sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2774

Proiect Erasmus+ la Școala Gimnazială Alexandru cel Bun

    Din 2015, Școala Gimnazială Alexandru cel Bun, din Bacău desfășoară cu sprijinul Agenției Naționale, un proiect Erasmus+, în parteneriat cu alte 4 țari: Franța (coordonator), Germania, Spania și Irlanda.
    Proiectul s-a adresat încă de la început elevilor de 12-13 ani, având ca obiectiv principal crearea unei mini-întreprinderi europene.

    Dacă în primul an, activitățile s-au axat pe sport, nutriție sănătoasa și igienă, în cel de-al doilea an proiectul și-a propus să-i învețe pe elevi cum pot să-și crioneze viitorul. Mobilitățile din Irlanda, Franța, Germania și Spania au contribuit de asemenea la gradul de coeziune a grupului.

    Luni, 15 aprilie, la sediul școlii băcăuane a luat startul ultima vizită de mobilitate din acest proiect, în care participă 105 profesori și elevi de gimnaziu din țările partenere. Mai întâi, participanții au fost împărtiți în cinci echipe, fiecare „garnitură” purtând numele unei personalități românești: Brâncuși, Enescu, Decebal, Hagi și Nadia Comăneci.

    Primele activități au avut loc pe ateliere, unde echipele au participat prin rotație la dans, creație vestimentară, pictură, teatru și activități sportive. Pentru ziua de marți, gazdele au pregătit o excursie în zona Cheile Bicazului și la Cetatea Neamțului. Miercuri activitățile vor reveni în ateliere dar este pregătită și o vizită la Observatorul Astronomic.

    Joi vor avea loc festivitățile de încheiere ale proiectului, la Ateneu, unde vor fi făcute și premieri pentru participanții în proiect, un concert surpriză pentru oaspeții din cele patru țări, urmând ca seara să se încheie cu un eveniment caritabil la restaurantul Green Parc, unde va fi și masa festivă ce va marca finalul acestui proiect care este intitulat „Bien dans ma peau, bien dans ma tête, bien dans mon avenir”.

    Drumul spre Europa civilizată trece și prin Brusturoasa

    Valeriu Atudorei, din comuna Brusturoasa, se află la primul său mandat de primar, dar se mândrește că este membru al PSD din 1990 și nu a părăsit nici o clipă această formațiune politică. Are o experiență de 16 ani în administrația locală, în calitate de consilier local. De profesie este electrician, absolvent de liceu, dar și al unei școli de maiștri, însă după 1989 s-a dedicat comerțului și se simte această experiență în modul în care abordează realitatea. Familist convins, este foarte mândru de cei doi copii realizați pe care îi are și pe care îi descrie într-un mare fel, fata fiind avocat, iar băiatul, informatician. Copiii își fac rosturile, acum, prin alte zone ale țării, dar primarul este convins că drumul spre Europa civilizată trece și prin Brusturoasa.

    – Ați parcurs, domnule Valeriu Atudorei, aproape un an din cei patru ai mandatului de primar. Cum a fost primul an și ce perspective se întrevăd pentru următorii trei?
    – Din primele zile ale mandatului am dat de greutăți, pentru că am avut în comună, chiar înainte de alegeri, inundații catastrofale. Am muncit, deci, în forță. Dar, sunt o fire curajoasă și optimistă și am rezistat. Am avut poduri rupte, drumuri distruse. În plus, nici în primărie nu aveam tot personalul necesar. Însă, m-am adaptat situației, iar acum, după un an, sunt mulțumit de evoluția lucrurilor. Fac cu plăcere ceea ce fac și am speranțe pentru următorii ani. Avem deja, trimise pentru finanțare, proiecte de 4,7 milioane de euro.

    – Ce vizează aceste proiecte?
    – Construirea unui pod pietonal peste Râul Trotuș, amenajarea unui drum local pe 7,2 km, reabilitarea Școlii Generale „Ioan Radu Rosetti”, amenajarea școlii din satul Cuchiniș, construirea unui cămin cultural cu un proiect de circa 500.000 de euro și achiziționarea unui microbuz pentru asistență socială. Am drămuit astfel banii încât acum avem cât ne trebuie. Am pus deoparte vreo 1,6 milioane de lei.

    – Cum ați reușit să faceți așa economii, când toți se plâng de sărăcie?
    – Am avut ceva bani rămași de anul trecut și avem și alți bani numai din fonduri proprii. Am renunțat la unele cheltuieli, la unele acțiuni, dar nu de tot, vom reveni la ele în funcție de câți bani avem.

    – Deci, întâi munca și apoi distracția! Iar pentru majoritatea proiectelor sperați la fonduri europene.
    – Avem depuse, de exemplu, proiecte pentru reabilitarea a 4,2 km de drum cu astfel de bani. În comună avem cam 50 km de drumuri. Iar modernizate, puse la punct, avem pe vreo 12 km. Vorbim totuși de o comună cu șase sate și 3.132 de locuitori, în scădere față de 2004, când avea 3.532.

    Cămin cultural, școli și drumuri bune

    – Un primar trebuie să lase ceva în urma lui, după fiecare mandat. Ce ați vrea să vedeți realizat în comuna Brusturoasa în acești patru ani. Evident, și cu ce bani?
    – Prioritară pentru mine este construirea unui așezământ cultural, pentru că avem formații artistice, dar care fac activități în condiții improprii. Noi nu avem nici un cămin cultural. Se dau bani pentru refacerea unor cămine culturale vechi, dar cheltuielile acolo sunt cât pentru construirea de cămine noi. Însă, cam 80% din discuțiile avute până acum în acest sens ne dau speranțe. Apoi, prioritară este și asfaltarea drumurilor din satele Șugura și Camenca, dar și a altor drumuri din comună. Vreau să mai văd, însă, și dotarea școlilor cu mobilier nou, pentru că avem încă relicve în clase, pentru a ajunge cât de cât la nivel de oraș.

    – Dar copii mai sunt? Satele și orașele s-au depopulat mult, natalitatea este și ea în scădere. La dumneavoastră cum e?
    – Avem pentru cine face astfel de modernizări, de dotări, pentru că sunt destui copii. Natalitatea e bună în Brusturoasa. Desigur, sunt destui săteni care au plecat la muncă în străinătate, iar unii chiar definitiv, în Spania, în Italia, în Anglia. Dar sunt și care pleacă numai pe anumite perioade, la muncă sezonieră mai ales în agricultură. Din păcate, oameni care să se întoarcă acasă cu ceva bani și să-i investească aici nu prea sunt. Nu avem construită și deschisă măcar o pensiune în comună, ca în alte localități. Cineva din Maramureș care a venit pe la noi spunea că ce e la noi și la ei e o mare diferență, ca de la cer la pământ.

    – Dacă ar veni un investitor la Brusturoasa, ce ar putea face aici, de ce ar avea nevoie comuna?
    – Avem, de exemplu, o fostă fabrică de cherestea, o platformă industrială unde s-ar putea deschide ceva. Pe aici șoseaua e cam rea, dar avem și cale ferată. Cu 600 – 700 de locuri de muncă nou create s-ar rezolva zona noastră.

    – Acum se dau bani europeni sau de la guvern pentru dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural. Pentru deschiderea de frizerii, de cizmării, de diferite ateliere sau pentru servicii diverse. Ar avea nevoie Brusturoasa de așa-ceva?
    – Ar avea, dar pentru asemenea proiecte trebuie să existe și oameni cu ceva curaj investițional. Însă, la noi sunt mulți reticenți. Generațiile tinere care vin din urmă parcă sunt mai moi, mai fără vlagă. Nu știu ce vom face în viitor.

    „Sunt cetățean european”

    – Și în Brusturoasa lumea se așteaptă la un trai din ce în ce mai bun. Stau și locuitorii de aici cu ochii pe Occident, pe civilizația de acolo. De zece ani România este în Uniunea Europeană. Se simt locuitorii de aici europeni? Dumneavoastră ce simțiți în acest sens? Există deja, în Brusturoasa, o mentalitate de tip european?
    – Eu unul mă consider cetățean european. Nici nu avem altă cale, acesta e viitorul până la urmă. Zic că și comuna e mai europeană decât multe altele din țară, precum din zona Vaslui de exemplu. Avem infrastructură de transport, avem elemente de civilizație. Suntem la granița cu Ardealul și se simte ceva aer european și pe la noi.

    – Un european adevărat ar vrea oriunde să vadă condiții minime de viață civilizată: infrastructură de transport, rețele de apă curentă și canalizare, un sistem civilizat de colectare a deșeurilor etc.
    – Avem așa-ceva. Pe la noi Trece firma Romprest și colectează deșeurile, deși cam avem unele greutăți cu ei, ne cer un minim exagerat de locuitori. Le-am arătat situația concretă de la noi, dar încă nu e clară problema. Oricum, acum e altfel, lumea adună gunoiul în pubele, pe care le scot la stradă în ziua când se colectează. Iar pentru rețele de apă și canal vrem să aplicăm chiar în vara aceasta un proiect. Astfel de servicii mai trebuie și plătite, lumea cam strâmbă din nas, dar încet-încet sper să ne revenim.

    – Cu ce se ocupă locuitorii comunei în viața lor obișnuită?

    – Înainte mai lucrau pe la fabrica de cherestea. Acum nu mai sunt gatere, fierăstraie măcar, pentru prelucrarea lemnului care e lângă noi. În rest, mai avem câteva magazine. Unii mai cresc ceva animale, mai îngrijesc suprafețele de teren pe care le au și mai primesc ceva subvenții de la stat. (Petru Done)

    Brusturoasa
    Localnicii din Brusturoasa spun că despre comuna lor nu există izvoare scrise care să-i ateste vechimea reală, dar aceasta din urmă nu poate fi pusă la îndoială. Așezată pe calea de acces spre Transilvania, comuna a fost mereu în calea tuturor celor care treceau din sau spre Moldova cu păcură și sare. Se știe, însă, că în 1467 pe acolo a trecut regele Ungariei, Matei Corvinul, pentru a se lupta cu armata lui Ștefan cel Mare.
    Numele comunei Brusturoasa ar deriva de la un anume Brustur, care împreună cu un prieten al său, Țară-Lungă, și-au făcut case în arealul de astăzi al comunei, ocupându-se cu tăierea copacilor și cultivarea pământului.
    Situată în imediata apropiere a fostei granițe cu Austro-Ungaria, la numai 8 km, comuna Brusturoasa a avut de suferit în cele două războaie mondiale. În perioada 1916-1918 comuna a fost ocupată de trupele maghiare, dar Al Doilea Razboi Mondial a adus distrugeri mult mai mari, pentru că în retragerea lor armata germană a incendiat satele, iar puținele case rămase au fost distruse de aviație.
    Comuna Brusturoasa are, în prezent, o suprafaţă de 10.990 ha și în componenţă șase sate: Brusturoasa, Camenca, Hângănești, Buruieniș, Cuchiniș și Buruienișul de Sus.

    E vremea protestelor spontane

    Modul de a protesta al românilor, fie ei salariați în întreprinderi și instituții, fie pur și simplu cetățeni de rând, a intrat într-o nouă eră: de regulă a protestelor spontane, detașate de mișcarea sindicală, sau a celor oarecum organizate și autorizate de primării, a celor din piețe publice precum aceea din fața Guvernului. A venit, însă o eră a protestelor care nu mai au nimic belicos, cum erau acțiunile sindicale de acum circa 15 – 20 de ani.

    Ne confruntăm chiar în această perioadă a anului cu astfel de proteste. Ale salariaților, mai ales, a celor care se simt „pasați” de guvernanți în iureșul care a fost pornit pe tema majorărilor salariale. Luni au ieșit în fața instituției lor, pentru o oră și jumătate, salariații de la Finanțe. Cu doar câteva zile în urmă au intrat în grevă generală comisarii de la Garda de Mediu, după ce au protestat în altă zi, timp de două ore, tot spontan. I-am văzut protestând astfel și pe cei din Agenția pentru Protecția Mediului. Iar în cazul protestului de la Finanțe au apărut mesaje de susținere de la salariații din vămi, din instituțiile publice etc.

    Lumea protestează pe tăcute, pașnic, dar hotărât. Nici conducătorii de întreprinderi sau instituții nu se mai opun. În fond, dacă e vorba de majorarea salariilor sunt și ei interesați, dar nu se pot manifesta pe față.

    Au astfel de proteste impactul pentru care au fost inițiate? Se sinchisește cineva de bieții salariați? Greu de spus, știind sub ce mentalitate se află cei din Guvern, din Parlament, de la vârf. Am auzit un ministru spunând că salariații au dreptate, dar atât. De luat măsuri nu prea ia nimeni. Poate și pentru că pe tema majorărilor salariale căruța propagandistică a celor de la Putere, care au pus căruța în mișcare, scârțâie. Ușor de zis „majorare”, greu de găsit resurse.

    Triplu bronz la dublu

    SCM Bacău și-a trecut în cont trei medalii de bronz la Campionatul Național Individual de Vară U16 la tenis desfășurat săptămâna trecută, la București. Interesant este că toate medaliile au venit în proba de dublu, fiind adjudecate de Ilinca Amariei și de Bogdan Manole.

    La dublu mixt, cei doi băăcuani au cedat un singur meci, cel pentru intrarea în finala mare: 5-7, 0-6 cu timișorenii Smaranda Corneanu și Nini Dica. În rest, perechea Amariei/ Manole a trecut cu 5-7, 6-2, 10-3 de Alexandra Moglan/ Robert Savin și cu 6-3, 6-0 de reprezentanții Micului AS, Diana Iacob/ Teodor Cojocaru, pentru ca în finala mică să aibă câștig de cauză ca urmare a abandonului medical înregistrat de adversarii lor.

    Ilinca Amariei a cucerit bronzul și la dublu feminin, acolo unde a avut-o ca parteneră pe Simona Ogescu (Dinamo), în timp ce Bogdan Manole și-a trecut în cont o medalie identică la dublu masculin, unde a făcut pereche cu timișoreanul Mircea Marin. Cei doi tenismeni băcăuani au rămas în Bucuresti unde, de astăzi, vor participa la turneul de selecție pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European programat în vară, la Gyor, în Ungaria.

    În altă ordine de idei, la finalul acestei săptămâni, pe terenurile bazei SCM Bacău va debuta o nouă ediție a ”Trofeului Municipiului Bacău”, competiție internațională de tradiție dotată cu premii în valoare de 25.000 dolari plus opitalitate.

    Concert fără sfârşit

    Gabriela Istoc

    Miercuri, 17 mai, ora 18.00, la Sala Ateneu a Filarmonicii “Mihail Jora”, va avea loc un eveniment muzical de excepţie, susţinut de absolvenţi ai Colegiului Naţional de Artă “George Apostu”.

    Intitulat “Concert fără sfârşit”, în faţa publicului vor evolua Orchestra “Concertino” şi Corul “Armonia”, dirijor prof. Ionuţ Vîlcu, Trio Ad Libidum: Adelina Sabău (pian), Alina Olaru (vioară), Cosmin Şipoş (vioară).

    Nu vor lipsi din concert soprana Gabriela Iştoc, basul Daniel Munteianu, Raymond Cimpoeşu-oboi, Elvis Condrea – pian. Realizatorul evenimnetului, prof. Daniela Bîrzu.
    Intrarea este liberă.

    Plopana: Grădini distruse în urma inundaţiilor

      – oamenii privesc neputincioşi cum toată munca lor din această primăvară a fost luată de ape

      În urma inundaţiilor de sâmbătă seară, din comuna Plopana, mai multe grădini au fost distruse. Viitura a măturat totul în cale iar în urmă au rămas culturi compromise total şi aluviuni. Forţa apei a fost atât de mare că a pus la pământ gardurile, iar şanţurile au fost umplute de mâl.

      „De când locuiesc eu aici, aşa ceva nu a fost. Nu a venit apa aşa de mare niciodată. A trecut de drum şi toate curţile şi grădinile erau sub apă”, spunea o bătrână. Situaţia este dificilă pentru mai mulţi localnici.

      „Am avut roşii, cartofi, ceapă, usturoi, tot ce se pune într-o grădină. Acum nu mai este nimic. Acum să vedem când se va usca pământul ce facem, dar nu mai avem bani să punem alte culturi”, se plângea un bărbat. Apa din fântâni nu este bună de băut şi câţiva săteni încercau să le decolmateze cu o motopompă, însă munca lor era în zadar.

      Pentru a le furniza oamenilor apă potabilă, pompierii din Vrancea şi Brăila, veniţi în sprijinul colegilor de la Bacău, au adus în comună o staţie de filtrare a apei de capacitate mare şi au conectat-o la o sursă din curtea dispensarului. Staţia tratează într-o oră 500 de litri de apă, însă oamenii din sat nu prea ştiau de prezenţa militarilor în zonă aşa că nu s-au înghesuit să-şi facă provizii de apă de băut sau pentru mâncare.

      Podul de pe DN 2F care leagă Bacăul de Vaslui a fost reparat

      În comuna Plopana, în urma inundaţiilor, circa 30 de gospodării au fost inundate, iar o familie a fost nevoită să plece din casă şi să se adăpostească la rude.

      Despăduririle și alunecările de teren

        Greenpeace România atrage atenția Romsilva și Ministerului Apelor și Pădurilor asupra unui caz de exploatare forestieră din județul Bacău, care poate duce la alunecări de teren.

        În apropiere de gospodării, în localitatea Asău, județul Bacău, există un act de punere în valoare pentru 475 de arbori (1.005 metri cubi de lemn). Deja au fost extrași arbori la câteva zeci de metri de locuințe, pe un versant cu pantă între 30 și 50 de grade.

        Mai multe amănunte

        Atac cibernetic la Spitalul Județean Bacău: serverul a fost criptat și se cere o răscumpărare

          Serverul Spitalului Județean Bacău a fost ținta unui atac cibernetic, vinerea trecută, pe 5 mai, când persoane rămase necunoscute au reușit să cripteze informațiile aflate în memoria acestuia. Conform declarațiilor managerului SJU, Adrian Popa, au fost pierdute toate informațiile încarcate în ziua de 5 mai.

          „Am sesizat că nu este ceva în regulă cu serverul și am crezut, inițial, că este vorba despre o defecțiune. Pe urmă, specialiștii ne-au spus că este vorba despre un atac, datele de pe server au fost criptate și ni se cere o răscumpărare pentru a ne debloca informația”, a declarat managerul SJU Bacău pentru Deșteptarea.ro.

          Atacul a fost limitat doar la server, stațiile de lucru nefiind afectate.

          Pentru a recupera informațiile, operatorii de date au fost chemați de acasă pentru a reintroduce informațiile pe baza registrelor. Este vorba despre date ale pacienților, analize, medicamente.

          Managerul spitalului spune că sursa atacului nu a putut fi depistată, atacatorul ascunzăndu-și urmele prin proxy-uri din Franța, Rusia sau India.

          Serverul atacat a fost deconectat și înlocuit cu altul, pe care spitalul îl ținea în rezervă.

          Unitatea criptată a fost sigilată și va fi pusă la dispoziția anchetatorilor.

          Managerul SJU spune că în cererea de răscumpărare nu se precizează și suma necesară pentru a se realiza decriptarea datelor, ceea ce deosebește oarecum atacul de la începutul lunii de cel de zilele trecute care a afectat 150 de țări.

          Vineri, 12 mai, un atac informatic „la nivel global” și calificat ca „incident major” de către Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) a blocat calculatoarele a numeroase spitale din această țară, un atac similar înregistrând și mari companii spaniole, printre care Telefonica. Acest virus criptează datele existente pe un computer, cu scopul de a cere proprietarului o răscumpărare în schimbul unei chei de deblocare.

          Virusul, numit WannaCry, a fost realizat pentru a exploata o vulnerabilitate a sistemelor de operare care era folosită de Agenția Națională de Securitate (NSA) a SUA pentru a accesa de la distanță computerele din întreaga lume.

          Exploit-ul folosit, „Eternal Blue”, a fost dezvăluit in cazul Shadowbrokers din 14 aprilie. Odată ajunși în sistem, atacatorii instalează un rootkit, care le permite să descarce programul pentru a cripta datele. Malware-ul criptează fișierele și, ulterior, este afișat un mesaj în care se solicită o răscumpărare care crește în timp.

          „Acest virus de răscumpărare se poate răspândi fără să se deschidă un email sau să se acceseze o legătură. Contrar virușilor obișnuiți, acesta se răspândește direct de la calculator la calculator prin servere locale, mai degrabă decât prin email”, a precizat Lance Cottrell, director științific al grupului tehnologic american Ntrepid.

          „Dacă NSA ar fi discutat în privat despre această falie utilizată pentru atacarea spitalelor când a ‘descoperit-o’ mai degrabă decât atunci când le-a fost furată, acest atac ar fi putut fi evitat”, și-a exprimat regretul pe Twitter Edward Snowden, fostul consultant NSA, care dezvăluise amploarea supravegherii acestei agenții în 2013.

          Utilizatorii de computere și servere trebuie să-și actualizeze în cel mai scurt timp posibil sistemul de operare Windows pentru a fi protejați de amenințarea cibernetică ransomware WannaCryptor, care a afectat, de curând, mai multe instituții și organizații din mai multe țări, atrag atenția specialiștii Bitdefender, într-un comunicat de presă.

          Pești eliberați din plasele braconierilor

            Mai mulți voluntari ecologiști, membri ai Centrului Regional de Ecologie Bacău, au fost ținta atacurilor braconierilor piscicoli, cei din urmă, deranjați că cei dintâi le scot din apă plasele de pescuit ilegale, dezlănțuindu-și furia prin înjurături și aruncări cu pietre în aceștia.

            Atacul s-a petrecut la finele săptămânii trecute, suțin membrii CRE Bacău, mai exact în cursul zilei de 13 mai, în timpul unei noi acțiuni de monitorizare a ariilor naturale protejate Lacul Lilieci.

            ”În plină perioadă de prohibiție, în urma unei acțiuni de monitorizare pe aria naturală protejată, am scos circa 500 metri plase monofilament și ață, din care am eliberat peste 50 de kilograme de pește, în special caras. Pericolele n-au lipsit, braconierii deranjați de activitatea noastră, aruncând de pe mal, cu pietre, în noi. De altfel, nu e prima oară când se întâmplă așa ceva, iar când se întâmplă ziua astfel de evenimente e una, dar noaptea e cu adevărat periculos”, au spus reprezentanții CRE Bacău.

            Cu o seară înainte, respectiv pe 12 mai, voluntarii ecologiști au demarat o acțiune similară care s-a încheiat în zorii zilei de 13 mai, monitorizarea efectuându-se pe Lacul Răcăciuni. De aici s-au scos 15 plase monofilament, în lungime de peste 800 metri din care s-au eliberat peste 50 kilograme pește.

            În ciuda pericolelor la care se expun, voluntarii CRE susțin că nu au de gând să abandoneze lupta cu braconajul piscicol, astfel că acțiunile de monitorizare a ariilor naturale protejate aflate în cusodie vor continua.

            Oituz

              Oituz (în trecut, Grozești) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea, Oituz (reședința) și Poiana Sărată.

              Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oituz se ridică la 8.152 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.687 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 3,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,83%), ortodocși (47,29%) și adventiști de ziua a șaptea (1,71%). Pentru 3,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

              La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Grozești, făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Grozești, Ferăstrău, Marginea și Călcâiu, având în total 3288 de locuitori ce trăiau în 867 de case. În comună existau o școală deschisă la Grozești în 1865, o biserică ortodoxă și una catolică (ambele la Grozești) și încă o biserică catolică.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Hârja, formată din satele Hârja și Punctul Oituz, cu 853 de locuitori. Aici existau o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 13 fete) și o biserică ridicată în 1749 de aga Ion Cantacuzino și soția sa Maria Racoviță. În ambele comune, principalul proprietar de terenuri era O.I. Negroponte. Satul Poiana Sărată se afla pe atunci în comitatul Trei Scaune al Austro-Ungariei.

              Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și respectiv în aceeași alcătuire; Hârja avea aceeași alcătuire și o populație de 828 de locuitori, iar comuna Grozești avea 3537 de locuitori. Între timp, după ce Transilvania trecuse la România în urma tratatului de la Trianon din 1920, Poiana Sărată a devenit și ea comună, în plasa Târgu Secuiesc din județul Trei Scaune; comuna avea 1157 de locuitori. În 1931, comunele Hârja și Grozești au fost unificate într-una singură, cu denumirea de Oituz și cu reședința în satul Grozești, dar ulterior ele au fost din nou separate.

              În 1950, comunele Poiana Sărată, Hârja și Grozești au fost toate transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și ulterior comuna Poiana Sărată a fost desființată în 1966, satul ei trecând la comuna Hârja. În 1968, comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului Bacău, reînființat, și au fost din nou comasate sub numele de Oituz, nume luat și de satul de reședință (Grozești). Alte două sate apărute între timp, Hatmani și Pistioaia, au fost atunci desființate și comasate cu satele Oituz, respectiv Hârja.

              Wikipedia

              Salariații de la Finanțe au protestat din cauza proiectului legii salarizării unitare

              Ghișeele și birourile Administrației Județene Bacău a Finanțelor Publice au fost închise, luni, 15 mai, timp de o oră și jumătate (între orele 9,30 și 11,00). Salariații instituției au ieșit în fața sediului acesteia în semn de protest față de proiectul legii salarizării.

              Ei susțin că proiectul legii duce la tăieri de salarii și cer Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și Guvernului „revizuirea grilelor de salarizare din proiect, astfel încât să fie reflectată complexitatea și importanța activității MFP și unităților subordonate (ANAF, direcții generale regionale ale finanțelor publice etc.)”. Protestul salariaților a fost unul spontan.

              Proteste de acest fel au avut loc în toată țara și s-a apreciat că aproximativ 22.000 de salariați au participat la ele. În București, protestatarii au plecat în marș către Ministerul Finanțelor Publice. Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe (FNSF) avertizează că acțiunile de protest spontane generate de tăierea salariilor se pot întinde pe o perioadă nedeterminată de timp, ceea ce poate duce la blocarea activității de colectare a impozitelor și a activităților de relații cu publicul.

              „În loc ca Guvernul României să plătească 35.000 de consultanți fiscali nou angajați, cu salarii de 10.000 de lei, dublu față de un salariat al sistemului MFP, mai bine ar plăti decent cei 25.000 de salariați responsabili cu colectarea veniturilor statului, fiind o investiție mai realistă, corectă și cu efecte în timp, care ar duce la atragerea și păstrarea personalului bine pregătit, care să poată face față noilor cerințe în implementarea politicii fiscale” – spun sindicaliștii.

              FNSF precizează că salariații din Finanțe nu beneficiază de sporuri, bonusuri sau alte venituri suplimentare, fiind incompatibili cu orice altă funcție care poate aduce venituri suplimentare.

              Încă o săptămână fără apă caldă

                Strada 9 Mai, unul din punctele nevralgice ale reţelei de termoficare/foto: Geanina Costache

                – băcăuanii racordaţi la Thermoenergy vor traversa încă o săptămână fără apă caldă cu o săptămână în urmă, o avarie de mari dimensiuni, a oprit robinetul de apă caldă pentru 6.000 de apartamente promisiunea repornirii instalaţiilor pe 12 mai nu a putut fi onorată din cauza unei pierderi înregistrată pe strada Garofiţei – intervenţia prelungeşte perioada duşurilor reci cu încă o săptămână

                N-a fost să fie! Conductele corodate au cedat din nou! După mai bine de o săptămână de lucrări la reţeaua de termoficare a oraşului, Thermoenergy Group SA Bacău se află în imposibilitatea de a furniza apă caldă populaţiei.

                Promisiunea făcută pentru repornirea instalaţiilor nu a putut fi onorată pentru ziua de vineri, deoarece, o dată cu reumplerea instalaţiilor, sub presiune, au apărut noi pierderi însemnate pe reţeaua de termoficare. Această nouă avarie a fost localizată pe strada Garofiţei, nr. 13, unde, conducta de mari dimensiuni a cedat din nou. Pentru că reţeaua se află sub şosea, intervenţia este cu atât mai dificilă în zona amintită.

                “La încărcarea instalaţiilor s-au constatat noi pierderi. Reţeaua a cedat pe strada Garofiţei şi se intervine acolo unde a apărut pierderea. Dată fiind dimensiunea conductei şi amploarea intervenţiei, estimăm că lucrarea se va întinde pe durata întregii săptămâni”, declară Narcisa Antoneac, purtător de cuvânt la Thermoenergy Group SA Bacău.

                Reacţiile de nemulţumire ale consumatorilor nu au întârziat să apară. Îngrijoraţi de faptul că situaţia se prelungeşte nepermis de mult, băcăuanii care primesc apă caldă de la Thermoenergy, au încercat să caute răspunsuri pentru această situaţie.

                “Ce se întâmplă cu societatea de termoficare? Au zis că dau drumul la apă caldă pe 12 mai, dar se pare că a fost război şi au distrus toată reţeaua! Parcă prea-i de tot! Ajungem înapoi de unde am plecat!”, declară Ciprian Părinceanu
                Citat: “M-am săturat! De-o săptămână avem parte doar de duşuri reci, nimic concret! Locuiesc în zona Narcisa şi speram, după cum au promis, ca de vineri să vină apa caldă. Nici vasele nu-mi vine să le mai spăl cu apă rece!”, declară Elena Toderiţă
                Citat: “Degeaba s-a investit atât în reţelele secundare de termoficare, dacă reţeaua primară este praf! Aşa ne-am învăţat, să săpăm de două ori în acelaşi loc, în loc să o facem o dată şi bine!”, declară Victor Ciurăscu.

                Se pare că o parte din problemele existente la nivelul reţelei de termoficare erau în vizorul Thermoenergy încă din iarnă. Ca să nu întrerupă atunci apa caldă şi căldura, reprezentanţii societăţii de termoficare au ales să funcţioneze o vreme pe pierderi. Acum, când reţeaua a cedat în mai multe puncte, s-a luat hotărârea să se intervină şi în zonele vulnerabile. S-au schimbat conducte, vane, s-a mai cârpit reţeaua pe alocuri, însă, la repornirea instalaţiilor, ţevile corodate au cedat din nou. Pentru remedierea defecţiunilor, conducerea Thermoenergy le cere băcăuanilor încă un răgaz de o săptămână.

                S-a reluat circulația între Bacău și Vaslui

                  Lucrările demarate pentru repararea stricăciunilor produse de apele vijelioase la podul peste DN 2F, situat în zona Străminoasa – Plopana, au durat toată noaptea.

                  Prefectul județului, Maricica Coșa, s-a dus, duminică seara, la Străminoasa pentru a verifica stadiu intervenției.

                  Totul a mers așa cum era programat. Luni dimineața, autoritățile au anunțat că traficul rutier a fost reluat.

                  O altă veste bună este că locuitorii au apă.

                  Instalația de potabilizare a apei din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Vrancea a fost pusă în funcțiune, încă de duminică, la ora 19, la sediul Primăriei Plopana.

                  Ce spun artișii plastici despre noul Bacovia

                    Programul “Bacău, Capitala Tineretului” continuă pe parcursul unui an, pâna în mai 2018. Acest adevărat festival este realizat cu şi pentru tineri, cu un generos şi sugestiv slogan: „Coloreaza-ţi generaţia!”. Organizatorii şi partenerii au o misiune dificilă, complexă şi de durată, bine ar fi să ţină ritmul, firul întins, entuziasmul şi calitatea, mai ales calitatea manifestărilor.

                    În debut a avut loc dezvelirea şi prezentarea publicului a însemnului vizual al identităţii „Capitalei…”, un grup statuar, realizat din piese auto recondiţionate şi ansamblate, denumit „Întors Acasă”, o replică nonconformistă, spun orgnizatorii, a statuii poetului George Bacovia, din faţa fostei Biblioteci Judeţene, pe care autorul, artistul plastic Constantin Popovici, a denumit-o „Plecat de Acasă”, dezvelită în 1971, cu ocazia primului festival „Bacovia”.

                    Autorul grupului statuar este un tânăr arhitect băcăuan, Răzvan Ichim, ajutat de un grup de voluntari, care a folosit peste 1,5 tone de piese de maşini: rulmenţi, discuri, biele, tablă, lanţuri, chei, fulii, cardane etc., sudate în peste 400 de ore de muncă. Ce a ieşit? Un „Bacovia” plumburiu, care ţine de mâna doi copii, coloraţi, unul albastru şi altul roz.

                    Prima impresie la vederea ei este uimirea, şocul vizual este cel scontat de autor, după care urmează întrebările, comentariile: Ce Bacovia?, o aiureala; Ar trebui dată jos, face oraşul de râs; Vă spun eu, este mai multă muncă aici, decât la „Cuminţenia pământului”; Era roboţilor, ei ne vor conduce. Cyborgii vor cuceri pamântul; Tinerii ăştia cred că li se cuvine orice; Generatia de azi, numai cu roboţi în cap. I-am ascultat şi pe tineri, e „opera” lor, imaginea şi sărbătoarea lor: Wow, ce misto; E haioasă; Bacovia ăsta este mai vesel decât bătrânul de la bibliotecă!; Băi, e Bacovia!, spune un băieţel unei puştoaice, care priveşte nedumerită. Nu m-aş mira ca la Bacalaureat, unii dintre candidaţi să scrie despre “fierătania” din centrul oraşului.

                    Ansamblul tinde spre celebritate: nimeni nu ratează ocazia să-şi facă un selfie cu „Bacovia şi copiii”. Găsiţi şi pe Facebook sute de opinii pro şi contra.

                    Plecat de acasă, Întors acasă. Două generaţii, mesaje diferite. De altfel, nici statuia lui Constantin Popovici nu a fost acceptată uşor de băcăuani, nu a fost înţeleasă. Agatha Bacovia a protestat la inaugurare, nu şi-a recunoscut…soţul, la fel şi fiul celebrului poet, Gabriel. Peste ani, a devenit simbolul oraşului, emblema care defineşte opera şi scriitorul.

                    Am vrut să aflu şi opinia unor artişti plastici, sculptori şi pictori, patroni de galerii de artă, cu privire la ceea ce se numeşte „identitatea vizuală” a „Capitalei Tineretului”.

                    Gheorghe Zărnescu – sculptor: “Nu-i nicio noutate, asemenea îmbinari de fiare sudate se fac în toată lumea, cu deosebirea că se fac bine, foarte bine. Ansamblul din centrul oraşului aparţine unui amator, se vede, chiar dacă este arhitect. A plăcut celor care au plătit?”

                    Dionis Puşcuţă, artist plastic, pictor: „Eu înţeleg că românul se pricepe la orice, însă opinia mea este că fiecare ar trebui să facă ceea ce ştie şi poate cel mai bine. De la 1900 şi ceva arta trece prin creier, nu numai prin inimă. Constantin Popovici a studiat opera lui Bacovia, biografia şi a creat, repet, a creat o operă de artă. ”

                    Marius Crăiţă Mândră, artist plastic: „Mie îmi place. E interesantă, chiar dacă autorul are lacune în redarea proporţiilor, de asemenea culorile sunt riscante la o asemenea creaţie. Dar, unde-i mama? Deoarece va sta acolo o perioadă definită, un an, nu trebuie să aruncăm cu pietre: să privim!”

                    Constantin Ţinteanu, patron galerie de artă: “Este opera unui amator, să-i acordăm dreptul de exprimare. Naşte întrebări? E bine. Sunt opinii diferite? E bine. Avem la dispoziţie ochii, inima, mintea, cultura. Să le folosim. Dacă avem şi imaginaţie, de ce n-am lăsa-o liberă.”

                    Lângă statuie, autorul a realizat din litere foarte mari şi sloganul “Bacău. Colorează-ţi generaţia!”, iar pe o plăcuţă de identificare au fost scrise şi câteva versuri, semnate tot de un…amator. Tot ansamblul a costat Primăria Bacău peste 10.000 de euro.

                    Medicii: „Vaccinarea salvează vieţi”

                      – acesta este şi sloganul campaniei de informare cu privire la imunizarea prin vaccinare, derulat de Asociaţia Pro Imunizare, care a ajuns ieri în Bacău

                      Campania „Vaccinarea salvează vieţi” este derulată de Asociaţia Pro Imunizare împreună cu Societatea Naţională de Medicină de Familie şi Societatea Română de Microbiologie şi a ajuns duminică în Bacău, cu sprijinul Primăriei Bacău şi al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bacău.

                      Mai mulţi medici s-au aşezat la aceeaşi masă cu primarul Cosmin Necula şi au vorbit pe aceeaşi limbă pentru a-i face pe părinţi să înţeleagă cât de importantă este vaccinarea copiilor, pentru că doar aşa îi pot feri de boli infecţioase grave, care au fost eradicate în trecut tot prin imunizare. „Bacăul este al doilea oraş în care campania noastră şi continuăm misiunea de informare şi educare în ceea ce priveşte imunizarea prin vaccinare.

                      Ne dorim să ajungem în cât mai multe comunităţi pentru că este de datoria noastră să informăm corect şi transparent”, a declarat dr. Anca Drăgănescu, preşedinte Ascoiaţia Pro Imunizare. Directorul DSP Bacău a vorbit despre activitatea derulată de instituţie pentru o acoperire vaccinală cât mai bună. „Şi noi derulăm campanii de informare, dar mai avem o resursă foarte importantă, suplimentară. Este vorba de asistenţii medicali comunitari care duc mesajul de informare către populaţie”, a spus dr. Mihaela Arim, director executiv la DSP Bacău. La nivelul judeţului nostru, rata de vaccinare este bună, însă este loc de mai bine.

                      „Cea mai recentă anchetă de acoperire vaccinală, cea din februarie 2017, arată că rezultatele la nivelul judeţului sunt bune, nu sunt foarte bune, dar bune în comparaţie cu vaccinarea la nivel regional şi naţional. Pentru mediul urban, rata de acoperire vaccinală pentru BCG este de 98,68% şi 97,16% pentru rural. Pentru antihepatitic B, pentru mediul urban avem acoperire vaccinală cu trei doze de 93,88% şi în rural de 94,32%, iar pentru vaccinul hexavalent acoperirea vaccinală pentru mediul urban a fost de 86,89% şi în mediul rural de 89,71%. Vaccinarea ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) rata de vaccinare în mediul urban a fost de 88,64% şi rural de 86,52%. Este acoperirea vaccinală pe care ne-am fi dorit-o de peste 90 poate chiar de peste 92%, oricum este o acoperire vaccinală bună, care pe noi ne-a ajutat să nu avem epidemie de rujeolă”, a explicat dr. Anca Dancău, şef Compartiment Supraveghere şi Control Boli Transmisibile, DSP Bacău.

                      Situaţia este însă şi mai slabă la vaccinarea cu ROR a copiilor de 5 şi 7 ani, unde a scăzut la 68 – 69% în mediul ruban şi la 79 – 80% în rural, dar şi la vaccinarea împotriva difteriei şi tetanosului a copiilor de 14 ani unde, la fel, rata de vaccinare a fost de 73% în urban şi 86% în rural, iar în acest moment vaccinul ROR lipseşte la nivelul judeţului Bacău. „Motivele de nevaccinare la copiii de vârstă mică sunt: contraindicaţiile temporare de vaccinare, refuzul părinţilor şi neprezentarea la cabinet, iar la copiii de 5, 7, 14 ani au fost de neprezentare, refuz şi contraindicaţii la vaccinare”, a mai spus dr. Dancău.

                      În mediul rural mulţi dintre copiii neimunizaţi au părinţii plecaţi în străinătate şi atunci ei sunt lăsaţi în grija bunicilor sau a rudelor care nu sunt informaţi cu privire la aceste campanii. Medicii de familie prezenţi la conferinţă au atras atenţia asupra fenomenului anti-vaccinare în care sunt atraşi tot mai mulţi părinţi, care preferă să-şi ia informaţii de pe internet în loc să apeleze la specialişti. „La cabinetul meu, două familii au refuzat vaccinarea ROR din motive religioase, iar alţi doi copii sunt nevaccinaţi din cauza informaţiilor de pe internet.

                      Părinţii au spus că au citit ei că autismul este dat de vaccinul ROR, ceea ce este fals, şi că s-au câştigat procese în acest sens. Plus că sunt persoane fără o pregătire medicală, dar care se exprimă asupra patologiei ulterioare a copilului legat de aceste vaccinări”, a spus dr. Marilena Căliman, vicepreşedinte Asociaţia Medicilor de Familie Bacău. „În momentul în care există o stare de sănătate relativ bună, controversele referitoare la vaccinare sunt foarte uşoare, dar a trebuit să apară această epidemie de rujeolă care să atragă atenţia asupra faptului că populaţia refuză cu foarte multă uşurinţă vaccinarea şi că acţiunile de prevenţie devin din ce în ce mai greoaie”, a precizat dr. Anca Deleanu, preşedinte Societatea Naţională de Medicină de Familie, Filiala Iaşi.

                      „Orice pacient ar trebui să întrebe medicul de familie, medicul specialist despre vaccinuri, să se informeze şi să se vaccineze, dar cel mai important să-şi vaccineze copilul, pentru că are dreptul să fie protejat prin vaccinare”, a transmis şi dr. Ioana Dinu, director medical la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

                      Din cauza vremii nefavorabile, activitatea din Parcul Cancicov s-a mutat la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă unde s-a organizat pentru copiii de aici un spectacol interactiv cu personaje din poveşti şi concursuri cu premii.

                      „Tinerii care acum au copii nu s-au confruntat în viaţa lor personală cu sechele sau cu probleme majore cauzate de boli infecţioase pentru că părinţii lor au fost vaccinaţi. Eu sunt pro vacinare şi din experienţa mea personală, ca medic de familie, cei care se opun vaccinării copiilor lor la vremea actuală au informaţii de pe internet, din nişte articole de presă, care nu sunt scrise de specialişti în sănătate şi după cum ştim avem un întreg curent antivaccinist, ceea ce este o greşeală. Medicii din judeţul Bacău vaccinează copiii, poate într-un procent mai scăzut decât ne-am dori, dar nu se datorează numai din cauza refuzului, ci şi din cauza migrării populaţiei şi o altă problemă este aceea a deficienţiei în aprovizionarea cu vaccin la nivelul întregii ţări.”

                      dr. Marilena Căliman, vicepreşedinte Asociaţia Medicilor de Familie Bacău

                      „Fac pare din categoria de părinţi care crede cu toată sinceritatea în vaccinuri şi în imunizarea copilului. Cred că în primul rând trebuie să fii un părinte care este foarte bine informat şi de aceea şi în municipiul Bacău este nevoie de informare de calitate pentru ca părinţii din acest oraş să ştie foarte bine care sunt avantajele, care sunt beneficiile şi pe de altă parte care sunt riscurile la care supun copiii în momentul în care nu acceptă vaccinul.”

                      Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău

                      Jandarmii au simulat o intervenţie antiteroristă

                        – conform scenariului, un camion a intrat în mulţime la o adunare publică

                        Mai mulţi ofiţeri şi subofiţeri de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la un antrenament de intervenţie antiteroristă, ei fiind special pregătiţi pentru astfel de misiuni.

                        Alături de colegii lor de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, de pompierii băcăuani şi de cei de la Serviciul Român de Informaţii, aceştia au desfăşurat, în Poligonul Gherăieşti, un exerciţiu de verificare a capacităţii de reacţie şi intervenţie a forţelor de ordine la incidente grave, soldate cu morţi şi răniţi.

                        Conform scenariului, un camion a intrat în mulţimea aflată la o adunare publică, planul fiind asemănător atacurilor teroriste care au avut loc în Anglia, Germania sau Franţa, iar prin acest antrenament s-a dorit să se facă o evaluare a modului în care s-au desfăşurat activităţile cuprinse în scenarii, a coordonării forţelor din teren, dar şi a intervenţiei celor trimişi la faţa locului.

                        Voința poporului

                        Dacă democrația înseamnă libertate și egalitate, democrația reprezentativa a însemnat libertate în condițiile inegalității. În unele cazuri, societatea a rămas unită, în multe cazuri, însă, negarea libertății a dus la excluderea socială a numeroase persoane de la decizie și de la redistribuirea avuției. Astăzi, ne spune Adrian Severin, asistăm la revolta exclușilor, de la Los Angeles la Kiev și de la Washington la Ankara.

                        Adrian Severin, în ciuda faptului că a fost condamnat într-o parodie de proces în care probele principale au fost „rătăcite”, rămâne una dintre puținele minți românești capaibile să puna un diagnostic politic fără să se teamă de consecințe. Ultimul său articol – „Nici fascism, nici capitalism, deci comunism”, care poate fi citit pe Internet, vorbește despre alienarea societății contemporane care, pe măsură ce este tot mai lovita de criza economică, decide că soluția este renunțarea la libertate. Democrația este refuzată și odată cu ea, capitalismul. În acest context, marile manifestații de la începutul acestui an din România nu mai apar ca izolate; peste tot în lume este contestat rezultatul alegerilor libere și democratice.

                        Dacă la București se striga „Jos PSD!”, partid care tocmai câștigase lupta electorală, în SUA se scandează „Jos Trump”, abia ales președinte iar la Paris lumea a ieșit în stradă nemulțumită de rezultatele primului tur de scrutin, contestând-o atât pe Le Pen cât și pe Macron. Manifestanții din lumea întreagă disprețuiesc parlamentarismul, nu accepta regula majorității, pluripartidismul este demonizat, separația și echilibrul puterilor sunt negate, scrie Adrian Severin. Dar dacă nici Piața (Capitalismul) și nici Poporul (prin majorități parlamentare) nu mai pot dicta, singurul care rămâne este Statul, prin organele sale represive.

                        „Singura dictatură acceptată – dacă nu chiar invocată – este cea a statului. Stat care are “monopolul violenței legitime” în societate (expresia îi aparține lui Max Weber), cu mențiunea esențială că legitimarea se dorește a veni acum numai de la “preotimea seculara” care predică în stradă” – scrie Adrian Severin.

                        Recunoaștem imaginile. Cu manifestanți care contesta politicienii de pe tot spectrul și cer DNA să vină să îi ia. Cu contestatarii Curții Constituționale. Cu „strada” care cere să decidă în numele întregii națiuni. Nu se întâmplă numai la noi. Iar când poporul vrea dictatură, o obține. Nu ar fi prima dată…

                        Ultima zi pentru depunerea cererilor de subvenţii în agricultură

                        Astăzi, este ultima zi când fermierii mai pot depune la APIA cererile unice pentru subvenţii de la stat. Oficialii ministerului de resort au anunţat că nu va mai fi nicio prelungire de termen, nici măcar în cazul sectorului zootehnic, deşi reprezentanţii de la Bruxelles au recomandat amânarea încheierii campaniei până pe 15 iunie.

                        Prin urmare, cei care nu au făcut încă acest demers, sunt invitaţi să o facă până la ora 24.00, când nici aplicaţia online nu va mai funcţiona. „Aşa cum a zis ministrul Agriculturii, domnul Petre Daea, în 15 mai, la ora 24,00, obloanele la APIA se închid. De altfel, afirmaţia este absolut corectă, în condiţiile în care au avut suficient timp – din martie şi până acum – să ceară subvenţiile.

                        În plus, nu e corect ca 99 la sută din fermieri să sufere din cauza a unu la sută. Întârzierile sunt uniforme, adică nu sunt localizate neapărat într-o anumită zonă din judeţ, şi are mai multe cauze: fie beneficiarul legal a decedat, fie solicitanţii de subvenţii au renunţat, întrucât au dat pământul în arendă”, a declarat Ghiţă Burlui (foto), directorul APIA Bacău.

                        Cert e că până sâmbătă, 13 mai, fuseseră depuse 18.713 cereri (din totalul estimat de 19.969), reprezentând 94%, pentru 145.061 de hectare (din totalul de 150.556) – circa 96%.

                        Liceul din Podu Turcului și-a deschis porțile pentru absolvenții de acum 50 de ani

                          Ultima promoție cu 11 clase a Liceului „Alexandru Vlahuță” din Podu Turcului, astăzi liceu tehnologic, a revenit la școală la sfârșitul săptămânii trecute după 50 de ani. O revedere emoționantă, prima pentru unii dintre cei pe care viața i-a dus departe de ținutul natal, o reîntâlnire cu foștii colegi, cu școala în care au învățat timp de patru ani, dar și cu o parte dintre profesorii lor, între care fostul director al liceului Cornel Iasinschi și profesorii Ioan Azoiței, Hristache Pricope, Neculai Morărașu, Gheorghe Roșca, Maria Ion Mădescu.

                          Frumoși, demni, puși la patru ace, dar mai ales fericiți că se revăd după atâta vreme, foștii colegi s-au recunoscut, în multe cazuri, imediat, dar au rămas uneori încurcați în fața câte unui chip pe care acum îl vedeau prima oară. Nici numele înscrise pe ecusoane nu au fost în asemenea cazuri de folos, dar unii, prevăzători au adus de acasă și fotografii în care chipurile tinere, de acum peste 50 de ani, erau de neconfundat.

                          „Ați plecat în viață boboci de trandafir – le-a spus absolvenților din 1967 profesorul Hristache Pricope – și v-ați întors acum ghiocei”. În numele conducerii actuale a liceului din Podu Turcului, evenimentul a fost salutat de directorul adjunct al liceului din Podu Turcului, Maria Ursachi-Bobei, iar din partea absolvenților de Valerica Sgarcea (Păvălașc), de Constantin Popa și de Neculai Rotaru. „«Nasc și la Moldova oameni», spunea cronicarul în urmă cu mai bine de patru veacuri – a opinat Constantin Popa.

                          Parafrazându-l, aș spune că nasc oameni la fel de mândri și în ținutul Zeletinului, la Podu Turcului, Dănceni, Căbești, Glăvănești, Lehancea, Bălănești, Burdusaci, Motoșeni, Boghești, Crăiești etc., așezări atât de dragi nouă, celor născuți pe aceste meleaguri, pentru că ele ne-au dat o identitate, un sens major al existenței, împliniri pe măsură și certitudini ale permanenței spre viitorul care ne aparține”. Iar absolvenții de acum 50 de ani de la liceul din Podu Turcului au cu ce se mândri, cu familiile pe care le au, dar și cu profesiile pe care le-au urmat până la pensionare: profesori (unii fiind profesori chiar în liceul ale cărui cursuri le-au urmat), medici, militari de carieră, oameni de afaceri, ingineri etc.
                          Rând pe rând au fost strigate cataloagele, iar cei prezenți au putut astfel vorbi, pe scurt, despre experiența lor de viață, despre modul în care ceea ce au învățat în școală a fost transpus în realitate. Toți și-au omagiat profesorii, pentru care acum știu cât respect le datorează.

                          Participanții la eveniment au păstrat un moment de reculegere în memoria profesorilor și colegilor care nu mai sunt în viață, dar au ajuns și la biserica din Podu Turcului, unde s-a ținut o scurtă slujbă de pomenire.

                          Petrecerea colegială care a urmat ceremoniei a fost cel mai bun prilej ca poveștile fiecăruia să fie spuse pe îndelete. Pe la mese au reapărut, rapid, plicurile cu fotografii de familie, s-au depănat amintiri, s-au refăcut întâmplări de pomină din anii de liceu. S-au dansat, însă, și celebrele valsuri și tangouri ale anilor 60, dar de neuitat va rămâne și momentul artistic susținut de grupul de artiști – instrumentiști, dansatori și soliști vocali – ai Ansamblului „Busuiocul” din Bacău, condus de Petru Vlase.

                          Etnicii germani din Bacău au sărbătorit Ziua Mamei

                            Trei generaţii la Ziua Mamei

                            Ziua Internaţională a Mamei este sărbătorită, în mai multe ţări ale lumii, printre care şi Germania, în cea de-a doua duminică a lunii mai. În această zi, potrivit tradiţiilor specifice fiecărei ţări, mamele, bunicile şi străbunicile sunt copleşite nu doar cu cadouri, ci şi cu o atenţie deosebită în mijlocul familiei, între prieteni şi cei dragi.

                            Această sărbătoare a fost marcată, într-un cadru intim, prietenesc şi de Forumul Democrat German din Bacău, care a invitat familiile de nemţi, la un spectacol de muzică şi poezie, la Restaurantul “Decebal”. Despre semnificaţia şi importanţa acestei sărbători a vorbit Mihai Marinel Todaşcă, preşedinte al Forumului:

                            “Mă bucur că suntem împreună, că suntem sănătoşi, însă şi cu regretul că, an de an, suntem tot mai puţini. Nemţii de pretutindeni îşi sărbătoresc în a doua duminică din luna mai, mamele, bunicile şi străbunicile, cele care ne-au dat viaţă, ne-au crescut cu dragoste, cu iubire şi, de ce să nu o spunem, cu sacrificii, cu imense sacrificii. Această sărbătoare este pusă sub semnul florii, garofa fiind simbolul universal, pe care o dăruim din inimă celei mai dragi fiinţe din lume – MAMA. Vă iubim şi vă dorim mulţi ani şi sănătate!”

                            În cinstea lor, a mamelor şi bunicilor, copiii Sofia Brunhuber, de numai şase ani, Vlad Weissmann, dar şi Mihai Marinel Todaşcă, preşedintele FDG, au recitat frumoase poezii în limba germană, după care formaţia de muzică uşoară Zwei Plus, formată din Mihai Marinel Todaşcă, Cristina Stroi, Nicolae Stroi şi Doru Sascău, au susţinut un spectacol de muzică populară germană, polici şi şalgăre, cât şi cu piese în primă audiţie.

                            “Ne bucurăm că bărbaţii, copiii se gândesc în această zi la noi, ne spun cuvinte frumoase, ne simţim iubite şi respectate. Această zi este o recunoaştere a rolului mamei în familie, în creşterea şi educaţia copiilor, în societate. Este o sărbătoare a familiei, în familie. Noi, mamele, apreciem iniţiativa Forumului nostru, care în fiecare an organizează asemenea întruniri, ascultăm muzică, socializăm, povestim, aşa se cunosc şi copiii. Nu darurile sunt importante pentru noi, ci prietenia, dragostea şi respectful”, ne-a spus Mihaela Brunhuber, o fericită mamă, prezentă împreună cu soţul şi fiica la sărbătoarea Mamei.