marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2476

Spectacol de cinci stele

La ultimul meci de campionat pe teren propriu, voleibalistele Științei nu au reușit să le ofere fanilor o victorie. Le-au făcut în schimb cadou o partidă de colecție în compania campioanei Alba Blaj, încheiată cu un spectaculos 2-3 după 130 de minute de joc.

Și promisiunea că vor termina actuala ediție pe podium. După runda de aseară, penultima din play-off-ului Diviziei A1, băcăuancele se află la un singur punct de ocupanta locului 3, CSM Târgoviște, învinsă și ea acasă, dar cu 1-3 de CSM București.

În ultima etapă, programată sâmbătă, Știința merge la Lugoj, în timp ce dâmbovițencele se deplasează pe terenul Blajului. Prin urmare, calculele hârtiei sunt de partea studentelor.

Doar șansa nu a fost aseară pe de-a-ntregul de partea echipei lui Florin Grapă. Știința a început întâlnirea cu Alba Blaj de la 0-2 la general. Cu eterna Cleger în prim-plan (31 de puncte), gazda turneului final al Ligii Campionilor a lăsat impresia că se va impune în trei seturi pe terenul băcăuancelor după ce își adjudecase primele două acte la 20 și la 22.

Numai că Știința a avut un come-back demn de ținut minte. Și a surclasat campioana cu 25-12 în setul trei, în care a blocat excelent și a atacat necruțător.

Băcăuancele au dominat și parțialul patru, având la un moment dat și un avans de șapte puncte (14-7). Succesul a venit însă de-abia în prelungiri, cu 29-27, după 35 de minute de joc în care Știința a ratat trei mingi de set, dar a și salvat una! Risipa de efort și-a pus amprenta în tie-break, acolo unde Rogojinaru și compania au ținut pasul doar până la 5-7.

Cleger a redevenit Gulliver, iar Blajul s-a impus cu 15-8 și 3-2, însă Știința a câștigat, o dată în plus, respectul propriului public.

Știința: Ciocian 5 puncte (Kapelovies 1), Lupa 7, Cazacu 13 (I. Radu), Faleș 19 (Sipoș), Djuric 11, Rogojinaru 20 (Filipaș 4), Albu- libero.

Cu capul sus

Debut internațional fast pentru micuții săritori în apă antrenați de Anișoara Șufariu la SCM Bacău. Prezenți la turneul „Belgrad Trophy” pentru Juniori E (8-9 ani), care a reunit 14 cluburi din cinci țări, băcăuanii au impresionat, trecându-și în cont și două medalii.

Astfel, Tudor Mazilu, care e junior C, a luat aurul la platformă 7 m, în timp ce Daria Toderașc a cucerit bronzul la trambulină 1m, acolo unde doar patru puncte au separat-o de locul 1.

Remarcabil și parcursul celorlalți patru componenți ai SCM Bacău, Amalia Chele, Ștefan Anghel (ambii născuți în 2010, ambii cu câte un loc 5 în cont), Alexandra Gâscă și Larisa Bărbuță.

„Țin să le mulțumesc copiilor pentru puterea de concentrare manifestată și pentru evoluțiile lor, în condițiile în care concursul a fost unul foarte puternic”, a declarat antrenoarea Anișoara Șufariu.

Inflorescențe muzicale

Enescu credea că muzica unei opere este întocmai ca un giuvaer. Piatra prețioasă o constituie acțiunea, conflictul dramatic. Muzica este accesoriul esențial, iar drama este principalul element. Călăuzit de acest principiu am scris Oedip.

Ştefan Ignat – din 1999 prim solist, actualmente director la Opera Naţională din Bucureşti – încearcă să apropie publicul, într-un proiect ce prezintă tragedia lirică Oedip în limba română. Salutară ideea baritonului Ştefan Ignat, care a cântat în opera Oedip pe scenele din: România, Portugalia, S.U.A.
Captivantul concert-conferință itinerat la New York, Gyula – Ungaria, Praga – Cehia, București (Muzeul Național „George Enescu”, Casa Artelor, Opera Națională, Palatul Cotroceni), Sinaia, Tescani, Craiova, Timișoara, Brașov, Sibiu, Dorohoi, Oravița, Beiuș, Constanța, Cluj, Oradea, Reghin, a ajuns şi în Bacău.

Corina Murgu – concert maestru la Opera Națională Română din Timișoara, acompaniată la pian de Vasilica Stoiciu Frunză, au interpretat Balada pentru vioară şi pian şi Impromptu concertant.

Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” îşi premiază astăzi elevii participanţi la Concursul de interpretare pianistică: 13 premii I, 12 premii II, 5 premii III şi 4 menţiuni. Felicitări pentru rezultate copiilor şi profesorilor care îi îndrumă!

În această seară, Concert de concerte pentru pian dirijat de Ovidiu Bălan. Protagonişti: Matias Nestor Cuevas – Chile/SUA, care va interpreta Concertul nr.23 de Wolfgang Amadeus Mozart, Maximilian Trebo din Italia, cu Concertul nr.1 de Ludwig van Beethoven şi Elia Cecino – Italia, solist în Concertul nr.2 de Beethoven. Toţi trei sunt câştigători ai unor competiţii pianistice cotate în Italia şi lucrează cu pianistul Vincenzo Balzani, Cecino fiind îndrumat de Pasquale Iannone.

Ozana Kalmuski Zarea

Pagina 1

    Matei Lăzărescu expune la Galeriile KARO

    Galeriile Karo vă invită vineri 20 aprilie, ora 17, la vernisajul expoziţiei personale a artistului Matei Lăzărescu: sunt prezentate lucrări de pictură, desen, fotografie şi siluetă.

    Evenimentul va mai cuprinde un recital de pian organizat de Centrul Educational Mereu Tânăr Bacău, vor interpreta elevi ai Colegiului Naţional de Artă “George Apostu”, profesor coordonator Petruţa Laura Crăciun.

    Provocarea tinerilor băcăuani spre noi orizonturi

      Federația Tinerilor din Bacău organizează sâmbătă, 21 aprilie, două întâlniri care-i vizează pe tinerii băcăuani, întâlniri cu subiecte din cele mai importante. În prima dintre ele, intitualtă „Tânărul de azi, adultul de mâine” și programată de la ora 11.00, cei ce vor fi prezenți vor avea parte de o veritabilă lecție de Educație Juridică, moment ce îl va avea în centrul atenției ca invitat pe judecătorul dr. Cristi Danileț, care va prezenta totodată și noua sa carte „Legea pe interesul tinerilor”, ce conține noțiuni juridice esențiale și necesare atât pentru tineri,cât și pentru adulții preocupați de drepturile lor.

      Cea de-a doua întâlnire este programată de la ora 14.00 și se va derula sub denumirea „Tinerii în Viziunea Companiilor”. „Ne dorim ca orașul Bacău să crească și să devină o plajă de oportunități pentru tinerii din liceele și facultățile orașului Bacău, dar și pentru tinerii deja angajați.

      Pentru acest demers, reprezentanții unor companii de succes din Bacău, dar și a unor instituții de la nivel național relevante sectorului de tineret, vin să ne povestească cum au reușit și ce profil de angajat urmăresc companiile de astăzi”, se arată într-un comunicat privitor la acest eveniment.

      Astfel, tinerii vor afla detalii despre ce caută angajatorii de la tinerii aplicanți; cum să te prezinți la un interviu ca să îți creșți șansele de angajare; de ce e important să ai un CV atrăgător; valoarea experienței și de unde să începi pentru a acumula experiență în muncă; multe alte sfaturi și strategii ce te pot catapulta într-o carieră de succes.

      Toate aceste evenimente se vor desfășura la sediul Federației Tinerilor din Bacău de la Universitatea „George Bacovia”

      Membrii unei trupe băcăuane au imobilizat un tânar care voia sa deschidă ușa avionului în zbor

        Iulian Bodolica

        Un tânăr care a încercat să deschidă, în zbor, ușa avionului București – Roma a fost imobilizat de membrii unei trupe de muzică din Bacău.

        Incidentul s-a produs, conform HotNews, cu puţin înainte de începerea procedurii de aterizare pe aeroportul din Ciampino (Roma), când un tânăr român de 25 de ani s-a apropiat de ușa aeronavei și a încercat să o deschidă.

        El a fost văzut de Iulian Bodolică, de 37 de ani, din Bacău, membru al trupei «Bodolică». Împreună cu fratele său și încă un prieten, Bodolică l-a imobilizat pe tânăr.

        „Îmi amintesc că eram în picioare alături de fratele şi prietenul meu, aşezaţi pe rândul 5, deşi locul meu era pe rândul 9. Cred că eram atunci singurul din avion în picioare. Ceilalţi pasageri aveau puse deja centurile de siguranţă.

        Am auzit că lumea începe să ţipe. M-am uitat şi eu speriat în spate, l-am văzut pe băiatul ăsta că avea mâinele pe mânerul uşii de ieşire, pe capac, cum ar fi. Eu inițial am crezut că ţine de uşă: primul gând a fost că uşa are probleme şi el o ținea, să nu se deschidă. Imediat după, am văzut clar cum trage de mâner şi am întrevăzut un spaţiu prin care se vedea ori afară, ori era un alt geam. S-a auzit un zgomot foarte puternic, ca un sunet de absorbţie.

        Într-o fracţiune, capacul a fost „tras” înapoi ca de un curent.

        Atunci am fugit înspre tânăr, nu știu când și cum am ajuns, de l-am luat de-acolo și l-am imobilizat jos. Doar atât îmi aduc bine aminte după ce l-am luat de lângă uşa avionului!” – a declarat el pentru HotNews.

        Într-un final, după intervenția mai multor persoane dar și a personalului de bord, tânărul a fost așezat pe un scaun iar avionul a aterizat. Pe aeroport, așteptau carabinierii care l-au luat în primire pe tânăr.

        Răzvan Burleanu rămâne președintele Federației Române de Fotbal

        Băcăuanul Răzvan Burleanu va fi președintele Federației Române de Fotbal și în următorii patru ani. Burleanu a câștigat astăzi un nou mandat în fruntea FRF, impunându-se încă din primul tur al alegerilor de la Casa Fotbalului, cu 168 de voturi din totalul de 254.

        Deși puternic susținut de PSD, de televiziuni și de Generația de Aur, principalul contracandidat al lui Burleanu, Ionuț Lupescu nu a strâns decât 78 voturi.

        În fine, Marcel Pușcaș a totalizat doar opt voturi, în timp ce al patrulea candidat la șefia Federației, Ilie Drăgan nu a fost votat de nimeni.

        Succesul vechiului-noului președinte FRF Răzvan Burleanu s-a dovedit unul total și a fost subliniat de omul nr.1 al Federației cu o replică amintind unul din filmele lui Sergiu Nicolaescu: „Deși nu a fost chiar un fleac, i-am ciuruit”.

        Burleanu a anunțat că-l va propune pe Octavian Goga ca vice-președinte al FRF și a declarat la finalul alegerilor: „Numărul meu de telefon rămâne același. Mulțumesc întregii mele echipe pentru modul în care am lucrat în ultimii patru ani. În toată această partidă, echipa aceasta a fost alături de mine în ciuda oricărui boicot. Acești oameni merită să continue în Comitetul Executiv. Sunt mândru că fac parte din această familie”.

        Viitorul Europei, dezbătut în Bacău

          Comitetul European al Regiunilor (CoR), Delegația Națională a României la CoR, Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma CaleaEuropeană.ro, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bacău, au organizat miercuri, 18 aprilie, la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”, un eveniment local privind problematica șomajului în rândul tinerilor și reducerea decalajelor sociale și economice, construit sub forma unei platforme de dialog, între autorități și tineri ca beneficiari, orientată către soluții privind incluziunea economico-socială a tinerilor și oportunitățile de dezvoltare ale acestora la nivel local, național și european.

          Dezbaterea, intitulată „Viitorul tinerilor europeni – dialog local privind problematica șomajului în rândul tinerilor și reducerea decalajelor sociale și economice”, s-a bucurat de o prezență numeroasă, între vorbitori aflându-se Robert Negoiță (Președinte al Delegației Naționale a României la Comitetul European al Regiunilor, primar al Sectorului 3 din București), Cosmin Necula (Primar al Municipiului Bacău, membru al Delegației Naționale a României la Comitetul European al Regiunilor), Angela Cristea (Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România), prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky (Rector al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău), Melania Gabriela Ciot (Secretar de stat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe), Ioana Bran (Ministrul Tineretului și Sportului), Ana Bușoniu (Director general adjunct Programul Operațional Capital Uman – POCU, Ministerul Fondurilor Europene), Marius Deaconu (Președinte, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – ANOSR). Dialogul a fost moderat de Dan Cărbunaru, jurnalist și director al platformei CaleaEuropeană.ro, care a subliniat încă din startul discuției că: „este greșit spus «problema tinerilor» pentru că noi vorbim de «soluțiile tinerilor»”.

          Despre toate aceste soluții au vorbit rând pe rând invitații care au răspuns unor întrebări venite din partea celor care au ținut să fie prezenți la această întâlnire. Pentru că Robert Negoiță a întârziat la această întâlnire, cel care a deschis lista discuțiilor a fost Cosmin Necula, primarul Municipiului Bacău.

          Fonduri de dragul fondurilor sau pentru un scop?

          Edilul băcăuan a ținut să precizeze din start cât de importante sunt obiectivele realizate cu fonduri europene și că de cele mai multe ori cei aflați în funcții trec în dreptul lor aceste realizări fără a pomeni de importanța acestor fonduri.

          „Nu întâmplător ne aflăm astăzi aici, la Centrul de Afaceri, o investiție realizată cu fonduri europene. Principala temă de discuție pe care trebuie să o avem este despre viitor și cum vedeți voi, generația tânără, acest viitor”

          a spus de la tribună Cosmin Necula, care a ținut să precizeze că de foarte multe ori a fost tentația autorităților locale, în general, în goana după atragerea de fonduri europene, care de prea multe ori reprezenta problema în sine, nu obiectivul final.

          „De prea multe ori s-a pierdut esența. Autoritățile locale au plecat de foarte multe ori pe ideea de atragere de fonduri după care au venit în fața oamenilor. Problema pe care trebuie să ne-o punem este ce facem cu acești bani”

          a mai spus Cosmin Necula care s-a referit în continuare la probleme care-i privesc pe tinerii din Bacău. Între acestea vorbind despre Centrul de Tineret, despre sursa de finanțare a unui Hub, proiect ce urmează a fi realizat pe Axa 212.

          Garanția pentru tineret

          Între timp s-a alăturat întâlnirii și Robert Negoiță, care și-a cerut scuze pentru întârziere, pe care a pus-o pe seama traficului din Capitală. El a încercat să explice tuturor celor prezenți despre importanța Uniunii Europene și cât de necesară este apartenența țării noastre la această organizație.

          „Avem nevoie de fonduri de coeziune. Discutăm permanent despre capacitatea noastră de atragere de fonduri europene. Din nefericire nu avem o capacitate foarte bună”

          a precizat Robert Negoiță. În continuare, Angela Cristea, Șeful Reprezentației Comisiei Europene pentru România, a explicat dorința Uniunii Europene de a sprijini și mai mult eforturile noastre în această direcție.

          „În România, șomajul în rândul tinerilor este de patru ori mai mare decât media pe țară. Ne confruntăm cu astfel de probleme și în alte state membre și de aceea am venit și cu o serie de soluții, cum ar fi garanția pentru tineret, care spune că «la patru luni de la părăsirea unei forme de învățământ, fiecare tânăr are dreptul și statul are obligația de a-i face o ofertă de loc de muncă, de un loc unde să-și continue studiile dacă asta își dorește, sau de ucenicie ori de stagiu». Și U.E. a venit și cu fonduri ca să sprijine acest program”,

          a explicat Angela Cristea.

          Mai interesante au fost datele statistice prezentate la această întâlnire. Astfel, după cum se știe, regiunea Nord-Est este cea mai puțin dezvoltată din România, iar Bacăul este între primele județe din țară privind șomajul tinerilor. Au mai fost prezentate și alte cifre între care și faptul că Bacăul, Capitala Națională a Tineretului din 2017 în România, face parte din una din cele mai sărace 20 de regiuni din Europa.

          Un milion de tineri fără calificare

          La aflarea acestor informații, cel mai surprins s-a arătat prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, care a precizat: „Studiile noastre, ale Universității, din ultimii doi ani, arată o angajabilitate de peste 80% în rândul tinerilor.” Cu toate acestea, rectorul Universității „Vasile Alecsandri” a făcut și unele referiri la sistemul de învățământ din România, care, din păcate, nu are cea mai bună abordare: „Există de o vreme încoace, de când a început acel celebru bacalaureat național, peste un milion de tineri care n-au promovat acest examen și care au rămas fără pregătire ori calificare.”

          După toate aceste expuneri a urmat un dialog în care s-a încercat găsirea unor soluții viabile la fel de fel de probleme cu care se confruntă tinerii.

          Florin Ștefănescu
          Răzvan Bibire

          Un bătrân a leșinat pe calea ferată

            Bărbatul, în vârstă de 80 de ani, locuieşte în cartierul CFR şi se îndrepta către casă.

            În zona pasajului pietonal, de la Gara Bacău, acesta s-ar fi dezechilibrat şi a căzut între şinele de cale ferată, de pe firul I, lovindu-se la cap.

            Momentul a fost surprins de camerele de supraveghere

            Nu a mai putut să se ridice de acolo, dar a avut noroc că poliţiştii de la Transporturi Feroviare l-au observat la timp şi au sărit imediat în ajutorul lui, fiind luat din zona de pericol înainte să ajungă vreun tren în staţie.

            Bătrânul a fost transportat la spital, unde a primit îngrijiri medicale şi şi-a revenit.

            Ziua Porţilor Deschise la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

              Miercuri, 18 aprilie 2018, în Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău a avut loc Ziua Porţilor Deschise, eveniment la care au participat peste 250 de elevi de la liceele din municipiul Bacău.

              Elevii, împreună cu profesorii lor, au avut astfel posibilitatea de a interacţiona cu studenţii şi cadrele didactice universitare, au vizitat cele două campusuri, amfiteatrele şi sălile de laborator, biblioteca universității, baza sportivă, căminele şi restaurantul universităţii, postul de radio studenţesc UNSR Bacău și postul Academic TV.

              Acţiunea se încadrează într-un proiect mai amplu, „Luna Porţilor Deschise la Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacău”, când grupuri de elevi şi profesori, atât din Bacău, cât şi din celelalte judeţe apropiate vor vizita universitatea şi vor avea ocazia de a cunoaşte mediul academic.

              Cuvântul de deschidere a aparţinut rectorului prof.univ.dr.ing. Carol Schnakovszky care le-a vorbit elevilor despre posibilităţile pe care le oferă Universitatea prin cele 5 facultăţi, respectiv 37 de programe de studii universitare de licenţă, 38 de programe de studii universitare de master şi 2 de doctorat, peste 150 de mobilități ERASMUS+ pentru studenți, plătite din fonduri europene, burse de studii, stagii de practică şi internship, tabere studenţeşti, cursurile de pregătire gratuite oferite de universitatea la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică.

              Programul a inclus prezentat ofertei educaţionale a fiecărei facultăţi respectiv:

              Facultatea de Inginerie, decan prof.univ.dr.ing. Valentin Zichil; Facultatea de Litere, decan conf.univ.dr. Brînduşa-Mariana Amălăncei; Facultatea de Ştiinţe, director de departament Marcelina Mocanu şi lector univ. dr. Daniela Nicuță; Facultatea de Ştiinţe Economice, conf.univ.dr. Bogdan Nichifor şi lector univ.dr. Daniela Solomon
              Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii, prodecan conf.univ.dr. Lucian Dobreci.

              Din partea studenţilor au avut intervenţii Ştefănuş Buhuş – preşedintele Asocieţiei Liga Studenţească, Laura Andros, Mădălina Gavriloaia, Zamfir Gabriel și Ovidiu Țurcan.

              După o ceartă cu soțul, o femeie a spart geamurile casei și a dat foc la grajd și la fânărie

                Poliţiştii din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Traian au reţinut pentru 24 de ore o tânără din comuna Odobeşti, bănuită de comiterea infracţiunii de distrugere prin incendiere.

                Polițiștii au depistat şi identificat o tânără de 20 de ani, din comuna Odobeşti, bănuită că ar fi distrus prin incendiere două anexe gospodăreşti, cauzând un prejudiciu în valoare de 15.000 de lei.

                Din verificări a rezultat că, la data de 16 aprilie a.c.,pe fondul unui conflict conjugal, tânăra în cauză ar fi distrus cu un topor geamurile casei şi ar fi incendiat o fânărie şi un grajd pentru animale din curtea locuinţei.

                Poliţiştii au întocmit dosar penal şi continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prin incendiere.

                Tânăra a fost reţinută de poliţişti pentru o perioadă de 24 de ore şi urmează a fi prezentat instanţei cu propuneri legale.

                Polițiștii moineșteni, la «Școala Altfel»

                  În anul 2018, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău desfășoară în școlile din judeţ activități preventive și de informare, în cadrul Programului „Școala Altfel”.

                  Preșcolari, elevi de gimnaziu sau de liceu din județul Bacău se întâlnesc cu polițiștii care le prezintă teme de interes, în funcţie de specificul vârstei lor.

                  În zilele de 17 şi 18 aprilie a.c., elevi ai Liceului Teoretic ,,Spiru Haret” din Moineşti au fost în vizită la Poliția Municipiului din localitate, în cadrul programului naţional Job Shadow Day, prin care tinerii se familiarizează cu piaţa locurilor de muncă şi sunt ajutaţi să înţeleagă diverse opţiuni de carieră.

                  Astfel, peste 50 de liceeni au fost informaţi cu privire la criteriile de participare la concursurile de admitere la școlile de poliție, diferite teme de educaţie rutieră, precum şi noţiuni specifice diverselor ramuri din activitatea de poliţist, respectiv, criminalistică, poliţie judiciară, poliţie rutieră sau poliţie de proximitate.

                  Elevii au fost fascinaţi de specificul activităţilor poliţieneşti.

                  Jandarmii au desfăşurat activități informativ-preventive în cadrul programului Job Shadow Day

                    În urma solicitării Liceului Teoretic “Spiru Haret” din Moinești, miercuri, 18 aprilie, a.c. jandarmii din cadrul Detaşamentului Moinești au deschis porțile si au desfăşurat o activitate informativ-preventivă.

                    Scopul activităţii desfăşurate a fost de sprijinire a elevilor şi a profesorilor în prevenirea şi combaterea faptelor antisociale şi în menţinerea unui climat de ordine şi linişte socială necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ. În acest sens, jandarmii i-au informat asupra rolului, importanţei şi locului Jandarmeriei în cadrul forţelor de ordine publică, au instruit elevii şi personalul didactic în vederea recunoaşterii faptelor antisociale şi asupra modului de sesizare a acestora celor în drept, i-au informat cu privire la cele mai frecvente fapte de natură contravenţională şi penală întâlnite în şcoală şi referitor la modul în care elevii pot fi traşi la răspundere din punct de vedere contravenţional şi penal, chiar dacă sunt minori.

                    Vizitatorii au avut ocazia să se familiarizeze cu misiunile şi atribuţiile instituţiei precum şi cu modul în care jandarmii acţionează in misiunile cotidiene și au vizitat spaţiile în care jandarmii îşi desfăşoară activitatea (birouri, cluburi , săla de sport).

                    Au fost amenajate standuri expoziţionale cu materialele şi mijloacele de intervenţie din dotarea jandarmilor.

                    Acest program are ca scop orientarea în carieră a viitorilor absolvenți de liceu , oferindu-le posibilitatea ca, pe parcursul unei zile, să fie umbra unui angajat dintr-o instituție, pentru a se familiariza cu aceasta și pentru a înțelege diversele opțiuni de carieră.

                    Activitatea a avut o altă modalitate de abordare, mult mai apreciată de elevi, iniţiindu-se discuţii într-o manieră deschisă pe subiectele de interes prezentate, în scopul familiarizării tinerilor cu rolul şi atribuţiile jandarmeriei băcăuane, cu misiunile din domeniul asigurării ordinii şi siguranţei publice, dând astfel acestei întâlniri un caracter interactiv şi mai puţin formal.

                    Pe lângă aceste aspecte, tinerilor le-a fost prezentată oferta educaţională a instituţiei şi posibilitatea acestora de a urma o carieră militară. De asemenea au fost distribuite pliante şi le-au fost prezentate instituţiile de învăţământ militar pe care le pot urma, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească.

                    Surprins în timp ce fura mâncare din frigider, a tăiat proprietara cu un cuțit

                      În urma investigaţiilor specifice desfăşurate de poliţiştii de la Secţia 6 Poliţe Rurală Traian, la data de 17 aprilie a.c., un tânăr de 26 de ani, din comuna Secuieni, bănuit de săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, a fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore.

                      Acesta, în seara zilei de 15 aprilie a.c. ar fi pătruns fără drept în locuinţa unei femei de 68 de ani, din comuna Secuieni, de unde ar fi încercat să sustragă alimente dintr-un frigider, moment în care a fost surprins de proprietară.

                      Tânărul ar fi tăiat-o pe femeie cu un cuţit în zona bărbiei şi ar fi îmbrâncit-o, părăsind locuinţa.

                      Poliţiştii continuă cercetările pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale, iar tânărul în cauză urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă.

                      Elevii din Moinești cinstesc Unirea Basarabiei cu România

                        Elevii membri ai Cercului Cultul Eroilor de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Moinesti au organizat, marți, 17 aprilie, sub genericul „Basarabia străvechi pământ românesc”, o manifestare dedicată cinstirii Eroilor Neamului și Unirii Basarabiei cu România pe 27 martie 1918. Acțiunea a fost moderată de col. (rtr.) Paul Valetian Timofte, președintele Filialei Bacău „Col. Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

                        La invitația profesoare Gabriela Biea, președinta subfilialei Moinesti a Asociației Cultul Eroilor, la eveniment au au participat primarul Municipiului Moinești, Valentin Vieru, istoricul Vilică Munteanu, col. (rtr.) Mihai Purcaru –vicepreședinte al Filialei Bacău Cultul Eroilor, președinții subfilialelor Cultul Eroilor din Onești, Dărmănești, Măgirești, Sărata și m.m. Sergiu Chirilă din partea Comenduirii Garnizoanei Bacău. Manifestarea a fost înregistrată de televiziunea Trinitas.

                        Despre importanța evenimentului – am aflat de la Paul Valerian Timofte – au vorbit elevele Alexandra Apostol, din clasa a XI-a E (olimpică națională timp de trei ani consecutiv la disciplina Istorie), Victoria Savciuc,din clasa a X-a E (olimpică naționala la disciplina Istorie) și Andreea Heres (olimpică naționala la disciplina Religie).

                        Părintele protopop Mareșs, cu un sobor de preoți, au oficiat slujba de pomenire a eroilor, iar Corul „Resurrectio”, condus de Gabriela Biea, a prezentat un program de cântece religioase și patriotice.

                        Autovehicule de epocă la Retroparada Primăverii în Bacău

                          Trei dintre mașinile de epocă expuse la Retroparada Primăverii de anul trecut

                          Filiala Bacău-Neamț a Retromobil Club România (RCR) organizează sâmbătă, 21 aprilie, în Piața Tricolorului din Bacău, ediția din acest an a „Retroparadei Primăverii” – expoziția de automobile de epocă.

                          „Expoziția – ne-a informat președintele filialei, Nicolae Marin – va fi deschisă între orele 10,00 și 13,00 și va prezenta automobilele de epocă aduse de posesorii de vehicule istorice din județele Bacău și Neamț”.

                          Filiala pentru cele două județe numără 37 de membri, dintre care 23 din Bacău și 14 din Neamț.
                          Membrii RCR dețin vehicule care au fost conservate în perfectă stare de funcționare sau au fost supuse unui proces de restaurare, sunt originale și sunt atestate ca vehicule istorice.

                          Clubul are filiale în toate județele țării și reunește peste 1.500 de membri. RCR este cea mai importantă asociație de profil din țară. FIVA – Federation Internationale des Vehicules Anciens (fondată în 1966 la Paris – recunoscută de UNESCO) a acceptat în 2003 ca RCR să-i devină membru. RCR a devenit, astfel, ANF – Autoritate Națională a FIVA.

                          Clubul regrupează exemplare de certă valoare tehnică și istorică, premiate la diferite competiții interne și internaționale, vehicule istorice fabricate în perioada 1899 – 1988.

                          Copiii de la Centrul Delfinul, în vizită la Grădinița 17

                            Chicotele copiilor de la grupa mare din Grădinița Nr. 17, structură a Școlii Gimnaziale „Alexandru cel Bun” Bacău, prevestesc ceva important. Sunt nerăbdători să primească oaspeți. Vin la ei în vizită copiii de la Centrul Delfinul al Asociației Betania.

                            Îi așteaptă joaca și voia bună. Odată ajunși musafirii a pornit și muzica, și joaca, și pictura, și restul activităților pe care le-au pus la cale. Toate acestea au avut loc marți, 17 aprilie, în cadrul unui proiect intitulat „Integrarea copilului cu autism în învățământul de masă”, derulat de către Asociația Betania și mai multe grădinițe partenere în luna aprilie, această lună fiind dedicată copilului cu autism.

                            „Noi ne dorim integrarea copiilor cu autism în învățământul de masă. În acest sens colaborăm cu mai multe grădinițe care au fost de acord cu proiectul nostru, dar au fost și unități de învățământ care ne-au refuzat.

                            Până acum am avut succes cu acest proiect în care copiii au fost foarte încântați”, a declarat Andreea Urzică, psiholog la Centrul Delfinul, care a susținut că acest proiect se va derula până la sfârșitul lunii aprilie, dar se va încerca extinderea sa și pe viitor. La întâlnirea de la Grădinița 17 au participat cei 27 de copii ai grupei mari și 10 prichindei de la Centrul Delfinul.

                            „Prin toată această activitate dezvoltăm empatia copiilor noștri asupra copiilor cu dizabilități. Aceștia din urmă, încercând să copieze comportamentul copiilor noștri, ușor, ușor, se vor putea integra în învățământul de stat”, a declarat Nadia Chirica, educatoare la grupa mare de la Građinița 17, parteneră în acest proiect.

                            Următoarea întâlnire dintre copiii de la Grădinița 17 și copiii de la Centrul Delfinul va avea loc vineri, 20 aprilie, când preșcolarii Nadiei Chirica le vor întoarce vizita oaspeților de ieri.
                            Florin Ștefănescu

                            „N-am știut!”

                            Răzvan Bibire

                            Când germanilor învinși li s-au arătat lagărele de exterminare naziste, toți au spus: «Dar n-am știut!» Desigur, ar fi putut bănui, ar fi putut intui unde le dispar vecinii, ar fi putut să presupună de ce nu se mai întorc la casele lor. Dar au vrut să nu știe. Pentru că era mai comod.

                            Peste ani de zile, când se va devoala în toată splendoarea sa mecanismul Justiției telecomandate românești, sute de mii de cetățeni ai patriei vor explica la fel sprijinul acordat unui sistem construit contra intereselor naționale.

                            Acest «N-am știut» poate salva doar niște aparențe, nu și realitatea. De fapt, românilor le-a plăcut spectacolul telejustiției, au aplaudat defilarea «corupților» încătușați la televizor, distrugerea carierelor, a vieților, a familiilor pe baza unor legi strâmbe și a unor înțelegeri oculte între judecători, procurori și ofițeri ai serviciilor secrete.

                            Să nu o mai dăm după cireș; românii au aplaudat și procesele staliniste din anii ’50, când «dușmanii poporului» erau băgați la pușcărie, lăsăți fără averi sau chiar împușcați. Păi cum să nu?! Cum să nu te bucuri când îl vezi pe ăla care avea avere târându-se în lanțuri?!

                            Revenind la zilele noastre, tot acest mecanism de condamnare pe bandă rulantă a politicienilor și oamenilor de afaceri „periculoși” pentru Sistem nu ar fi putut exista în lipsa unei complicități masive a cetățenilor. E drept, ambasadele, ONG-urile, anumiți politicieni, presa s-au întrebuințat serios ca să creeze atmosfera specifică.

                            Lipsa unei educații civice, a cunoștințelor elementare de drept, disprețul față de drepturile omului au făcut ca românii să devină, din nou, un popor de aplaudaci, care aprobă toate măsurile luate împotriva sa, începând de la tăierea salariilor și până la condamnarea pe baza de «deducție logică».

                            De aceea, nu mă deranjează prea mult faptul că președintele Iohannis a respins solicitarea ministrului Justiției de a o revoca pe Codruța Kovesi.

                            La fel ca și în cazul lui Traian Băsescu, care a supraviețuit la două referendumuri de demitere, este nevoie ca procurorul general al DNA să-și ducă mandatul cât mai departe. Pentru că, cu cât rezistă mai mult în fruntea instituției, cu atât mai mult vor curge dezvăluirile despre faptele de arme ale Sistemului.

                            Mărturisirile unui hacker închis într-un centru de detenţie pentru minori

                            Cezar Oancea

                            „Ai mei mi-au luat calculator pe la 6 ani… toate au mers frumos, până în august 2013…. în nici două secunde ofiţerii DIICOT Bacău şi BCCO Bacău erau la uşă. Cioc, cioc – „Poliţia, deschideţi sau spargem uşa”…

                            Mă numesc Oancea Cezar Iulian, am 19 ani şi sunt din Bacău. Pasionat de tehnologie, sport şi alte lucruri. Cunoştinţe în hardware, web developing şi cyber security. Am executat 2 ani şi 6 luni într-un centru de detenţie pentru infracţiuni informatice.”

                            Înainte să judecaţi, citiţi, vă rog. Un text savuros şi captivant, ca un scenariu de film, cutremurător şi, culmea, amuzant pe alocuri. Te răscoleşte, te pune pe gânduri, te revoltă şi te poartă prin toate stările posibile. O mărturie dureroasă despre preţul plătit de un puşti pentru naivitatea sa, firească vârstei, o lecţie pentru părinţii care cred că un calculator, telefon, tabletă etc. ar putea umple vreodată goluri.

                            „Vă scriu cu referire la un articol care a apărut pe site-ul desteptarea.ro, respectiv https://www.desteptarea.ro/cum-a-cheltuit-mii-de-dolari-un-adolescent-folosind-carduri-furate-de-pe-internet/.

                            Persoana în cauză sunt eu şi aş vrea să acord un interviu”, în acest mod ne-a contactat Cezar. Ne-a indicat şi un link – https://oanceacezar.com/2018/04/11/justitia-romaneasca-din-propria-experienta/ – blogul său, deschis la scurt timp după eliberarea din detenţie, unde tânărul îşi povesteşte, aparent detaşat (acum), experienţa şi lecţiile învăţate.

                            Textul său este un cumul de stări, un carusel de emoţii, epuizant, din care totuşi nu vrei să cobori. Poate şi bravura afişată atrage, în cazul lui, ca şi cum te-ar asigura că „sunt ok acum, pot să şi râd de chestia asta”. Cezar avea 14 ani când a ajuns în atenţia anchetatorilor, fiind judecat pentru 8 infracţiuni de acces fără drept la un sistem informatic şi 8 infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare frauduloase.

                            A fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în 2014, fiind acuzat că a folosit fără drept datele de identificare ale cardurilor bancare ale mai multor persoane din ţară, dar şi din străinătate şi a folosit date fictive pentru a face comenzi pe mai multe site-uri de unde a cumpărat o serie de bunuri şi produse.

                            La percheziţii, anchetatorii au găsit în locuinţa minorului un telefon mobil iPhone, zeci de DVD-uri şi CD-uri, un laptop, o imprimantă, un MP3 Player, un televizor LCD Toshiba, un ecran LCD, un aparat foto, carduri de memorie, cartele telefonice, cărţi şi manuale IT, un robot de bucătărie, tablouri, încălţăminte de firmă.

                            „Am câştigat peste 100.000 de euro, dar nu pentru că aveam nevoie de bani”, mărturiseşte, acum, tânărul. „Din probele dosarului, instanţa a ajuns la concluzia că părinţii inculpatului minor şi-au pierdut autoritatea faţă de singurul lor copil. (…) Părinţii inculpatului minor nu sunt nişte ignoranţi, ci oameni cu multă carte.

                            Văzând că fiul lor aduce acasă atâtea bunuri fără să le fi plătit, trebuia să-şi dea seama că minorul a comis o faptă penală, fiind exclus ca să fi crezut povestea cu banii virtuali”, nota instanţa în motivarea sentinţei care avea să-l trimită după gratii: 5 ani, la Tribunal, condamnare redusă ulterior, la Curtea de Apel, la 3 ani.

                            „Ai mei mi-au luat calculator pe la 6 ani”

                            „După cum scrie şi pe pagina „Despre mine”, da, am fost închis într-un centru de detenţie pentru doi ani şi şase luni, aşa că o să detaliez un pic povestea asta. Făcând un pic background check pentru a se înţelege, ai mei mi-au luat calculator pe la 6 ani. Chestia asta m-a prins, mi-a plăcut şi am început să aprofundez.

                            M-a atras în special gamingul şi am făcut şi ceva programare web (html, css, js)”, aşa îşi începe Cezar povestea. Problemele au început, însă, câţiva ani mai târziu, când din „plictiseală” a descoperit câte îi putea oferi internetul.

                            „7 ani mai târziu, în 2012, acasă, plictisit pe Internet. Google „free riot points cards”, la momentul ăla crezând că lumea încă oferă lucruri gratuite pe Internet şi că un search pe Google o să mi le aducă pe toate mie, propriei mele persoane atât de importante într-un Internet atât de mare. Click, click, click, pagina 2, click, click, pagina 3, click click, . . . , pagina 8 – „Free carded RP game codes – sitedecarding.com”. Da, am găsit coduri RP gratuite.

                            Ca idee, punctele RP sunt puncte plătite într-un joc numit League of Legends. Coduri despre care nu ştiam la acel moment că au fost achiziţionate de un tip dubios de pe un site de carding (=fraudă informatică prin instrumente de plată electronice) şi care le-a postat acolo ca să atragă clienţi pentru serviciile pe care le oferea.” Şi-a făcut cont, a luat două coduri gratuite şi… au funcţionat. Fascinat, a început să navigheze din ce în ce mai des pe site-ul respectiv şi să înveţe cum să obţină date de identificare ale cardurilor bancare online, cum şi unde le poate folosi, cum să profite de vulnerabilităţi ale serverelor online pentru a obţine date, aşa cum recunoaşte pe blogul său.

                            „Chestia asta chiar m-a prins rău de tot şi după ceva timp tot ceea ce făceam în fiecare zi era legat doar de lucrurile astea şi încercam să îmi perfecţionez cât mai mult metodele de fraudare pentru a obţine un profit cât mai mare. Am început cu timpul să obţin lucruri mai valoroase şi să fac bani mai mulţi, pentru că aveam cunoştinţe din ce în ce mai avansate. Comenzile pe care le făceam la început, folosind date de carduri oferite de alţi membri ai acelei comunităţi în mod gratuit după ce erau folosite de ei şi prin care obţineam tricouri, brelocuri, abţibilduri şi tot soiul de lucruri mici şi ieftine s-au transformat în comenzi efectuate cu date de carduri pe care le obţineam pe cont propriu prin diferite metode şi care îmi aduceau electronice scumpe, bijuterii şi chiar transferuri de bani în valută ori monedă digitală Bitcoin.”

                            „Poliţia, deschideţi sau spargem uşa”

                            „Toate au mers frumos, până în luna august a anului 2013. M-am trezit într-o zi pe la cinci dimineaţa, încrezător fiind că o să înceapă o nouă zi plină de satisfacţie pentru mine şi gândindu-mă chiar din primele momente după ce m-am trezit ce aş vrea să obţin în ziua aia, având ca referinţă zilele şi săptămânile trecute în care deja obţinusem şi cheltuisem o grămadă de bani şi cu dorinţa incredibil de mare de a avea şi mai mult.

                            Stăteam pe canapea, navigând pe iPhone-ul meu. S-a făcut ora şase dimineaţa, sună interfonul. Mă duc să răspund, nu se aude nimic. Mă întorc din nou pe canapea. Sună din nou. Se duce tata – „Poliţia, deschideţi”.

                            Tata a apăsat pe buton, primindu-i pe neaşteptaţii vizitatori în scara blocului şi în nici două secunde ofiţerii DIICOT Bacău şi BCCO Bacău erau la uşă. Cioc, cioc – „Poliția, deschideți sau spargem ușa”. A deschis. Şapte ofiţeri în civil au intrat în apartament cu mandat de percheziţie şi mandat de aducere pe numele meu.

                            Mi-au răscolit toată casa, confiscându-mi toate dispozitivele pe care le aveam şi micul depozit de obiecte pe care îl formasem în apartament. După aproximativ opt ore de percheziţii, atât în apartamentul în care locuiam la acel moment cât şi la casa părinţilor mei de la ţară, am fost prezentat în faţa unui procuror la sediul DIICOT Bacău. (…) imediat ce am intrat în biroul procurorului m-a şi întâmpinat cu sintagma „Marele infractor Oancea Cezar. Bine ai venit, ia un loc”. (…) după încă 3 ore de audieri, mi-a spus în final lucrul pentru care mă rugasem deja de o sută de ori în gând în timp ce stăteam pe scaunul ăla din birou, cu ai mei într-o parte şi avocatul în cealaltă: „Bun, noi am terminat aici. Tu o să te duci acasă acum şi o să te chem eu iar altă dată. Eşti liber”.

                            Nu am putut să mai reacţionez în momentul ăla, am schiţat un zâmbet, am dat bună ziua şi am plecat. Lucrul ăla, care la acel moment mi s-a părut cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în viața mea, avea să îmi schimbe în mod drastic viziunea despre lume şi cum funcţionează lucrurile şi aveam să plătesc mult mai scump pentru asta.”

                            A continuat, cu anchetatorii suflându-i în ceafă

                            Crezând că a scăpat, după aproximativ 3 luni, a luat-o de la capăt cu infracţiunile, nebănuind că anchetatorii mai erau pe urmele lui. „Am început să fac din nou aceleaşi lucruri. În astea 3 luni am mai fost chemat o dată la DIICOT şi am participat la percheziţiile informatice care au fost efectuate pe dispozitivele care mi-au fost ridicate la percheziţia domicilară. În viziunea mea de atunci, am dat cu subsemnatul o dată şi am stat la caterincă cu nişte gabori într-un birou la BCCO, care mi-au cumpărat chiar şi o cafea.

                            Ce dracu` s-ar putea întâmpla mai rău de atât? Aşadar, mi-am reînceput activitatea, cu siguranţă deplină în faptul că dacă aş mai fi prins încă o dată repercusiunile ar fi fix aceleaşi, că mie nu o să îmi facă nimeni nimic pentru că ceea ce fac nu e atât de grav şi cu un nivel de securitate mai sus în ceea ce priveşte modul în care făceam lucrurile. Şi am continuat în felul ăsta o lungă perioadă de timp, doar că nivelul mai mare de securitate implica tranzacţii mai restrânse şi posibilităţi de monetizare mai puţine, lucru care de asemenea avea să mă influenţeze mai târziu.”

                            Procesul

                            „Timpul a trecut, şi iată că am ajuns în luna martie a anului 2015. Între timp, judecata procesului începuse la Tribunalul Bacău şi mă afişasem de mai multe ori în faţa instanţei, eu lipseam de la şcoală pentru că nu îmi plăcea şi nu o consideram importantă, lucru pe care îl susţin şi acum, dar care s-a reflectat într-un mod negativ în raportul efectuat de Serviciul de Probaţiune în ceea ce priveşte persoana mea. (…)

                            A venit şi ultima zi a procesului pe fond şi dezbaterea cauzei. (…) O să fac o pauză aici ca să spun că respect toate deciziile pe care instanţele de judecată le-au luat în ceea ce mă priveşte, m-am supus acestora, le-am respectat întru totul şi încă o fac. Singurul motiv pe care doamna judecător l-a găsit la acel moment ca să îmi aplice pedeapsa maximă a fost faptul că lipseam de la şcoală. (…) a concluzionat sec, ca şi motiv principal al aplicării pedepsei maxime prevăzute de lege: „pentru a avea timp să îşi termine studiile”.

                            Închei scurt pauza prin a vă spune că în doi ani şi jumătate de detenţie nu am reuşit să termin nici măcar o clasă în plus şi asta strict din motive şi decizii care nu au ţinut de mine ci de sistemul penitenciar şi legislația de rahat. Revenind, după ultimul cuvânt mi s-a spus că rămân în pronunţare peste două săptămâni, ceea ce însemna că în fix două săptămâni de la acel moment avea să se desfăşoare o altă şedinţă la tribunal, fără participarea mea ori a avocatului ci doar a judecătorului şi a procurorului, în care urma să fie decisă sentinţa penală. La momentul ăla nu ştiam exact ce urmează să se întâmple, dar având asigurarea avocatului şi a altor persoane în domeniu pe care le-am consultat, respectiv că „o să îţi aplice o măsură neprivativă de libertate, cel mai probabil libertatea supravegheată. Nu ai ce să păţeşti, că aveai 14 ani când ai făcut faptele, ai recunoscut şi ai colaborat, chiar nu are ce să ţi se întâmple”. Bazându-mă astfel pe aceste cuvinte, nu am acordat prea multă importanţă la ceea ce avea să se întâmple…”

                            „Ceea ce avea să se întâmple m-a lovit pe neaşteptate”

                            „În ziua pronunţării, lucru de care nici nu îmi mai amintisem deoarece nu aveam nici un motiv să mă îngrijorez, aveam să aflu într-un mod extrem de neplăcut care a fost soluţia dată de judecătoare. Ora 15:00. Stau la calculator. Vine maică-mea să mă întrebe: „Ia vezi, nu a apărut pe net pronunţarea? Nu a apărut, nu cred că apare azi că nu le bagă ăştia pe Internet în aceeaşi zi. Ne uităm mâine”, am spus eu, cu total dezinteres faţă de ceea ce putea să se întâmple şi evitând astfel să îmi întrerup activitatea extrem de interesantă pe care o desfăşuram în momentul ăla de a naviga pe reddit. Ora 19:00. Tot la calculator, plictisit, îmi trece prin minte ce m-a întrebat maică-mea. „Ia să văd eu mă, nu a apărut totuşi aia?”.

                            Tribunalul Bacău. Dosare. Număr 3952/110/2014. ”[…] aplică inculpatului minor OANCEA CEZAR IULIAN măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă de cinci ani”. Fuck. FUCK. FUCK FUCK FUCK FUCK. O, Doamne. O, nu. Doamne, ce mă fac?! Ce dracu` se întâmplă, nu se poate! Apucă ghiozdanul. Bagă laptopul în el. Uită-te în portofel. 100 lei. Băga-mi-aş …., ce să fac cu 100 de lei? Uită-te repede pe stradă să nu vină poliţia. Ok, nu vine încă. Scrie bilet de adio părinţilor în care le spui că nu poţi să mergi la puşcărie şi că o să îi cauţi tu. Scrie că îţi pare rău. Fugi mâncând pământul că poate să vină garda în orice moment şi să te ia. Mergi în staţia de microbuz. Ia primul microbuz până în Bacău (la momentul acţiunii eram la casa alor mei de la ţară).

                            Ajungi în oraş, mai ai 80 de lei. Îţi iei ceva de mâncare şi un suc, te duci în parc pe o bancă şi te aşezi. Încerci să îţi aduni gândurile, să pui totul cap la cap, să găseşti o soluţie ca să ieşi din situaţia asta nasoală, dar oricât de mult încerci, nu funcţionează. Nimic nu mai funcţionează, creierul tău nu poate să proceseze informaţia în mod coerent şi mintea ţi s-a dat peste cap, în acelaşi timp ai un milion de gânduri şi de idei dar parcă capul îţi e gol fiindcă chestiile doar îţi zboară prin cap aleatoriu dar nu se opresc.

                            Ore întregi petrecute pe banca aia nenorocită, într-o seară cu puţin peste zero grade şi îmbrăcat doar cu un tricou şi o jachetă subţire. Te culci acolo până a doua zi dimineaţă sperând că mâine o să găseşti o soluţie sau că mâine poate nu o să te mai trezeşti şi astfel nu o să mai fie nevoie să găseşti soluţia. (…) am mers în piaţă, am mers la un ţigan şi am luat un telefon cu 20 de lei. Am sunat-o pe maică-mea, i-am explicat extrem de grăbit ce s-a întâmplat, cât de coerent am putut pentru că încă nu mă obişnuisem cu ideea, iar ea printre plânsetele pe care le avea din cauza faptului că nu ştia unde sunt şi ce am făcut, a reuşit să mă calmeze spunându-mi că nu mă închide nimeni, că decizia nu e definitivă şi că poate fi atacată prin apel, lucru pe care deja l-a făcut avocatul. Şi pentru a doua oară am simţit că ăla a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată.”

                            Plan de fugă. Continuă infracţiunile pentru că avea nevoie de bani!

                            În acelaşi stil alert, captivant, Cezar povesteşte cum a pus la cale un plan să fugă din ţară. Dar cum, pentru că îi trebuiau bani?! „Între timp dosarul a intrat în apel, iar în iulie 2017, am fost la şedinţa de judecată unde mi s-a acordat un nou şi ultim termen pentru a îmi pregăti apărarea, cu menţiunea explicită făcută de judecător că „ăsta chiar e ultimul termen. La următorul luăm soluţia definitivă”.

                            Lucru care m-a făcut chiar în acel moment să iau propria mea decizie definitivă că nu o să las lucrurile în voia sorţii şi că o să decid singur şi prin propriile mijloace dacă merg sau nu la puşcărie, că nu o să aştept din nou decizia unui alt om în privinţa libertăţii şi vieţii mele. Astfel că am deliberat. O să fac bani şi o să fug. Plec din ţară. Îmi schimb înfăţişarea, îmi fac acte, fac rost de bani iar după pa şi pusi. Mă duce capul cât să mă descurc să fac şi bani şi să nu fiu nici prins. Gaborii sunt idioţi şi nu or să poată face nimic.

                            Deci, am început cu primul pas, să fac bani. Aici trebuie să spun că şi până în momentul ăla, cum am menţionat şi anterior, făceam încă infracţiuni prin internet şi făceam şi bani. Dar nu îndeajuns pentru treaba asta. Pentru treaba asta îmi trebuiau bani serioşi şi aveam de gând să îi fac cât mai repede cu putinţă. Iar faptul că trebuia să fac mulţi şi repede m-a silit să renunţ la unele măsuri de precauţie pe care le-aş fi luat în mod normal ca să mă asigur că nu poate să mă depisteze nimeni în legătură cu operaţiunile pe care le făceam.

                            Iar lucrul ăsta a fost şi cel din urmă care m-a făcut să îmi pierd libertatea. Menţionez că eram şi depedent de pariuri sportive la momentul ăla, ca să se înţeleagă. Apucă-te şi fă bani. Propune-ţi ca în două săptămâni să faci 10.000 euro. Faci mai mult de 10.000 euro după două săptămâni. „Hai să-i înmulţesc, să fac mai mulţi că am nevoie.” Îi joci la pariuri, pierzi. Repetă cu 20.000. Acelaşi rezultat. Repetă cu şi mai mulţi dar fă aceeaşi greşeală din nou şi din nou şi din nou. Între timp se instalează paranoia, ştii că greşeşti şi ştii că asta implică riscuri, că ai putea fi prins.”

                            „Legea spune că nu au voie să intre peste tine înainte de şase dimineaţa. Pui alarma la cinci şi ai bagajul pregătit în fiecare dimineaţă, în caz că vine garda ţi-ai luat geanta şi ai fugit (la momentul ăla locuiam tot la casa de la ţară la ai mei – ideea era că eu îi pot vedea venind pe şosea înainte să ajungă la mine şi pot fugi prin spatele casei într-un timp de reacţie decent, cu un avantaj de cel puţin două minute şi jumătate cât le ia să spargă o poartă din fier masiv). Ţi-e frică totuşi, în interiorul tău ai sentimentul că ceva s-ar putea să nu meargă bine, că ŞTII că ceva nu o să meargă bine. Totuşi, stick with the plan.

                            Reuşeşti şi pui ceva bani deoparte, pe ăştia i-ai fentat cumva de la a deveni parte din profitul caselor de pariuri. Ia-ţi chirie în Berlin. Ia-ţi acte false. Ia-ţi maşină să te scoată din ţară. Toate astea costă şi nu ai destul cât să îţi ajungă pentru toate întrucât să ai totul pus la punct perfect. Zici că pleci peste două zile, amâni. Vine ziua, amâni iar. „Până la urmă lasă, fac cât pot şi cu o zi înainte de proces plec. În ziua când vine condamnarea eu o sa fiu deja ieşit din ţară, o să fiu chiar în spaţiul Schengen şi de acolo mă mişc mult mai uşor. E ok. O să meargă”. Ziua procesului era pe 22 septembrie 2015.”

                            Procurori din mai multe judeţe erau pe urmele lui

                            „14 septembrie 2015. Noaptea trecută de-abia ai dormit, de fapt aşa e în fiecare noapte că de mult nu ai mai dormit cum trebuie. Nu mai poţi să dormi, cum dracului să mai dormi când ştii în ce situaţie de c… eşti. Faci exact ceea ce ai făcut în fiecare zi până atunci, bani. Dar de ceva timp nici pe ăştia nu mai poţi să îi faci cum trebuie. Ai început să îţi asumi riscuri mai mari dar banii sunt tot mai puţini. Pur şi simplu nu mai merge. Nu mai merge şi gata. Nu ai noroc în viaţă. Stres maxim, nu ştii ce să faci.

                            Vine noaptea şi te gândeşti că lasă, mâine o să iasă mai bine. Vrei să te culci. Ca de obicei, intră rutina paranoică în funcţiune. Bagaj – verificat. Bani – verificat. Acte – verificat. Alarmă la telefon – verificat (eu nu mă trezesc fără alarmă. Nici atunci şi nici acum). Pui telefonul sub pernă ca să fii sigur că îl auzi. Pui capul pe pernă şi încerci să adormi. Mai trec câteva minute – beep beep beep – your iPhone battery is under 10%. Vrei să îl pui la încărcat, dar eşti deja super obosit şi parcă îţi pică ochii în cap. Nu ştii ce să faci. „Lasă, îmi bag p…, nu au venit până acum nu or să vină nici mâine. NU SE POATE SĂ VINĂ CHIAR MÂINE. NU AR FI CORECT”.

                            Pui capul pe pernă şi adormi. 15 septembrie 2015. Ora 06:00. Zgomot. Gălăgie. Nu ai timp să reacţionezi pentru că primul lucru pe care îl auzi fix în momentul în care creierul tău a ieşit din starea de somn e „Poliţia, deschide. Deschide, bă, că spargem uşa!”. Primul lucru care îl vezi sunt mascaţii postaţi în faţa uşii tale. Au intrat. Mandat de percheziţie şi mandat de aducere.”

                            VIAŢĂ 1 – 0 TU

                            „Iar după aceea, am fost dus la Cluj. Reţinut, arestat preventiv, condamnat, liberat condiţionat în martie 2018. Mai pe scurt, trimis între tot felul de nenorociţi, criminali, violatori şi aşa mai departe, în nişte condiţii mizere şi mult prea josnice pentru demnitatea unei fiinţe umane. Dar despre subiectul ăsta o să scriu alt articol, altă dată. Momentan e de ajuns.”

                            Povestioară scurtă cu o pernă din care „începe să plouă cu bani”

                            „Când au venit băieții de la Cluj cu mascaţii peste mine, eu am vrut să fac pe băiatul bun care colaborează că poate scap cumva ca şi prima dată, adică mă duc să dau o declaraţie şi mă întorc. Dar am dus planul într-atât de departe, încât într-o fracţiune de secundă înainte ca ei să intre peste mine deja m-am gândit la toată desfăşurarea poveştii ăsteia în modul mai sus-menţionat, aşa că am ascuns repede portofelul cu toţi banii în pernă şi am tras fermoarul gândindu-mă că după ce mă întorc acasă tot o să am nevoie de ei să fug.

                            După ce au intrat, am făcut pe inocentul şi le-am dat tot ce au vrut cu indicaţii precise – „da, mai am şi un laptop ascuns acolo, mai sunt şi telefoanele alea prin maşină, mai am şi nişte hard-diskuri aruncate pe colo, dar staţi să vedeţi că vă dau şi parolele de la toate conturile mele, uitaţi, haideţi să deschidem PC-ul să vedeţi că nu vă mint. Vă dau tot. Da` staţi să vedeți că vă dau chiar şi date despre ăla despre care ştiu eu că mai face că i-am luat toate informaţiile, e un hacker d`ăsta de prin Bucureşti”

                            – „Auzi, băiatu`, da` banii, banii unde sunt? Că ştim că ai şi de ăia. Dă şi banii dacă tot eşti tu aşa de colaborativ”.

                            – Stai dom`le aşa că banii nu îi am în cash că i-am transformat pe toţi în Bitcoin că ştiam că veniţi. Da`nu îi mai vreau, vă dau tot. Vrei să îţi dau adresa de la portofelul Bitcoin? Hai că ţi-o dau. Uite acuma îţi dau datele. Vrei să le şi verificăm? Acuma` le verificăm, nu e nicio problemă. Eu sunt băiat serios.

                            Ăia chiar au muşcat-o şi m-au crezut, desigur, fără să încerce să verifice datele pe care eu le-am oferit de la un portofel de Bitcoin care nici măcar nu exista pentru că nu puteau să facă asta atunci, lucrurile astea urmau să se facă pe parcursul anchetei.

                            Urmau să plece din camera mea să continue percheziţia şi în restul casei. Au ieşit civilii, ies şi eu. Un mascat în faţa mea şi unul în spate. Dau să ies din cameră, mă trage ăla din spate – „ia stai, bă, aşa.” Se uită la pernă, i se pare că stătea puţin strâmb, după cum chiar el mi-a zis în maşină. Băi, puţin strâmb. Adică PUŢIN. Şi stătea aşa fix din cauză că portofelul era umflat cu bani. Se opreşte, ia perna şi o întoarce.

                            Ditamai umflătura. Deschide fermoarul – începe să plouă cu bani. Băi, curgeau, la propriu, parcă era Dunărea când se varsă în Marea Neagră. „Ia veniţi, colegii, înapoi că am mai găsit ceva”. La care reacţia ofiţerilor BCCO care desfăşurau percheziţia a fost „ia uite, măi, unde era portofelul lui virtual. În pernă.”” Într-o ediţie viitoare, vom publica partea a doua a poveştii lui Cezar – perioada când a fost închis în centre de detenţie pentru minori.

                            „Nu le reproşez părinţilor decât că mi-au acordat prea multă încredere”

                            Cezar speră ca povestea lui să fie citită de cât mai mulţi oameni, chiar dacă mulţi vor alege (aşa cum a simţit până acum) doar să-l judece. Adolescenţi, părinţi, fiecare are ceva de învăţat din mărturisirile lui. „Provin dintr-o familie nu bogată, medie, dar nu îmi lipsea nimic. Cheltuiam banii pe pariuri sportive şi alte lucruri neimportante.

                            Părinţii nu prea mă supravegheau, stăteam uneori singur, ei fiind la ţară, şi de asta nu şi-au dat seama ce făceam. Dar eu mi-am învăţat lecţia, nu le reproşez părinţilor decât că mi-au acordat prea multă încredere. Relaţia mea cu părinţii este bună, au suferit şi ei foarte mult, dar acum suntem bine. Eu sunt ok, privesc viaţa altfel, m-am maturizat, iar acum vreau doar să îmi finalizez studiile şi să fac ceva pentru viaţa mea.

                            Evident, vreau să lucrez în IT, am nişte proiecte pe care le dezvolt şi sper să meargă ok”, ne mărturiseşte Cezar.