sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2696

Tabăra Naţională de Artă „George Apostu” – ultima ediţie?

Din păcate, aşa se prefigurează a fi fost cea de-a şaptesprezecea prezenţă a elevilor pasionaţi de artă, la chemarea lui Aurel Stanciu. Inimos „cu asupra de măsură” (Mihai Eminescu), el a reuşit ca de fiecare dată să respingă monotonia, şablonul, plictisul.

La antipodul acestor rele a aşezat originalitatea, condiţie sine qua non a bucuriei estetice de durată, pe care pictorul şi doctorul în artele vizuale a cultivat-o cu încăpăţânare. La festivitatea de închidere (?) a Taberei (Valea Budului, Centrul de Agrement), un larg spaţiu l-a ocupat cuvântul de despărţire.

A mers Aurel Stanciu în trecut şi a rostit nume de centre artistice naţionale (licee de profil) prezente în cele 17 ediţii, precum şi numele unor invitaţi de marcă (doar un exemplu: Ion Irimescu, care la peste 100 de ani a făcut uriaşul efort de a-i vizita, la Poiana Sărată, pe liceeni). A venit în prezent („Propun ca Ministerul Educaţiei să-şi redobândească taberele, pentru a face cu adevărat educaţie”) şi a mers în viitor: „M-aş bucura să rămână tabăra de artă, eventual sub alt nume decât George Apostu”.

În acord cu voinţa activului Taberei (Veronica Oancea, Adriana Stanciu, Anica Musteaţă, Teodora Stanciu, Delia-Cristina Pantelimon), lui Aurel Stanciu i s-au acordat Diploma de gratitudine „pentru credinţa în idealuri estetice majore, precum şi pentru râvna de a stimula aptitudinile artistice ale tinerilor din România, sub semnul unui model absolut – George Apostu” şi o diplomă specială din partea D.J.S.T. Bacău, înmânată de Claudiu Ambrosie, director adjunct.

În expoziţia finală, un subiect aparte l-a constituit Casa Alecsandri din Bacău, pentru a cărei salvare au pledat, prin lucrări de artă, mai mulţi elevi. Societatea Cultural-Știinţifică „Vasile Alecsandri” le-a acordat câte un Testimonium laboris. Lista autorilor, alături de alte articole, va apărea în revista „Semn”.

Mult aşteptatul foc de tabără a făcut să ţâşnească spre cerul înstelat scântei de nostalgie, dar şi de speranţă.

Școală de Vară la Berești-Tazlău

    Peste 130 de copii, cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani, din Berești-Tazlău, s-au bucurat, timp de o săptămână, de activitățile proiectului socio-educaţional „Şcoala de vară”, prin intermediul căruia și-au petrecut timpul liber într-un mod activ de formare, dar şi de învăţare prin joc.

    Ei au aflat astfel cum să se descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să respecte reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine și, mai ales, să se bucure împreună. Experiențele de grup au închegat prietenii, au înlăturat prejudecăți, au dat naștere la solidarități și adaptări la situații sociale în miniatură. S-au implicat și peste 25 de cadrele didactice din școală, sub conducerea prof. director Viorel Georgian Dumitru și a directorului adjunct Anca Florea.

    ”Școala de Vară s-a dorit a fi, în primul rând, o modalitate de a oferi copiilor o alternativă atractivă pentru petrecerea unei perioade din vacanța de vară. Acesta a fost impactul pe termen scurt. Pe termen lung, ei au învațat jocuri instructiv-recreative la școală, jocuri pe care, mai apoi, le pot realiza singuri, transferându-le asupra altor activități, fie jocuri aflate din altă parte, fie create de ei”, ne-a declarat directorul Viorel Georgian Dumitru.

    La finalul activităților, s-a organizat și un spectacol în care copiii participanţi au prezentat abilităţile însuşite pe durata desfăşurării proiectului şi au expus obiecte realizate în cadrul atelierelor. Partenerii proiectului au fost Primăria Berești-Tazlău prin primarul Dumitru Tulpan, asistentul social Mirabela Creangă și asistentul medical Anca Porojnicu, Unicef România – coordonator județean social Marilena Mocanu, coordonator județean educație Adriana Vrabie, CJRAE Bacău – director Alexandrina Scorțanu, psiholog Diana Cazacu, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu- Karpen” Bacău – prin profesorii Alina Paraschiv și Paul Cucu, CPECA Bacău – inspector Marta Butnaru, Parohia din Enăchești, comuna Berești-Tazlău – preot Nicolae Cernat, Mănăstirea Carmelitană din Luncani – fratele Marcel Ghercă, Școala Gimnazială ”Mihai Drăgan” Bacău – prof.dr. Bogdan Vasile Pădurariu și meșterul popular Marian Lungu.

    ”Proiectul și-a propus să răspundă unei nevoi crescânde a copiilor de a participa la activități educative și în timpul vacanței de vară. De asemenea, părinții și-au exprimat dorința de a-și înscrie copiii la aceste activități ale școlii de vară, apreciind obiectivele acestui tip de activitate”, ne-a mai spus directorul Dumitru.

    Zâmbete de copil la Grădinița nr. 23 Bacău

      Grădinița cu Program Prelungit nr. 23 din Bacău a fost locul în care, timp de căteva zile, vara a adus zâmbete și încântare pe chipul unor copii. Ei au venit aici, zi de zi, cu bucurie, s-au jucat, au învățat lucruri interesante și și-au dezvoltat creativitatea, realizând lucrări individuale și colective pline de farmec.

      Cele care le-au adus copiilor fericirea pe chip au fost prof. Elena Loredana Popa, prof. Mihaela Popescu și prof. Elena Loredana Buhosu, educatoare la Grădinița cu Program Prelungit nr. 23 Bacău, structură a Școlii Gimnaziale “Miron Costin” Bacău. Toate activitățile au avut loc în cadrul proiectului intitulat “Atelierele de vară Șotron”, ce s-a desfășurat în perioada 31 iulie – 11 august 2017, cu un grup de 15 copii de la Centrul de Zi pentru Copilul Aflat în Dificultate Bacău (având ca director pe prof. Luiza Agache).

      Copiii au “călătorit imaginar spre Insula de Nisip”, au pășit pe razele Curcubeului, în fiecare zi învățând o nouă culoare (roșu, orange, galben, verde, albastru, indigo și violet), au vorbit despre România și au pictat “Steagul tricolor”. Activitățile au fost diverse și atrăgătoare: “De la semințe la plante” (germinare), “Plutește/se scufundă” (plutirea corpurilor), “Ne jucăm cu baloane de săpun” (forme geometrice în baloane de săpun), “Cochilii de pe Insula de Nisip” (amprentare), “Observăm natura cu lupa” (observare spontană), “Pești albaștri la Marea Neagră” (lucrare colectivă). Totodată, ei au pătruns, în fiecare zi, și în lumea poveștilor: “La plimbare prin junglă”, “Vrei să fii prietenul meu?”, “Omida mâncăcioasă”, “Ursule maro, ursule maro, tu ce vezi”, “Sus, jos, de jur-împrejur” și “Să mâncăm culori”, care i-au amuzat și i-au ținut cu “sufletul la gură”, și-au însușit și “Reguli de comportament”, “Cum să ne spălăm pe mâini” și “Igiena dințișorilor”.

      Nu au uitat nici joaca, au sărit “Șotronul”, au desenat cu cretă colorată “Căsuța mea”, s-au distrat în “Cursa piticilor” (parcurs aplicativ). La sfârșitul celor două săptămâni, copiii au fost premiați cu o diplomă de explorator, cărți de povești, baloane și dulciuri. ”Acest proiect este organizat în fiecare an de Asociația OvidiuRo în zonele defavorizate, cu copii provenind din familii cu posibilități materiale precare sau din familii cu handicap, cu risc de abandon școlar”, ne-a declarat prof. Elena Loredana Popa, la finalul activităților de weekend-ul trecut.

      Strada Nicu Enea: Morții nu consumă apă!

        Ion Cartas spune că tot ceea ce i se întâmplă este un abuz/foto: Ramona Ionescu

        – trei metri cubi de apă trecuți în fișa de întreținere a unui mort au declanșat războiul între un băcăuan și reprezentanții Asociației de proprietari nr. 53

        O poveste încâlcită ne-a reținut atenția timp de două zile. Ion Cartas reclamă faptul că reprezentanții Asociației de proprietari nr. 53 încarcă abuziv fișa de întreținere, trecându-i consum de apă, deși în garsoniera de pe strada Nicu Enea nr. 50 nu locuiește nimeni. Proprietara, adică fosta soție a lui Cartas, a decedat, iar locuința le-ar reveni de drept fiului supraviețuitor și unui nepot.

        Reclamantul spune că unul dintre moștenitori este bolnav, iar celălalt muncește în străinătate și nu poate veni să facă succesiunea. În aceste condiții, Ion Cartas, se ocupă de garsonieră la modul că mai aerisește din când în când și plătește cheltuielile. Supărarea bărbatului a atins cote maxime în momentul în care, de la asociație i s-a spus că va trebui să plătească lunar 17 lei pentru cheltuielile comune și salariile angajaților asociației, adică 204 lei/an.

        Omul și-a făcut calculele și când a tras linie a zis că se prinde să plătească el cheltuielile de întreținere până când băieții vor face succesiunea, ca nu cumva să se adune datorii, iar locuința de 19 metri pătrați să fie luată de stat. Ion Cartas s-a trezit deodată în lista de plată cu sume suplimentare, rezultate din consum de apă și fond de reparații, sume ce însumează la jumătatea anului 269 de lei, ceea ce depășește posibilitățile lui de plată.

        În ritmul acesta, la un an de zile sumele de plată vor fi cu totul altele, iar bărbatul a încercat să dezlege misterul banilor încasați în plus. A mers la asociație, i-a spus administratorului oful său și a primit tot felul de explicații. Ba că o vecină i-a declarat consumul de apă, ba că a consumat el ș.a.m.d. Pe fondul nemulțumirilor s-a ajuns în final la amenințări și de o parte și de alta, iar lucrurile au rămas nelămurite.

        Citat: “După ce a murit femeia am dus la asociație o copie după certificatul de deces, iar în fișă au fost trecute zero persoane. Am predat cheia de la baia comună și de la uscător ca să nu fie discuții și mă trezesc acum că am consumat trei metri cubi de apă rece și doi metri cubi de apă caldă! Să știți că morții nu consumă nici apă rece și nici apă caldă! În cazul de față, cineva încearcă să mă fure: ori asociația, ori vecina care împărțea baia comună cu mine până să moară fosta soție! Restul vecinilor și-au tras apă în casă, așa că nu pot să bănui pe nimeni altcineva”, declară Ion Cartas
        Simțindu-se furat, bărbatul s-a decis să-și facă dreptate. A agitat spiritele în bloc și la asociație, iar din cauza firii sale vulcanice nimeni nu mai vrea să-i dea detalii pe motiv că nu este proprietar.

        “Cunoaștem cazul domnului Cartas și cel mai probabil această situație va fi remediată la întoarcerea administratorului aflat în concediu medical. Noi am operat în fișă în baza declarațiile depuse de locatari. Pe palierul respectiv mai aveau acces la baia comună doar două familii. De când a murit doamna, Ion Cartas vine zilnic pe la garsonieră și de aceea este posibil să-l fi trecut vecinii și pe el la plată.

        Vom verifica la fața locului cum stau lucrurile!”, declară locțiitorul administratorului

        Cartas spune că el nu folosește toaleta comună pentru că nu mai are cheie de la baie. El declară că vine la 2-3 zile să aerisească, după care își vede de drum, având propria locuință. Reclamantul este hotărât să-și facă dreptate, pentru că morții nu consumă apă.

        Pagina 1

          Interviul, ca test de sinceritate și competență

          Deșteptarea a inițiat, imediat după alegeri, un demers jurnalistic inedit/admirabil. După ce primarii din județ s-au așezat comod în fotolii, sperând că acestea nu vor scârțâi nicicând, au fost intervievați in extenso, oferindu-li-se posibilitatea să le spună concetățenilor care sunt proiectele lor.

          Vizam, neîndoielnic, acele proiecte scuturate de zgura meliorist-electorală. Fără opreliști, fiecare și-a depănat visele… Nu mică ne-a fost surpriza, atunci când unii dintre primari au continuat să se creadă tot în campanie electorală, promițând, vorba unui tătuc al popoarelor, Hrușciov, să construiască poduri chiar și peste firicele de apă inexistente.

          În acest context, ne-am trezit și cu sesizări care incriminau faptul că le cântăm în strună unora dintre primari. Eroare: nu acesta a fost scopul nostru… Interviurile realizate sunt veritabile radiografii-document ale viitorului (utopic, realist?) proiectat de către primari.

          Concetățenii îi vor putea „judeca” pornind mai ales de la proiectele promise fără presiune electorală. Că unii trăiesc într-o eternă frenezie electorală, aceasta este o veche poveste pe care, cotidian, jurnaliștii noștri n-o scutesc de binefacerile civice ale criticii obiective.

          Am revenit/vom reveni, după realizarea acestor interviuri, la primari, solicitându-le să ne arate cum au început să zămislească viitorul. Unii ne-au arătat pâlpâiri anemice de trudă, alții au acuzat „ticăloasa” Opoziție. Un fost optimist incurabil (la interviu…) a mărturisit că, din cauza salariaților „contra”, nici nu-i mai vine să meargă la slujbă… I-am propus unui primar un exercițiu ludic: să multiplicăm în mii de exemplare interviul pe care ni l-a acordat, pentru ca proiectele promise să fie evaluate în viitoarea campanie electorală.

          S-a cam speriat! Mi s-a părut că fotoliul care deja-i scârțâia a început chiar să și ofteze. Scopul aplaudatului nostru discurs jurnalistic: la sfârșitul actualului mandat al primarilor, Cetățeanul să ofteze cât mai puțin.

          Oamenii de știință au reușit să modifice porcii la nivel genetic pentru recoltarea de organe pentru transplant

            O echipă științifică internațională a reușit să modifice genetic porcii pentru ca organele lor să fie compatibile cu transplanturi la om, potrivit unui articol publicat joi în revista americană Science.

            Acest progres ar putea revoluționa grefarea de organe (inimă, ficat sau plămâni), permițând prelevarea lor de la porci, în loc de donatorii umani care sunt foarte puțini.

            Până în prezent, aceste transplanturi de la porci prezentau riscul transmiterii unui virus care-i putea infecta pe oameni.

            Potrivit Science, echipa condusă de doi geneticieni de la universitatea Harvard, George Lurch și Luhan Yang, a folosit metoda clonării pentru a anihila genele responsabile pentru apariția acestui virus în ADN-ul porcin înainte de a dezvolta embrionii.

            Societatea privată eGenesis, fondată de cei doi oameni de știință, a reușit să obțină nașterea a 37 de porci ale căror organe vor fi adecvate pentru xenotransplant, o grefă cu un organ provenind de la un animal.

            Penuria de organe umane este atât de mare, încât 22 de persoane mor în fiecare zi în SUA în așteptarea unui organ vital, „în timp ce organele de porc pot atinge o mărime ideală pentru oameni”, scrie Science.

            Porcii sunt deja folosiți pentru xenotransplanturi ale valvelor cardiace sau de pancreas. Acest nou progres ar urma să permită transplantarea unor organe mai mari de la porci, dar care vor prezenta și un risc mai mare transmitere a virusului. AGERPRES

            Penurie de taxiuri în Bacău

              În stația de taxiuri de la gară ieri bătea vântul/foto: Ramona Ionescu

              – într-un oraș aglomerat de venirea în vacanță a băcăuanilor care muncesc în străinătate, nici taxiuri nu mai sunt

              Lipsa taxiurilor în Bacău se simte acut în luna august! Se pare că situația nu se va schimba prea curând, pentru că lipsa taxiurilor se datorează – după o cum o spun taximetriștii – “stranierilor”.

              Nu toți băcăuanii care s-au întors pentru câteva zile în țară își permit să închirieze o mașină pe perioada șederii în oraș, așa că, cei mai mulți apelează la serviciile de taximetrie pentru a se deplasa. Iată o explicație plauzibilă pentru lipsa taxiurilor din oraș!

              Dacă sunați zilele acestea la dispecerat puteți avea surpriza ca, de la celălalt capăt al telefonului, dispecerul să vă roage insistent să reveniți în câteva minute pentru că nu este disponibilă nicio mașină care să onoreze comanda pe care ați lansat-o.

              Situația nu este diferită nici în stradă, în stațiile de taxi. Poți sta minute bune în așteptare, întrebându-te cum de nu este/nu vine nicio mașină. Și astfel de situații sunt întâlnite peste tot, iar ca să vă dau doar câteva exemple amintesc aici stația de la Piața Centrală, Cimitirul Central, Piața Sud și chiar Gară. Dacă ai totuși norocul să prinzi o mașină, fiecare taximetrist va spune că este o perioadă foarte bună pentru ei.

              “Până spre sfârșitul lunii, când vor pleca băcăuanii care muncesc în străinătate, cam așa o să stea treaba. Mulțumesc lui Dumnezeu, e bine! Chiar este de muncă în această perioadă! Solicitările curg lanț, că nu mai avem vreme să stăm în stații”, declară Bogdan Cioinea

              Un alt taximetrist își arată nemulțumirea că Bacăul este prea aglomerat, iar blocajele din trafic le îngreunează misiunea.

              “Cum să găsiți taxiuri în stații, când ele sunt blocate pe podul Șerbănești, pe Ștefan cel Mare, pe la RMB, pe Energiei sau mai știu eu unde!?! Traficul este foarte aglomerat în această perioadă din cauza celor care au venit în țară cu mașina. Contrar așteptărilor, să știți că anul acesta am întâlnit în Bacău mai multe mașini cu numere de Anglia decât de Italia. Este posibil ca acest lucru să arate că mulți dintre cei care munceau în Italia au migrat spre Marea Britanie”, declară Ionuț Pavăl.

              Pentru că august este o lună plină pentru ei, taximetriștii și-au amânat concediile pentru altă perioadă.

              Cursa Roma-Bacău a aterizat pe Aeroportul Otopeni. O femeie susține că a pierdut sarcina

              – cursa aeriană Roma-Bacău a aterizat luni dimineață pe Aeroportul Otopeni din cauza condițiilor meteo nefavorabile – la bordul aeronavei se afla și o femeie însărcinată cu risc de avort, originară din Moinești

              Cursa aeriană Roma-Bacău care ar fi trebuit să aterizeze luni dimineață în jurul orei 01.00 pe Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău a fost direcționată către Aeroportul Internațional “Henri Coandă” București-Otopeni, din cauza condițiilor meteo nefavorabile înregistrate deasupra aeroportului băcăuan.

              Aeronava companiei Blue Air a aterizat la București după aproximativ 40 de minute. La bordul avionului se afla și o femeie însărcinată, cu risc de avort, care a fost preluată de personalul medical al aeroportului și transportată de urgență la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, București.

              Femeia este din orașul Moinești și venea în vacanță, fiind însoțită de copilul ei mai mare. Băcăuanca Loredana Boboc are 37 de ani, este cadru medical, lucrează de 17 ani în Italia și spune că era însărcinată cu gemeni. Ea declară că la spital i s-a făcut ecografie în urma căreia, din nefericire, a rezultat doar un embrion, din cei doi.

              “Când am plecat din Italia eram însărcinată cu gemeni, iar când am ajuns în România, la ecografie a ieșit doar un embrion. Am pierdut un copil în avion pentru că nu am beneficiat de minime măsuri de prim-ajutor. Am zis că mor acolo, în coada avionului, singură, pentru că nimeni nu a sărit să mă ajute. Stăteau acolo, în scaune, și-mi spuneau că nu au voie să se ridice pentru că sunt turbulențe. Știu că însoțitorii de zbor au cunoștințe de prim-ajutor, aceste cursuri fiind obligatorii pentru ei! Soțul meu a aflat târziu, de la alți pasageri ce se întâmplă cu mine, pentru că nimeni nu l-a anunțat!”, declară Loredana Boboc

              Loredana Boboc spune că i-a fost foarte rău în avion, durerile erau tot mai mari, iar la un moment dat femeia a avut o cădere. Presupune că în acele momente a pierdut unul din gemeni, făcând avort spontan.

              Ea declară că la îmbarcare l-a informat pe comandantul aeronavei că are o sarcină cu risc și i-a cerut acestuia să o mute împreună cu copilul ei pe un loc mai în fața aeronavei pentru a putea merge mai des la toaletă. Cererea ei nu a putut fi onorată pe motiv că aeronava era plină la refuz.

              La aterizare a fost preluată de personalul medical al aeroportului bucureștean și dusă de urgență la spital pentru investigații medicale de specialitate.

              Aici, i s-a recomandat internarea, însă, băcăuanca a fost nevoită să refuze pe bază de semnătură pentru că nu avea cu cine să-și lase copilul, acesta nevorbind limba română. Coșmarul femeii s-a terminat în momentul în care soțul ei a ajuns la București și a recuperat-o.

              Cei doi au plecat cu mașina personală spre Moinești, unde erau programați deja pentru un control medical amănunțit. Femeia însărcinată spune că va face o plângere pe numele companiei aeriene, pentru modul în care a fost tratată în avion.

              În momentul în care Loredana Boboc va face aceste demersuri prin avocatul familiei, vom reveni cu amănunte în acest caz.

              Câștigătorul concursului organizat de Deșteptarea este Ioan Luca

                Ziua de 14 august a fost una extrem de așteptată de foarte mulți băcăuani. Motivul? Cât se poate de simplu. Luni, la ora 14.00, a avut loc tragerea la sorți a concursului verii organizat de publicația noastră în colaborare cu agenția de turism Travel Plaza, concurs derulat timp de o lună.

                Premiul?

                Un sejur de cinci nopți cu mic dejun pentru două persoane la complexul Dunărea din Eforie Nord. Participanții la acest concurs au decupat taloanele apărute în ziar, le-au completat și depus la agențiile de publicitate Deșteptarea.

                Ioan Luca, din Bacău, va merge la mare, datorită parteneriatului dintre Deșteptarea și Travel Plaza.

                Întrunire a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din cauza incendiului de la groapa de gunoi

                  Se estimează că incendiul va fi stins într-o săptămână

                  Comitetul judetean pentru situatii de urgenta al judetului Bacau s-a intrunit astazi, 14 august 2017, de la ora 08.00, in sedinta extraordinara, generata de incendiul care s-a produs la groapa de gunoi – celula 1 din municipiul Bacau.

                  Sedinta a fost condusa de presedintele Comitetului judetean pentru situatii de urgenta (CJSU) doamna Maricica- Luminita Cosa si s-a desfasurat cu participarea presedintelui Consiliului Judetean Bacau, domnul Sorin Brasoveanu, subprefectului judetului Bacau, domnul Valentin Ivancea, vicepresedintelui Consiliului Judetean, domnul Marius Gabriel Gheorghita, a primarului municipiului Bacau, domnul Cosmin Necula, precum si a conducatorilor structurilor de arme si a directorilor serviciilor publice deconcentrate, alaturi de sefi ai altor institutii responsabile, membri ai CJSU Bacau.

                  Discutiile purtate au vizat situatia creeata la groapa de gunoi, celula 1, unde deseurile sunt afectate de incendiu.
                  Au fost luate masuri specifice pentru a se identifica, de catre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, cauzele care au provocat incendiul, pentru a fi monitorizat permanent si diminuat, pana la stingere, focul, precum si pentru a se asigura sanatatea populatiei si protectia mediului.

                  Au fost efectuate masuratori de mediu si rezultatele arata ca nu s-au depasit limitele privind concentratiile de gaze si nu a fost afectata calitatea aerului. De asemenea, nu a fost afectat mediul inconjurator si nu exista pericol in acest sens.

                  Se actioneaza cu toate dispozitivele necesare, utilajele si autospecialele pentru stingerea focarului.

                  Operatiunile sunt ingreunate de faptul ca alimentarea cu apa se realizeaza de la CET, local si „batal”, fiind necesare cantitati foarte mari de apa potrivit dimensiunilor groapei de la celula 1, avand o capacitate de 855.000 tone si intinzandu-se pe o suprafata de 5,14 ha.

                  Precipitatiile preconizate in aceste zile, desi in cantitati reduse, de 5-8 l/mp, precum si intensificarile moderate ale vantului, ingreuneaza, de asemenea eficacitatea operatiunilor.

                  Insa, se intervine operativ, cu toate fortele pentru stingerea focarului si se estimeaza a se incheia operatiunea in cel mult o saptamana.

                  Pentru deseurile produse in aceasta perioada, temporar, pana la solutionarea problemei, s-a identificat ca solutie, depozitarea acestora in celula 2, care are o capacitate de peste 1000 000 tone, pe o suprafata de 9, 4 ha. Masura a fost dispusa data fiind situatia de urgenta, chiar daca celula 2 nu are un statut juridic definitiv.

                  In tara, in aceasta perioada, au mai fost 14 astfel de focare de incendiu la gropile ecologice.

                  Pompierii continuă intervenţia de la groapa de gunoi

                  Pompierii intervin cu autospeciale dotate cu tunuri de apă/Foto: ISU Bacău

                  Deşi a plouat, incendiul de la groapa de gunoi a Bacăului nu a fost stins, ci doar şi-a mai redus din intensitate.

                  Precipitaţiile au ajutat mai mult la suprafaţă, unde nu se mai observă flăcări, ci doar fumegă. În continuare sunt focare de adâncime, care probabil vor fi greu de stins.

                  Pompierii băcăuani au intervenit non-stop de la izbucnirea acestui incendiu, iar luni după-amiază acţionau pentru a treia zi consecutiv cu echipaje de la Detaşamentele Bacău, Oneşti şi Moineşti.

                  „Avem şase maşini de stingere, două motopompe remorcabile şi două transportabile şi se acţionează cu peste 20 de pompieri. În această dimineaţă (n.r. – luni dimineaţa) s-a efectuat al patrulea schimb de efective”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.

                  Suprafaţa afectată de incendiu a rămas cam aceeaşi, circa un hectar, iar intervenţia este în continuare la fel de dificilă din cauza cantităţilor mari de materiale combustibile, care întreţin aceste focare, a înălţimii depozitului, cu o pantă abruptă, de circa 85 de grade.

                  Partea bună este că în zonă sunt surse de apă pentru alimentarea autospecialelor. Pentru a face mai uşor accesul maşinilor de pompieri către zona de focare, au fost trimise utilaje din judeţ care lucrează la tasarea drumurilor, care sunt greu de parcurs.

                  Incendiul de la groapa de gunoi din zona de sud a municipiului Bacău a izbucnit sâmbătă după-amiază şi de atunci pompierii nu au întrerupt misiunea.

                  Nunta claxonată

                    Unul din convoaiele nuntașilor/foto: Ramona Ionescu

                    – bucuria nuntașilor este dusă la rang de circ pe străzile Bacăului

                    Duminică seară, într-un interval de jumătate de oră, am întâlnit trei convoaie de nuntași din cartierul Narcisa și până la Parcul Cancicov. Larma făcută de claxoanele mașinilor făcea ca oamenii să întoarcă privirea spre sursa de zgomot. Bineînțeles că în fruntea convoiului trebuia să fie cea mai luxoasă mașină.

                    Musai trebuia să fie și cea mai mare, iar fundele textile sau de plastic erau și cele mai țipătoare. Din niciun convoi nu lipseau mașinile înmatriculate în Italia, Spania, Germania, Franța sau Marea Britanie. Pe lângă claxoanele asurzitoare ale mașinilor, nunțașii erau foarte vocali. Strigau, țipau și agitau găini din plastic prin geamurile deschise. Dacă se nimereau să aștepte la semafor, mașinile nuntașilor continuau să claxoneneze.

                    Lor li se adăugau și goarnele mașinilor din jur conduse de ceilalți șoferi din trafic care așteptau la semafor, în semn de salut pentru miri. Știm cu toții că în oraș este interzis claxonatul, iar această contravenție se amendează conform articolului 113 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002.

                    Una e să dai semnal sonor scurt pentru a atrage atenția unui participant la trafic și alta este să nu ți se mai dezlipească mâna de claxon, din dorința de a atrage atenția. Iar atunci când ai cel puțin 10 mașini în convoi, nu este deloc plăcut urechilor să audă sunetul strident al claxoanelor.

                    Nici bine nu a trecut prima nuntă de semaforul de la Narcisa, că un alt șir de mașini, parcă tras la indigo, venea pe același traseu, în ritm de claxoane, flash-uri și cu ,inile de avarii pornite. Al doilea impact vizual, aceeași impresie, mai multe mașini de Italia. Înaintând spre centrul orașului, prin dreptul Parcului Cancicov, o mașină de epocă, roșie, decapotabilă, ducea vizual rangul nunții la un alt nivel.

                    În afară de mașina mirilor, restul convoiului se manifesta la fel de zgomotos. Oare cele trei tablouri descrise mai sus reflectă doar bucuria nuntașilor sau este o reacție stradală de prost gust!?!

                    Oricum, mulți dintre pietoni și-au manifestat indignarea față de comportamentul nuntașilor, mai ales că toate acestea se petrec în postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august). De acum și până la sfârșitul anului nu se fac nunți în postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie) și în perioada de la Crăciun, până la Bobotează (25 decembrie 2017 – 6 ianuarie 2018).

                    Un polițist originar din Bacău l-a scos din necaz pe un șofer sucevean

                      Rămas cinci ore pe șosea după ce și-a rupt o roată în drum spre mare,un șofer a fost salvat de un polițist, care l-a luat cu mașina și l-a ajutat să-și repare autoturismul.

                      Întâmplarea s-a petrecut vineri dimineață, în jurul orei 4.00, la 30 de kilometri de localitatea Viziru (județul Brăila).

                      „Am avut neplăcerea, în drum spre Constanța, să intru cu mașina într-o groapă imensă unde am crăpat janta și nu m-am putut deplasa timp de 5 ore” – povestește șoferul pe Facebook.

                      „Țin să mulțumesc domnului polițist Tătaru Gabriel, de la Biroul Rutier Calarasi pentru ajutorul acordat.

                      Acesta venea de la Călărasi si se îndrepta spre Bacău.

                      Gabriel Tătaru
                      Polițistul m-a luat cu masina lui și m-a dus spre Viziru, precum și în alte localități din apropiere pentru a reuși să rezolv problema.

                      Într-un final, cu ajutorul lui am reușit să cumpar o roată de la o persoana din Braila, pentru a putea continua drumul”.

                      Gabriel Tătaru, este originar din Bacau. „Iubesc Bacaul și mă mândresc cu orașul meu și îl laud peste tot” – a declarat el pentru Desteptarea.ro.

                      Ce bani câştigă angajaţii din Primăria Bacău?

                        Primăria Bacău
                        Primăria Bacău

                        Consiliul local al municipiului Bacău a aprobat, la ultima şedinţă extraordinară, de miercuri, noile salarii ale angajaţilor Primăriei Bacău şi indemnizaţiile aleşilor locali.

                        Conform deciziei, primarul municipiului Bacău va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei iar fiecare dintre viceprimari va încasa o indemnizaţie de câte 11.600 de lei lunar.

                        Consilierii locali vor primi, conform legii, 10% din indemnizaţia primarului, adică 1.305 lei pentru participarea la o şedinţa de consiliu şi la două şedinţe de comisii.
                        Secretarul municipiului are stabilit un salariu de bază de 11.455 de lei, în vreme ce funcţia de arhitect şef are stabilită o remuneraţie lunară de 8.265 de lei. Un director executiv va încasa 7.975 de lei iar un şef de serviciu, 7.105 în vreme ce un şef de birou va fi plătit cu 6.525 de lei.

                        În funcţie de gradul profesional şi de gradaţii, un consilier juridic va încasa, lunar, între 2.175 şi 5.616 lei, iar un referent de specialitate, între 1.885 şi 3.612 lei. Un referent simplu are stabilită o leafă cuprinsă între 1.740 şi 3.070 de lei.

                        În ceea ce priveşte funcţiile contractuale, administratorul public al municipiului are un salariu de baza de 11.600 de lei, un director, de 7.250 de lei, un şef de serviciu – 6.525 iar un şef de birou – 5.800 de lei.

                        Un inspector va fi plătit cu o suma cuprinsă între 1.885 şi 3.612 lei, un arhivar între 1.740 şi 2.708, un casier va avea leafă între 1.740 şi 2.330 de lei iar un îngrijitor, între 1.450 şi 1.986 de lei. Un şofer va avea salariul lunar cuprins între 1.813 şi 2.807 de lei, un muncitor calificat – între 1.595 şi 2.257 de lei iar unul necalificat va fi plătit cu o suma între 1.450 şi 1.806 lei.

                        La Direcţia de Asistenţă Socială, un şef de serviciu va fi plătit cu 5.655 de lei, un şef de birou va încasa 5.510lei, un consilier juridic – între 3.431 şi 4.277 de lei, un casier, între 1.871 şi 2.330 iar un muncitor necalificat între 1.595 şi 1.986 de lei.
                        La Poliţia locală, directorul executiv este plătit cu 8.338 de lei lunar, un şef de serviciu va încasa 7.018 lei iar un şef de birou – 6.554 de lei. Un poliţist va fi plătit cu sume cuprinse între 1.711 şi 4.205 dacă are studii superioare şi între 1.711 şi 2.364 dacă are studii medii.

                        La Agenția de Dezvoltarea Locală, funcţia de director are un salariu de baza de 6.090 de lei iar un inspector de specialitate va primi lunar între 2.175 şi 4.272 de lei.

                        Ghingheș: „Am fost plecat în concediu”

                        Consilierul independent Cristian Ghingheș suţine că absenţa sa de la şedinţa de consiliu în care s-au votat salariile angajaţilor din Primărie şi indemnizaţiile consilierilor a fostdeterminată de faptul că s-ar fi aflat în concediu de odihnă. „Ţin să precizez că, în calitate de consilier local independent, n-am lipsit “strategic” de la şedinţa extraordinară a Consiliului Local al municipiului Bacău din data de 9 august 2017, ci exclusiv din pricina unui concediu de odihnă efectuat în perioada 31 iulie – 10 august despre care am informat oficial executivul şi Consiliul Local în dimineaţa zilei de 31 iulie 2017. Şedinţa extraordinară din 09.08.2017 a fost convocată prin Dispoziţia nr. 1799 din 04.08.2017, deci ambele momente s-au petrecut în timpul în care eu am fost plecat din localitate”, ne-a comunicat consilierul independent Ghingheș.

                        Gunoiul – aur curat sau foc la buzunare?

                        Din frumoasele povești ale bunicilor am auzit deseori despre focurile care se aprindeau instantaneu în locurile unde erau îngropate comori fabuloase. N-am aflat niciodată dacă asemenea focuri chiar au scos la iveală comori, adică acele grămezi de cocoșei de aur, tezaure de genul Cloștii cu puii de aur, oale burdușite cu galbeni și câte și mai câte nestemate, dar Contele de Monte Cristo m-ar putea contrazice.

                        Însă în vremea noastră, care numai vreme bună nu mai pare a fi, adică sub schimbările climatice care sunt deja una dintre cele mai mari amenințări la adresa mediului, vedem adesea focuri vii care fac scrum hectare întregi de vegetație, ard cartiere de locuințe, sugrumă și ard la propriu sute și sute de animale. Ard focuri vii peste veritabile comori, cum este de exemplu aurul verde, pădurea. Diferența majoră și pustiitoare e că asemenea focuri nu mai scot la iveală comori, ci le fac pulbere.
                        La sfârșitul săptămânii trecute a luat foc, de la aerul supraîncins al acestei veri, se pare, gunoiul din depozitul ecologic din Bacău.

                        A ars pe mii de metri pătrați gunoiul și un nor greu de fum a căzut peste marginea de sud a orașului. Și acolo focul s-a aprins peste o comoară, oricât de ciudată ar părea asocierea gunoiului cu bogăția.

                        Da, gunoiul este bogăție. Poate însemna, de exemplu, energie, dar și materiale reciclabile, material de construcții, iar în țările dezvoltate s-a ajuns la importul de gunoi, tocmai pentru că e ieftin, dar poate da atâta valoare.

                        La noi, însă, gunoiul pare mai degrabă foc în buzunare. Pentru că n-am ajuns la civilizația occidentală a valorificării deșeurilor, nici măcar la depozitarea lui ecologică. Iar România riscă, acum, în UE, penalități de 124.000 de euro pe zi tocmai pe acest motiv.

                        „Romania, amore mio!”

                        Paolo Bianchi, primarul orășelui italian Collecchio, de lângă Parma, s-a îndrăgostit de țara noastră. Împreună cu soția sa, Elisabetta Sacchi și cu un grup de prieteni, vizitează, pentru al doilea an la rând, plaiurile mioritice. Anul acesta, în programul turistic a intrat și Bacăul

                        Pe ploaie și pe soare

                        Anul trecut a fost Maramureșul. Și a plouat cu găleata. Acum e Moldova. Și e cald ca în cuptorul în care Filareta Dascălu coace plăcintele poale-n brâu. Condiții meteo opuse, peisaje diferite, dar aceeași țară. Și, mai ales, aceeași pasiune pentru această țară. Primarul orașului italian Collecchio, Paolo Bianchi și soția sa Elisabetta Sacchi au făcut o adevărată pasiune pentru România. Indiferent că din cer cad șuvoaie de apă sau săgeți de foc, ei se simt în România ca acasă. Dovadă că, pentru al doilea an la rând, au ales să-și petreacă vacanța aici. Spre deosebire de 2016, când au văzut cum se țipurește în Maramu’, vara aceasta, soții Bianchi și amicii lor au ales să viziteze Bacăul, Iașiul și mânăstirile din Bucovina. Un meniu moldovenesc condimentat cu niscai pește prins chiar în Delta Dunării. „Adevărul este că pentru Delta Dunarii, ai nevoie de cel putin o săptămână ca să o vizitezi ca lumea. Chiar și așa, însă, ne-am putut face o impresie despre Deltă; e grandioasă”, marturisește signor sindaco.

                        Pâine, sare și folclor

                        Mare pasionată de folclor și de etnografie, doamna Sacchi, care stie și de unde vine hora, și cum se cântă Alunelul și ce anume reprezintă Ciuleandra, nu a ratat să asiste la cea de-a 25-a ediție a festivalului internațional de folclor de la Tulcea „Peștisorul de aur”: „Încântător”. Surpriza a venit sâmbătă dimineața. Adică atunci când mica delegație italiană a fost întâmpinată de primarul din Săucești, Valentin Manea, nu doar cu pâine și sare, ci și cu un număr de folclor local. „Ansamblul folcloric de la Săucești a oferit o reprezentație care mi-a mers la inimă”, a marturisit Elisabetta Sacchi. Și Paolo Bianchi a avut parte de suprize la Săucești: „Nu credeam ca Primăria unei localități de dimensiunea Săuceștiului să aibă angajați nu mai puțin de trei angajați specialiști în atragerea de fonduri europene. Noi, la Collecchhio, când derulăm un proiect pe fonduri europene, ne vedem nevoiți să mergem la Parma și să plătim o consultație juridică la un birou specializat”.

                        Tortelli? Nu, salată de vinete

                        Paolo Bianchi s-a declarat plăcut impresionat de Bacău: „E un oraș care îmi place. Sincer. Îl găsesc mai frumos decât Baia Mare, Pitești și Tulcea, iar faptul că are multă verdeață îmi amintește de Parma. OK, amprenta celor mai bine de patru decenii de comunism este încă prezentă, în special în arhitectură, dar este clar că Bacaul, ca de altfel întreaga Românie are acum fața întoarsă către Vest și nu către Est”. Sâmbătă la prânz, italienii au vizitat Prefectura, iar în cursul după-amiezei Observatorul Astronomic. Punctul de rezistență al sejurului băcăuan l-a constituit însă cina servită acasă la Filareta Dascălu, soacra lui Ștefan Coceangă care, în calitate de rezident de mai bine de două decenii în zona Parmei, a clădit un adevărat pod între Collecchio si Bacău. Obișnuiți ai unei gastronomii intrată în patrimoniul Unesco, Paolo Bianchi, Eliabetta Sacchi, Caterina Graiani, Graziani Bizzi, Daniela Fornaciari și Fabrizio Manfredi au marturisit că sunt gata oricând de acum încolo să renunțe la parmiggiano-reggiano, tortelli di zucca sau la trippa alla parmigiana în favoarea sărmăluțelor în frunze de sfeclă, salată de vinete și friptură la tavă cu castraveciori murați. Fără a uita tradiționala mămăligă sau, mai bine zis, „mamaliga, buona- buonissima”.

                        „Să nu-ți tai rădăcinile!”

                        Paolo Bianchi și compania nu au apreciat doar calitatea bucatelor moldovenești, ci și felul de a fi al localnicilor. „Românii sunt foarte amabili și ospitalieri”, mărturisește primarul Bianchi. Se presupune că omul știe ce spune. Cu 400 de suflete, românii reprezintă prima comunitate străină din Collecchio, a doua fiind cea albaneză, iar a treia provenind din Republica Moldova. „Când vii in România, oamenii de aici, prin firea lor, te ajută să-ți depășești statutul de simplu turist. Faptul că putem cunoaște România si cu problemele sale, nu doar cu lucrurile bune, e cel mai important pentru noi”, concluzionează primarul din Collecchio, care are, totuși, și un cuvânt critic la adresa românilor stabiliti temporar sau definitiv în Italia: „Unii uită să-și învețe copii și limba română, axându-se exclusiv pe italiană. E ca si cum ți-ai tăia rădăcinile”. La anul, amicii noștri din Collecchio se vor întoarce în România. „Cred că în 2018 vom vizita Bucureștiul”, spune Elisabetta Sacchi, care dă asigurări că „vom reveni, însă și în zona Bacăului. Mai avem atâtea de văzut aici”. Fie vreme bună, fie vremea rea.

                        Collecchio, casa Parmei
                        Situat la mai puțin de 13 kilometri de Parma, Collecchio numără aproximativ 15.000 de suflete și este renumit pentru faptul că aici își găsește sediul compania Parlamat, dar și centrul sportiv al divizionarei B de fotbal AC Parma. Pe vremea când era sponsorizată de Parmalat, Parma, cu Buffon, Cannavaro, Veron, Crespo, Thuram, Zola sau Adrian Mutu în echipă obținea succese naționale și internaționale, în vitrina clubului aflându-se două Cupe Uefa, o Cupă a Cupelor, o Supercupă a Europei, dar și trei Cupe ale Italiei.

                        Campania „Uite barza!”: 13 cuiburi noi de barză albă semnalate în județ

                          Un cuib de berze din Filipești, identificat de Rebeca Marin

                          În județul Bacău au fost identificate și semnalate 13 noi cuiburi noi de barză cu 28 de pui, în campania „Uite barza!” – recensământul berzelor albe derulat în toată țara de Societatea Ornitologică Română (SOR) cu sprijinul companiei Enel.

                          Dintre județele limitrofe, în Harghita au fost identificate și semnalate 166 de cuiburi, în Covasna 123, în Neamț 53, dar în Vasului și Vrancea doar 5, respectiv 2. În toată țara au fost identificate peste 1.000 de cuiburi noi.

                          Acțiunea face parte din primul mare proiect de „citizen science” din România, iar cuiburile au fost localizate cu ajutorul aplicației „Uite barza!”, lansată în perioada pe 6 – 31 iulie și a fost disponibilă tuturor utilizatorilor de telefoane mobile de tip smartphone care au dorit să se implice în protejarea acestei specii de păsări. Numărătorile care se efectuează mai târziu nu sunt relevante – spun cei de la SOR -, deoarece berzele albe au început deja migrația către Africa.

                          În județul Bacău cuiburile au fost identificate în Filipești (cele mai multe cazuri), Răcăciuni, Buhuși, Berești-Bistrița, Letea Veche, Târgu Ocna și Balcani.

                          Berzele albe cuibăresc în localități sau în apropierea acestora. Cele mai multe cuiburi descoperite de utilizatorii aplicației sunt amplasate pe stâlpii rețelelor de electricitate, din care 1.567 de cuiburi pe stâlpi fără suport, iar 1.208 pe stâlpii de rețea electrică pe care au fost deja montate suporturi artificiale pentru cuiburi de barză.

                          Celelalte sunt amplasate în copaci, pe coame de casă, pe coșuri de fum etc.
                          Județul cu cele mai multe cuiburi de barză recenzate este Timiș (445 de cuiburi). Cuiburile de barză se întâlnesc în toată România.

                          Cele mai multe accidente rutiere s-au produs din cauza vitezei

                            – 23 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 127 au fost rănite grave, în urma evenimentelor produse în primele şase luni ale acestui an, pe drumurile din judeţul Bacău – anul acesta, viteza este pe primul loc în topul cauzelor generatoare, urmată de indisciplina pietonilor

                            În primul semestru al acestui an, pe drumurile din judeţul Bacău, s-au înregistrat 401 accidente rutiere, dintre care 138 au fost cu urmări grave, cu 22 în plus faţă de perioada similară a anului trecut, şi 263 au fost accidente uşoare. În urma celor 138 de accidente grave, 23 de persoane şi-au pierdut viaţa, mai puţin cu două faţă de primul semestru din 2016, iar 127 s-au ales cu vătămări corporale grave, creşterea la numărul de răniţi grav fiind cu 22.

                            Anul acesta, viteza este pe primul loc în topul cauzelor generatoare de evenimente în trafic, urmată de indisciplina pietonilor, care multă vreme a fost în fruntea clasamentului, iar pe locul trei a fost neacordarea priorităţii de trecere pietonilor sau altor autovehicule. „Cele mai multe accidente soldate cu urmări grave (49) s-au produs pe drumurile naţionale, în special pe DN – 2 (tronsoanele Bacău – Sascut şi Bacău Hârleşti), DN- 11 (Bacău – Oneşti şi Oneşti – Oituz) şi DN 12A (Oneşti – Comăneşti – Ghimeş)”, spune agent şef adjunct Cătălina Creţu, purtător de cuvânt la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău.

                            În primele şase luni ale acestui an, poliţiştii care au acţionat zi de zi în trafic au depistat 280 de şoferi care au urcat la volan după ce au „servit” înainte ceva alcool, unii chiar cantităţi foarte mari, şi acolo unde valoarea alcoolemiei a trecut de 0,40 mg/l pe etilotest s-au întocmit şi dosare penale. Dar şoferilor din judeţul Bacău sau care trec prin acest judeţ se pare că le place şi viteza. Din ianuarie până la finele lunii iunie, s-au aplicat 9.996 de sancţiuni pentru încălcarea regimului legal de viteză. Cei care au călcat mai tare pedala de acceleraţie au fost surprinşi de aparatele radar, fiind reţinute, tot pentru această abatere, şi 975 de permise de conducere.

                            Pentru mai multă siguranţă în trafic, oamenii legii anunţă că vor intensifica acţiunile.

                            „În vedere reducerii numărului de accidente, cât şi a consecinţelor acestora, se impune intensificarea activităţilor preventiv- reactive, cu accent pe linia combaterii principalelor cauze generatoare de accidente rutiere cu victime omeneşti, şi cooperarea cu autorităţile cu atribuţii în domeniul rutier din cadrul ANAF, RAR şi ISCTR, în vederea întăririi disciplinei în rândul operatorilor de transport mărfuri şi persoane”.

                            agent şef adj. Cătălina Creţu, purtător de cuvânt IPJ Bacău

                            OMUL DE PE STRADĂ / Mărioara şi Ion Istrate: Greu cu pepenii în Bacău

                            Aidoma transhumanţei oierilor, an de an, în toiul lunii lui Cuptor, în pieţile băcăuane sosesc cultivatorii de pepeni. Printre ei se numără şi familia Ion şi Maria Istrate care vine tocmai de la Cudalbi, judeţul Galaţi, ca să-şi valorifice recolta. Românul hâtru zice că, deşi bărbatul este capul familiei, femeia este vocea, astfel că „purtătorul de cuvânt” al familiei este, fără doar şi poate, doamna Mărioara. (L.M.)

                            „Cultivăm pepeni de 26 de ani. Noi cultivăm, noi producem, noi vindem, noi tot-tot. Şi tot de 26 de ani, în fiecare vară, luăm doar drumul Bacăului ca să ne vindem marfa. Am învăţat asta de la părinţii noştri şi, o dată cu familia, am pus bazele propriei noastre afaceri în agricultură. După noi, însă, nu mai este nimeni care să se ocupe de pepeni. Pe copii i-am stimulat să înveţe şi i-am îndrumat spre şcoli „înalte”, facultăţi. Nu e numai cazul nostru. Cei tineri au cam început să plece fiindcă e din ce în ce mai greu.

                            Nici noi nu-i ajutam pe părinţi la munca câmpului, dar când am ajuns şi noi la vârsta maturităţii şi a trebuit să ne facem o casă şi un rost, nu aveam din ce altceva aşa că ne-am apucat de agricultură. Atunci se putea ca din recolta pe care o scoteam să ne ridicăm o casă, să ne luăm maşini şi utilaje, dar vremea aia a apus. Acum îţi vine angrosistul la tarla şi-ţi dă 20 de bani pe kilul de pepeni. Omul meu a zis că mai degrabă bagă discul în câmp şi face recolta una cu pământul decât s-o dea degeaba. Dar nu ne-a lăsat inima să facem asta, aşa că am venit la Bacău pentru o ultimă dată. De la anu’ ne ocupăm numai de zootehnie, fiindcă merg bine tăuraşii la export, mai ales la arabi.

                            Timp de 26 de ani, am găsit Bacăul la fel. Şi cu bune, şi cu rele. Avem clienţi fideli care vin an de an şi cumpără pepeni doar de la noi, dar cei mai mulţi nu vor decât să te „rupă” la bani. Cum? Uite-aşa: eu zic – costă 6 lei şi 80 de bani, ei – da’ nu se poate doar 6 lei sau numai 5? În 90% din cazuri se întâmplă aşa. Într-un an, când Bacăul era blocat cu pepeni, am încărcat un TIR cu marfă şi ne-am dus la Cluj.

                            Acolo, când clientul nu avea să-mi dea 10 bani, eu îi ziceam „Lăsaţi” obişnuită ca în Bacău, iar a doua zi mă trezeam cu el că-mi aduce acei 10 bani datorie. Nu zic, mai las şi eu de la mine, dar vreau să las atunci când vreau eu şi cui vreau eu, nu să fiu obligată să fac asta. În rest, Doamne-ajută şi, dacă mai vreţi pepeni de la noi, vă aşteptăm la Cudalbi”.