25 mai 2024

Văz şi auz

MÂNCA-NE-AR RAIUL! Sigur v-aţi amintit de părintele Cleopa, care ne-a lăsat cel mai frumos testament: „Mânca-v-ar raiul!” Mi-au venit în minte vorbele sale când am ascultat un preot predicând, în preajma lui 1 Decembrie, despre legătura dintre biserică şi spiritul naţional. Slujitorul Domnului readucea în faţa noastră un binefăcător joc de cuvinte: literele din cuprinsul cuvântului ROMÂNIA, printr-o simplă manevră, se pot aşeza în ordinea OM ÎN RAI. Chiar dacă mesajul este decodificat doar în varianta orală (acel ÎN e lectura lui ÂN), tot rămâne o perspectivă încurajatoare pentru cei ce trăim în „Grădina Maicii Domnului”.

RĂBOJUL ÎNŢELEPCIUNII. De 1 Decembrie, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne-a sfătuit să aplicăm vorba latinească „Nulla dies sine linea” („Nici o zi fără o linie”: nullus, -a, -um = nici unul, nici una; linea, -ae = linie trasă cu pana, cu pensula etc.). Pliniu cel Bătrân se referea la opera de artă, iar istoricul nostru – cu certe aptitudini literare – avea în vedere măcar un rând citit sau, prin extensie, măcar o faptă bună. Tot prin extensie, ne putem gândi la un gând scris măcar în jurnal, dacă nu într-o lucrare programată. La întoarcerea de la Alba Iulia, unde a participat la festivităţile din ziua de 1 Decembrie 2018, îi cer cursantului chinez Yin Yuguo să redacteze o cronică a evenimentului, cu titlul „Centenarul Marii Uniri”. „De câte linii?” mă întreabă. Mi-au trebuit câteva secunde ca să-mi dau seama că vorbea de rânduri.

ACORD VALABIL. Pe internet se află informaţia: „1918, 23 nov. Locotenentul aviator Vasile Niculescu, împreună cu căpitanul Victor Precup, a zburat de la Bacău, la Blaj”. Suntem întrebaţi dacă nu e un dezacord predicat-subiect în această propoziţie. Nu era nevoie de plural, de vreme ce subiectului („locotenent aviator”) îi urmează un complement circumstanţial sociativ („împreună cu căpitanul”). Dacă locuţiunea prepoziţională „împreună cu” ar fi fost înlocuită cu conjuncţia „şi”, am fi avut un subiect multiplu, cu verbul-predicat la numărul plural („au zburat”).



RECURS LA CIUNISM. Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău a organizat bicentenarul naşterii lui Aron Pumnul, iubitul dascăl de română al lui Mihai Eminescu de la Cernăuţi. Prezentând subiectul, elevii profesorilor Alina Casian şi Mitică Pricopie au ales cuvinte ca desvoltăciune, învăţăciune, schimbăciune, care ilustrează mişcarea ciunistă (de la -ciune, sufixul preferat în locul lui -ţiune, considerat străin limbii române), întemeiată de Aron Pumnul (1818, Cuciulata, jud. Braşov – 1866, Cernăuţi). „Apostol al românismului”, cum a fost numit, luptase încă din 1848 pentru redeşteptarea sentimentului naţional, odată cu publicarea articolului „Viaţa năciunei române, dulceaţa limbei şi a simţemântelor ei”, în „Învăţătoriul poporului”.

CUVÂNT DE SEZON. Dintre cele „O sută de minute bune” de la Radio-România Actualităţi, secvenţa de limba română din 11 decembrie a îmbiat-o pe Mihaela Ştefan, realizatoarea emisiunii „Obiectiv: România”, să anunţe că, din păcate, continuă să-şi facă de cap romgleza, pătrunsă şi în terminologia sărbătorilor de iarnă. Anca Şurian-Caproş vine cu o exemplificare: în pieţele din Bucureşti, au apărut anunţuri privind vânzarea de… gingălbei. Aşa scria pe o etichetă pusă alături de clopoţeii al căror nume riscă să-şi dea duhul.

LA *MULŢ ANI? De acord cu sfatul lui Adrian Daminescu, la „Provocarea starurilor” (TVR 1 – 8 dec.), pentru un concurent: „Pronunţă întregi cuvintele! Dacă ai un i, rosteşte-l!” Aşadar, „La mulţi ani!”, cu doi i, fie ei şi ultrascurţi.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri