La data de 25 septembrie a.c., în jurul orei 23.00 poliţiştii Postului de Poliţie Răchitoasa au depistat un tânăr de 16 ani în timp ce conducea un autoturism pe DJ 241, pe raza comunei Răchitoasa.
Din verificările poliţiştilor s-a stabilit că tânărul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere.
La data de 25 septembrie a.c., poliţiştii Secţiei 1 Poliţie Bacău au identificat şi reţinut un bărbat de 50 ani, din Bacău, bănuit de comiterea infracţiunii de furt calificat.
La data de 03 septembrie a.c., în jurul orei 01.30, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că o persoană necunoscută ar fi sustras o tabletă dintr-o ambulanţă aflată în curtea Spitalului Judeţean Bacău.
În urma investigaţiilor efectuate poliţiştii au identificat un bărbat de 50 ani, din Bacău, bănuit de comiterea faptei.
Prejudiciul a fost recuperat şi restituit părţii vătămate iar bărbatul în cauză a fost reţinut pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri legale.
Nu au trecut foarte mulți ani de când în satele de la marginea județului nu ajungea nimeni. Nimeni important. Nimeni dintre cei care puteau să schimbe lucrurile sau să decidă schimbarea lor. Sărăcie, pustiu, ignoranță. Nicio veste, nicio speranță. Mi-am amintit sentimentul acesta, de deznădejde, care mă cuprindea când ajungeam acolo, ieri, când am aflat despre un eveniment organizat în Lipova. Ce departe păreau, pe vremuri, Lipova, Plopana, Colonești, Vultureni, Stănișești.
Acum, Asociația Euronest demarează în Lipova un proiect care va însemna excursii, tabere și burse pentru copii, laptopuri, cărți și mobilier nou-nouț pentru grădinițe și școli. În Colonești, Stănișești, Motoșeni și Răchitoasa schimbarea a venit mai devreme, odată cu sosirea unor fundații ale căror proiecte au fost susținute de niște primari deschiși la minte.
Așa s-a făcut că puștii din estul județului au ajuns în Saint-Leu-la-Foret, unde i-au încântat pe francezi cu dansurile și cântecele lor. Tot datorită unei organizații, e vorba despre UNICEF, care a derulat un proiect pilot în județul Bacău, copiii invizibili au fost descoperiți, cunoscuți și ajutați. Tineri din opt comune urmează liceul datorită programului de burse al FSC.
Poate ați uitat, dar în urmă cu două decenii existau nu doar copii invizibili, ci comunități întregi pe care nu le băga nimeni în seamă. S-au schimbat timpurile: copiii din Colonești și Stănișești au fost vizitați de primari și consilieri din Franța, iar cei din Motoșeni și Răchitoasa s-au împrietenit cu Horia Tecău. Au oaspeți importanți, stau la povești cu ei, le arată ce știu, ce pot, sunt apreciați și se trezește, în ei, dorința de a învăța mai mult, de a merge mai departe. UNICEF, FSC, Betania, SOS Satele Copiilor, SERA sunt câteva dintre organizațiile care au adus Europa mai aproape de noi și au arătat Europei ce copii deștepți și talentați are Bacăul.
Mai nou, Ministerul Afacerilor Externe și UNICEF i-au transformat în parteneri, invitându-i să spună cum doresc să fie Europa viitorului.
Adevărul este alcătuit dintr-un cumul de minciuni… pe jumătate spuse.
Economistul Vasile Dumitrescu îl transpune în versuri. S-a născut pe malul Ozanei, la Tg. Neamț, într-o zi rămasă controversat înscrisă în istorie: 22 iunie, 1941. Atunci când mareșalul Ion Antonescu rostea memorabilele cuvinte: „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”. Că a fost bine sau nu, prețul suprem plătit, a fost viața. Și dacă „Moscova nu crede în lacrimi”, film care a primit „Premiul Oscar” în 1980, domnul Dumitrescu, când face suma anilor, șuguiește: „Am o vârstă! 7 și cu 7 fac 14! Când am venit la Bacău, la Sf. Nicolae era autogara. De la „Licurici”, așa îi spuneam noi teatrului ăla, cu actori talentați care gâdilau pe dedesubt păpușile, erau numai căsuțe.
Alături era o școală, devenită Grădiniță. Au dărâmat-o! Ce era înăuntru „La bălănuță”? Pe colț? Ferească Dumnezeu să spun! Dintr-o crâșmuliță, mata vrei să faci hotel ca la București? Se bea bere și vin. Erau trei-patru mese. Și câteva taburete înalte, îmbrăcate în piele, lângă tejghea. Pentru «boieri». Fiecare venea și povestea ce-o făcut prin târg.” Samsari erau și atunci, numai că se numeau negustori. Abia mai târziu au fost catalogați ca bișnițari. „Și era unul Ghiță, cel mai puternic, cocoțat pe taburet, care spunea:«Eheee! Ai văzut că n-ai vrut să vinzi la mine găina! Ai pierdut! Atenție! Când ai să vii iar în Bacău, să treci pe la mine! Eu îțî mai dau de la mine un leu!». Repetiția este mama învățăturii. Îi intră ceva omului în cap când aude:eu, eu, euuu! „Așa zise lupu către vulpe! Am zis cumătră? Am zis!”.
Mă privește în ochi să vadă dacă m-am prins. Scărpinatul cu stânga-n dreapta cei? Parca eram scos la tablă. Ce-aș fi înțeles eu, acum mai bine de 40 de ani, cu mintea de tânăr utecist îdoctrinat, cu ce se mănâncă economia de piață? Varză! Prețul de pe raft era preț. Scoteai banul! Cum să negociezi? Mai aflu că tot acolo, la cârciumioară, își ducea veacul un bătrânel – „Păcălici”era poreclit – dotat de la mama natură cu o mustăță faimoasă. Îmi șoptește ce adevăruri spunea omul, după ce se bucura de dărnicia mai multor pahare cu vin: „Băi! Întotdeauna aici, cănd ai români, îi păcălești! Dar când intră greci, ești păcălit. Scapi ieftin! Da’ dac-ajungi la Șlaim, s-a terminat cu tine! Ți-a luat și pâinea, și untul de pe spate!” Grea chestia cu spatele și untul! Dosul feliei, conform „Legilor lui Murphy”, e taman ce nu-ți place să vezi, și stă deasupra la ce se lipește de covor. Mai nou, că atunci când ești frecat de șefi și cred ei că scot untul din tine, nu le arăți spatele. Ai timp, așa în ciudă, să devii Dorel? N-am înțeles nimic!
„Erau niște glume nemaipomenite, cănd a început războiul!” Mă avertizează să le iau ca atare. „Așa au râs toți până au venit și cei cu «davai ceas, davai palton». De-a râsu-plânsu! Ce să-i faci! Bătrânii au o singură condiție: sunt șoimii popii. Spun adevăruri pe care nu le-au inventat ei. Îțig a zis așa:«Măi Ștrul! Decât să vorbesc singur, mai bine mă uit în oglindă!».
Dichisit și instruit om. Am spus-o și data trecută. Pe domn’ director Vasile Dumitrescu, zgârcit la vorbă, trebuie să-l prinzi în toane bune și cu puțină nostalgie adunată, ca să afli ceva. Îi dai o unghie și el te trage de mâinile amândouă, să-ți scarmene apoi, preventiv, neseriozitatea.
„În Bacău am ajuns în 1965, pe 13 decembrie. Am făcut ASE-ul la București. Repartiția a fost la Fruct-export București. Soția, pe care am cunoscut-o în timpul făcultații, mi-a spus să o duc oriunde, numai în București nu. Era din Teleorman, Alexandria. Ne-am căsătorit în 1963. Armata, ca terist, în etape, la Caracal, în ’64. Am ajuns aici împreună. Am fost director cu probleme de export, la Întreprinderea Regionalăla de Legume-Fructe (CLF mai târziu). Atunci dădeam 11 mii de tone de struguri la export. Nu mai zic de fructe. Bacăul este un oraș frumos. Dar dacă nu ai în tine un gram de civilizație, să-l păstrezi curat și frumos, să nu te plângi.
Pentru că omul sfințește locul. Bălănel e bălănel! Înhămat la plug sau la calești. Fărămiță Lambru să trăiască, că a făcut armăsar din el.” Poate nu știți versurile: „La calu’ bălan, la calu’ bălan/Și șaua-i verde/Ține-mi-l bine, ține-mi-l bine/Nu mi-l pierde./Că l-am pierdut măi/ Că l-am mai pierdut odată/Și l-am cătat, și l-am cătat vara toată./Păi l-am găsit, măi, l-am găsit la Drăgășani/Priponit, măi, priponit de-un leuștean…” Ce versuri insipide, ați spune astăzi. Dar oamenii lăcrimau prin cărciumi, când lăutarii ciupeau din corzi. Nu puteau uita că a venit „Colectiva” și le-a luat căluții din ogradă.
„Eu sunt așa cum mă vezi. Am ieșit la pensie ca director la o bancă! Nu mai este… c-au furat-o! Da’ ăștia nu-mi sunt frați! Alți frați! Sunt bunic! Am doi băieți care muncesc. Dumneata ai scris despre Casa de Cultură. Nimeni nu știe cât am ajutat eu Casa de Cultură când aveau nevoie de finanțare. Doar directorul Vasile Iacob știe. Un om extraordinar. A făcut multe pentru cultura băcăuană. Omul ăsta e făcut din lut, ca și noi. Nu! Unde încape atâta suflet? Tot merg spre „Isvoranu”, fost „Proletaru”, fost „Pobac”, și încerc sa ajung. Va urma!
Cantina proletarului
Dinspre „Calu’ balan” îmi urmam apoi pașii, păstrând dreapta, spre un alt loc bântuit de ispite. Așa fraged, necunoscând sentimentul, dragostea îmi trecea prin stomac. Cuget că, după atâția ani de încercări, am ajuns să simt la fel. Mulți purtători de favoriți lungi și pantaloni din tergal, evazați, pufăiau „Salem” pe lângă garduri, la mijlocul anilor ’70. Blugii au devenit o modă câțiva ani mai târziu. Puhoi de femei, deja majore – eram să spun mature, ieșeau de la „Proletaru”. De ce nu s-o fi numit fabrica… „Proletarele”?
Erau secții unde se lucra în trei schimburi. Cantina pe care o aveam eu ca punct de reper (când fondul de rulment alocat pentru comerțul, cinstit, cu bilete de cinema, mai aducea niscavai profit), era la stradă. Acolo eram servit la masă și tratat ca un tânăr licean studios, ce eram. Cu ochelari de soare, aduși „de pe vapor”, îi vedeam pe juni în aret, cum stau astăzi cu ochii în patru, vameșii la aeroport. Când din grămada de cocuri și cârlionți, distingeau suspecta, aruncau țigara, făceau un semn, și ea venea, făcându-se că se ferește – spre invidia colegelor, la control. Încă nu plecase Ceaușescu în Asia.
Clădirea veche a cantinei, cu un etaj, era situată puțin mai la vale de poarta principală. Întrarea în fabrică era flancată de Panoul de onoare. Panou la care căscam gura. Sub a lui vitrină erau înfățișate imagini cu fruntașele în producție. Dezinvolte – se făceau selecții pentru prezentarea modei – înconjurau majoritar câte un tovarăș mecanic. Era el mecanic, dar poza săracul, visându-se manechin! Ce Alain Delon! Cojoc țapăn nene! Ele erau ca în „Jandarmul și Jandarmerițele”, cu Louis de Funes (cu accent pe e).
Abia în 1991, cănd au făcut grevă, și l-au chemat pe Petre Roman să le rezolve, mi-am dat seama câte au acumulat și depozitat în ele, ingenuele devenite demult mămici. Acum erau angajate la S.C. POBAC S.A. Arc peste timp. M-a pus naiba, în 1991, să urc pe scara de incendiu a uneia din clădirile învecinate curții, unde s-au adunat ele pentru protest. Să fac fotografii pentru ziar. M-a văzut una! „Uite-l mă!!! Securistul! Ne filmează!”.
Alta…„Ba nu! E de-a lui Rațiu! L-am mai văzut!”, „Huooo!” Nu știu de unde au găsit pietre. Ca să nu îmi reînoiesc garderoba, am coborât după două ore de negocieri, după ce s-au convins că lucrez la „Deșteptarea”. Mi-a venit în ajutor și liderul de sindicat de atunci, C. Roșu, de la „Confecția”, devenită „ASCO”, prezent acolo să susțină mișcarea sindicală. Eram prieten bun cu Lică, fratele.Lucra la BTT. Așa am rămas în arhivă cu imagini, și din interior, din Club, imortalizând cum Petre Roman le-a îmbunat cu promisiuni, pe toate! Unele l-au și pupat! El a primit flori. Ele și-au căutat apoi, alt loc de muncă.
Puțintică istorie, nu strică!
Fabrica de postav (șiac) „A. Isvoranu”, Societate Anonimă”, a luat ființă la Tg.Neamț în anul 1898. Este strămutată la Bacău, în strada Mircea, nr 25, în anul 1919. Este înregistrată ca firmă individuală, tot sub denumirea „A. Isvoranu”, la vremea când erau încă vii rănile provocate de Primul Război Mondial.
Conform recensământului populației efectuat în 1907, orașul Bacău numă 2177 de familii. În numai zece ani, numărul lor aproape că se dublase. Între 1919 și 1930, au fost construite în orașul de pe Bistrița un număr total de 1311 case. Multe au fost rase de pe listă, după ravagiul incendiului din 1926, și inundațiile Bârnatului, Negelului și Bistriței, care au urmat. Concurența, în domeniul textilelor, nu exista până atunci.
Leon Grad înființase fabrica „Gloria”, în anul 1913. Producea casânci, broderii, franjuri, și mai târziu covoare. Prelucra și mătasea „vegetală”. După Marea Unire, activitățile de profil s-au diversificat.
În 1923, sunt date în folosință: Fabrica de Tricotaje „Merinos”, numită apoi „Lânăria”, proprietar I. Josersohn, precum și o nouă fabrică de casănci, în proprietatea lui Milcovici.Un an mai târziu, frații Drimer au deschis, sub numele firmei „Siled”, o fabrică unde se produceau panglici, șireturi, dantele și alte mărunțișuri. În „Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Bacău”, în anul 1926, erau înscrise 85 de firme.
În 1927, după un incendiu, fabrica de șiac a fost reclădită cu un etaj, și dotată cu utilaje noi: 3 sortimente de cardă, 6 selfactoare, 24 de mașini de țesut tip Schoner și 50 tip Swabe.
În Aprilie 1933, când Criza mondială ajunge și la noi, Fabrica „Isvoranu” se transformă iar în „Societate Anonimă”. În 1935 avea sucursale la Cernăuți și Chișinău, și un capital social subscris, de 20 milioane lei. În 1937 este înzestrată cu un utilaj modern, pentru fabricarea stofelor de tot genul, din bumbac, lână și kamgaran (fire de lână pieptănate). În timpul celui de al Doilea Război Mondial, întreprinderea a fost militarizată, producând stofe pentru echipamentele militare.
Exproprierile
În dimineața zilei de 11 iunie 1948, Marea Adunare Națională a fost convocată pentru a aniversa, 100 de ani de la „Revoluția burghezo-democratică din Moldova, Țara Românească și Transilvania”.
Cu această ocazie, ministrul dr. Petru Groza a depus „Proiectul de lege pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transporturi”.
Comisia județeană de naționalizare a județului Bacău – prin membrii desemnați – era deja prezentă de dimineață, la sediile celor 43 de întreprinderi prevăzute în planul de naționalizare, punând sechestru.
Legea a intrat în vigoare abia la ora 14.00, fiind aprobată în unanimitate, cu 400 de voturi. Așa că „Îsvoranu” avea să devină „Partizanul”. Un an mai târziu, are loc unificarea cu alte două mari întreprinderi naționalizate, fostele fabrici „Filderman” și „Zingher”, ca, în 1950, să li se adauge și fabrica „Gloria”.
La apogeu, fabrica avea în jur de 1500 de angajați.
Dupa 1990, a fost primul caz înregistrat pe raza Municipiului Bacău, în care s-au aplicat prevederile Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile, preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Cererea de restituire a fost semnată de succesorul familiei, tot un A. Isvoranu, care locuia la acel moment, în Germania. A urmat… ce se vede !
Și denumirea locației s-a schimbat dea lungul timpului. Numele de str. Mircea deriva, nu de la Mircea cel Bătrân cum credeam și eu, ci de la militantul pașoptist, poetul Mircea Andrei Mureșanu. A primit apoi, denumirea de B-dul Carol, actualmente, B-dul Unirii. Să nu aruncăm cu praștia. Cine știe ce surprize ne vor rezerva aceste spații, rămase virgine, în viitor! „La calu balan/ La calu balan/ Și șaua-i verde…!”
Evolututia societății românești în ultimii ani poate explica extrem de simplu de ce Comunismul a fost instaurat atât de ușor pe aceste locuri. Putem să inventăm câte legende vrem noi despre rezistență, putem să facem muzee ale anticomunismului, realitatea este că românii nu s-au împotrivit, ci au aplaudat instaurarea noii ordini și acțiunile Justiției populare care trimitea la ocna indezirabilii.
Se vede și astăzi în maniera în care mii de persoane sunt fascinate de posibilitatea ca unii concetățeni să fie băgați la „beciul domnesc”, nu contează în ce condiții, dar să fie băgați. Cătușele sunt mai importante decât orice altceva; ne iau străinii gazele, ne este călcată în picioare suveranitatea națională, ne este distrusă economia? Nu contează atâta vreme cât zornăie cătușele și duduie industria protocoalelor.
A ieșit cineva în stradă să denunțe faptul că un politician a fost interceptat șapte ani continuu? Că alții au fost condamnați pe bază de „logică” și nu pe baza de dovezi? Că serviciile secrete au fost făcute organe de cercetare penală, la fel ca fosta Securitate? Nu, pentru românul obsedat de cătușe, aceste lucruri nu contează. Ceea ce e relevant pentru el este că persoanele pe care le consideră indezirabile să fie băgate la închisoare.
Nu-și pune întrebări subtile de genul cum au ajuns acele persoane să fie considerate indezirabile. Ce mecanisme psihologice au fost puse la treabă pentru ca anumiți cetățeni să fie percepuți drept dușmani ai poporului de către ceilalți?
Mecanismul nici măcar nu este nou. Anii ’50 au funcționat la fel. O categorie socială era desemnată ca țintă, propaganda făurea argumentele iar poporul era chemat să și le asume și să procedeze în consecință.
Dușmanii erau trimiși la Canal și toată lumea era fericită: țara putea să meargă în direcția dorită. După 1990 s-a creat legenda Securității care supraveghea poporul și urmarea tot ce mișcă în țara asta.
Adevărul este că, față de ceea ce există acum ca tehnologie, Securitatea era mic copil. Și n-ar fi urmărit aproape nimic dacă nu ar fi fost „binevoitorii” care să informeze organele despre ceea ce a mai făcut vecinul, ce a mai spus șeful de echipă sau cine cu cine se mai gigiuleste și așa mai departe.
Desigur, bunăvoința era doar de fațadă, în realitate, turnătorii voiau postul celui denunțat, să scape de un concurent ori pur și simplu să se răzbune. De multe ori, cel vizat era prins în menghina unui sistem juridic politizat, fără nici o șansă de scăpare. Totul era posibil în numele unei Justiții sociale care avea mereu nevoie de țapi ispășitori.
Cu imensă ipocrizie am condamnat aceste practici după căderea regimului doar pentru a le reînvia astăzi în numele unei Justiții politice care are nevoie de pretexte pentru a ocoli votul popular și de a netezi calea spre Putere unor marionete ghidonate din exterior.
Consiliul Concurenței a autorizat operațiunea prin care societatea Popasul Trebeș a preluat compania Pambac, ambele din Bacău. Autoritatea de Concurență a analizat această operațiune şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante.
Popasul Trebeș, controlată de omul de afaceri Eusebiu Guțu, comercializează îngrășăminte chimice, dar și cereale și alte produse agricole (grâu, porumb, orz etc.). Compania mai este activă pe piața închirierii de bunuri proprii și pe piața serviciilor de transport rutier.
Popasul Trebeș deține și compania Cerealcom Bacău, care este prezentă pe piața comerțului cu îngrășăminte chimice, piața comerțului cu cereale, grâu, porumb și floarea-soarelui, și a prestării de servicii în acest domeniu, respectiv recepționarea, depozitarea, condiționarea, uscarea și livrarea cerealelor, precum și pe piața închirierii de bunuri proprii.
Pambac activează, în principal, pe piața producției și comercializării produselor de morărit (făină de grâu, tărâțe și mălai), a pâinii și a specialităților de panificație, a produselor zaharoase și de cofetărie etc.
Eusebiu Guțu, asociatul unic al firmei Popasul Trebeș, s-a clasat anul trecut pe locul 154 al Top 300 Capital, cu o avere estimată la 35-37 milioane de euro. El este fiul lui Anton Guțu, cel care a înființat compania în anul 1991.
Societatea Chimcomplex Borzești începe să recruteze personalul de care are nevoie în instalațiile pe care le-a preluat de la combinatul Oltchim Râmnicu-Vâlcea.
Recrutarea trebuie finalizată, în etape, până la încheierea tranzacției pentru activele de la Oltchim. Societatea din Borzești este în faza de analiză a ofertelor finale de finanțare primite.
Încheierea tranzacției privind achiziția celor mai importante active ale Oltchim – conform unor estimări din primăvară – ar putea fi realizată cel mai târziu pe 17 octombrie, după ce compania OMV a contestat procedura de aprobare a contractului de vânzare-cumpărare la Oltchim.
Preluarea Oltchim va însemna înființarea Companiei Române de Chimie (CRC), dorită și preconizată de omul de afaceri Ștefan Vuza, care controlează Chimcomplex prin grupul Serviciile Comerciale Române (SCR). Principalul acționar al combinatului din Borzești se și numește acum CRC Impex Chemicals și face parte tot din SCR.
Sala „Ateneu” va găzdui, joi, o întâlnire organizată de UNICEF la care au fost invitați 300 de copii. Ei își vor spune opiniile despre diferite subiecte relevante pentru ei și pentru viitorul Uniunii Europene.
Acțiunea se numește „Europa Copiilor” și este organizată de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România, alături de Consiliul Județean Bacău, Inspectoratul Școlar Județean și Reprezentanța UNICEF.
„România este prima țară din Uniunea Europeană care, în pregătirea preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, organizează o consultare exclusiv cu și pentru copii, cu scopul de a crește participarea lor în procesul democratic al Uniunii Europene”, arată Ralu Dinu-Paicu, UNICEF.
La eveniment vor participa Victor Negrescu, Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene, Pieter Bult, Ambasadorul UNICEF în România, reprezentanți ai Consiliului Județean, Instituției Prefectului, IȘJ, DGASPC și ai altor instituții publice.
Compania Agricola Bacău, unul dintre cei mai importanți producători de carne de pasăre din România, a lansat pe piața locală sortimentul „Cocoșel de Pădure” – primul pui tip coquelet proaspăt românesc. Noul produs a fost creat special pentru consumatorii avizați care doresc să savureze alături de gustul deosebit și prospețimea unui pui special.
Experiența de lider în piața puiului cu creștere lentă din România (aproximativ 80% din acest segment) determină Agricola să vină în întâmpinarea consumatorilor cu acest nou sortiment, Cocoșel de Pădure (coquelet în limba franceză înseamnă cocoșel; ) este un pui cu creștere lentă, este îngrijit cu atenție în adăposturi mici, hrănit cu cereale, între care 70% porumb, și crescut timp de 30 de zile.
Agricola își propune să dezvolte această nișă de piață cu o producție de 600.000 de pui pe an, respectiv cu vânzări în primul an de 350 de tone.
Cocoșelul de Pădure se distinge ușor la raft: are în jur de 550 de grame, o culoare gălbuie, similară puiului cu creștere lentă și o etichetă inspirată. Iar prețul la raft este puțin peste 31 de lei. Este listat momentan în rețeaua Metro (refrigerat și congelat), iar in Cora, Auchan, Carrefour și Kaufland este listat doar în stare refrigerată.
Din anul 1992, Agricola oferă clienților produsele tradiționale, dar a și lansat constant noi oferte cu beneficii practice, precum Puiul Familist, Puiul Antistres, Puiul Fericit, Salamurile de Sibiu – Ediții de Colecție, Salamul Levant, produsele ready-meals fără E-uri, Ouăle Ochioase si Ouăle Inimoase etc.
Din 1992 compania a făcut investiții de 140 de milioane de euro. Acum are contribuții la bugetele publice de 13.500 euro/an și la dezvoltarea comunității de 1.600.000 lei/ an. În 2018 compania are 2.970 de salariați (locuri de munca direct create), dar sprijină indirect alte 23.700 de locuri de muncă.
Două dintre realizările importante ale ultimilor ani au fost înscrierea Salamului de Sibiu la nivel european ca produs cu Indicație Geografică Protejată și atribuirea calității de Furnizor al Casei Regale a României pentru Puiul Fericit și Salamul de Sibiu Agricola.
„Cocoșelul de Pădure este răspunsul nostru către consumatorii avizați care își doresc un pic de răsfăț, de calitate, de gust și de prospețime românești. Creștem acest pui la Brad, în fermele noastre din inima pădurii, în amplasamente cu dimensiuni adecvate pentru efective cu densități mici.”
Grigore Horoi, președintele Grupului Agricola
După mai multe întâlniri, Sindicatul „Familia” și conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău au căzut de acord și au semnat Contractul Colectiv de Muncă. Mediatorul acestor discuții a fost Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.
Polixenia Oprișan, liderul organizației sindicale, se declară mulțumită, în final, de reacția conducerii DGASPC, care „a înțeles că dialogul permanent patronat-sindicat este singura soluție pentru rezolvarea tuturor problemelor care apar la un moment dat.” Susținut de Gheorghe Huluță, președintele CNSRL Frăția Bacău, Sindicatul „Familia” a luptat ca sporul de tură de 15% să nu fie înlocuit cu sporul de noapte de 25%, înlocuire ce ar fi dus la reducerea veniturilor angajaților cu 250-300 de lei. Existau și alte nemulțumiri, dar toate aveau la bază absența Contractului Colectiv de Muncă, afirma Polixenia Oprișan.
Vechiul contract expirase în iulie, iar cel nou nu era încă semnat. Sindicaliștii amenințau cu deschiderea conflictului de muncă la ITM și declanșarea protestelor. Până la urmă, deși în contract au fost trecute ambele sporuri, a rămas în vigoare cel vechi și lucrurile s-au liniștit la DGASPC.
Astfel, în unitățile sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială în care activitatea se desfășoară fără întrerupere, în trei ture, angajații care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum și cei care lucrează 12 cu 24 vor primi, în continuare, un spor de 15% sută din salariul de bază, și nu sporul pentru munca prestată în timpul nopții.
Mai mult, contractul prevede că „ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.” Indemnizațiile de hrană se vor acorda proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară, de la 1 decembrie 2018.
Județul Bacău va fi reprezentat la Jocurile Olimpice pentru Tineret din octombrie, de la Buenos Aires, de înotătorul Daniel Martin (SCM Bacău), de atleta Bianca Elena Toader și halterofila Mihaela Valentina Cambei (ambele CSM Onești)
Trei pentru unul și unul pentru…JOT. Aceasta este deviza „mușchetarilor” băcăuani care vor reprezenta județul la Jocurile Olimpice pentru Tineret ce vor începe peste mai puțin de două săptămâni, la Buenos Aires, în Argentina. Chiar dacă, la nivel oficial, cluburile de apartenență nu au fost încă înștiințate de Comitetul Olimpic Sportiv Român, pe site-ul COSR a fost publicată lista „tricolorilor” care vor concura la JOT.
Iar trei dintre cei 34 de sportivi înscriși la 14 discipline vin din Bacău. Este vorba de înotătorul Daniel Martin (SCM Bacău), de atleta Bianca Elena Toader și de halterofila Mihaela Valentina Cambei (ambele CSM Onești). La cei 18 ani pe care-i va împlini chiar saptămâna viitoare, pe 5 octombrie, Martin parcurge cel mai bun sezon din carieră. Elevul lui Iulian Matei a totalizat 16 medalii de aur și una de argint la Naționalele din martie, de la Bacău, iar în vară a dat lovitura cea mare la Europenele de Juniori de la Helsinki, unde a cucerit titlul continental la 100 m spate și pe cel de vice-campion la 200 m spate.
La Buenos Aires, Dani se va reîntâlni cu rusul Kliment Kolesnikov, cel care i-a fost rival și…vecin de podium în Finlanda. Halterofila Mihaela Cambei bifează, la rândul său, un 2018 scăldat în titluri continentale. În vară, la Europenele de Junioare din Italia, oneșteanca în vârstă de numai 15 ani (va împlini 16 de-abia în noiembrie, pe data de 18) a dominat categoria 48 kg, cucerind aurul și la smuls (67 kg), și la aruncat (88 kg) și la total (155 kg). În fine, Bianca Elena Toader (17 ani) va concura la Buenos Aires în proba de 100 metri garduri.
Brăileanca legitimată la CSM Onești a cucerit anul acesta bronzul cu ștafeta României la Euro 2018. La Jocurile Olimpice pentru Tineret, care se vor derula în perioada 6- 18 octombrie, în capitala Argentinei, vor lua startul sportivi din 179 de țări.
Ieri, la sediul FRH, a avut loc tragerea la sorți a meciurilor din șaisprezecimile de finală ale Cupei României la handbal masculin.
Una din revelațiile sezonului trecut ale competiției, CSM Bacău o va avea ca adversară în această fază a competiției pe divizionara A CSM Oradea.
Confruntarea va avea loc în manșă unică, pe 17 octombrie, la Oradea. Între timp, băcăuanii se pregătesc pentru următoarele partide din Liga Zimbrilor.
În etapa a patra a campionatului, echipa antrenată de Eden Hairi va întâlni în deplasare vice-lidera CSM București. Meciul se va disputa sâmbătă, 29 septembrie, de la ora 17.30 și va fi televizat de TVR1.
Următorul joc al „CSMeilor” pe teren propriu va avea loc la mijlocul săptămânii viitoare, miercuri, 3 octombrie, în runda a cincea, contra Potaissei Turda.
Senatorul social democrat Miron Smarandache a adresat o interpelare parlamentară ministrului Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, căruia i-a cerut situaţia îndatoririi la bănci a populaţiei, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Bacău.
„Conform analizelor Băncii Naţionale a României, valoarea creditelor în valuta contractate de către cetăţeni români este într-o continuă creştere în ultimul an. Pe de altă parte, a stagnat procentul persoanelor restante la bănci sau care s-au aflat în imposibilitate totală sau temporară de plată”, a precizat parlamentarul băcăuan, în demersul oficial trimis conducerii MFP.
„Consider, a adăugat Miron Smarandache, că realizarea şi promovarea unor programe de informare a populaţiei cu privire la riscurile financiare la care sunt expuşi contractând mai multe credite este o idee binevenită, oportună şi raţională”.
În finalul interpelării, senatorul PSD i-a adresat ministrului Finanţelor două întrebări: „1. Există la nivelul MFP programe şi strategii care să informeze populaţia privind fenomenul îndatoririlor excesive?; 2. Care este în prezent nivelul îndatoririi populaţiei României şi care este situaţia din judeţul Bacău?”
„Demersurile guvernamentale din ultima perioadă privind creşterea calităţii vieţii românilor sunt lăudabile, şi au avut ca efect diminuarea considerabilă a numărului cetăţenilor care au depăşit limita de îndatorare şi care şi-au pus astfel în pericol situaţia financiară, precum şi siguranţa zilei de mâine”, a concluzionat parlamentarul.
Biroul de Presă al Senatorului PSD Bacău Miron Smarandache
Astăzi, în localitatea băcăuană Ghimeș-Făget a nins pentru prima oară în acest sezon.
FOTO: Bârsan Gheorghe
După proiectele prin care a dotat Inspectoratele pentru Servicii de Urgență cu ambulanțe de terapie intensivă, descarcerare, autospeciale de intervenție la înălțime, autofreze de zăpadă și șenilate, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, din care face parte și Consiliul Județean Bacău, a lansat un nou proiect, de data aceasta în domeniul educației.
Evenimentul a avut loc marți, 25 septembrie, la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Lipova. Proiectul se numește „O șansă egală pentru toți. Educație inclusivă în unitățile școlare” și are o durată de 36 de luni.
Partenerii EURONEST sunt Primăria Lipova – județul Bacău, Primăria Bălteni – județul Vaslui, Școala Gimnazială Șipote – județul Iași, Asociația Centrul de Resurse Economice și Educație pentru Dezvoltare Neamț și filialele din Iași ale Asociațiilor „Salvați Copiii” și „Sf. Damian”.
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European și are drept obiectiv „furnizarea unor măsuri integrate pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar și promovarea accesului egal la învățământul de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale.” Beneficiarii sunt 1.180 de copii din județele Iași, Bacău și Vaslui.
Un microbuz, mobilier și echipamente
Între rezultatele prevăzute de EURONEST se numără achiziționarea a două microbuze școlare, 1.000 pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte și 1.180 pachete cu produse de igienă personală acordate copiilor, înscrierea la grădiniță a copiilor neșcolarizați din Bălteni, Lipova și Șipote, un program de tip „Școală după școală”, 6.448 burse cu o valoare de 100 lei, ore de cursuri extrașcolare, tabere și excursii.
De asemenea, vor fi acordate 300 premii pentru cele mai bune 25 de rezultate din fiecare an de studiu din școlile din Bălteni, Lipova și Șipote. Unitățile de învățământ vor fi beneficia, în funcție de nevoi, de mobilier nou, echipamente IT, cărți, reparații.
Școala din Lipova va primi un microbuz școlar, mobilier pentru trei săli de grădiniță, mobilier și echipamente pentru sălile de clasă, materiale de prim-ajutor, rafturi și cărți pentru bibliotecă, echipamente specifice pentru sala de sport și cabinetul mediatorului.
Valoarea totală a proiectului este de 6.398.942 de lei, din care 5.439.101 de lei reprezintă contribuția UE și 930.066 de lei, suma alocată de Guvernul României. Pentru partea sa din proiect – 696.313 de lei -, Primăria Lipova va asigura cofinanțarea de 2% în valoare de 8.013 de lei.
La data de 24 septembrie a.c., în jurul orei 20.30 poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Plopana au depistat în flagrant un tânăr de 26 ani, din comuna Lipova, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 241 C, pe direcţia Satu Nou-Lipova, având o alcoolemie de 0,92 mg/l alcool pur în aerul expirat.
De asemenea, din verificările poliţiştilor a rezultat că tânărul de 26 ani nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
* La data de 24 septembrie a.c., în jurul orei 18.30, poliţişti din cadrul Serviciului Rutier au depistat în trafic un bărbat de 43 de ani, din comuna Măgireşti, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii Ardeoani având o alcoolemie de 0,91 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Bărbatul în cauză a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei şi i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
* La data de 24 septembrie a.c., în jurul orei 22.30, poliţiştii oneşteni au depistat în trafic un bărbat de 41 ani, din comuna Ştefan cel Mare, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 119E, pe raza comunei, sub influenţa băuturilor alcoolice.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest acesta a indicat valoarea de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a lcoolemiei.
În cauză poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
O expertiză comandată de Compania Regională de Apă Bacău (CRAB) a stabilit că avaria care a lăsat pe uscat orașul timp de o săptămână în luna iulie a acestui an s-a produs din cauza unor probleme de proiectare și execuție a conductei de aducțiune de la Valea Uzului.
Marți, într-o conferință de presă, directorul CRAB a afirmat că expertul contractat a concluzionat că avaria s-a produs din cauza unei contraflanșe neconforme, care nu există în catalogul producătorului și care a fost executată pe șantier.
A două avarie s-a produs din cauza unei erori de proiectare: distanța dintre reducția de la 1000 la 800 de mm este prea mică și presiunea apei a distrus porțiunea de țeavă din fontă.
Directoarea Nina Chiper nu-și explică de ce constructorul a folosit o conductă de 800 de mm la subtraversarea căii ferate, în condițiile în care proiectul prevedea o conductă de 1.000 de mm. Raportul expertului conține și o concluzie devastatoare: este nevoie de expertizarea întregii conducte și refacerea tuturor studiilor geo și topo pentru a se identifica soluțiile necesare pentru securizarea conductei.
Și asta pentru că, de exemplu, în cazul avariei de anul trecut, de la Ardeoani, s-a constatat că țeava nu era acolo unde apărea în proiect că ar trebui să fie.
Numai acest studiu ar putea costa circa 280.000 de euro, cu condiția să se găsească o firmă dispusă să-l realizeze. O primă solicitare pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice s-a finalizat cu un eșec, nicio firmă nu s-a arătat interesată. La a doua solicitare abia s-a înscris o companie și se așteaptă să mai depună oferta măcar încă o firmă.
Din păcate, suspiciunile pe care le-am avut sunt confirmate de expert. Avem o conductă care, din punct de vedere tehnic este considerată nouă, dar pe care trebuie să o înlocuim pentru că executantul lucrării a prins-o, cum s-ar zice, cu sârmă. Sunt neconformități de proiectare și de execuție și, din păcate, iar trebuie să băgăm bani degeaba. Este al doilea obiectiv în această situație după CET”.
Cosmin Necula, primarul Bacăului
Aducțiunea de la Valea Uzului a fost recepționată în 2011 și a costat 52 de milioane de euro.
Marți, la sediul FRH, a avut loc tragerea la sorți a meciurilor din șaisprezecimile de finală ale Cupei României la handbal masculin.
Una din revelațiile sezonului trecut ale competiției, CSM Bacău o va avea ca adversară în această fază a competiției pe divizionara A CSM Oradea. Confruntarea va avea loc în manșă unică, pe 17 octombrie, la Oradea.
Între timp, băcăuanii se pregătesc pentru următoarele confruntări din Liga Zimbrilor. În etapa a patra a campionatului, echipa antrenată de Eden Hairi va întâlni în deplasare vice-lidera CSM București.
Meciul se va disputa sâmbătă, 29 septembrie, de la ora 17.30 și va fi televizat de TVR1. Următorul joc al „CSMeilor” pe teren propriu va avea loc la mijlocul săptămânii viitoare, miercuri, 3 octombrie, în runda a cincea, contra Potaissei Turda.
Tot mai mulți bani sunt alocați anual pentru băcăuanii care au nevoie de proteze și orteze. Adresabilitatea acestora către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a crescut, numărul celor care beneficiază de acest sprijin financiar decontat de către stat fiind cu 10% mai mare față de anul trecut.
Toate persoanele asigurate în sistemul de sănătate au dreptul la dispozitive medicale necesare recuperării unor deficiențe organice sau fiziologice – pentru corectarea văzului, auzului, protezarea membrelor, dar și la alte materiale de specialitate. Aceste aparate medicale se acordă la recomandarea medicului de specialitate și cu aprobarea CJAS.
Casa Județeană de Asigurări de Sănatate (CJAS) Bacău are, în prezent, încheiate peste 70 de contracte cu diferiți furnizori de dispozitive medicale. Numai în primul semestru al anului 2018, CJAS Bacău a emis un număr de 2.764 de decizii pentru dipozitivele medicale, toate în valoare de 3.588.722 lei. Este o creștere cu peste 10% față de perioada similară anului trecut.
Principalele tipuri de dispozitive medicale pentru care s-au emis decizii sunt:
* Dispozitivele de protezare stomii și incontinență urinară – 872 decizii
* Echipamente pentru oxigenoterapie – 634 decizii
* Dispozitive auditive – 411 decizii
* Orteze pentru coloana vertebrală – 98 decizii
* Orteze pentru membrul inferior – 68 decizii
* Cristaline – 142 decizii
* Încălțăminte ortopedică – 85 decizii
* Proteze pentru membrul inferior – 57 decizii
* Dispozitive de mers – 282 decizii
* Proteze de sân – 39 decizii.
Creșteri semnificative au fost la proteze pentru membru inferior (57, față de 43 anul trecut), cristaline (142/95) și dispozitive de mers (282/190). Toate dispozitivele medicale care sunt decontate prin CJAS Bacău sunt fabricate conform normativelor europene.
Actele necesare
Pentru obținerea dispozitivului medical, asiguratul, unul dintre membrii de familie cu grad de rudenie I și II, soț/soție, o persoană împuternicită legal în acest sens de acesta, prin act notarial/act de reprezentare prin avocat sau reprezentantul legal al asiguratului depune:
– cerere la casa de asigurări de sănătate în evidențele căreia se află asiguratul beneficiar al dispozitivului,
– actul de identitate (în copie),
– prescripția medicală pentru dispozitivul medical,
– certificatul de încadrare în grad şi tip de handicap pentru echipamentele pentru oxigenoterapie şi ventilație noninvazivă, după caz.
Pentru copiii în vârstă de până la 14 ani se ataşează prescripția medicală pentru dispozitivul medical recomandat, cu specificarea domiciliului copilului, şi certificatul de naştere (în copie), codul numeric personal – CNP/cod unic de asigurare. Documentele se pot transmite casei de asigurări de sănătate și prin postă.
„Pentru dispozitivele care sunt considerate de utilitate imediată și nu suportă programarea lor pe o listă de asteptare, de exemplu stomiile și aparatele pentru oxigenoterapie, se emit decizii într-un interval de timp foarte scurt, respectiv câteva zile. Timpul de așteptare pentru celelalte tipuri de dispozitive medicale este acum de maximum 60 de zile de la emiterea recomandării de către medic.”
Dan Stoica, director executiv CJAS Bacău
Dispozitivele medicale se acordă pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, în baza unei prescripții medicale eliberate de un medic de specialitate aflat în contract cu CJAS Bacău. Aceste prescripții își pierd valabilitatea dacă nu sunt depuse de asigurat în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii.
|
|
