Un martor spune că, înainte de a se prăbuși în Lacul Galbeni, din avion a început să iasă fum.
Imagini de la locul prăbușirii avionului IAR 99 Șoim
Un avion IAR 99 Șoim al Bazei 95 Aeriene Bacău s-a prăbușit, astăzi, în Lacul Galbeni. Cei doi piloți au reușit să se catapulteze.
Șoferi prinși beți la volan
La data de 15 iulie a.c., în jurul orei 01.00, poliţiştii din Moineşti au depistat un tânăr de 23 de ani, din comuna Agăş, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
La aceeaşi dată a.c., poliţiştii au depistat un bărbat de 38 de ani, din Moineşti, în timp ce conducea un autoturism pe strada Tudor Vladimirescu din localitate, sub influenţa alcoolului.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
La data de 15 iulie a.c., în jurul orei 21.30, poliţiştii oneşteni au depistat un bărbat de 51 de ani, din comuna Helegiu, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
A intrat cu mașina într-un stâlp
La data de 14 iulie a.c., în jurul orei 17.00, poliţiştii Biroului Rutier Bacău au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier în urma căruia au rezultat pagube materiale.
Din primele cercetări s-a stabilit că un bărbat de 39 ani, din Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe strada Aleea Parcului din Bacău, pe fondul neadaptării vitezei a pierdut controlul direcţiei de deplasare şi a intrat în coliziune cu un stâlp de iluminat public.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.
De asemenea, în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că bărbatul de 39 ani nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
În cauză poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
Un avion IAR 99 Șoim s-a prăbușit în județul Bacău. Piloții s-au catapultat – UPDATE
UPDATE: Starea piloţilor aeronavei IAR 99 Şoim prăbuşită în judeţul Bacău
Comandorul Marcel Breşug, şeful de stat major al Bazei 95 Aeriană ”Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” şi căpitan-comandorul Iulian Pena, instructor-şef zbor în cadrul aceleiaşi baze aeriene, s-au catapultat astăzi, 16 iulie, în jurul orei 13.30, la 5 kilometri vest de localitatea Nicolae Bălcescu din județul Bacău, deasupra Lacului Galbeni.
Piloţii au fost recuperaţi de echipele de căutare-salvare ale bazei aeriene, se află în stare stabilă. Un elicopter SMURD execută deja la această oră un zbor pentru evacuarea primului dintre piloţii recuperaţi către Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, urmând ca cel de-al doilea să fie transportat la acelaşi spital cu un avion de tip C-27J Spartan, din cadrul Forţelor Aeriene Române, configurat pentru evacuare medicală.
Comandorul Breşug, în vârstă de 41 ani, are la activ peste 1.000 de ore de zbor pe aeronava IAR 99 Şoim, iar căpitan-comandorul Pena, în vârstă de 40 de ani, are o experienţă de zbor de aproape 450 de ore pe aeronava menţionată.
Aeronava IAR 99 Șoim decolase în jurul orei 13.20 din baza aeriană pentru a executa un zbor de verificare tehnică.
Conform procedurilor, piloţii s-au catapultat, aeronava prăbușindu-se în zona menționată, în afara ariilor locuite.
Din ordinul ministrului apărării naţionale a fost numită o comisie de investigaţie tehnică pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestui incident aviatic. Totodată, potrivit procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar şi au fost sistate zborurile cu acest tip de aeronavă, până la finalizarea anchetei de specialitate. (Biroul de Presă al MApN)
Știrea originală
Un avion militar s-a prăbuşit, luni, în judeţul Bacău. Din primele informaţii, în aparatul de zbor se aflau doi militari, care au reuşit să se catapulteze.
„Piloții au reușit catapultarea. S-a început căutarea celor doi piloți. Sunt procedurile specifice în această situație. Era o misiune specifică de antrenament”, a spus Ministrul Apărării, Mihai Fifor.
Mai multe echipaje de Poliţie şi de la ISU Bacău au plecat în zona în care s-a produs accidentul aviatic.
Unul dintre piloții care s-au catapultat este adus la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Bacău.
IAR 99 Șoim este un avion militar românesc, produs de Avioane Craiova SA. Întrebuințarea principală este aceea de avion de antrenament capabil să asigure misiuni de atac la sol precum și misiuni de recunoaștere.
Avionul, care ar avea indicativul 717, s-a prăbușit în Lacul Galbeni.
Piloții recuperați sunt transportați la Spitalul Militar București.
Comunicatul MApN:
O aeronavă de tip IAR 99 Șoim cu dublă comandă din Baza 95 Aeriană ”Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” de la Bacău s-a prăbușit astăzi, 16 iulie, în jurul orei 13.30, în zona localității Nicolae Bălcescu, județul Bacău.
Cei doi piloți au reușit să se catapulteze, echipele de salvare sunt în legătură cu ei și au început deja operațiunile de recuperare.
Conducerea Bazei 95 Aeriană a pus în aplicare de urgență planul de intervenție în astfel de situații.
Ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, sunt deja în drum spre locul producerii incidentului.
De asemenea, conform procedurilor, o comisie numită la nivelul Statului Major al Forțelor Aeriene va investiga cauzele producerii evenimentului.
Vom reveni cu informații despre starea piloților de îndată ce acestea vor fi disponibile.
Precedentul accident cu un IAR 99, în 2012
Precedentul accident aviatic în care a fost implicata o aeronava de tipul IAR 99 Șoim a fost pe 23 august 2012. Atunci un avion militar IAR 99 Şoim cu dublă comandă s-a prăbuşit la Craiova, în timp ce efectua zboruri de probă.
Aeronava, care aparţinea Centrului de Cercetări şi Încercări în Zbor Craiova, s-a prăbuşit la scurt timp de la decolare, la 500 de metri nord de pistă.
Pilotul aeronavei a decedat la impact, iar instructorul, care a reuşit să se catapulteze, a fost grav rănit.
Cea mai lungă eclipsă de Lună din acest secol
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău vă invită la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” să participați la o sesiune de observații astronomice în noaptea de 27 spre 28 iulie 2018.
În condițiile în care cerul va fi senin se vor face observații astronomice între orele 2130 și 130 asupra eclipsei totale de Lună ce va avea loc în această noapte, eclipsă care va fi vizibilă și din România. Această eclipsă totală de Lună este vizibilă din Europa, America de Sud, Africa, Asia și Australia.
Fenomenul va putea fi observat începând cu momentul în care Luna răsare (ora 2100). Luna va fi acoperită în totalitate de umbra pământului între 2230 și 0013, perioadă în care vom avea cea mai lungă perioadă de totalitate din acest secol. Punctul maxim al eclipsei va fi la ora 2322, atunci când luna va avea o culoare roșiatică. Tot 27 pe iulie planeta Marte va fi la opoziție (strălucirea maximă a planetei) și în conjuncție cu Luna (foarte aproape de aceasta).
Eclipsele de Lună se produc atunci când Soarele, Pământul și Luna se aliniază, Luna intrând astfel în umbra Pământului. Dacă Luna intră (parțial sau total) în conul de umbră al Pământului, ea se întunecă și capătă o nuanță roșiatică – vom avea o eclipsă totală sau parțială de Lună.
Când Luna trece prin conul de penumbră întunecarea ei este mai puțin vizibilă și atunci fenomenul este eclipsă de Lună prin penumbră.
S-a reparat conducta, urmează umplerea instalației
Echipa Companiei Regionale de Apă Bacău a finalizat la ora 12.00 lucrările de remediere a avariei produsă în conducta de aducțiune Valea Uzului, în dreptul Gării Dărmănești.
Conducerea CRAB a dispus începerea manevrelor de umplere treptată a conductei de aducțiune. Se estimează că perioada pentru revenirea la parametrii normali a furnizării apei este de 48 ore.
Reamintim că sâmbătă, 14 iulie, la ora prânzului, CRAB a sistat apa din aducțiunea Valea Uzului, în urma unei avarii descoperite în dreptul gării orașului Dărmănești.
Inițial, CRAB a estimat că lucrările pentru remedierea avariei se vor încheia duminică noaptea, însă, alte probleme de natură tehnică descoperite la conductă au făcut ca termenul de finalizare să se prelungească până luni, la ora 12.00.
Apa curge din nou în rețeaua lungă de 60 km, iar până ajunge la parametrii normali durează aproximativ 48 de ore.
CRAB nu a reușit să repare conducta avariată
Echipele CRAB prezente în orașul Dărmănești, acolo unde a fost descoperită conducta avariată care a lăsat Bacăul fără apă de sâmbătă, nu au reușit să încheie lucrarea până duminică la miezul nopții, așa cum s-a estimat inițial.
Se pare că în timpul excavării pământului din jurul conductei de mari dimensiuni au fost descoperite și alte probleme de natură tehnică care au îngreunat executarea lucrărilor la termen.
Luni dimineață, conducerea CRAB a anunțat că termenul de execuție a lucrărilor se extinde până luni la prânz, după care începe umplerea rețelei.
NU aruncați cardurile de sănătate!
Cardurile de sănătate care expiră în acest an vor fi înlocuite. Dar nu fizic, prin emiterea altora noi, ci prin actualizarea microcip-ului încorporat.
Au trecut cei trei ani de valabilitate a cardurilor de sănătate. Probabil nici nu ați observat că, începând cu luna septembrie 2018, aceste carduri expiră. Nu le aruncați! Ele vor fi în continuare valabile. Pentru că au un microcip încorporat, acesta va fi actualizat direct în sistem, de către Casa Națională de Sănătate, iar cardurille vor rămâne funcționale timp de încă doi ani.
Deci, practic, li se prelungește valabilitatea până în 2020. Cardurile care vor expira în 2019 vor avea valabilitatea prelungită până în 2021 și tot așa. Decizia a fost luată urmate a Hotărârii de Guvern 458/26 iunie 2018, care precizează că Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate permite să recunoască valabilitatea cardurilor pentru un interval de încă doi ani după termenul inscripționat pe suprafața de plastic a documentelor emise anterior datei de 31 iulie 2018.
Termen de valabilitate mai mare pentru cardurile noi
În schimb, cardurile care vor fi emise de acum încolo, după 31 iulie 2018, vor avea un termen de valabilitate de 7 ani. Prin emiterea de card nou se înțelege acel card eliberat gratuit pentru persoana asigurată care a împlinit vârsta de 18 ani sau acel card retipărit după pierderea / deteriorarea celui vechi (caz în care înlocuirea se face contra sumei de 15 lei).
Economie la bugetul național
Măsura de a actualiza cipurile încorporate în carduri, fără a se mai emite altele noi în cazul celor care expiră, va permite o economie de circa 270 milioane lei la nivel național, prin degrevarea bugetului de stat de cheltuielile aferente retipăririi a milioane de carduri emise până acum. Fondurile respective urmează să fie direcționate spre alte cheltuieli din domeniul sănătății publice.
Folosirea cardului naţional de sănătate este obligatorie din 1 septembrie 2015. Fără prezentarea acestuia la medicul de familie, la spital sau la oricare alt furnizor nu pot fi acordate servicii medicale sau medicamente decât pentru cazurile de urgenţă. Potrivit Legii Sănătăţii, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus de la începutul anului 2008, dar a fost amânat de mai multe ori, până în septembrie 2015.
„Important este să se știe că toate cardurile care sunt acum în circulație vor fi în continuare valabile. Nu trebuie aruncate. Li se va prelungi valabilitatea încă doi ani, direct în sistemul de validare, pe același card, prin actualizarea cipului încorporat. Nu se emit altele noi! Se vor tipări carduri noi, doar de la 31 iulie 2018 încolo, iar acestea vor avea valabilitate de 7 ani.”
Dan Stoica, director executiv la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău
482.141
La nivelul județului Bacău sunt în prezent active 482.141 de carduri. Dintre acestea, 391.838 expiră pe 30 septembrie 2018, iar 32.089, pe 31 octombrie 2018. Restul au fost emise lunar, din 2015 până în prezent.
Persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani primesc aceste carduri direct la domiciliu, fără a depune în prealabil vreun document la Casa de Sănătate sau la medicul de familie. Dacă nu se întâmplă acest lucru (din cauza Imprimeriei Naționale care emite aceste carduri și care a mai avut blocaje în funcționare), asigurații care au peste 18 ani se pot adresa Casei Județene de Sănătate, ce va emite o adeverință înlocuitoare, valabilă până la emiterea cardului. Pe card sunt vizualizate numele și prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul național de asigurări de sănătate, numărul de identificare al cardului și data expirării. Cardurile naționale sunt valabile numai pe teritoriul României.
Cel mai bun Profesor
„Știința înseamnă putere”. E zisa unui filosof de acum câteva secole. Karl Popper a nuanțat/îmbogățit gândul, spunând că averea noastră cea mai de preț este reprezentată de idei. Însă ideile nu sunt zămislite fericit decât dacă suntem posesorii unor informații de valoare. Poate că tocmai de aceea Einstein a spus că singurul lucru pe care trebuie să-l cunoaștem cu precizie este locul în care se află Biblioteca (publică, privată etc).
Într-o lume în care circulă aiuritor de multe informații fără conținut și informații care manipulează, Biblioteca redevine o instituție fundamentală. Ea nu este doar un elevat imperiu al Cuvintelor, ci și o condiție sine-qua-non a civilizației autentice.
Biblioteca modernă nu înseamnă doar întâlnirea dintre Cititor și Carte, deși singurătatea acestor minunați parteneri poate fi fascinantă/eficientă pentru unii. Biblioteca publică/școlară/universitară modernă are și specialiști care, prin strategii doldora de provocări euristice, reușesc să-i inițieze pe foarte mulți cititori în decriptarea secretelor managementului lecturii. Știm că doar ceea ce rămâne după ce-am uitat tot ce am citit ne aparține cu adevărat; ceea ce va locui în profunzimile ființei noastre ca deprindere, mentalitate și comportament. Ce citim, cum citim, care sunt finalitățile lecturii?… Iată câteva întrebări la care putem răspunde mult mai ușor consiliați de specialiștii acestui univers tulburător numit Bibliotecă: bibliotecari, profesori etc.
Observ că discursul managerial elevat/novator al Bibliotecii Județene „C. Sturdza” Bacău răspunde din ce în ce mai mult nevoilor reale ale Cititorului. Prin fericit ecou, aceste semnale sunt multiplicate, de multe ori, și la bibliotecile publice din diferite localități, la bibliotecile școlare și universitare. Nutresc speranța că finanțatorii acestor instituții vor înțelege faptul că, în cele din urmă, mai ales după ce Școala a dăruit abc-ul lecturii și curiozității, Biblioteca rămâne, pentru tot restul vieții, cel mai bun Profesor.
Dumitru Brăneanu propune ca o stradă din Onești să poarte numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Omul politic băcăuan Dumitru Brăneanu, în prezent consilier județean, dar și președinte al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, vine cu o propunere aparent surprinzătoare: un bulevard sau o stradă din municipiul Onești ar trebui să poarte numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Fac această propunere – ne-a declarat politicianul – pentru că acest oraș există datorită lui”. Președintele Comisiei de atribuiri de denumiri a județului, prof. Vilică Munteanu, spune că o asemenea propunere ar avea șanse să fie susținută, „deși ea a trezi spiritele”.
Din martie 1965, orașul Onești a purtat numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, până în 1990 când, după evenimentele din 1989, s-a revenit la denumirea inițială. Practic, orașul a fost edificat în paralel cu apariția platformei industriale Borzești pentru care a și fost proiectat, în perioada în care România era condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. În anul 1952, Consiliul de Miniștri a hotărât construirea Grupului Industrial Borzești și a orașului, în șase etape. Primele două etape au fost în perioada 1952 – 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa, pe 1 martie 1965, și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 19 martie 1965.
„Trebuie să ne asumăm istoria, din care face parte și perioada comunistă – a pecizat Dumitru Brăneanu. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea în Onești, în zona Perchiu, un bătrân la care venea adesea și se consulta în multe probleme, după cum mi-au spus chiar oamenii locului. Așa a dispus construirea platformei industriale petrochimice la Onești, nu la Moinești mai aproape de sondele de țiței sau la Dărmănești unde exista deja o rafinărie. Dar a ținut cont că lângă Onești erau și petrol și sare și putea fi dezvoltată petrochimia”.
Dumitru Brăneanu este convins că Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut multe păcate, dar a făcut și lucruri bune: i-a scos pe ruși din țară în 1958, iar în 1964 a dat administia generală pentru deținuții politici. „Sunt destule controverse în istorie pe aceste teme, dar ce e vizibil trebuie pus în valoare, iar Oneștiul are o datorie morală față de acest om politic” – a mai spus interlocutorul nostru. Eu am propus primarilor de până acum ai Oneștiului să dea un astfel de nume unei străzi a orașului, dar dacă nu avem curaj să ne asumăm istoria este mare păcat. Și în Bacău pot fi date exemple similare”.
Interesant este – spune Vilică Munteanu – că și pentru Petru Groza există o propunere ca numele său să fie dat unei străzi într-o localitate din județul Bacău.
Oneștiul are peste 140 de străzi, multe cu nume comune, precum nume de plante sau de anotimpuri.
„Poate ar fi nimerit să se facă o dezbatere publică, pentru a se înțelege ce a însemnat Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru România și mai ales pentru Onești. Nu poate fi șters din istoria țării. Și nu poate fi văzut numai în negru. Datorită poziției lui antisovietice a și fost asasinat, prin iradiere, la o lună de la o declarație făcută în aprilie 1964. Și în CAER și în Tratatul de la Varșovia era privit cu circumspecție de ruși, de unguri, de polonezi, pentru că nu făcea front comun. Dar România până în 1958 a fost țară sub ocupație armată. Nu puteai să miști în front, pentru că era pericolul ca țara să se transforme în republică sovietică”.
Vilică Munteanu, președintele Comisiei județene de atribuiri de denumiri
Preotul Paul Căliman: „Nimeni nu face sacrificii de dragul sacrificiului”
O anecdotă povesteşte cum doi buni prieteni, un ateu şi un călugăr, stând de vorbă, ajung să discute despre ceea ce-i diferenţiază. La un moment dat, ateul îl întrebă pe prietenul său: „Ascultă. Ce te faci dacă, atunci când va veni vremea, îţi vei da seama că te-ai înşelat şi că nu există nimic după moarte? Nu îţi va părea rău de timpul pierdut în sacrificii inutile?” Călugărul îl priveşte liniştit şi îi răspunde: „N-am de ce să-mi pară rău fiindcă am trăit aşa cum mi-am dorit. Însă, dacă tu eşti cel care s-a înşelat, n-aş vrea să fiu în pielea ta”. Privind prin prisma acestei naraţiuni cu tâlc, sacrificiul este un lucru asumat şi personal care poate influenţa atât pe cel care şi-l asumă cât şi pe ceilalţi din jurul său. Şi cine ar putea vorbi mai bine despre sacrificiu decât unul dintre cei care şi-au dedicat întrega viaţă Celui care s-a sacrificat pentru noi toţi?! Părintele Paul Căliman, tânăr sacerdot ce-şi duce munca misionară în Parohia romano-catolică „Sf. Nicolae” din Bacău, a ales să ne vorbească despre sacrificii personale şi felul în care acestea l-au modelat pentru viaţă şi pentru misiunea sa pe această lume. Oneştean prin naştere, el a ales să-i urmeze lui Cristos urmând cursurile Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iaşi pe care l-a absolvit în anul 2012. Sfinţit preot în acelaşi an de către PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, părintele Paul a fost trimis să-şi ducă munca misionară în parohiile Fericitul Ieremia Roman şi Sf. Nicolae Bacău. (L.M.)
Nu m-am gândit numaidecât la sacrificiu. Ca şi sportivii de performanţă care nu se gândesc la ceea ce au de sacrificat ci au în faţă doar performanţa, aşa şi eu mi-am urmat menirea. Când eram mic, eram unul dintre copiii care ajutau preotul la altar, eram unul dintre ministranţi. La un moment dat, mi s-a pus întrebarea dacă nu aş vrea să merg la seminar. Asta m-a pus pe gânduri şi, cu timpul, această idee a încolţit în inima mea. Mai târziu, ea s-a limpezit şi am luat-o în serios. Faptul de a merge la seminar nu mi-a dat de gândit cum că trebuie să renunţ la ceva. Sacrificiul, oarecum, este un lucru pe care trebuie să-l facem ca să ne atingem scopul. În cazul meu, scopul a fost acela de a deveni preot.
Preoţia nu este o meserie, este un mod de a fi. Totul se bazează pe relaţia pe care noi o avem cu Cristos. Dacă noi ajungem să-L cunoaştem pe Cristos şi descoperim că El ne cheamă să facem ceva cu viaţa noastră, atunci mergem pe această cale. În cazul meu, a fost vorba de viaţa la Sfânta Preoţie. Am dorit şi m-am văzut făcând acest lucru. Întâi am simţit că pot să fac acest pas, să fiu preot, şi, după aceea, a venit şi sacrificiul. Noi, preoţii romano-catolici, trăim celibatul, adică renunţăm la a fi cu o persoană pentru a fi cu o comunitate, cu Biserica. Noi trăim pentru a sluji Biserica, pentru a sluji pe oameni şi, prin aceasta, pentru a sluji pe Dumnezeu. În consecinţă, eu văd sacrificiul ca pe ceva care decurge din alegerea pe care am făcut-o.
Sacrificiul nu l-am văzut ca pe o povară, ci ca pe o consecinţă. Apoi, sacrificiul este de mai multe feluri. În primul rând, am renunţat să am o familie. Pe urmă, am fost nevoit să mă concentrez asupra datoriilor mele de zi cu zi şi asupra vieţii spirituale pe care trebuie să o am. La aceasta se adaugă faptul că trebuie să am un program de rugăciune care să-mi alimenteze credinţa şi relaţia mea cu Cristos şi dorinţa mea de a fi tot mai dedicat faţă de alegerea pe care eu am făcut-o deja. Apoi, în celebrarea Sfintelor Sacramente, am datoria de a explica şi a transmite oamenilor cuvântul lui Dumnezeu. Nu este uşor. Trebuie să citeşti cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să meditezi, trebuie să-l treci prin filtrul propriu ca apoi să-l oferi oamenilor drept hrană pentru viaţa lor spirituală.
Un loc important în munca mea o reprezintă pastoraţia copiilor. Pentru aceasta, facem diferite activităţi prin care să-i ajutăm pe copii ca şi ei să crească în credinţă. Trebuie să ţinem cont de faptul că, în zilele noastre, diferiţii factori sociali s-au schimbat. Astfel, tinerele generaţii par mai sensibile, mai gingaşe. În acelaşi timp, în măsura în care noi ne implicăm ca să dezvoltăm în ei acest spirit de sacrificiu şi să le oferim din ceea ce noi credem şi trăim deja, în aceeaşi măsură şi ei vor fi dispuşi să facă sacrificii, să se lupte pentru o cauză anume.
În lucrul cu copiii, am nevoie de sprijinul tinerilor, al voluntarilor. Cu această ocazie, încă mai văd tineri care sunt dispuşi să se ofere, să fie generoşi şi să colaboreze. Acest fapt ne încurajează foarte mult şi ne face ca să ne sacrificăm la rândul nostru. Atunci când lucrezi cu copiii, nu poţi avea aceleaşi exigenţe ca în cazul adulţilor. În primul rând, ei trebuie să vadă la noi acest spirit de sacrificiu. Astfel, ei vor încerca să fie la fel şi vor pune în practică, într-o oarecare măsură, exemplul primit. Nu e uşor să lucrezi cu copiii şi cu tinerii, însă, la sfârşitul activităţilor, această muncă îţi oferă o satisfacţie deosebită. Cum s-ar zice, merită sacrificiul.
Munca mea pastorală mă poartă şi spre saloanele Spitalului Judeţean. Nu este uşor să lucrezi cu bolnavii, datorită necazurilor şi a bolilor care îi apasă. Însă, de multe ori, te încarcă chipul unui suferind care îţi surâde pentru că vrea să-ţi mulţumească fiindcă, preţ de o clipă, i-ai alinat durerea. E un lucru care îmi dă curaj şi îmi dă puterea să continui în munca mea de capelan. Iar munca mea nu ar putea fi dusă la bun sfârşit fără ajutorul voluntarilor. Şi, uite-aşa, ne întoarcem la necesitatea sacrificiului personal. El trebuie văzut în perspectiva dăruirii de sine, a dorinţei de a face bine. El nu este o privare. E clar că nimeni nu se sacrifică de dragul sacrificiului, dar, pentru a dori binele celuilalt, este nevoie să te sacrifici, să iei iniţiativa, să faci primul pas.
Șoferul de microbuz a murit în somn
Șoferul de microbuz a murit în somn. N-a suferit, probabil că visa ceva frumos: că-l lăsaseră durerile, că primise salariul la timp, eventual mărit, că își găsise o slujbă mai bună…
Șoferul de microbuz se trezea la patru dimineața că să plece în cursa. Toată ziua conducea mașina, pe căldură, pe frig, pe ploaie și pe zăpadă. Conducea până pe la cinci după-masă, cu o mică pauză în care mergea la supermarket să-și ia o pâine și o conservă ieftină ca să mănânce.
Ca să mai capete energie bagă băuturi acidulate din alea la un leu bidonul de doi litri. Vara se cocea în conserva de tablă iar iarna îngheța pentru că nu avea voie să dea drumul la căldură. Să nu consume prea mult.
Șoferul de microbuz castiga enorma suma de paișpe milioane de lei vechi. Dar patronul nu-i dădea toți banii deodată. Îi dădea doar fluturașul în mâna și libertatea să-și ia salariul câte puțin din încasările zilnice. Care erau aproape inexistente pentru că lumea avea abonament; cadrele didactice, muncitorii, elevii pe care-i transporta în fiecare zi nu-i plăteau lui bilet.
Șoferul de microbuz se plângea în ultima vreme că-l dor toate. Când găsea timp, mai întreba un doctor. A murit înainte să afle răspunsul. A lăsat în urmă doi copii și o soție. Și un patron care va trebui să găsească alt fraier care să accepte aceste condiții.
Șoferul de microbuz a trăit în țara în care aproape jumătate dintre angajați sunt pe salariul minim, peste 40 la sută din populație trăiește sub pragul de sărăcie dar în care forțele politice consideră că lefurile ar mai trebui tăiate iar intelectualii îi iau la bâză pe săraci pe motiv că-s leneși și nu merită altă soartă.
În țara în care o mână de oameni cu câștiguri puțin peste medie se erijează în judecătorii morali ai națiunii și decid cine are și cine nu are dreptul să voteze; evident, pentru ei, oameni ca șoferul de microbuz nu știu să aleagă bine și ar trebui lăsați fără dreptul de vot.
Țara în care banii, care ar fi trebuit să ajungă la oamenii care se spetesc muncind, sunt investiți în mașini scumpe și excursii in țări exotice și se consideră că aceasta este normalitatea.
„Bicentenarul nașterii lui Ion Ionescu de la Brad ne-a readus acasă”
– ne-a declarat arhitecta Irina Chiose, stră-strănepoata savantului care a trăit în satul băcăuan Brad și pe care l-am omagiat timp de două zile în Bacău și la Brad
La manifestările organizate recent în Bacău și în comuna Negri de filiala locală a Societății de Retrologie Agrară din România cu prilejul bicentenarului nașterii economistului, statisticianului, profesorului și omului politic Ion Ionescu de la Brad, primul agronom român și întemeietorul învățământului agricol și silvic din țara noastră, au venit, din Statele Unite, și stră-strănepoata savantului, Irina Chiose, și soțul ei, Ion Chiose, amândoi de profesie arhitecți. Ion Ionescu de la Brad nu a avut copii, dar a avut un frate, Nicolae, străbunicul Irinei Chiose, care este astfel descendentă pe linie directă a savantului. Doamna Irina Chiose ne-a oferit, cu amabilitate, câteva detalii despre familia sa și mai ales despre modul în care personalitatea ilustrului său înaintaș se răsfrânge asupra acestei familii.
Cum se simte, doamnă Irina Chiose, aura unui personaj atât de important și de celebru deasupra unei întregi familii și mai ales asupra unui descendent care sunteți dumneavoastră?
Eu am învățat cele mai multe lucruri despre Ion Ionescu de la Brad din cartea de istorie. Evident, știam multe lucruri despre el și de acasă, din familie, dar multe am aflat și de la domnul inginer Ion Măzăreanu, din Roman, un împătimit și admirabil cercetător al biografiei stră-străbunicului meu. Astfel am apreciat tot mai mult personalitatea savantului. La simpozionul de acum câteva zile din Bacău am fost foarte emoționată și m-am bucurat că familia mea a putut fi reprezentată la aceste manifestări măcar de mine și de soțul meu. Le voi transmite tuturor impresii de la acest eveniment și multe poze. Și copiilor mei, dar și nepoților, atunci când îi vom avea.
De când ați plecat din România?
Am plecat în 1983, deci înainte de evenimentele din 1989, pentru că dacă prindeam acele evenimente nu am mai fi plecat. Am stat un an în Grecia, apoi am migrat în Statele Unite ale Americii, în California, unde sunt de 35 de ani cu familia mea. Acolo am avut doi copii, băieți. Unul are 30 de ani și este inginer, iar al doilea are 32 de ani și se ocupă de afaceri imobiliare. Sunt cetățeni americani de origine română și vorbesc bine românește, pentru că noi în casă vorbim numai limba română. Acolo este acum și mama mea.
În pronunția dumneavoastră în limba română nu se simte nici acum vreun accent străin.
Unii spun totuși că aș vorbi „româna veche”, dar eu nu-mi dau seama de aceasta.
În țară ați aflat multe despre stră-străbunicul dumneavoastră, chiar din școală. Dar după ce ați părăsit România ce ați mai aflat?
Multe nu am mai aflat. Însă anul trecut, când m-a contactat domnul Măzăreanu, care scria o carte despre stră-străbunicul meu (Ion Măzăreanu – „Ion Ionescu de la Brad. Sinteze bibliografice la 200 de ani de la naștere”, Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2018 – n.n.) am reintrat în caruselul amintirilor și al informațiilor despre el. Evident, m-am emoționat foarte mult și atunci.
Mai aveți, cât de cât, o legătură cu familia din România, mai ales cu ceea ce a rămas pe urma stră-străbunicului? Din atât cât a mai rămas de la el, că multe nu prea mai sunt.
Nu mai păstrăm aproape nimic material. Am, totuși, câteva fotografii de familie, de la bunica mea. În rest, nu știu ce s-a mai întâmplat cu suprafețele de teren agricol ale familiei, cu imobilele care or mai fi rămas. Nici rude prea multe nu mai am.
Numele lui Ion Ionescu de la Brad a fost dat unor universități, străzi, unor edificii etc. Sunt și câteva busturi ale savantului, dar din păcate în Bacău mai puține din acestea. Credeți că e suficient? E destul de recunoscută personalitatea sa?
Eu cred că da. Și e firesc, pentru că a fost un om de știință important pentru România, un vizionar.
Fiii dumneavoastră cunosc suficient de bine cine a fost stră-străbunicul lor?
Știu multe lucruri, dar acum am de gând să le spun și mai multe despre el și despre familia din care provin. Cred că am făcut deja o greșeală că nu le-am spus nimic până acum despre cum am trăit noi, părinții lor, în comunism.
Mai țineți legătura cu familia din țară?
Oarecum da, însă nu prea mai sunt mulți. Sora mea, de exemplu, e la Paris, iar mama mea e cu mine, în America. Dar soțul meu are mai mulți membri de familie în România. Deci astfel venim destul de des acasă. Din păcate, la Brad sau la Roman nu am mai fost, doar am trecut uneori pe aproape de ele. Bicentenarul marcat zilele trecute în Bacău ne-a oferit însă prilejul să ajungem din nou acasă.
Cum au ajuns maidanezii din Bacău vedete în Occident
În ultima perioadă, pe site-urile de socializare au apărut o serie de fotografii cu niște câini maidanezi care nu demult își făceau veacul pe străzile din Bacău. Patrupedele au avut steaua lor norocoasă și acum duc o viață de huzur în țări din vestul Europei.
Cum s-a întâmplat minunea, am încercat să aflăm de la cel care se ocupă de soarta câinilor din Adăpostul Bacău, Dinu Păncescu, directorul Serviciului de Gestionare al Câinilor fără Stăpân.
„În primul rând vreau să vadă lumea cum trebuie să ai grijă de un câine, ce înseamnă educația pe care o au străinii, că sunt olandezi, belgieni, germani sau ce-or mai fi ei”, a spus la început Dinu Păncescu, cel care ne-a explicat și cum au ajuns câinii în străinătate.
Serviciul de Gestionare al Câinilor fără Stăpân Bacău lucrează cu mai multe O.N.G.-uri între care și o asociație de protecția animalelor din Olanda.
Membrii acestei asociații vin periodic și selectează niște câini. „Ultima dată și-au dorit, cred, 30 de câini”, a spus Păncescu precizând faptul că, surprinzător, aceștia nu vor câini de rasă ci își doresc maidanezi de stradă. După selecție, câinii aleși sunt vaccinați polivalent.
În altă ordine de idei, orice câine adus de pe stradă în Adăpostul Bacău este vaccinat antirabic și deparazitat interior și exterior.
„Ca să protejăm câinii de boli, ar trebui să le administrăm acest vaccin polivalent, dar legea nu ne permite. Olandezii vin și vaccinează pe banii lor câinii pe care îi vor”, ne-a explicat directorul Serviciului de Gestionare al Câinilor fără Stăpân. După perioada de imunizare, care durează 14 zile, câinii intră într-un program de promovare în străinătate. Sunt fotografiați, filmați, măsurați, după care încep…rezervările.
Apoi, trimit o mașină specială (dube care au cuști speciale de transport animale, în cele mai bune condiții) după ei, și…sunt trimiși la noii lor stăpâni.
Fiecare câine când pleacă din țară are și câte un pașaport, care trebuie să cuprindă anumite informații privitoare la toate tratamentele urmate, etc. Toate cheltuielile pentru acte, tratamente și transport sunt suportate de partenerii din străinătate.
După o vreme, noii stăpâni au trimis fotografii cu patrupedele care au ajuns să ducă o viață normală, să facă parte dintr-o familie, să fie apreciați. Sigur, povestea prin care maidanezii băcăuani ajung să-și găsească un cămin în străinătate este mult mai amplă și presărată cu multe alte formalități.
Ideea este că prin aceste întâmplări, noi primim o lecție deschisă din care ar trebui să învățăm să prețuim altfel viața acestor suflete.
Dacă tot încercăm să ne aliniem cu statele occidentale și le copiem stilul de viață, poate n-ar strica să ne „molipsim” și de acest aspect. Cât despre numărul mare de câini din Adăpostul Bacău care așteaptă un stăpân să-i ia „acasă”, vom vorbi într-un material viitor.
Victorie lejeră
Nou promovata în liga secundă, Aerostar Bacău și-a încheiat stagiul de pregătire efectuat în localitate cu un amical. Al doilea al verii după remiza albă pe terenul Botoșaniului și primul acasă. Sâmbătă, „aviatorii” s-au impus pe „Letea” cu 4-1 (3-0) în fața celor de la CSM Pașcani, echipă retrogradată în Liga a IV-a, dar care trage nădejde să fie reintegrată în eșalonul trei.
În aceste circumstanțe, băcăuanii nu au avut nevoie să apese prea tare pe accelerator. O dovedește și faptul că după nici jumătate de oră aveau deja 3-0. Căpitanul Mihăeș a deschis scorul în min. 2, reluând în plasă cu capul balonul centrat din lovitură de colț de Căinari, Florin Istrate l-a majorat cu un șut la colțul lung în min. 23, pentru ca după alte patru minute A. Pavel să fixeze rezultatul pauzei. În partea secundă, pe fondul schimbărilor de efectiv, dar și al oboselii, ritmul a fost redus.
În min. 57, Giani Unghianu a înscris golul de onoare al pășcănenilor antrenați de Florin Croitoru, pentru ca în min. 82, Buhăcianu să stabilească scorul final, în urma unei combinații cu A. Pavel. „A fost un test util, principala noastră preocupare fiind integrarea noilor veniți.
De altfel, în formula de start am avut nu mai puțin de patru achiziții”, a declarat antrenorul Aerostarului, Cristi Popovici, care nu a putut conta pe Hărăguță, Vraciu, Roșca, Florescu și D. Munteanu, toți cu ușoare probleme medicale. Și Căinari a suferit o accidentare, el fiind înlocuit în min. 37 al meciului cu Pașcaniului. „Căinari și-a dat peste cap degetul mare. Sperăm să nu fie nimic grav”, au spus cei din conducerea Aerostarului.
Următoarea adversară a „aviatorilor” va fi Bucovina Rădăuți. „Inițial, aveam programată o «dublă» cu Brăila, însă brăilenii și-au schimbat antrenorul și au renunțat la cele două amicale cu noi. În aceste condiții, vom susține o «dublă» cu Rădăuțiul: miercuri, în deplasare și sâmbătă pe «Letea»”, a precizat Popovici, care a utilizat următoarea garnitură de start contra Pașcaniului: Fl. Muntean- Mihălăchioae, Mihăeș, A. Ichim, Chirilescu- Sahru, Chirilă, Fl. Istrate, Căinari- Buhăcianu, A. Pavel. Au mai jucat: Potcoavă, Honea, Covasan, S. Ichim, C. Ardei, Adăscăliței, Hurdubei și Zaharia.
De notat revenirea lui Adăscăliței după accidentarea la genunchi care l-a făcut să rateze aproape tot sezonul trecut, așa cum trebuie remarcată și prestația impecabilă a arbitrului Cristi Ariton, pe care nici numărul anilor și nici cel al kilogramelor nu l-au împiedicat să fluiere ca la carte amicalul cu CSM Pașcani.
Handbal masculin/ Liga Zimbrilor: Se reunesc „CSMeii”
Un nou început pentru echipa de handbal masculin CSM Bacău. Într-o nou eșalon, Liga Zimbrilor, cu un nou antrenor, Eden Hairi și cu un nou lot, pe lista achizițiilor figurând Alexandru Tărâță (ex Dunărea Călărași), Gabriel Cotinghiu (CSU Suceava) Alexandru Dascălu (CSM București), Bogdan Tudorancea și Alexandru Bologa (ambii de la Dobrogea Sud Constanța), plus stranierii Sehel Bahdan (Belarus) și Pavel Maksimov (Rusia). „CSMeii” își reiau pregătirile astăzi, în jurul orei 11.00, la Sala Sporturilor.
După o primă săptămână în care se vor antrena acasă, băcăuanii vor pleca într-un scurt stagiu montan, cel mai probabil la Piatra Neamț. „CSMeii”, care-l vor avea ca manager pe fostul lor antrenor principal, Gabriel Armanu, și-au creionat și programul meciurilor de verificare.
Astfel, între 2 și 4 august vor participa la un turneu la Suceava, pe 11 și 12 vor evolua la Călărași, contra gazdelor de la Dunărea, respectiv Dobrogea Sud Constanța, pentru ca în întervalul 17-19 august să aibă loc Cupa Municipiului Bacău, la care sunt așteptate HC Buzău, CSU Suceava și o echipă din străinătate.
În fine, pe 24 și 26 august, CSM Bacău va susține ultimele teste ale verii contra Focșaniului și a Potaissei Turda. Campionatul primei ligi va începe pe 5 septembrie, atunci când băcăuanii vor evolua la Vaslui. Și a doua rundă, programată pe data de 15, îi va găsi pe „CSMei” în deplasare, de data aceasta, la București, contra Stelei, pentru ca primul joc oficial în Sala Sporturilor din Bacău să aibă loc pe 22 septembrie, atunci când echipa lui Eden Hairi va primi vizita Focșaniului.
Masă rotundă „Noi parteneriate – Noi oportunităţi pentru studenţi” la Universitatea „Vasile Alecsandri”
În Sala Senatului Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, a avut loc, vineri, 13 iulie, masa rotundă intitulată „Noi parteneriate – Noi oportunităţi pentru studenţi”. Evenimentul face parte din proiectul „Comunicare eficientă și consiliere educaţională în vederea integrării pe piața muncii” (CECIM). Obiectivul general al acestei întâlniri a fost îmbunătățirea continuă a comunicării între studenţi – universitate – angajatori, pentru crearea profilului absolventului cerut de angajator, prin corelarea competenţelor profesionale dobândite pe parcursul anilor de studii cu cerinţele specifice de pe piaţa muncii.
În deschidere au luat cuvântul rectorul universităţii, prof.univ.dr.ing.Carol Schnakovzsky, şi preşedintele Senatului universităţii, prof.univ.dr.ing.Dr.h.c. Valentin Nedeff, care le-au mulţumit celor peste 40 de reprezentanţi din partea angajatorilor pentru participarea la dezbatere şi au punctat importanţa creşterii calităţii resursei umane solicitate de angajatori prin crearea unor instrumente pe care universitatea le poate aplica în procesul didactic.
Directorul de proiect, conf.univ.dr. Cristina Cîrtiţă-Buzoianu, a prezentat activităţile propuse a fi realizate în parteneriat cu angajatorii, printre care amintim: discuţii tematice în vederea obţinerii unui feedback din partea angajatorilor cu privire la profilul absolventului, stagii de practică şi internship, 5 workshop-uri pentru fiecare din cele 5 facultăţi ale instituției, adaptate specializărilor: „Ingineria-provocare şi viitor”; „Absolvent de litere: profesor sau PR-ist?”; „Licenţiat în ştiinţe-prezent şi viitor”; „Absolventul de ştiinţe economice faţă în faţă cu angajatorul”; „Sportul: meserie sau provocare”, un debate intitulat „Antreprenor 3600”, sesiuni de consiliere pentru studenţi, simulări de interviuri faţă-în-faţă cu angajatorii, evenimente de tipul „Angajat pentru o zi”.
Prof.univ.dr.Venera Cojocariu, directorul Departamentului de Consiliere Profesională din cadrul universităţii, a antrenat discuţiile în jurul temei Relaţiei dintre angajatori și universitate – un parteneriat pentru o carieră de succes.
„De fapt, proiectul CECIM îşi propune să realizeaze o balanţă între absolvenţii, care au aşteptări foarte înalte, nerealiste uneori, în raport cu ceea ce li se oferă şi angajatorii care au nevoie de angajaţi cu competenţe înalte. Încercăm să ne apropiem cât mai mult de o situaţie ideală: absolvenţi şi anjagatori mulţumiţi”, a precizat aceasta.
Gabriel Mareş, expert consiliere în cadrul proiectului, a purtat un dialog cu angajatorii prezenţi în jurul unui ghid de întrebări pentru a stabili care este profilul absolventului (viitor candidat la angajare), plecând de la abilităţile pe care absolventul le are până la abilităţile specifice şi atitudinea la locul de muncă, posibilităţile de formare din timpul studenţiei, prin stagiile de practică şi internship, până la adaptarea curriculei în acord cu cerinţele angajatorilor.
Dezbaterea a fost productivă, din intervenţiile celor prezenţi reieşind câteva elemente importante: dezvoltarea competenţelor personale (de comunicare, gândire logică, motivaţionale), nu doar a celor profesionale, corelarea activităţilor de practică din cadrul orelor de seminar şi laborator cu practica la locul de muncă în cadrul organizaţilor, implicarea angajatorilor la susţinerea examenelor de absolvire, organizarea de concursuri pe teme profesionale practice.
„Toate aceste activităţi şi propuneri vor fi concretizate prin crearea unui cadru formal, care presupune continuarea şi realizarea de noi parteneriate cu instituţiile şi organizaţiile din zona centrală a Moldovei”, a punctat, la final, directorul de proiect, conf.univ.dr. Cristina Cîrtiţă-Buzoianu.
Karting/ CN Școlar: Luptă strânsă
Chiar și în vacanță, Campionatul Național Școlar de karting „bate” suta de piloți. A confirmat-o etapa a treia a competiției oorganizate de Palatul Copiilor din Reșița. Astfel, weekend-ul trecut, circuitul „Speed Park” din Bacău, una din cele două gazde ale campionatului (cealaltă este kartodromul din Prejmer) a reunit la boxe nu mai puțin de 104 de concurenți.
Aceștia s-au întrecut la cele nouă clase de concurs: Promo BB, Bambini, Pufo Juniori, Pufo Seniori, Mini, Cadett, KF Juniori, KF Seniori și KZ. Chiar dacă ploaia a încurcat întrucâtva socotelile- cel puțin în ceea ce privește sesiunile de calificări- lupta s-a dovedit în continuare foarte strânsă. Una dintre cele mai palpitante curse a oferit-o prima finală a clasei Pufo Juniori.
Constrâns de o defecțiune la motor să pornească de pe ultimul loc, ieșeanul David Ciureanu a reușit un come-back de senzație. Pilotul de nouă ani a câștigat prima manșă a finalei, devansându-l pe coechipierul său Andrei Mincă și confirmând poziția de lider general. Foarte interesantă s-a demonstrat și prima finală a clasei Pufo Seniori, mai ales în condițiile unui carambol ce a avut loc imediat după start. Absent la etapa precedentă, Darius Oprea (Palatul Copiilor Sfântu-Gheorghe) a recuperat terenul pierdut, devansându-l pe suceveanul Șerban Cumpătă și pe primul clasat în ierarhia generală, Roland Kis, de la PC Sfântu-Gheorghe.
Un alt pilot al PC Târgu-Mureș ce s-a impus în prima manșă a finalei băcăuane a fost David Balasz, care a tranșat în favoarea sa duelul cu brăileanul Vlad Pavel. Următoarea etapă a Campionatului Național Școlar va avea loc pe 4-5 august, la Prejmer, caravana „căluților putere” urmând să revină în Bacău pe 16-17 septembrie, cu prilejul penultimei runde.
