005 şi 2010, o perioadă traversată de schimbări în armata română, lucrurile au stagnat cu bucătăria, iar schimbarea în bine a venit în anul 2010. Pentru că a dorit să le ofere militarilor o mâncare sănătoasă, bogată caloric şi proaspătă, m.m. Dănuţ Botezatu a început să facă demersuri către forurile superioare în vederea schimbării utilajelor din bucătărie. „Schimbarea a venit din 2010 încoace pentru că nu mai puteam face meniuri diversificate, sănătoase.

      Aparatura era foarte veche şi se impuneau schimbări urgente. Insistând la eşalonul superior am primit în sfârşit dotările cerute. Echipamentul nou a venit la sfârşitul anului 2015, iar montatul a durat câteva luni pentru că s-a schimbat inclusiv reţeaua de gaze, amplasamentul hotei etc. Atunci a fost un moment de tristeţe, pentru că nu se mai putea găti”, declară m.m. Dănuţ Botezatu.

      El spune că în armată se doreşte extinderea meseriei de bucătar şi se pune accentul pe servirea unei mese bune şi sănătoase. Militarii pot avea dublă calificare, iar meseria de bucătar poate fi una dintre acestea. Există dealtfel în cadrul Ministerului Apărării Naţionale o unitate de pregătire a bucătarilor.

      „Igiena, calitatea produselor şi cantitatea mâncării sunt regulile de aur în bucătărie. De când avem echipament nou, mâncarea se face mai mult la cuptor, pentru că astfel nu se pierd atât de multe vitamine. Un bucătar bun trebuie să aibă în primul rând gust. Dacă nu ştii să pui suficient condiment în mâncare, preparatul nu va fi apreciat”, spune m.m. Dănuţ Botezatu.

      Surpriza din meniu

      Gustul este cu atât mai important cu cât, în funcţie de bugetul alocat, bucătarul trebuie să facă minuni în bucătărie. Un meniu complet costă 8 lei, iar cei care optează doar pentru felul II pot mânca pe săturate cu doar 5 lei. Meniul este variat şi echilibrat caloric, iar o dată pe săptămână, bucătarii vin cu o reţetă surpriză care nu a mai fost în meniu.

      „Militarii ştiu despre «surpriza din meniu» şi o aşteaptă nerăbdători. Nu le divulgăm gustarea sau desertul, iar surpriza vine direct în farfurie. Poate fi un sos de smântână cu ciuperci, peşte la grătar, meltz, gulaş sau pizza. Dacă ne ducem spre desert, pe care nu îl regăsesc în meniu, atunci, le îndulceam ziua cu pandişpan, gogoşi, clătite şi chiar eclere făcute în bucătărie. Am făcut toate acestea atunci când s-a putut, pentru că suntem legaţi de partea financiară”, declară Botezatu.

      La comun

      Partea frumoasă la popota Batalionului 631 Tancuri „Oituz” Bacău este aceea că indiferent de grad sau funcţie, toată lumea mănâncă la comun. Ce serveşte ofiţerul, mănâncă şi soldatul. Astfel se leagă prietenii, dispar inhibiţii şi se întrezăresc zâmbete. Uneori, militarii vin cu propuneri de reţete şi se divulgă secrete ale bucătăriei.

      Important este ca cel ce face mâncarea să menţină un gust mediu. Aşa poate mânca toată lumea, iar cine doreşte un gust mai sărat sau picant are la dispoziţie condimentele necesare. În prezent, m.m. Dănuţ Botezatu nu mai lucrează în bucătărie, însă, atunci când i se cere un sfat, îl oferă cu drag bucătarului. Pasiunea pentru gătit l-a determinat să schimbe lucruri în unitatea sa. El spune că în bucătărie nu contează cantitatea produselor, ci asocierea lor. Ingredientele trebuie să fie neapărat proaspete, felul I şi felul II trebuie să se completeze, astfel încât să existe un echilibru în farfurie.

      Super eroi la Buhoci

        de
        Ramona Ionescu
        -

        Cum mergi spre centrul comunei Buhoci, pe partea dreaptă, în curtea unei case vopsită în verde, tronează doi dintre super eroii din desenele animate. Este vorba despre Spiderman şi Superman. Cei doi poate ar fi trecuți uşor cu vederea dacă nu ar fi în mărime naturală. Spiderman păzeşte în poziţie de atac intrarea în gospodăria familiei Duţu, iar Superman, sprijinit de peretele casei, pare gata-gata de lansare, pentru a mai salva pe cineva dintr-o situaţie critică, aşa cum ne-a obişnuit personajul în filmele de pe marele ecrane sau din desene animate.

        O poveste încâlcită

        Curiozitatea ne-a împins să batem la poarta casei pentru a afla povestea celor două personaje. Ne-a întâmpinat Cornelia Duţu, proprietara, o femeie vioaie, volubilă, care se aşterne repede la poveşti. Se vede clar că îi place viaţa, chiar dacă povestea vieţii ei este una tristă. Ne spune că îi are în gospodărie pe cei doi super eroi de aproximativ 10 ani, iar cei care au avut iniţiativa de a-i aduce acasă au fost propriii ei copii.

        “Când am amenajat stâlpii porţii de la intrare şi am vrut să montăm pe ei vulturi şi lei, copiii mei s-au dus la un magazin care vindea pitici la marginea drumului naţional. Văzând acolo aceşti doi super eroi, le-a plăcut atât de mult ideea de a-i avea în propria curte, că i-au cumpărat şi aşa m-am trezit cu ei acasă. Erau destul de scumpi şi la vremea aceea, însă am trecut cu vederea văzând bucuria copiilor. Aşa că Spiderman ne păzeşte poarta, iar Superman are grijă de casă”, declară Cornelia Duţu, proprietara.

        Pe chipul femeii se întrezăreşte un surâs amar, îşi pleacă privirea în pământ, oftează şi ne spune că cei doi super eroi, cu puterile lor cu tot, nu au ferit-o pe deplin de necazuri. Cornelia Duţu povesteşte că în urmă cu doi ani, pe fondul unor neînţelegeri, soţul ei ar fi dat foc la casă. Grajdul, etajul casei şi nişte dependinţe au fost mistuite de flăcări, iar ce nu a distrus focul, au stricat pompierii cu apa.

        “El a declarat la poliţie că locuinţa a luat foc accidental de la nişte gunoaie cărora le-a dat foc în spatele casei. Nu este adevărat! Dar asta este o altă poveste… Nu ne-am mai înţeles, iar bărbatul a plecat la altă femeie. Viaţa merge însă mai departe şi vreau să redau casei frumuseţea de altădată. Acum nu am cu ce să o repar, însă mi-am propus ca împreună cu copiii să reparăm casa şi să o înfrumuseţăm când o să avem nişte bănuţi. În prezent, doar la parter se poate locui. Culmea este că pe super eroi i-a ocolit focul”, declară Cornelia Duţu.

        Dacă va strânge vreodată suficienţi bani ca să renoveze casa, proprietara vrea să mai cumpere câteva personaje şi să le monteze pe fiecare stâlp al gardului care împrejmuieşte casa. De la cei cinci copii are şase nepoţi şi pentru ei vrea să facă toate acestea. Proprietara spune că de multe ori au oprit în poarta casei maşini cu părinţi şi copii, iar cei mici au dorit să se fotografieze cu super eroii.

        “Avalanșă” de premii pentru elevii CN “Dimitrie Cantemir” din Onești

          de
          Ion Moraru
          -

          Grație faptului că doresc mult să studieze fenomenele fizicii, fiind atrași de această disciplină de studiu dar și înaltului profesionalism al cadrelor didactice, elevii Colegiului Național “Dimitrie Cantemir” din Onești au reușit să obțină numeroase premii în primăvara acestui an.

          Astfel, la Etapa județeană a Olimpiadei de Fizică de la Colegiul Național “Dimitrie Cantemir” au obținut primul loc și fac parte din lotul județului Bacău ce va fi prezent la Olimpiada Națională a acestui obiect de studiu elevii Andrei Negureanu, Andrei Tudor Iliescu (la clasa a VII a), Ștefan Ștefănescu, Iarina Maria Pleșoianu și Mihai Cristian Toader (la clasa a VIII a), toți fiind îndrumați de către prof. Lenuța Basoc. Din același lot, tot de la Colegiul “Cantemir” din Onești, face parte și eleva din clasa a XI a, Teodora Elena Bulichi (îndrumată de prof. Costin Dobrotă), ea fiind prezentă pentru cel de-al treilea an consecutiv ca liceană la Olimpiada Națională de Fizică, acest puternic concurs având loc în luna aprilie la Târgu Jiu.

          Este de notat faptul că la Olimpiada Județeană de Fizică de la Bacău s-au mai evidențiat și “cantemirenii” Daria Drăgan, Marian Irimia (ce au obținut premiul al II-lea), Ștefan Smarandi, Alexia Dănilă, Ioan Panțâru, Răzvan Apostu – care au fost răsplătiți cu premiul III (ei fiind îndrumați și pregătiți de prof. Lenuța Basoc). La aceeași olimpiadă s-au bucurat de obținerea unei mențiuni elevii Andrei Grigore , Victor Alecu (profesor îndrumător Lenuța Basoc) și Nicolae Gătej, el fiind îndrumat de prof. Neculai Sandu.

          “Subiectele au avut un grad de dificultate ridicat, dar pregătirea continuă m-a ajutat să depășesc toate obstacolele. Rezultatele obținute au reprezentat pentru mine o confirmare a eforturilor depuse”, a declarat elevul Ștefan Ștefănescu, ce a evidențiat și contribuția adusă de prof. Lenuța Basoc la obținerea frumoaselor rezultate, ea fiind cea care i-a insuflat dragostea pentru această disciplină de studiu – fizica.

          Un rezultat de prestigiu a fost înregistrat și la Etapa națională a Concursului „Vrănceanu – Procopiu”. Aici, eleva Teodora Bulichi, îndrumată de prof. Costin Dobrotă, a obținut mențiune. Elevii Colegiului Național “Dimitrie Cantemir” au strâns multe și frumoase rezultate și la Faza națională a Concursului de Fizică PHI.

          Astfel, la gimnaziu, elevii coordonați de profesor Lenuța Basoc au câștigat: premiul I (Mitrofan Theodor, Panțâru Ioan, Smarandi Ștefan, Negureanu Andrei, Ștefănescu Ștefan), premiul al II-lea (Murărașu Ilinca), premiul al III-lea (Apostu Răzvan, Secară Maria, Boghici Kevin, Iliescu Andrei, Ionescu Bianca, Drăgan Daria, Irimia Marian, Pleșoianu Iarina, Toader Mihai) și mențiune (Luchian Eliza, Nicolcea Gelu, Sticlaru Dragoș, Busuioc Andrei, Alecu Victor).

          La liceu, au luat: premiul I Bulichi Teodora și premiul al II-lea, Basoc Adriana și Gătej Nicolae, ei fiind coordonați de profesorii Tutunea Mariana și Neculai Sandu. La acest concurs premiul al III-lea a revenit elevei Popa Lavinia, îndrumată de prof. Costin Dobrotă și câte o mențiune au obținut elevii Chiper Georgiana, Stoica Ștefan, Lupu Valentin, Lupașcu Mihai și Șoiman Andra. De asemenea, un alt șir de succese la fizică a fost obținut de către elevii Colegiului Național “Dimitrie Cantemir” la concursurile interjudețene “Pro Fizica” și „Cygnus”.

          Pelerinajul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Trifeşti, la Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Bacău

            de
            Liviu Maftei
            -

            Lângă cazarma pompierilor militari băcăuani, de câţiva ani, se ridică un frumos lăcaş de rugăciune pentru nevoinţa credincioşilor ortodocşi din zonă. Purtând hramul Intrării Domnului în Ierusalim, biserica a polarizat activitatea spirituală a enoriaşilor beneficiind de preoţi-slujitori hranici în propovăduirea Cuvântului ziditor.

            Astfel, părintele-paroh Mihai Beicu, împreună cu mai tinerii săi colegi, preoţii Ionuţ Epure şi Vasile Ichim, a pus bazele unor tradiţii care îmbogăţesc viaţa credincioşilor. Una dintre aceste tradiţii îl reprezintă pelerinajul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Biserica Trifeşti, eveniment religios ce se desfăşoară neîntrerupt de şase ani în perioada Postului Mare.

            Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, sfânta icoană a sosit în mijlocul credincioşilor duminică, 26 martie, la ora 16.00, fiind întâmpinată cu flori de către cei ce au ţinut să fie prezenţi la venirea ei. Ea va poposi spre închinarea credincioşilor până joi, 30 martie.

            „În această perioadă, în biserica noastră se va desfăşura un program special de rugăciune specific atât Postului Învierii Domnului, cât şi acestui eveniment binecuvântat” ne-a mărturisit părintele Mihai Beicu, parohul Bisericii „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Bacău.

            „Vrem să dezmorțim comunitatea!”, afirmă Sorin Roșu, primarul comunei Parincea

            de
            Silvia Patrascanu
            -
            Sorin Rosu, primarul din Parincea

            – Ați fost viceprimar din partea PSD în mandatul trecut, prin urmare munca în administrație nu vă este deloc străină. De ce ați canditat la funcția de primar? V-ați dorit mai mult?

            – Eu sunt din comună și mulți locuitori – cunoștințe, prieteni sau colegi de partid – m-au întrebat de ce nu mă implic mai mult pentru a rezolva din problemele comunității, care nu sunt puține. În 2010, când am intrat în politică, tot la asta m-am gândit, că ar trebui să facem ceva, să nu mai stăm pe margine. Să vă vedem ce putem realiza de aici încolo…

            – Nu păreți foarte optimist.

            – Nu sunt. Promisiuni de finanțări sunt multe dar eu, până la momentul în care voi vedea proiectele aprobate, trebuie să fiu cu grijă. Avem câteva investiții care sunt foarte mari și care trebuie urmărite. Una dintre acestea e investiția în sistemul de alimentare cu apă și canalizare în satul Parincea, în valoare de 2,5 milioane de euro.

            – Nu aveți alimentare cu apă în Parincea?

            – Avem, dar instalația e foarte veche, de prin anii 70, și nu vrea nimeni să o autorizeze. Oamenii folosesc apa doar la udat grădinile. Proiectul e pregătit, avem toate avizele și urmează să-l depunem când se va deschide sesiunea, probabil la sfârșitul acesti luni sau la începutul lui aprilie. Pe PNDL vrem să asfaltăm patru kilometri de drum local în satele Parincea, Nănești și Văleni. În Parincea vrem să construim și un pod în punctul „La trei fântâni”, unde podul vechi, de lemn, s-a rupt și nu mai poate fi folosit. Face legătura între drumul județean 243 B și drumul județean 252.

            – Am primit multe sesizări, de-a lungul timpului, cu privire la starea drumului din Poieni. Oamenii erau foarte nemulțumiți.

            – Da, știu, au făcut memorii și Consiliul Județean, și la minister… Am trimis utilaje acolo, dar prea mult nu pot lucra deoarece, acum, primăvara, când e apă, mai mult strică decât să repare. E vorba despre drumul județean 243 B, care e pietruit dar e prins pentru asfaltare prin Programul Operațional Regional.

            – E chiar atât de rău?

            – Da, este, se circulă foarte greu toamna și primăvara, când se amestecă piatra cu pământul și mașinile rămân blocate în noroi. Și nu vorbim doar despre autoturismele private. La Poieni trebuie să ajungă și microbuzul școlii, Salvarea, Pompierii, deci sunt probleme.

            – Ce obiective vizați în perioada următoare? Aveți dispensar, farmacie, cămin cultural?

            – Da, chiar stăm bine în această privință, avem dispensar cu două cabinete, avem și farmacie. Vrem să reabilităm o școală din Parincea și ne-ar mai trebui un cămin cultural care să deservească locuitorii din Poieni, Năstăseni, Barna și Satu Nou. Există, acolo, o școală care nu mai funcționează și în care se fac nunți și botezuri.

            – Atât, doar botezuri și nunți? Cluburi, competiții, activități artistice nu organizează nimeni?

            – Până acum nu au fost organizate. Vreau să înființez un ansamblu folcloric, am contactat deja câteva persoane și le aștept să vină la discuții. Ne vom sfătui, apoi vom începe dermersurile.

            – Cam liniște în comuna Parincea, având în vedere că pe vremuri era „târgușor”. Avea fabrică de sifoane, abator, restaurante, o societatea culturală, instituții cum ar fi Spitalul de plasă, Judecătoria de Pace, Banca Populară, Secția de Jandarmi, dar și Casa Națională, care avea o sală de teatru și găzduia conferințe științifice.

            – Așa este, dar mulți ani nu s-a mai făcut nimic. Exact asta vă spuneam, că am simțit nevoia, eu și echipa mea, să ne implicăm și să dezmorțim comunitatea. Nici tinerii plecați la școli nu se mai întorc. La Ungureni și Horgești, pentru că se organizează în fiecare an Ziua Comunei, tineretul vine acasă.

            – De ce nu s-a făcut nimic? Primăria nu a vrut sau oamenii nu au cerut?

            – Oamenii au cerut, dar nu s-a dorit. Eu îmi doresc foarte mult să înviorăm viața comunei, să-i dăm un suflu nou. Asta ar însemna să avem un ansamblu folcloric, să organizăm sărbători, evenimente, să înființăm o echipă de fotbal, eventual să ne înfrățim cu o altă localitate. Se pot face multe, dar trebuie să o luăm treptat.

            – Concret, ce puteți face în acest an?

            – Trebuie să terminăm de asfaltat drumul din satul Vladnic, care e început și e finanțat din fonduri proprii, să asfaltăm ceilalți 4 km, să începem investiția în sistemul de apă-canal în Parincea și să modernizăm sediul primăriei. Vom uni cele două clădiri printr-o sală de așteptare, astfel încât să creștem confortul cetățenilor.

            – Ce se mai întâmplă cu campusul școlar?

            – Nu se întâmplă nimic, nu s-a mai făcut. Nu era necesar. Profesorii locuiesc în Bacău și au autobuz din două în două ore. Ce profesor ar sta aici, în Parincea, într-o garsonieră, când are familia în Bacău? Copiii care vin de la Horgești și Pîncești sunt transportați cu microbuzele și la amiază sunt acasă. De ce să stea la internat? Noi trebuie să modernizăm Liceul tehnologic „Georgeta Jurgea Cancicov”, care e renovat deja 70 la sută. Trebuie finalizate atelierul mecanic și baia, iar mai târziu, peste un an-doi, vom construi și sala de sport, care e în faza de fundație.

            – Constat că nu v-ați propus lucruri imposibile.

            – Nu trebuie să ne propunem lucruri imposibile, ci lucruri care sunt necesare și pe care le putem face. Nici nu ni s-au cerut lucruri imposibile. Oamenii din comuna Parincea sunt înțelegători, gospodari și cu bun simț.

            – În relația cu cetățenii veți schimba ceva?

            – Am schimbat din prima săptămână a mandatului. Ați văzut că aștepta cineva la ușă? Nu. Cetățeanul nu vine la noi ca să stea la povești, vine pentru că are probleme. Îl asculți și îi spui „Pot” sau „Nu pot”, nu-l ții degeaba pe hol.

            PARINCEA
            Parincea este o comună formată din satele Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Parincea se ridică la 3.588 de locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Siretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. Două obiective din comuna Parincea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Gâtul Grecului”, unde s-au găsit urme ale unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Parincea, construită în 1702 și cu transformări din 1894.

            Sigure de locul 4

            de
            Dan Sion
            -

            În condițiile în care CSM Târgoviște a luat trei puncte campioanei Alba Blaj, e putin probabil ca voleibalistele Științei sa mai poată prinde locul 3. Dar e greu de crezut că ele vor mai pierde locul 4. Sâmbătă, în primul meci acasă din play-off, studentele au demonstrat ca rămân „nașele” lui Dinamo, pe care au învins-o cu 3-1, spre satisfacția numeroșilor și entuziaștilor suporteri aflați în tribunele Sălii Sporturilor.

            Deznodământul primelor două acte a fost unul în oglindă, mai întâi Știința și apoi Dinamo impunându-se la același scor, 25-20. Din actul al treilea, echipa lui Florin Grapă și-a reintrat în rolul de gazdă. După un categoric 25-16 în setul trei, Știința a revenit spectaculos în parțialul al patrulea, de la 8-14 la 14-14.

            Dinamo a ținut pasul până la 22-22, băcauancele impunându-se cu 25-23 pe atacul Cristinei Cazacu și luând toate cele trei puncte. Știința: Zburova (Miclea), Rogojinaru, Cazacu, Faleș (Sipic), Otasevic, Perovic (I. Radu), Manu- libero (Albu-libero).

            Recordurile au intrat la apă

            de
            Florin Ștefănescu
            -

            Sesiunile Campionatului Național de Înot ediția 2017, găzduite de Bazinul de Înot din Bacău zilele trecute, au consemnat dispute spectaculoase pe culoarele de concurs, ținând cu sufletul la gură suporterii din tribune.

            Dintre cele mai bune evoluții ale sportivilor băcăuani trebuie să subliniem noile recorduri naționale de juniori stabilite de Daniel Martin (S.C.M. Bacău) în probele de 200 m liber (1:50:18) și 200 m spate (1:59:82). În clasamentul probei de 200 m liber masculin Seniori pe locul I s-a clasat Radu Marin (C.S. Știința Municipal) cu 1 :50 :09, urmat de Daniel Martin cu 1 :50 :18 și Alin Artimon (C.S. Știința Municipal) cu 1 :52 :40.

            Daniel Martin a mai punctat în proba de 100 m spate unde s-a clasat pe locul I la Juniori și pe II la Seniori cu timpul 55 :07, locul I la Tineret și Seniori 200 m spate cu 1:59:82, locul III la Seniori și locul II la Tineret 20 m fluture cu timpul 25:17. Rareș Drugă (C.S. Știința Municipal) s-a clasat pe locul III în cursa juniorilor de 200 m liber. Nu în cele din urmă, Ariana Dodiță (S.C.M. Bacău), a realizat trei clasări pe podium, ocupând locul III la Juniori 100 m spate, locul III la Juniori 200 m spate și locul II la Juniori 50 m fluture.

            Fostul primar al Moineștiului devine ministru

              de
              Deșteptarea
              -

              Fostul primar al Moineștiului, actualul senator Viorel Ilie, este pe cale să devină primul ministru băcăuan în Guvernul Grindeanu, după ce Biroul Politic Central al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) a decis retragerea sprijinului politic pentru copreședintele formațiunii, Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului, susțin surse din partid.

              Potrivit surselor menționate, decizia ar fi fost luată cu peste 80 de voturi pentru și 12 împotrivă.

              De asemenea, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, ar urma să preia funcția de ministru al Mediului. În locul ei, liderul grupului senatorial ALDE, Viorel Ilie, urmează să devină ministru pentru Relația cu Parlamentul, au precizat aceleași surse.

              Viorel Ilie, ales primar al municipiului Moinești în iunie 2016, a candidat, pe 11 decembrie, pentru funcția de senator, ocupând poziția nr. 1 pe lista ALDE.

              Moment de bilanț la Filiala Bacău a CECCAR

              de
              Petru Done
              -

              Membrii Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) au analizat, vineri, 24 martie, activitatea organizației în anul 2016 și execuția bugetului de venituri și cheltuieli și au aprobat programul de activitate pentru anul în curs. Ei s-au reunit în Adunarea generală de dare de seamă anuală, la care a participat, alături de membrii Consiliului filialei, și o reprezentantă a Consiliului Superior al CECCAR, consiliera Cristina Dorneanu.

              „Activitatea filialei – a spus, în prezentarea Raportului de activitate, președintele în exercițiu al filialei, Marcel Bulinschi – s-a desfășurat în concordanță cu actele normative care reglementează activitatea CECCAR, dar și cu Regulamentul de organizare și de funcționare a normelor emise de Consiliul Superior și Biroul permanent al Corpului. Principalele activități desfășurate anul trecut au fost actualizarea tabloului experților contabili și contabililor autorizați, avizarea înscrierii în tablou a unor noi membri, organizarea examenelor de acces la profesie și organizarea de cursuri de pregătire tehnică și de etică profesională pentru stagiari. Activitatea Corpului și a filialei a fost mediatizată și au fost organizate examene de acces la profesie. Au avut loc seminarii pe teme profesionale, au fost dezbătute noutățile din Codul Fiscal etc.”.

              Au fost evocate și acțiunile dedicate Zilei Contabilului din România, sărbătorită în luna septembrie, și participarea la acțiunile organizate de Consiliul Superior, protocolul de colaborare încheiat cu Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, dar și colaborarea cu autoritățile locale și cu instituțiile de care este legată activitatea profesioniștilor contabili.

              Membrii filialei au dezbătut și problemele principale cu care s-au confruntat anul trecut, respectarea statutului experților contabili judiciari fiind și de această dată una dintre aceste probleme.

              Adunarea generală a aprobat alegerea unui nou auditor în cadrul filialei, care este expertul contabil Liliana Puiu, dar și completarea listei experților contabili de onoare, pe care apare acum și Grigore Rădăuceanu, precum și completarea Comisiei de disciplină a filialei, din care face parte, de vineri, expertul contabil Constantin Cristea.

              Membrii filialei au mai procedat la aprobarea listei cabinetelor contabile care vor fi supuse auditului în anul 2018 și au validat rezultatul alegerilor președintelui filialei pentru mandatul 2018 – 2022, câștigate de expertul contabil Radu Mihai Făghiean (președintele este ales cu un an înaintea începerii mandatului și are drept de a candida numai pentru două mandate).
              Consiliera Cristina Dorneanu a dat, la final, asigurări membrilor filialei că problemele sublinite în adunare vor ajunge în atenția Consiliului Superior al CECCAR. Între altele, vor fi analizate și protocoalele încheiate de filială pe tema experitizelor judiciare la care iau parte 120 de membri ai Biroului de Expertiză Judiciară. Cristina Dorneanu i-a îndemnat pe membrii filialei să fie în continuare activi, să țină legătura cu conducerea filialei și să-și spună păsurile acesteia, dar și să procedeze la o diversificare a serviciilor oferite de ei, pentru a menține inteseul pentru aceste servicii.

              Județul Bacău se asociază cu Camera de Comerț Româno-Germană

                de
                Silvia Patrascanu
                -

                Închirierea unor spații din incinta Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu”, înlocuirea consilierului Viorel Toma, ALDE, numit șef la Agenția Națională de Protecția Mediului, cu Ștefan Umbrărescu, modificarea statului de funcții al Spitalului Județean de Urgență, asocierea Județului Bacău, prin Consiliul Județean (CJ), cu Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) și ADR N-E, în vederea participării la Târgul Internațional din Munchen, unde CJ va avea un spațiu de expunere, aderarea CJ la Societatea Națională de Cruce Roșie sunt câteva dintre inițiativele pe care aleșii județului le vor vota în ședința de luni, 27 martie.

                Cu adevărat de interes sunt, însă, două dintre cele 16 proiecte aflate pe ordinea de zi: repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din veniturile statului (impozite, TVA etc.) și adoptarea bugetului propriu al județului Bacău pe anul 2017.

                Cu gândul la Basarabia

                de
                Ion Moraru
                -

                Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău a găzduit, sâmbătă 25 martie, o conferință culturală la aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La acest eveniment au fost prezenți vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, Marius Gheorghiță, membri ai Filialei Bacău a Asociației Pro Basarabia și Bucovina, un grup de studenți din Republica Moldova care își continuă studiile în orașul lui Bacovia, numeroși invitați între care s-a aflat și expertul UNESCO Ionuț Filip, de la Ministerul Culturii și Identității Naționale.

                Evenimentul a fost moderat de către Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău.”Avem datoria de a lupta pentru Basarabia și să o aducem acasă, să avem ‘o Românie Mare’! Sperăm ca să avem această veste bună, ca Basarabia ‘să revină acasă’, fiind obligați ca să păstrăm limba, cultura, religia și bunul trai al oamenilor”, a afirmat în cuvântul său Marius Gheorghiță, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău. Prezentând o comunicare științifică ancorată în realitate (“Și totuși Basarabia este România!”), prof. dr. Anton Coșa a subliniat faptul că “Istoria Basarabiei e parte a Istoriei Moldovei, constituindu-se în Istoria României, lupta, condițiile istorice fiind aceleași și înainte și după Unirea din 1859, granița de la Prut neputând niciodată să oprească ideile românismului… Basarabia a fost ruptă din trupul românismului în momentul când se deștepta ideea conștiinței naționale”.

                Prof. dr. Anton Coșa a amintit în comunicarea sa și cugetarea rostită de poetul basarabean Alexei Mateevici: “suntem moldoveni și facem parte dintre fii poporului român. Să-i luminăm pe toți cu o lumină dreaptă: nu avem două țări, două limbi ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut!”

                După ce a recitat o poezie scrisă de Radu Gyr, lectorul universitar Gabriel Puiu, vicepreședinte al Asociației “Pro Basarabia și Bucovina” din Bacău a adus imboldul ”fiind un popor puternic, cu multe calități, să punem umărul , prin tot ceea ce facem, la înfăptuirea Unirii cu Republica Moldova!”

                Ion Seniuc, președintele de onoare al Asociației Refugiaților din Basarabia, Bucovina de Nord și }inutul Herța, a făcut o amplă radiografie a evenimentelor actuale de dincolo de Prut și a considerat că “pe linie culturală se poate face mult mai multe pentru Basarabia, nu numai pentru capitala sa – Chișinău ci și pentru orașele și satele sale”.

                Gânduri curate, cu recitarea unor versuri dar și interpretarea unor melodii au fost aduse de de studenții basarabeni Sergiu Eremencu și Tatiana Captaciuc, la acest eveniment fiind prezent și Ilie Baxan, reprezentantul Grupului de Inițiativă a Tinerilor Basarabeni din Bacău. ~n timp ce colonelul (rezervă) Paul Valerian Timofte, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor, a menționat că “nu se mai compară ce a fost în urmă cu 99 de ani cu ceea ce este în prezent”, directorul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” , Mariana Popa a adus semnele optimismului, ea adresând chemarea “să nu ne uităm istoria și dacă nu am reușit la un mare moment istoric ca Basarabia să revină în vechile granițe, să nădăjduim că nu este totul pierdut!”

                Dans, fotografie și ambarcațiuni ”eco” de Ora Pământului, în Piața Tricolorului din Bacău

                  de
                  Madalina Rotaru
                  -

                  Preț de o oră, sâmbătă seară, 25 martie, Piața Tricolorului din Bacău a fost animată, odată cu stingerea luminilor, de zeci de tineri veniți să marcheze, concomitent cu semenii lor din alte orașe, Ora Pământului.

                  În intervalul 20.30-21.30, elevi ai Colegiului Național ”Vasile Alecsandri”, voluntari ai Centrului Regional de Ecologie Bacău și fotografi băcăuani au desfășurat o serie de activități menite a atrage atenția trecătorilor asupra importanței adoptării unui comportament echilibrat în ceea ce privește consumul de energie electrică, mesajul transmis fiind ”Dăruiește naturii energia ta”.

                  În acest sens, dar și pentru a promova activități alternative pentru petrecerea timpului liber dincolo de ”joaca” pe calculatoare, telefoane și tablete, mai mulți elevi de gimnaziu de la colegiul amintit, sub coordonarea profesorului Adriana Macincă, au dansat în piațetă, s-au plimbat cu rolele și bicicletele și au oferit informații trecătorilor despre Ora Pământului. De asemenea, s-au organizat concursuri ad-hoc cu premii, s-au împărțit chestionare tematice, iar un grup de fotografi a oferit o sesiune de fotografie în aer liber.

                  Una dintre atracțiile principale pentru trecători a fost ambarcațiunea complet autonomă din punct de vedere electric, expusă și prezentată în piațetă, ambarcațiune gândită, proiectată și realizată de un băcăuan cu sprijinul Centrului Regional de Ecologie.

                  Acțiunile s-au petrecut în cadrul unui proiect inițiat de Centrul Regional de Ecologie Bacău și Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, cu suportul Primăriei Bacău.

                  Capcanele DOOM-ului electronic (II)

                  de
                  Ioan Dănilă
                  -

                  1. Pentru despărţirea cuvintelor în silabe era necesar şi un exemplu din sfera cuvintelor compuse: al-tun-de-va (după pronunţare) sau alt-un-de-va (după structură). Erată: „Ex.:”, în loc de „Ex:”

                  2. Între termenii străini, anglicismul boss are varianta bos.
                  Erată: cowboy nu se mai scrie cu cratimă, ca în DOOM1, ci legat.

                  3. Ordinea corectă a dubletelor de accentuare este gingaş/gingaş (cuvântul este preluat din maghiara dialectală, limbă în care toate cuvintele sunt accentuate pe prima silabă) şi manager/manager.

                  4. Capitolul despre abrevieri deţine recordul la abateri de la normele prevăzute de DOOM2. Pierderea este cu atât mai mare cu cât prescurtările exemplificate sunt foarte des întrebuinţate. Reproducem mai întâi conţinutul din sinteza de pe internet: „Se păstrează din D.O.O.M.1 prescurtările uzuale: bd. (bulevard), d./dl. (domnul), dna. (doamna), dra. (domnişoara), dlui. (domnului), dnei. (doamnei), drei. (domnişoarei)”. Aici se află o dublă eroare: pe de o parte nu este respectat adevărul din DOOM1 (1982), iar pe de altă parte sunt consemnate abrevieri greşite. În ambele ediţii ale DOOM-ului, substantivele desemnând gradul de respect faţă de o persoană se abreviază astfel:
                  domnul: d. sau dl; doamna: dna; domnişoara: dra (pentru nominativ-acuzativ);
                  domnului: dlui; doamnei: dnei; domnişoarei: drei (pentru genitiv-dativ).
                  Fiind vorba despre forme cu o frecvenţă ridicată, reamintim regula generală aplicabilă în cazul abrevierilor: se izolează fragmente de cuvânt numai în situaţia în care segmentul final se constituie într-un cuvânt de sine stătător. De exemplu, pronumele personal de politeţe dumneata se prescurtează d-ta, întrucât secvenţa de după cratimă, „-ta”, este elementul constitutiv al compusului; în mod asemănător, este interpretată abrevierea d-tale, unde „-tale” este forma de genitiv-dativ a aceluiaşi „-ta”, din vechiul „domnia ta”. Am făcut această precizare fiindcă cei mai mulţi dintre noi suntem tentaţi să folosim cratima pentru a semnifica abrevierea. Judecând astfel posibilele prescurtări, am ajunge la ciudăţenii de tipul *d-l (or articolul hotărât propriu-zis enclitic -l nu se izolează niciodată de substantivul respectiv), *d-na (secvenţa „na” este cel mult o interjecţie; glumind, vom spune că unei doamne i se spune măcar „poftim!”…, nicidecum „na!”) etc. Punctul lipseşte, de regulă, dacă s-a terminat cuvântul.
                  Substantivul bulevard este abreviat corect: bd. (cu punct deci).

                  5. Denumirile teritorial-administrative conţin mai puţine erori: Alba Iulia (nu Alba-Iulia) şi Drobeta–Turnu-Severin (deci cu linie de pauză şi cratimă, nu cu două cratime: Drobeta-Turnu-Severin).

                  6. Dintre „intrările noi”, termenul printare nu figurează în DOOM2, ci în DEX – 2016; anticoncepţional nu este o noutate faţă de DOOM1; paparazzi este prezentat direct ca un plural, pe când în DOOM2 apare morfologizat complet: „paparazzo (it.) /zz pron. ţ/ s. m., pl. paparazzi”.

                  7. Adaptările „prin circularea unor dublete” includ perechea „me-nigi-ment/ma-nagi-ment” fără precizarea că forma unică este management şi că dubletul se referă la variantele de pronunţare.

                  8. Pronumele şi adjectivele pronominale negative se scriu într-un cuvânt (niciunul etc.), dar separat când unul/una etc. sunt altceva morfologic.

                  9. Între formele noi de cuvinte-titlu figurează un cuvânt inexistent în limba română: porthartă (corect: porthart; varianta porthartă din DEX nu are valoare normativă) şi un altul prezent în DOOM1, ziler (corect, după DOOM2: zilier).

                  Moldovenii îşi radiază maşinile în Bacău

                    de
                    Ramona Ionescu
                    -

                    Moldovenii nu vor mai putea importa şi înmatricula în ţara lor maşini mai vechi de şapte ani. O spun chiar moldovenii care au afaceri în Bacău, care şi-au înmatriculat maşinile în ţara noastră şi se gândesc să se retragă în Republica Moldova.

                    Aceştia s-au prezentat în ultima perioadă la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bacău cerând radierea din circulaţie a maşinilor care le deţin.

                    “Am înţeles că, de la 1 aprilie, Republica Moldova nu va mai permite ca cetăţenii să înmatriculeze vehicule mai vechi de 7 ani. Ne-am trezit la ghişeu cu moldoveni care au maşini înmatriculate la noi în ţară şi vin să le radieze pentru că nu mai pot să le înmatriculeze în ţara de origine, dacă sunt mai vechi de 7 ani”, declară cms.şef Claudiu Filimon, şeful SPCRPCÎV Bacău

                    Autorii proiectului de lege au motivat această cerinţă prin faptul că Republica Moldova s-ar fi transformat într-un cimitir de maşini vechi importate din Europa. Din cauza vechimii şi a uzurii, maşinile second-hand sporesc riscul producerii de accidente şi poluează mediul înconjurător. În toată această poveste, partea neplăcută este că în timp ce unele ţări scapă de maşinile uzate, parcul auto al României sporeşte cu maşini second-hand.

                    1...2.8212.8222.823...5.788Pagina 2.822 din 5.788

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.