Toţi ne dorim altceva, dar puţini suntem aceia care am avut sau avem curajul să ieşim în faţă cerând o schimbare sau o luare de atitudine. Cei tineri, de cele mai multe ori, aleg să plece din comunitate decât să lupte pentru idealurile lor. Uneori, dintre ei sunt câţiva care se ridică şi aleg să rămână ca să lupte, chiar şi dacă există doar o fărâmă de speranţă. Unul dintre aceştia este Marian Dămoc, un nume proaspăt apărut pe tabloul acţiunilor civice din societatea băcăuană actuală. (L.M.)

Având o formare în zona ştiinţelor politice, acest fapt m-a făcut să conştientizez anumite lucruri, sentimentul fiind accentuat şi de interesul faţă de problemele cu care se confruntă unele comunităţi. În mod normal, asta n-ar trebui să ţină de studii sau de interes, dar, evident, când citeşti ceva dintr-un domeniu, te apropii de el şi tinzi să observi mai atent ceea ce se întâmplă în jurul tău şi vezi mai multe în comparaţie cu alte persoane care lucrează în domenii mai puţin conexe cu civismul. Interacţiunea mea cu civismul a fost dintotdeauna, pot să zic.

Terminând facultatea, am activat în acest domeniu, al civismului, pe la diverse organizaţii precum România Curată sau S.A.R. (Societatea Academică din România), în paralel cu zona de proiecte europene. Pe acestea le-am dus tot timpul concomitent şi, la un moment dat, s-au intersectat cele două zone, aceea a civismului şi cea a fondurilor europene. Prin urmare, am realizat primele proiecte prin care, practic, am accesat fondurile europene pentru a putea stimula civismul şi a ne putea dedica în totalitate acestuia.

Aici fac o paranteză, fiindcă există atâtea discuţii legate de fondurile pentru organizaţii. Este şi un mare adevăr aici, pentru că, fără fondurile astea, civismul n-ar fi fost ceea ce este astăzi. Nu este la un nivel extraordinar, dar, oricum, este mai bun decât nimic. Toate fondurile n-au făcut decât să canalizeze o energie care deja exista, dar care era disipată. De aceea, marile organizaţii au oameni care asta fac: stimulează civismul.

În Bacău, civismul există într-o formă mai puţin organizată pentru că lucrul ăsta trebuie să vină, oarecum, şi natural. E greu ca să susţii constant oameni care să facă această muncă, fiindcă fiecare om vrea de la viaţă mai mult. El vrea să fie şi plătit, vrea să fie şi respectat şi să nu i se dea în cap imediat când încearcă să facă mai mult. Trebuie să recunoaştem că Bacăul este încă într-o zonă mediocră a României.

Până nu conştientizăm asta, nu putem progresa. Mai întâi, trebuie să-ţi dai seama unde eşti, pe urmă să-ţi propui unde vrei să ajungi. Asta e valabil şi personal, şi profesional, şi în comunitate. În Bacău, sunt oameni care încearcă să mişte lucrurile pe un făgaş normal, iar eu pot să spun că mă regăsesc printre ei. Există, însă, persoane care vor să distrugă ceea ce noi, ceilalţi vrem să facem, şi chiar reuşesc asta. Ei nu sunt mai buni, doar mai bine organizaţi şi cu o mai mare experienţă în domeniu.

Eu nu-mi permit să dau nimănui lecţii de civism, pot doar să zic că m-am învârtit în acest mediu şi am văzut cine vrea şi cine se preface că vrea. E un lucru care, din nefericire, înclină mult balanţa societăţii spre o zonă pe care nu ne-o dorim. Totuşi, semne bune sunt pentru că, atunci când se ridică vârful aisbergului, la nivel naţional, atunci se ridică şi Bacăul. Se trezeşte el mai târziu decât restul ţării, dar se trezeşte.

Este, totuşi, o chestiune de timp, o schimbare care trebuie să vină în mod natural. Mă uit acum şi la mediul rural unde vrem să facem lucruri, dar, de multe ori, noi ne dorim aceasta mai mult decât ei. Şi atunci te gândeşti că, de fapt, starea lor este consecinţa resurselor materiale din acea comunitate, nivelului de educaţie. Totul pleacă de la educaţie, pentru că sunt părinţi care se complac în toaletele care există doar în fundul curţii şcolii, terenul de fotbal care este în pantă, iar ei ajung să vadă aceste lucruri ca pe o normalitate.

Într-adevăr, sunt chestii pe care noi vrem să le schimbăm pentru că nouă ni se par a nu fi în regulă, dar nu acestea sunt problemele pe care ei ni le semnalează în primul rând. Valorile noastre sunt diferite de ale lor. Şi atunci, îţi pui întrebarea: oare nu este aceasta o chestiune naturală, de timp? Poţi face o schimbare în bine cu forţa?

Zilele trecute, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Bacău a ajuns un bătrân de 85 de ani, din comuna Racova, care avea nevoie de îngrijiri medicale după ce fusese lovit de cal.

S-a întâmplat în timp ce se pregătea să plece din curte, căruţa s-a oprit brusc, el a fost aruncat din atelaj, iar atunci calul s-a speriat şi l-a lovit cu copita.

Bărbatul rănit a rămas internat în Secţia de Neurochirurgie sub supravegherea medicilor de aici.

Atitudinea luată recent de locuitori ai comunei Bârsănești de a veni în sprijinul semenilor lor poate fi nu numai un exemplu demn de urmat dar și un imbold pentru a înțelege suferința celor din jurul nostru și a le oferi un mic ajutor.

“Treceam în fiecare zi printr-un loc care îmi provoca un sentiment de durere și de neputință, aici fiind o casă gata să se dărâme. Multe persoane se întrebau dacă locuiește cineva acolo și, într-adevăr în acel loc își aveau domiciliul un tată cu băiatul său, în vârstă de 10 ani. În plus, au și alte rude, ce s-ar întoarce la Bârsănești dar unde să locuiască? Am hotărât să nu mai fiu indiferent și să caut sprijin la autorități, la prieteni, la cunoștințe, în speranța că voi reuși ca să ofer un cămin acestor oameni nevoiași”, a declarat Florentin Iftime, un localnic carea fost o scurtă vreme și primar interimar al comunei, în anul 2016.

Florentin Iftime a lansat o campanie inedită (“Implică-te! Indiferența nu este o soluție!”) și primul ajutor a venit de la primarul comunei Bârsănești, Gelu Botezatu, care a direcționat pe beneficiarii Legii ajutorului social la demolarea clădirii aflate într-o stare foarte precară.

Primul voluntar a fost Vasile Orheanu, el fiind zilnic acolo unde au început să se execute lucrările de realizare a unei locuințe noi. Campania s-a pornit în ziua de 23 august iar la o săptămână de la lansarea acțiunii au ajuns și primele materiale de construcție: 5 paleți cu BCA, un palet cu saci cu ciment, 20 de saci cu var.

Este demn de remarcat faptul că au apărut și donatorii, fiind de așteptat ca numărul acestora să crească în perioada următoare.

Primăria comunei Bârsănești pune la dispoziție balastru sort pentru efectuarea lucrărilor dar este nevoie de voluntari care să ajute la turnarea fundației și la zidirea locuinței.

Sunt donatori ce s-au oferit să ajute cu geamuri și uși termopan, Parohia Ortodoxă “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bârsănești vrea să dăruiască un dormitor dar este nevoie și de alte materiale de construcție (grinzi, scânduri, tablă pentru acoperiș, parchet).

Prin exemplul dat, de a ajuta cu construcția unei noi locuințe o familie care trăiește în neputință, barsăneștenii se bucură de o mare admirație, lucru ce va face să se adune și mai mulți cei care vor să aducă un strop de bucurie semenilor, împlinind să realizeze ceea ce și-au propus.

Ziua a doua a Festivalului de teatru şi film armenesc „Hayastan” a debutat cu activităţile de la atelierele pentru copii, caligrafia şi scrierea în alfabetul armean, unic în lume, voluntarii participanţi oferind posibilitatea tuturor care au dorit să-şi scrie numele sau să adreseze mesaje în limba armeană, pe care doar foarte puţini o mai cunosc în Bacău.

După orele prânzului, copii şi tinerii au sărbătorit Vartavarul, o tradiţională manifestare a armenilor, cunoscută mai ales ca „bătaia cu apă”, încheiată, conform tradiţiei cu un joc colectiv, cum este la noi hora. Au intrat în luptă, cu găleţi, căni şi alte vase zeci de tineri, spre deliciul spectatorilor prezenţi la inedita sărbătoare.

A urmat o piesă de teatru, cu un mesaj din istoria poporului armean, trecută şi prezentă, în interpretarea trupei Rampa. Momentul culminant al zilei a fost recitalul extraordinar al cunoscutei şi îndrăgitei interprete de muzică uşoară româneacă, Corina Chiriac.

Apariţia pe scenă a fost intens aplaudată, solista făcând o mărturisire care a surprins pe toată lumea:

„Sunt foarte fericită că sunt din nou în Bacău, oraş pe care îl îndrăgesc de foarte mult timp. Vă întrebaţi ce caut eu la un festival al armenilor, eu, dragii mei, sunt armeancă, mama mea este armeancă, vă spun că este, deoarece mama este mereu cu noi, ne ocroteşte oriunde ar fi, este cea mai iubită fiinţă din această lume. Vreau să vă spun, ceea ce dumneavoastră ştiţi, simţiţi, românii au fost dintodeauna un popor primitor, ospitalier, de aceea, de-a lungul secolelor s-au stabilit aici, în diferite zone, armeni, mii de armeni, unii au întemeiat oraşe întregi, evrei, turci, italieni, machedoni, lipoveni, tătari, saşi, secui, maghiari, şi au trăit, au muncit, s-au bucurat şi s-au întristat laolaltă. România a fost, fără să greşesc, o spun cred în premieră, o adevărată Americă, da, o „americă” a timpurilor moderne.

Eu sunt mândră că sunt armeancă, în acealşi timp sunt la fel de mândră că sunt româncă. De aceea, în această seară, vă voi oferi un program de muzică românească, şlagăre din primii ani ai carierei mele, melodii mai vechi sau mai noi, pe care le vom cânta împreună. La finalul concertului vă voi cânta şi o melodie în limba armeană, pentru bucuria prietenilor mei armeni din Bacău, dar şi pentru toţi cei care sunteţi, într-un număr aşa de mare la festivalul armenilor.

Vă iubesc şi vă invit să cântăm împreună prima melodie, «Opriţi timpul», a doua înregistrare a mea la Radio România, când aveam doar 21 de ani. După cum ştiţi, prima melodie înregistrată a fost «Valurile Dunării», cu care am câştigat concursul «Steaua fără nume»”. Corina Chiriac a interpetat apoi melodii cunoscute, şalgăre ale anilor 60-70-80, „Mama”, „Ne cunoaştem din vedere” etc., stârnind ropote de aplauze, nostalgie pentru mulţi spectatori. La cererea publicului interpreta a coborât în mijlocul spectatorilor, cântând cu ei şi fotografiindu-se cu toată lumea. A fost o seară minunată, de muzică, de poezie, de frumoase aduceri aminte.

Seara a doua a Festivalului s-a încheiat cu filmul „Procesiunea”, o peliculă plină de tragism, din istoria poporulu armean, holocaustul din primii ani ai secolului XX, când au murit peste două milioane de armeni, genocid nerecunoscut nici astăzi de ţările europene.

1 de 20

Festivalul continuă şi duminică, de la ora 11.00, în Piaţa Tricolorului.

Asociația SKIRTBIKE, în parteneriat cu Federația Tinerilor din Bacău și cu sprijinul  Municipiului Bacău, a organizat primul festival dedicat biciclistelor băcăuance. Acest festival a fost susținut financiar cu suma de 39.542 lei, bani din bugetul local băcăuan.

Doamnele, domnișoarele și tinerele au fost invitate, sâmbătă, 2 septembrie la o paradă care a avut ca scop evidențierea feminității dar și a bicicletelor frumos decoarate, fiind astfel încurajat mersul pe bicicletă dar și o explozie de culoare creată fie de accesoriile pe care le au fie de veselia pe care o emană, ele femeile.

Motivația organizatorilor s-a transformat în acțiune și au primit ajutorul celor 70 de voluntari care au realizeze un fashion bike bazar, un photo corner, ateliere de mecanică și reparații de biciclete sau de body painting și henna workshop-uri despre siguranță bicicliștilor în trafic cât și activităti pentru familie și copiii, chiar și o grădină de relaxare.

Cele care au participat la paradă au avut șansa de a câștiga o bicicletă, vouchere pentru servicii de beauty, produse de îngrijire sau cosmetică cât și aricole vestimentare.

Coloana de bicicliste îmbrăcate chic a plecat în ritm lejer pe un traseu de circa o oră şi jumătate,  pe străzile din zona de nord, zona centrală și de sud a Bacăului.

1 de 31

„Așteptarea noastră de la acest eveniment ar fi să aducem comunitatea de bicicliste înapoi din Bacău aproape, să vedem care este comunitatea de bicicliste și așteptarea mea este să și creăm acestă comunitate, adică să le încurajăm pe femeile care poate ar fi vrut să învețe să meargă pe bicicletă sau poate ar fi vrut să meargă pe bicicletă pe stradă și nu au avut curajul, până la urmă să le inspirăm pe femeile din Bacău să folosească acest mers pe bicicletă ca un mijloc de transport” – ne-a declarat Sforoi Oana-Iuliana, organizator SkirtBike.

Afirmația aparține unor cunoscători de galerii de artă. Soții Diana și Cristian Godea, administratorii Galeriei de Artă Sara Good Art, sunt doi tineri iubitori de artă, care împreună cu familia lor încearcă să transmită băcăuanilor emoții într-o „oază de frumos și relaxare”, așa cum este subliniat într-o recenzie pe un site de socializare. Soții Godea sunt elevi ai Școlii Populare de Arte și Meserii, secția pictură, Diana fiind absolventă a Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității „George Bacovia”, iar Cristian este absolvent de Inginerie- Protecția Mediului.

Cum s-a „născut” Sara Good Art?
Diana Godea: Este o poveste frumoasă, pentru că atunci când eram însărcinată cu Sara, fetița mea care are acum trei ani și jumătate, am început să creez bijuterii cu pietre semiprețioase. La acel moment, socrul meu picta, soacra mea cosea goblen, o activitate pe care o făcea de peste 20 de ani, și am zis atunci să începem o afacere, așa, de familie. Apoi, soțul meu a devenit din ce în ce mai pasionat de sculptură și despre ce înseamnă un atelier de înrămări. A luat legătura cu mai multe fabrici pentru că am vrut să mergem sigur pe calitate. După ce am născut-o pe Sara, am început această afacere, mai întâi online.

Ați avut curaj să vă lansați în această lume, pe care nu toți o văd cu șanse mari de reușită.
Diana Godea: Știu. Au fost mulți cei care ne-au spus clar că e foarte greu să reziști în acest domeniu și că din artă nu te îmbogățești, lucru care nu a fost scopul nostru. Noi am vrut să facem lucruri frumoase și am vrut să ne adresăm mult copiilor, să facem ateliere de creație pentru ei. Să-i desprindem de tablete și telefoane și să le oferim un altfel de univers.

Totuși, care a fost primul pas pe care l-ați făcut?
Cristian Godea: Noi am studiat foarte mult piața goblenurilor, a producătorilor de kit-uri de goblenuri care s-au oprit la un anumit nivel. Noi ne-am gândit să venim cu ceva nou, am achiziționat un program din altă țară și am început să lucrăm. Ne-a luat șase luni să-l implementăm și acum putem să punem orice imagine în kit-ul de goblen.
Diana Godea: Cu acestea am acaparat piața mai ales că noi facem și goblenuri personalizate, adică după orice fotografie se poate face un goblen.

Și ce a urmat?
Diana Godea: După ce am început online, am primit o invitație la Antik Market în București, fiind primul târg la care am participat, după care am fost invitați de Ambasada României la un târg internațional în Grecia, unde ne-am reprezentat țara cu produsele noastre, alături de Muzeul Țăranului Român. Practic aceasta a fost rampa noastră de lansare, cu care am avut un mare succes. Când ne-am întors, am hotărât să deschidem primul nostru magazin, pe str. Vasile Alecsandri nr. 39, magazin care este funcțional în continuare.

Apoi ați decis să vă extindeți.
Diana Godea: Într-adevăr. Dar să știți că nu a fost așa, ca un vis, peste noapte. Au fost mulți cei care ne-au călcat pragul la sediul de pe str. Alecsandri și ne spuneau că ne trebuie un spațiu mai mare, să organizăm vernisaje, practic se vorbea de o galerie. Veneau mulți pictori talentați, care veneau cu câte o lucrare pe care voiau să o înrămeze pentru ca ulterior să o vândă. Ieșeau adevărate opere de artă de pe mâinile lor și am văzut că nu sunt promovați.

Și atunci ați decis să deschideți Galeria Sara Good Art.
Diana Godea: Da. Asta s-a întâmplat în aprilie 2016. De atunci multă lume ne-a trecut pragul, dar suntem conștienți că în continuare trebuie să lucrăm la schimbarea mentalității oamenilor.

Mai exact, ce putem găsi la Galeriile Sara Good Art?
Cristian Godea: Aici, expunem lucrări din tot ce înseamnă artă, pictură, sculptură, am avut chiar și gravură pe sticlă. Diana Godea: Ne-am făcut și un obicei, ca la fiecare vernisaj de expoziție de pictură să facem și serate muzicale. Fie că e la pian sau că e canto, violoncel, chitară…și toată galeria e plină de lume.

Am înțeles că putem găsi și cadouri aici. Ce ne puteți spune despre asta?
Diana Godea: Așa este. De aceea spuneam că mai trebuie lucrat la mentalități. La noi puteți găsi un cadou original, un cadou deosebit. Noi avem picturi care se adresează și bugetelor limitate. Știu că lumea crede că aici totul e sofisticat și scump. Ca să dau un exemplu, la noi puteți găsi o acuarelă înrămată și la 80 de lei. Înrămată, cu sticlă, cu tot ce trebuie. Ar putea fi un cadou superb.

Practic, ale cui sunt lucrările pe care le expuneți și le și comercializați?
Diana Godea: Avem diverse lucrări. În primul, rând avem și artiști consacrați care sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, cum ar fi Carmen Poienaru, Teodor Vișan, Romeo Ionescu din Iași, care este și restaurator, Aurel Stanciu de la noi și foarte mulți alții, dar am avut și avem în continuare expoziții cu artiști amatori, pentru că vrem să-i promovăm. Aceste lucrări, ale pictorilor amatori, se mulează foarte bine pe cadourile cu buget redus.

Ce ar trebui să facă un pictor amator să ajungă la voi în galerie?
Diana Godea: Ar trebui să-i facem o expoziție, cu mai multe lucrări, ca să poată fi o rampă de lansare. Trebuie să fie mai multe lucrări ca să putem observa stilul, iar noi, la vernisaje, chemăm și un critic de artă. Pentru o expoziție sunt necesare minim 10 lucrări.

Să ne referim și la partea de sculptură și de înrămări.
Cristian Godea: Asta a fost o pasiune a mea. La început, am urmărit partea asta de înrămări de pe piața locală și am observat că prețurile sunt cam picante și nici nu se foloseau materiale de calitate. Atunci m-am gândit să găsesc o variantă în care să ofer un raport preț-calitate foarte bun. După multe căutări am găsit un partener în Polonia care mi-a oferit o garanție foarte mare. Cred că sunt singurii din lume care oferă garanție 50 de ani la partea de rame și noi mai dăm încă 10 ani la partea de montaj. În total 60. Acesta a fost începutul. Apoi am lucrat pe partea de sculpturi, am făcut șevalete pentru pictură, chiar și navomodele. Toate acestea pot constitui un cadou perfect.

Am înțeles că la Galeriile Sara Good Art au fost și niște concursuri. Despre ce a fost vorba?
Diana Godea: Am avut niște ateliere de creație cu copiii, în urma cărora le-am organizat expoziții și au fost și premiați. Copiii veneau aici, 20 chiar și 30 odată, și lucrau. Premiile au fost și în bani, și în materiale de pictură, astfel încât să-i stimulăm pentru mai departe.

1 de 9

Vă amintiți cum a fost la prima expoziție?
Cristian Godea: La prima expoziție pe care am organizat-o au venit puțini oameni. Cred că vreo 40. Acum facem un vernisaj cam o dată la două săptămâni sau o dată pe lună. Iar oamenii au început să vină. Aproape s-a dublat numărul celor care vin la vernisajele noastre, care au loc de regulă vinerea de la ora 17.00.
Diana Godea: Încercăm de fiecare dată să venim cu altceva. Am avut odată o expoziție live mai deosebită cu un pictor din Sfântu Gheorghe, care a realizat niște picturi cu emisfera cerebrală dreaptă pe ritmuri de muzică fado. Pictorul respectiv mi-a zis că la el la Sfântu Gheorghe sunt cinci galerii de artă și nu au niciun mall.
Cristian Godea: La noi în galerie mai puteți găsi și antichități, pe care le achiziționăm de la furnizorii noștri din străinătate și toate au certificate de calitate și conformitate. Mai avem și materiale de pictură, de la culori la pensule și șevalete.

Ce proiecte de viitor aveți?
Cristian Godea: Avem proiecte pe următorii 10 ani. Acum avem un proiect pilot la Roman. Am deschis un magazin și acolo, cu același specific, dar mai micuț. Mai avem și un atelier în care coasem ii, care sunt 100% românești, care sunt ale noastre. Ne mai dorim ca pe viitor să ajungem și în școli și să lucrăm acolo cu copiii pe diferite ateliere. Și mai vrem să deschidem, aici în Bacău, o școală de pictură și una de sculptură. Toate aceste proiecte le susținem doar noi.

În cadrul Festivalului armenesc, sâmbăta, în Piața Tricolorului din Bacău s-a desfășurat o spectaculoasă bătaie cu apă.

1 de 15

O cisterna, incarcata cu 12 tone de aditivi, s-a rasturnat, aseara, la Magura.

Potrivit politistilor, soferul de 26 de ani, din Bucuresti, nu ar fi adaptat viteza in curba, a pierdut controlul ansamblului si s-a rasturnat.

In urma accidentului nu s-au inregistrat victime. Conducatorul auto a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ. El a fost sanctionat.

– datorită doctorilor de la această secție, o femeie, care a venit la spital în căruciorul cu rotile, din cauza unei luxaţii de şold, suferită încă de la naştere şi pentru care nu se intervenise până atunci, merge acum din nou – astfel de cazuri sunt rare în lume şi foarte greu de tratat la adult

Băcăuanca Elena Aramă, în vârstă de 68 de ani, a bătut la uşa medicului ortoped Radu Panfil, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău, în urmă cu câteva luni, după ce a umblat prin mai multe cabinete, fără ca cineva să-i poată alina suferinţa şi să-i dea vreo speranţă că ar mai putea merge vreodată.

Era deja în căruciorul cu rotile, iar în urma investigaţiilor amănunţite doctorul i-a pus diagnosticul de luxaţie de şold bilaterală neglijată, suferită încă de la naştere. Un caz foarte rar întâlnit la vârsta adultă în zilele noastre, spun medicii, pentru că acum aceste probleme sunt tratate când copilul este mic. La adult, această problemă se rezolvă greu şi cu mari riscuri.

„Am operat această pacientă în condiţiile în care ea deja nu mai mergea. A venit în scaunul cu rotile. Intervenţia chirurgicală a fost extrem de complexă, pentru că ea presupune scurtarea femurului şi aducerea capului femural, care avea o deplasare uriaşă, în locul lui natural, printr-o scurtare femurală mare, cu riscuri foarte mari neurologice, legate de paralizia nervului sciatic, şi cu risc vascular, care este vital. În timpul intervenţiei există riscul de a leza artera femurală, asta însemnând că pacientul îşi riscă viaţa ”, a explicat dr. Radu Panfil, medic şef Secţie Ortopedie, SJU Bacău.

Pusă în faţa unui astfel de caz, echipa medicală nu a dat înapoi, ci din contră a început să cerceteze şi chiar a mers la un congres la Viena, pentru a mai acumula informaţii. A comandat din Statele Unite o proteză specială pentru astfel de cazuri dificile, singura folosită până acum în România, în valoare de 15.000 de lei, cost suportat de Spitalul Judeţean Bacău, a pregătit pacienta şi a intrat în sala de operaţie.

„Pacienta a fost destul de bine investigată înainte şi pregătită ca să minimizăm toate riscurile, pentru că avea şi o patologie cardiacă preexistentă. A fost ţinută în Reanimare 48 de ore postoperator şi a avut o evoluţie bună”, a declarat dr. Bianca Purcărin, medic anestezist. „Intervenţia în sine este foarte complexă. A durat trei ore şi ceva, a presupus o pregătire preoperatorie atât pentru noi cât şi a pacientei foarte complexă.

În momentul acesta, pacienta este pe secţia noastră, a revenit la două luni de la operaţie, are un rezultat funcţional foarte bun”, mai spune dr. Panfil. Adică pacienta merge pe picioarele ei, ajutată de un cadru, dar este independentă, ceea ce este foarte important.

„Acum mă simt bine, merg cu cadru şi mă descurc. Înainte de operaţie, cu vreo două luni, nu puteam să merg absolut deloc. Am umblat prin mulţi medici particulari şi degeaba. Tot un medic din spital m-a îndrumat la Ortopedie, să-l caut pe domnul doctor Panfil.

După ce mă operez şi la şoldul celălalt poate o să fie mult mai bine. M-am născut aşa, dar nu am avut probleme până acum. Puteam merge. Acum probabil că am îmbătrânit şi oasele au fost afectate”, spunea Elena Aramă. Din echipa medicală care s-a ocupat de acest caz au făcut parte şi doi medici specialiști în ortopedie, dr. Rareş Şova şi dr. George Niţă.

Centrul mobil de pregătire va poposi sâmbătă, 02 septembrie, în municipiul Onești și va fi amplasată la Casa de Cultură, urmând ca duminică, 03 septembrie, să fie prezent la Comănești, în parcarea din centrul orașului.

Sosirea Caravanei SMURD „Fii pregătit” în județul Bacău se încrie în calendarul de activități desfășurate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău pentru marcarea și sărbătorirea zilei de 13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România și împlinirea a 169 de ani de la bătălia din Dealul Spirii.

Astfel, timp de două zile, între orele 10.00 – 18.00, personalul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău va organiza cursuri de instruire a populației privind modul corect de comportare și intervenție în cazul producerii unor situații de urgență, precum și acordarea primului ajutor în situații limită.

Cursurile oferite vor include prezentarea principalelor dezastre naturale care pot afecta atât județul nostru, cât și întreaga țară (ex. cutremure, inundații, incendii, alunecări de teren, muniție neexplodată), precum și modul în care populația se poate pregăti pentru a le face față.

Cu această ocazie, I.S.U.J. Bacău va organiza un punct de informare, unde cetățenii vor putea obține informații despre programul de voluntariat “Salvator din Pasiune”, pentru a îmbrățișa nobila meserie de salvator.

Cei care doresc să participe la cursurile organizate în Caravana “Fii pregătit!”, indiferent de vârstă, sunt așteptați cu drag în zilele și locațiile menționate sau se pot înscrie pe pagina de internet a Fundației pentru SMURD.

Exercițiile cu greutăți reprezintă o modalitate eficientă pentru îmbunătățirea performanțelor fizice și a aspectului, fie că acestea presupun creșterea volumului de masă musculară sau arderea grăsimilor, însă, potrivit unui studiu recent, un tip de medicamente utilizate pe scară largă ar putea împiedica atingerea acestor scopuri.

O echipă de cercetători din Suedia a descoperit că administrarea regulată a medicamentelor antiinflamatoare (precum ibuprofen) poate inhiba dezvoltarea musculară.

Studiul, efectuat la Institutul Karolinska și publicat în „Acta Physiologica”, a analizat efectele ibuprofenului asupra mușchilor scheletici ai adulților tineri, sănătoși, care practicau exercițiile cu greutăți.

Participanții, a căror vârstă a fost cuprinsă între 18 și 35 de ani, au fost împărțiți în mod aleatoriu în două grupuri. Jumătate dintre aceștia au primit o doză relativ ridicată de ibuprofen (1.200 mg, considerată o doză normală în 24 de ore), iar celorlalți li s-a administrat o doză mică de aspirină (75 mg), în fiecare zi, timp de opt săptămâni.

În același timp, participanții au efectuat exerciții cu greutăți concepute special pentru coapse, de două sau trei ori pe săptămână.

După cele opt săptămâni, oamenii de știință au măsurat anumite variabile, inclusiv creșterea masei musculare, forța și markerii antiinflamatori din mușchi.

Cercetătorii au descoperit că mușchii persoanelor care au luat doze mici de aspirină s-au dublat în comparație cu celălalt grup.

De asemenea, s-a constatat că și forța musculară a fost afectată de dozele ridicate de ibuprofen, însă diferența nu a fost atât de mare ca în cazul creșterii masei musculare.

‘Rezultatele sunt extrem de interesante din moment ce utilizarea medicamentelor antiinflamatoare este atât de răspândită, atât printre atleții de elită cât și a indivizilor care desfășoară activități (sportive — n.r.) recreaționale’, a susținut Tommy Lundberg, cercetător în cadrul institutului amintit, unul dintre semnatarii studiului.

Lundberg a adăugat că s-a optat pentru analizarea efectelor ibuprofenului deoarece este cel mai studiat antiinflamator de pe piață, însă cercetătorii consideră că oricare medicament antiinflamator nesteroidian de pe piață ar avea efecte similare. AGERPRES

Un bărbat de 57 de ani, din municipiul Bacău, a alertat autorităţile, joi seară, după ce în timp ce săpa în grădina din faţa casei sale, de pe strada Prelungirea Bradului, a găsit un proiectil, rămas în pământ din timpul conflictelor militare.

La faţa locului s-a deplasat echipa de pirotehniştii a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, care a izolat zona, a ridicat proiectilul perforant, de calibru 57 mm, şi l-a transportat la depozit în vederea distrugerii.