joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2347

Dialoguri neconvenţionale, poezie şi premii

Premianţii Revistei Ateneu: Alex Goldiş, Eugen Uricaru, Dan Petruşca, Gabriela Gârmacea, Bogdan Alexandru Stănescu, împreună cu Carmen Mihalache, director al Revistei Ateneu

În perioada 13 – 17 septembrie 2018, Biblioteca Judeţeană “Costache Strudza”, sub egida Consiliului Judeţean, organizează Bac-Fest – Festivalul Naţional “George Bacovia”, ultima zi din festival coincide cu împlinirea a 137 de ani de la naşterea poetului George Bacovia, unul dintre mai importanţi poeţi ai României. Festivalul are o lungă istorie, prima ediţie fiind organizată în 1971, atunci când a fost dezvelită şi statuia din centrul Bacăului şi a fost inaugurată Casa Memorială a Poetului. În primele patru zile au avut loc, după cum am consemnat în ediţiile trecute ale ziarului, cât şi pe www. desteptarea.ro, o serie de manifestări culturale, artistice şi literare, dialoguri pe teme literare, recitaluri de poezie, colocvii, decernarea unor importante premii, concerte de muzică în aer liber.

Vineri, ca în fiecare an, au avut loc Colocviile Revistei Ateneu, cu tema “Romanul istoric, între document şi ficţiune”, la care au fost invitaţi scriitorii Eugen Uricaru, (fost redactor al revistei Ateneu în anii de început ai revistei), autorul unui remarcabil roman „Permafrost”,criticul literar Alex Goldiş (Cluj), poetul Dan Petruşcă, scriitoarea Gabriela Gârmacea, scriitorul Bogdan Alexandru Stănescu.

Moderatori au fost Carmen Mihalache, director al revistei Ateneu şi Marius Manta, critic literar. În aceeaşi zi, la Centrul de Cultură „George Apostu” s-au decernat Premiile Revistei ATENEU, pe 2017.

Juriul, alcătuit din redactorii Revistei a acordat următoarele premii:

Premiul de Excelenţă: Eugen Uricaru, pentru romanul „Permafrost”. Premiul Special: Gabriela Gârmacea, pentru volumul senzorial „Primul Război Mondial, între realitate şi ficţiune”. Premiul pentru Poezie: Dan Petruşca, pentru volumul „Oarecum anacronic”.
Premiul pentru Proză: Bogdan Alexandru Stănescu, pentru romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser”.

Premiul pentru Istorie şi Critică Literară: Alex Goldiş.

Festivalul a continuat sâmbătă, la Observatorul Astronomic, cu un performance realizat de poeţii invitaţi la festival, nume importante ale literaturii române au citit din creaţiile lor, ca un omagiu adus poetului Bacovia. Tot despre literatură a fost vorba şi la excelentul dialog, de la Teatrul „Bacovia”, la care au participat scriitorul Mircea Cărtărescu şi poetul Radu Vancu. A fost o premieră pentru Bacău şi pentru festival, iar reuşita demonstrează că publicul agrează asemenea dialoguri deschise.

Seara de sâmbătă a avut loc un eveniment aşteptat, decernarea Premiilor Festivalului Naţional „George Bacovia”. Un juriu format din scriitori şi critici literari din mai multe oraşe ale ţării a desemnat următorii premianţi:

– Premiul Special al Asociaţiei Patrimonium Bacoviensis – profesorului dr. Gheorghe Iorga, scriitor, eseist, cercetător, traducător din persană.

– Premiul pentru cartea de debut – Dan Dediu, pentru volumul „4,5 litri sânge, miliardar”.

– Premiul pentru Cartea de Poezie – Claudiu Komartin, pentru volumul „Maeştrii unei arte muribunde”.

– Premiul pentru Cartea de Critică Literară/Eseu – acad. Ion Pop, pentru volumul „Poezia românească neomodernistă”.

– Premiul Naţional „George Bacovia” – Emil Brumaru, pentru întreaga activitate. Răspunsul la Laudaţio a fost un emoţionant omagiu adus lui George Bacovia, cu amintiri de la primul festival „Bacovia”, din 1971.

Spectatorii au asistat şi la un recital susţinut de Ada Milea.

Duminică, băcăuanii au avut posibilitatea să circule gratuit cu „Autobuzul Bacovia”, ca urmare a unui parteneriat cu SC Transport Public SA, „biletul” fiind o carte de versuri de George Bacovia, o frumoasă iniţiativă, care a încântat călătorii. Seara s-a încheiat cu un concert în Piaţa Tricolorului, la care şi-au dat concursul Cristina Dăscălescu, Alexandra Uşurelu Band şi Proconsul.

Astăzi, în ultima zi de festival, de la ora 17.00, la Biblioteca Judeţeană va avea loc vernisajul Expoziţiei foto: „Bacăul lui Constantin Bursuc”, realizată de colegul nostru Ioan Bîşcă, iar de la ora 20.00, la Teatrul „Bacovia”, un spectacol al Trupei ACT Bacău: „Patimile după Bacovia” (adaptare după George Bacovia şi Ovidiu Genaru).

Pagina 1

    Dacă e luni… e ședință la Consiliul Local Onești!

      Parafrazând titlul unui film clasic american de comedie ( ”Dacă e marți… e Belgia!”), la Onești pentru cea de-a treia oară în ultimele 30 de zile (după luni 27 august, luni 3 septembrie și acum – 17 septembrie)… este ședință a Consiliului Local în ziua de luni! Astfel, după ce la 3 septembrie a avut loc o ședință extraordinară, acum consilierii locali au fost convocați la ședința ordinară a acestei luni.

      Pe ordinea de zi sunt … ”multe și mărunte” proiecte de hotărâre , cel mai important proiect referindu-se la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Sălii Polivalente ”Nadia Comăneci” și a Sălii Municipale Sportive 150 (din apropierea Stadionului ”Energia”).

      Acest proiect intră în atenția consilierilor locali pentru a fi luate cât mai repede măsuri de protejare a celor două săli menționate, deoarece hoții ”au început să treacă” pe la Sala Polivalentă ”Nadia Comăneci”. Aprobarea Planului de mobilitate urbană precum și a unui proiect de hotărâre privind organizarea și finanțarea unor evenimente cultural – artistice sunt alte proiecte de hotărâre ce se vor afla în atenția consilierilor locali. Ei vor decide și unele modificări (a statutului de funcții pentru aparatul permanent al Consiliului Local, a Hotărârii privind aprobarea modelului cadru de contract de concesiune și închiriere pentru imobilele din domeniul public sau privat al municipiului).

      După ce la precedenta ședință a fost nevoie de votarea (cu vot secret) a reprezentanților Consiliului Local Onești în comisiile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar din municipiu pentru anul școlar 2018 – 2019, la această ședință se va dezbate Proiectul de hotărâre privind desemnarea reprezentanților CL în Comisiile pentru evaluarea și asigurarea calității din grădinițele, școlile și liceele oneștene. Este de menționat și un paradox de la precedenta ședință a Consiliului Local.

      Astfel, deși aleșii locali au fost de acord cu propunerile de a reprezenta Consiliul Local în instituțiile școlare din municipiu, pentru două școli fiind nevoie de votul secret, sunt mai mulți consilieri locali (Mircea Agapi, Alexandru Cristea, Mihaela Bădic Geaboc și alții), ce nu fac parte din nici o comisie de administrație de la instituțiile școlare din Onești! Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Onești de astăzi se mai află soluționarea a două plângeri (una fiind adresată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău!) și stabilirea numărului maxim de autorizații taxi care se vor atribui pentru executarea serviciului de transport persoane în regim de taxi în municipiul Onești.

      „Let’s do it, România!” a făcut curățenie în județul Bacău

        Desfășurare de forțe impresionantă la nivel mondial pentru ziua de 15 septembrie, când 17 milioane de oameni din 160 de țări au ieșit să curețe planeta de deșeuri, o activitate reunită sub umbrela „World Cleanup Day”.

        Firma Barleta implicată în proiectul Let’s do it, România!

        România s-a aliniat în această activitate în care și-a propus să implice 1 milion de voluntari. Din păcate nu s-a reușit această cifră, dar cei 320.000 de voluntari participanți în programul „Let’s do it, România !” arată că românii sunt interesați de acest aspect din viața lor, iar numărul celor prezenți este unul semnificativ.

        În județul Bacău, după cum ne-a spus Denis Blidariu, coordonator Let’s do it, România !”, au participat aproape 3000 de voluntari, iar la ultima centralizare de la care am primit informații erau strânși 4872 de saci cu deșeuri dar numărătoarea continua. Participanții au fost din școli – elevi, părinți, profesori; dar și angajații unor instituții sau firme cu capital privat, de pe toată raza județului.

        Programul a fost sprijinit de Poliția Locală, Primăria Municipiului Bacău, Prefectura Bacău, D.G.A.S.P.C., Jandarmerie, ISU Bacău și de alte instituții locale din județ.

        “Restaurarea vindecă bolile unei opere de artă”

        Destinul i-a fost când mai puţin darnic, când mai prietenos. Omul de lângă mine a privit mereu înainte şi a reuşit. Arta i-a fost salvarea şi încununarea. S-a agăţat, s-a lipit de ea, escaladând pereţii abrupţi ai vieţii, astfel că, la vârf, a putut să vadă orizontul. Şase ani a studiat pictura cu profesori dedicaţi şlefuirii talentelor, alţi patru ani, la fel de frumoşi, i-a alocat studiului restaurării operelor de artă bolnave, una dintre cele mai migăloase meserii, care cere ştiinţă, talent, răbdare, manualitate. O operă de artă degradată, distrusă de timp capătă, după ce a trecut prin mâinile Silviei Tiperciuc, strălucirea şi frumuseţea iniţiale. Silvia Tiperciuc este un artist plastic cunoscut, talentat, care expune încă din timpul facultăţii, cronicile criticilor fiind mereu pozitive, până la admirabile. Dar Silvia Tiperciuc a devenit şi unul dintre cei mai căutaţi şi apreciaţi experţi restauratori pictură de şevalet. Şi-a trecut în catalog mulţi “pacienţi”, pe care i-a vindecat cu responsabilitate şi dragoste, de aceea am ales-o ca subiect al rubricii de astăzi. (Gh.B)

        “Sunt Silvia Tiperciuc, artist plastic şi expert restaurator pictură de şevalet. M-am născut într-un sat de lângă Moineşti, am trecut prin Roman, unde am şi fost înregistrată la Starea Civilă, după care am venit în Bacău, cu părinţii mei adoptivi. Cred că cineva a văzut la mine ceva înclinaţii pentru desen, pentru culoare, din moment de am ajuns la Liceul de Artă din Bacău, unde am făcut doar treapta I, după care liceul s-a desfiinţat şi am urmat treapta a II-a la “Octav” Băncilă” din Iaşi. În Bacău am avut profesori foarte buni, Aurel Stanciu şi Elena Pârlea, iar desenul l-am făcut cu Petru Pinca, de la care am învăţat bazele desenului, care mi-au folosit toată viaţa. La facultate am dat de cinci ori până am reuşit, erau foarte puţine locuri şi era şi o regulă, un an pictură, un an sculptură, iar eu am vrut pictură.

        Până la urmă am reuşit la Academia de Arte “George Enescu” din Iaşi, trei ani înainte şi trei ani după Rvoluţie, la clasa profesorului Adrian Podoleanu, un profesor foarte bun, însă extrem de exigent, care ne-a desfăcut aripile pentru a zbura singuri, ne privea şi ne îndruma din umbră, ceea ce a fost foarte bine pentru noi, studenţii. Ne-a învăţat pictură, teorie, istorie, culoarea, folosirea suprafeţelor, insistând să deschidem ochii mari şi să visăm. N-a fost uşor, n-a fost deloc uşor, însă tinereţea, dorinţa de a învăţa, ne-au condus încet dar sigur spre maturitate, maturitatea artistică. Toţi profesorii ne-au încurajat să lucrăm, să muncim şi să expunem, să depăşim emoţiile, timiditatea şi să ne confruntăm cu publicul, un artist, ne spuneau se vede în sala de expoziţie.

        A venit şi ziua când a trebuit să mă hotărăsc ce fac după facultate, ori în învăţământ, însă nu prea îmi surâdea acea perspectivă, de aceea am ales să merg pe restaurare, astfel că, în 1994, m-am angajat la Muzeul de Artă din Bacău ca muzeograf – restaurator pictură. Numai că era nevoie de specializare în restaurare, eu eram doar absolvent de pictură, una dintre condiţii fiind îndeplinită, a doua s-a concretizat în patru ani de cursuri postuniversitare la Centrul de Perfecţionare al Ministerului Culturii. Au fost alţi patru ani de muncă, de studiu, de activitate practică, de data aceasta sub coordonarea prof. Ioan D. Popa, expert restaurare, primind atestat de restaurator pictură de şevalet în 1998, iar din 2003 sunt expert restaurator, singurul din Bacău cu studii superioare.

        Aşa a început marea mea aventură de restaurator a unor importante lucrări de artă, ale unor artişti celebri sau mai puţin celebri, opere aflate în patrimoniul Secţiei de Artă a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” sau de la alte muzee din ţară. Sunt cel puţin trei cauze pentru care este necesară intervenţia specialistului asupra unor lucrări de artă: acţiunea timpului, condiţiile de depozitare şi eventuale accidente în timpul transportului sau acţiuni de vandalism, acestea din urmă fiind foarte rare.

        Îmi place foarte mult ceea ce fac, începând cu emoţiile inerente atunci când intri în contact cu opera de artă, cu viaţa ei intimă, cu structura suportului, a substanţei şi culorilor folosite, a tehnicilor artistului. Prin studii aprofundate a materialelor, dar şi asupra viziunii şi stilului abordat, chiar a stării artistului atunci când a lucrat respectiva operă, ajungi să poţi spune că eşti pregătit să intervii asupra “pacientului”. Din acest moment, lucrarea care va fi restaurată devine pacientul meu, pe care nu-l mai părăsesc până nu primeşte certificat de “sănătate”, acordat de comisia de specialitate. Atunci poţi spune că lucrarea poate fi expusă din nou, publicul o poate admira ca nouă, de ulte ori privitorul nu ştie prin ce operaţii a trecut respective operă, el o piveşte în toată splendoarea ei aşa cum a lăsat-o artistul. Un asemenea proces poate dura între două-trei luni, până la 2-3 ani.

        Refac cu răbdare, cu migală suportul lucrării, fie că este pânză, hârtie, carton etc., fir cu fir, fibră cu fibră, urmează chituirea şi refacerea culorilor, a operei. Este o activitate laborioasă, care presupune ştiinţă, talent, meşteşug, artă, de aceea restauratorul trebuie să aibă studii de specialitate, de artă şi de restaurare. Să nu credeţi că am părăsit pictura, continui să lucrez în timpul liber, expun, din 1993 şi până în prezent am avut 15 expoziţii personale, în Bacău, în ţară şi în străinătate, dar şi numeroase expoziţii de grup. Îmi place să pictez, să transpun şi să mă transpun în diferite ipostaze, îmi place culoarea, peisajul, dar şi formele abstracte cărora încerc să le dau viaţă.

        Arta este viaţa mea, fie că sunt pictor, fie că sunt restaurator. Iubesc să mă întâlnesc cu publicul, cu prietenii mei artişti sau simpli privitori.”

        Lupta pentru viitor se dă în trecut

        Răzvan Bibire

        Multă lume are impresia că ideile comuniste au apărut dintr-o dată, din neant, și au fost îmbrățișate de milioane de oameni cu mintea înceată care nu și-au dat seama ce fac. În fapt, multe dintre episoadele istoriei ne sunt prezentate în felul acesta, pentru că, dacă s-ar prezenta raporturile de cauzalitate, s-ar strică frumusețe de povești create de unii pentru a-i domina pe alții.

        Comunismul nu a apărut de nicăieri; s-a dezvoltat ca reacție la abuzurile și atrocitățile Capitalismului.

        Astăzi, nu se mai vorbește despre copiii care erau obligați să muncească în mine sau despre ziua de muncă de 10-12 ore, despre condițiile de muncă și așa mai departe.

        Or, consider că ar trebui să se vorbească.

        Însă, utopia care ne este vândută – trăim în cea mai bună din lumile posibile iar Capitalismul este unica soluție – nu are voie să fie contrazisă. E drept, cei care cunosc realitățile dinainte de 1990 sunt tot mai puțini. Prea multă lume are impresia că este normal să i se ceară unui salariat să muncească tot mai mult pe bani tot mai puțini. Să încline capul și să fie mulțumit că primește măcar banii aia.

        Că este normal ca exploatarea resurselor – care aparțin conform Constituției, întregului popor – să fie făcută de companii care să plătească redevențe infime întru slava maximizării profitului. Și, mai mult, pare extrem de normal astăzi, ca Guverne străine să se burzuleasca și să ne amenințe atunci când decidem că prețul exploatării resurselor trebuie să crească pentru că, la naiba!, noi suntem proprietarii și noi ar trebui să decidem asta.

        Ceea ce se întâmplă azi cu România dar și cu alte țări estice nu doar că amintește de vremea în care URSS ne spolia de resurse, dar poate determina, în timp, o frustrare care să readucă în atenția cetățenilor doctrine de tip naționalist-comunist. Iar aceia care, astăzi, ne îndoctrinează povestindu-ne ce bine e să muncim pe salariul minim sau să ne cedăm resursele altor state vor ajunge la cine știe ce Canal, la tăiat stuf în Delta sau la construcția vreunui alt baraj, întrebându-se, mirați, pentru ce.

        Nu e o promisiune, nu e o amenințare. Este doar o probabilitate.

        Karting/ CN Școlar: Mulți și buni

        101. Ca numărul dalmațienilor lui Dodie Smith si Walt Disney, dacă tot vorbim de concurenți care continuă să se uite (și) la desene animate. În cazul de față, însă, 101 reprezintă numărul piloților care au luat startul la penultima etapă a Campionatului Național școlar de karting derulată sâmbătă și duminică pe circuitul „Speed Park” din Bacău.

        „Este o mândrie că menținem ștacheta peste sută. Cantitatea confirmă și calitatea campionatului, unul din ce în ce mai bun. Să nu vă mire dacă anul viitor competiția va avea și caracter internațional”, a declarat directorul Palatului Copiilor din Reșița și, totodată, directorul de concurs al campionatului, prof. Sorin Savu.

        Runda băcăuană a confirmat atât nivelul bun la care au ajuns Naționalele Școlare în 2018, cât și vârfurile clasamentelor celor nouă clase de concurs. La Bambini, hunedoareanul Patrick Sălișteanu a demonstrat că nu întâmplător este liderul general, adjudecându-și atât prefinala cât și finala.

        Lucruri similare s-au întâmplat și la Promo BB, cu Eric Vrînceanu (PC Piatra Neamț), Puffo Juniori cu ieșeanul David Ciureanu și la Cadett, unde Vlad Pavel este aproape de a aduce titlul național în curtea celor de la Palatul Copiilor Brăila. Ultima etapă a CN Școlar se va derula pe 6-7 octombrie, pe circuitul de la Prejmer.

        Septembrie, ultimul bâlci. La Buhuși, în centru

          Armonizată cu tradiționalul bâlci organizat de Ziua Crucii, manifestarea ,,Zilele Orașului Buhuși” (13-16 septembrie) a tras cortina peste evenimente aplaudate de buhușeni. Ediția a III-a a simpozionului ,,Buhuși, file de istorie” și-a centrat interesul pe ,,Istoria orașului Buhuși, dincolo de manualul școlar”.

          Primăria, Biblioteca ,,George Bacovia”, Casa de Cultură, Liceul Teoretic și Școala ,,Mihai Eminescu” au fost furnizorii sau beneficiarii unor secvențe memorabile inedite din viața orașului. Valorificând o bibliografie complexă, prof. Tinca Vârlan, preotul Gheorghe Crăciunescu, studentul Daniel Botezatu și Adrian Păduraru, consilier la Cabinetul Primarului, i-au încântat pe iubitorii de istorie.

          N-au lipsit din acest scenariu filmul documentar, cartea religioasă rară, Monografia orașului. Sportul a avut ca vedete tenisul de masă și fotbalul, întrecerile ambelor competiții fiind răsplătite cu trofeul ,,Cupa Zilelor Orașului”. La competiția de fotbal (copii, 5-6 ani) au participat 12 echipe din zona Moldova, echipele care au cucerit podiumul fiind F.C. Bacău, Aripile Bacău C.S. Viva Activ Buhuși (categoria 2011), Didi Iași, C.S. Viva Activ și Aripele Bacău (categoria 2012). Publicul a aplaudat generos spectacolele în aer liber din fața Casei de Cultură. Sâmbătă a fost ziua dedicată muzicii populare. Laura Haidău, Ștefan Enășel Romașcanul, Cosmin Timofte, Briana Olteanu, Georgiana Păduraru, Larisa Maria Matei, Maria Barcan și Ansamblul Buhușeanca, Constantin Bahrin și Zinaida Bolboceanu au fost protagoniștii acestei zile. Duminică, spectatorii au urmărit evoluția unor formații precum F. Charm, Amna & live and, Adrian Sînă & live band și Proconsul.

          Bâlciul din buricul târgului, cu de toate: instalații de divertisment, tarabe ale comercianților cuceriți de speranța profitului, prunci cochetând cu iluzii, adolescenți doldora de neoromantism, adulți cu nostalgia bâlciurilor de altă dată, forfotă/ zgomot. Dar ce bâlci!…

          Mulți dintre bâlceni, furnizori de mizerie. Liceenii (coordonați de directoarea Oana Andrei) și Asociația ,,Există o șansă” au ecologizat; cât au putut dovedi.

          Un tâlhar proaspăt eliberat din mititica a retâlhărit de două ori, acum vreo săptămână, dar, cu încă două dosare penale în cârcă, s-a plimbat sfidător prin bâlci cu toată poliția și jandarmeria pe urme.

          Niște cuțite au ajuns vedete în prima noapte de bâlci; încăierare între clanuri. Victima: un jandarm care-și făcea datoria, ajuns la Urgențe.

          Tarabiștii: prețuri dospite rău, produse periculoase, protecția consumatorului… tăcere obișnuită, chitanțe fiscale sută la sută lipsă. Locatarii din centrul târgului au priceput din nou ce înseamnă infernul sonor etc.

          Altfel, a fost OK. Noroc de faptul că administrația locală ne-a asigurat din nou că acesta a fost ultimul bâlci organizat în buricul târgului.

          Memoria Eroilor de la Cireșoaia cinstită între fostele tranșee

          Sâmbătă, 15 septembrie, în Anul Centenarului Marii Uniri, pe Dealul Cireșoaia au fost comemorați Eroii căzuți în luptele pentru apărarea țării din Primul Război Mondial. La evenimentul care a avut loc la Monumentul ridicat în urmă cu exact un an pe culmea pe care se mai văd încă tranșeele săpate de ostași au venit mulțime de oameni din cartierul Cireșoaia al orașului Slănic Moldova, dar și din localitățile învecinate. Au fost prezenți, au organizat un ceremonial militar religios și au dat onorul militari ai Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, alături de reprezentanții administrației publice locale Slănic Moldova, ai protopopiatului ortodox Onești și Bisericii romano-catolice, dar și ai Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor (ANCE) „Regina Maria”.

          La ceremonial au venit comandantul Brigăzii 15 Mecanizate, col. Remus Bondor, primarul orașului Slănic Moldova, Gheorghe Baciu, președintele Filialei Bacău a ANCE, col. (rtr.) Paul Valerian Timofte, și protopopul de Onești Ioan Bârgăoanu. Onorul a fost dat de militari ai Batalionului 634 Infanterie „Petrodava” din Piatra Neamț, sub comanda lt. Diana Chirilă, pe acordurile intonate de Muzica Militară a Garnizoanei Iași, sub bagheta lt. Gil Negrei. La eveniment a fost prezent, însă, și un veteran de război din Iași, acum în vârstă de 92 de ani, Vasile Manolache, președintele Filialei Asociației Veteranilor de Război.
          La Crucea dăltuită în piatră de sculptorul Cornel Solomon și ridicată între fostele tranșee, preoții Adrian Morțun (preot militar din Iași), Claudiu Panțîru (de la Schitul Eftimie cel Mare de pe Dealul Cireșoaia) și protopopul Ioan Bârgăoanu, dar și doi preoți romano-catolici, au oficiat o slujbă religioasă.

          Pieptiș spre amfiteatrul marilor bătălii

          Să ajungi pe Culmea Cireșoaia nu e lucru tocmai ușor nici cu autoturismele de teren. Ploile din vară au făcut drumul și mai greu, mai bolovănos, dar membrii Subfilialei ANCE, condusă de Cornel Solomon, au netezit din timp calea cât au putut. Mulți dintre localnici au urcat însă dealul pieptiș, pe jos, pentru a fi prezenți la eveniment. Acest drum a fost străbătut, acum o sută și un an, de trei ori și de Regina Maria.

          Pe culme se vede încă mulțimea de tranșee săpate de militarii inamici, de unde băteau cu tunurile Culmea Coșna, pe care se aflau militarii români. La final, ghidați de un cioban al locului, românii au urcat pe Cireșoaia și au cucerit reduta inamică. Aici un căzut eroic în luptă nu mai puțin de 2.500 de ostași. Acolo au fost îngropați, iar la mormintele lor a răsărit o pădure de cruci de mesteacăn. În preajma amfiteatrului de luptă a fost pusă, apoi, și o cruce de piatră, care există și astăzi, ridicată în 1923 de Batalionul 2 Vânători de Munte, pe care stă scris: „Aici, în 1917, vânătorii de munte au căzut vitejește apărând țara și tronul”. Brigada 15 Mecanizată este astăzi urmașa acestui Batalion.

          Loc sfânt al neamului românesc

          Celor prezenți la evenimentul de sâmbătă le-au vorbit col. (rtr.) Paul Valerian Timofte, primarul Gheorghe Baciu și col. Remus Bondor. „Am spus copiilor care au venit astăzi cu noi să pășească încet pe aceste locuri, cu emoție și cu evlavie, pentru sângele vărsat aici de soldații români. Probabil nu au înțeles exact ce le-am spus, pentru că atunci când s-a intonat imnul României nu s-au ridicat în picioare. Anul viitor vor ști însă cu siguranță, de la educatorii lor și de la noi, ce au de făcut. Pentru că noi acum mai ales pentru ei organizăm astfel de ceremonialur, pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu bunicii și străbunicii lor pe fronturile de luptă de pe pământul sfânt al țării”.

          Despre semnificația luptelor de pe Dealul Cireșoaia și despre modul în care urmașii bravilor ostași din partea locului au cunoscut istoria lor a vorbit și primarul Gheorghe Baciu, el însuși fiu al satului Cireșoaia. „Părinții și bunicii noștri – a mărturisit Gheorghe Baciu -ne-au povestit multe despre luptele de aici. Noi însă parcă nu dădeam multă importanță. Dar acum înțelegem altfel lucrurile, conștienți că stăm pe locul pe care s-a scris, acum 101 ani, o atât de importantă filă de istorie. Aici, la Cireșoaia, s-au dus cele mai crunte lupte, iar noi am venit să cinstim curajul și memoria bravilor ostași”. La rândul său, col. Remus Bondor a subliniat măreția munților care se văd dintre fostele tranșee de pe Cireșoaia, înnobilată și de atâtea fapte eroice.
          Noi l-am ascultat și pe părintele Ioan Bârgăoanu, care ne-a evocat evenimentul de acum un an când pe Cireșoaia a fost sfințită Crucea Eroilor, în prezența mitropolitului Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, motiv pentru care Dealul Cireșoaia a devenit și un punct de spiritualitate. „Alături de locul luptelor – a spus părintele protopop – se află Schitul Eftimie cel Mare, numit și Biserica Eroilor, pentru că pe Dealul Cireșoaia ostașul român a făcut ca neamul nostru românesc să fie cu adevărat unul brav, pentru care noi trebuie să avem o recunoștință sfântă”.

          Pentru truda, dragostea, efortul și cinstirea Eroilor, cu acest prilej a fost oferită Medalia Jubiliară „Centenarul Marii Uniri” a Asociației Naționale Cultul Erorilor părintelui Claudiu Panțîru, egumenul Schitului de pe Dealul Cireșoaia, și președintelui subfilialei Slănic Moldova a ANCE, Cornel Solomon.

          La final au fost depuse coroane de flori la Crucea Eroilor, din partea unităților militare și organizațiilor care cinstesc memoria veteranilor de război și a eroilor, din partea consiliilor locale din Slănic Moldova, Târgu Ocna și Dofteana, a Școlii Gimnaziale Slănic Moldova, a Bisericilor ortodoxă și romano-catolică și a ISU Slănic Moldova.

          „Pe Dealul Cireșoaia faptele au fost scăldate în sânge. Acum pe acest loc s-a ridicat un simbol atât de important, Crucea Eroilor, dedicat de fapt tuturor ostașilor care au plecat să lupte pentru România. Bucurați-vă că astăzi e pace și să ne rugăm ca pacea aceasta să ne rămână mereu.”
          Col. Remus Bondor, comandantul Brigăzii 15 Motorizate Iași

          Voluntari de la ABA Siret și APM Bacău în Let’s do it

            Voluntari din Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret, dar și 24 de voluntari din Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău coordonați de directorul executiv Petrica Ilieș, împreună cu 12 voluntari din Primăria municipiului Bacău coordonați de viceprimarul Dragoș Ștefan, au participat la campania „Ziua de curățenie națională (World Cleanup Day)” – Let’s do it, România.

            Voluntarii de la ABA Siret, însoțiți de copii – ne-a informat purtătoarea de cuvânt de cuvânt Georgiana Cernat -, au ecologizat zona podului Șerbănești, pe malul stâng al lacului de agrement, și au strâns 53 de saci cu deșeuri.

            „Voluntarii de la APM – am aflat de la purtătoarea de cuvânt Maria Ionos – s-au alăturat efortului comun de a transforma România într-o țară mai curată, pentru a fi un exemplu de responsabilitate civică față de deșeurile generate”.

            Acțiunea de igienizare a celor de la APM s-a desfășurat în Parcul Gherăiești din Bacău, unde s-au adunat 35 de saci cu deșeuri reciclabile și 25 de saci cu deșeuri menajere.

            A 28-a „Zi a Stratului de Ozon” celebrată în Bacău

              Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bacău celebrează, pe 16 septembrie, Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon. Instituția băcăuană a început deja o serie de acţiuni menite să atragă atenţia asupra necesităţii de a lua atitudine şi de a acţiona în folosul mediului şi pentru sănătatea noastră. Astfel, până pe 18 septembrie este în desfășurare o campanie de informare în şcolile din judeţ.

              Prin Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) s-a declarat data de 16 septembrie 1991 ca „Ziua Intenațională pentru Protecția Stratului de Ozon”. S-a luat în considerare ziua de 16 septembrie 1987 când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, ca o promisiune din partea guvernelor de a proteja stratul de ozon. România a aderat la acest protocol în anul 1993. În anul 2018 se aniversează 31 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal şi se serbează a 28-a „Zi a Ozonului” sub deviza „Implică-te şi acţionează: Protocolul de la Montreal (Keep Cool and Carry on: Montreal Protocol)”.

              „Efortul umanităţii pentru refacerea stratului de ozon este exemplul fascinant de acţiune comună împotriva dezastrelor, arătând cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii şi mediului.”
              Petrică Ilieș, diectoul executiv al APM Bacău

              Dedeman a intrat între primele zece branduri românești

                Marca Dedeman a urcat în acest an patru locuri în Topul BrandRo, organizat de revista Biz.ro și Unlock Research, și a intrat în lotul primilor zece branduri românești. Topul este dedicat brandurilor din țara noastră, proprietarilor acestora şi celor care pun umărul la construirea lor.

                Evenimentul BrandRo a ajuns la a 9-a ediţie și a reunit specialişti în branding, manageri şi antreprenori, profesionişti din domeniul marketingului şi al publicităţii. Acesta lansează în fiecare an rezultatele studiului celor mai puternice 100 de branduri româneşti şi cartea cu acelaşi nume.
                Campionul celor mai puternice branduri româneşti în 2018 este Borsec, care se menține și anul acesta în fruntea clasamentului. Top 10 este completat de Gerovital, Dorna, Arctic, Dero, eMAG, Aqua Carpatica, Farmec, Dacia și Dedeman.

                Dedeman s-a situat anul trecut pe locul al 14-lea, iar cu un an înainte pe locul al 16-lea.

                Top 100 cele mai puternice branduri românești măsoară „puterea” mărcilor româneşti din perspectiva investiţiei de încredere şi afectivitate care le este acordată de consumatori, fără a lua în calcul indici financiari și comerciali. Studiul are la bază 1.000 de interviuri online și este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, împărţire pe sex și vârstă a populaţiei între 18 şi 55 de ani.

                Performanţa mărcilor româneşti este măsurată în baza a trei indicatori: importanța mărcii, gradul de utilizare și notorietatea ei. Importanţa unei mărci pentru consumator a fost măsurată cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling) și toate analizele, au fost realizate la nivel de categorie, în total având 10 categorii de produse.

                Hublou / Festivalita e o modă?

                Dacă-i toamnă, asta înseamnă deschiderea stagiunilor teatrale și muzicale și un iureș de festivaluri. Chiar noi, băcăuanii, suntem acum în miezul Festivalului Național „George Bacovia” și ne bucurăm de zile frumoase, pline de evenimente interesante, îmbietoare, Pentru că este o manifestare care convoacă la o frumoasă întâlnire mai multe arte, astfel că, pe lângă partea literară (colocvii, dialoguri), publicul și invitații vor participa la concerte, spectacole de teatru, de muzică și poezie, recitaluri, performance-uri, vernisaje de expoziții etc. Va fi un mic maraton cultural, așadar, care va schimba aerul orașului și va colora atmosfera, instaurând un timp al sărbătorii, pentru că ăsta este sensul unui festival.

                La ce folosesc aceste festivaluri? Iată o temă și o întrebare pe care le găsim în recentul dosar al revistei „Dilema veche”. Al cărui argument începe cu această afirmație: „Festivalurile sunt, probabil, cel mai bun lucru care s-a întâmplat literaturii române în ultimul deceniu”. Cu siguranță, așa este, pentru că avem nevoie de sărbători, de lucruri frumoase care să ne împrospăteze, să ne însenineze existența, să-i adauge noi înțelesuri. Să ne reconecteze la valorile umaniste.

                Voi face, pentru cititorii interesați de subiect, o repede ochire prin paginile acestui dosar, un mic slalom printre texte și opinii. Mircea Vasilescu spune, având perfectă dreptate, că festivalurile nu sunt o modă (Europa e plină de festivaluri, Franța fiind campioană, cu peste 2000 pe an!) că, dimpotrivă, sunt ceva firesc, ele având origini foarte îndepărtate, o îndelungată tradiție. Bună precizare, fiindcă sunt unii și alții care par excedați de un prea mult, de „festivalita” care bântuie ca o modă, la ora actuală, când: „Din te miri ce și mai nimic, se pune de-un festival…

                Ideea este că ele sunt bine-venite și că au rostul lor, fiind cerute, dorite de public. Cele cu adevărat importante sunt bine gândite (față de încropelile făcute la mare viteză, decerebrate), au identitate, profesionalism și bun-gust în alcătuire, fiind ferite de invadatorul kitsch, atât de rezistent, de omniprezent. Și, referindu-ne strict la festivalurile literare, ele au marea calitate de a prilejui întâlnirea cu scriitorii vii care, uite, există, îi vezi în carne și oase, stau de vorbă cu oamenii, răspund întrebărilor acestora. Cert este că mai e loc destul pentru fel de fel de festivaluri, cât mai diverse să fie, mai policrome, mai creative. Cultura este un liant social puternic, ea unește oamenii, și astfel de întâmplări sărbătorești cu sens, „reconstruiesc comunitățile umane, sporesc coeziunea socială”. Care e floare rară pe la noi, din păcate, dezbinarea, mai curând, fiind cea care face jocurile.

                De aceea e bine să mergem la festivaluri, să mai schimbăm percepția vieții cotidiene, ieșind din rutină, ne bucurăm împreună. Cum? Descoperind că nu suntem singuri, izolați, că aparținem unor spații, că avem sentimente, trăiri care pot fi împărtășite cu alți semeni, că ne putem emoționa împreună ascultând multe povești noi despre oameni și aventurile lor de cunoaștere. De ce să refuzăm, „la încrucișarea timpurilor, posibilitatea unei insule” (Houellebecq), a unei oaze de bună dispoziție, a unor momente de bucurie curată?

                Hai la festival!

                Plângere ciudată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău: Patriarhul Daniel, acuzat că citeaza din Biblie

                  Președintele Asociației Neamul Românesc, Vasilică Militaru, îi acuză pe Patriarhului Daniel şi pe membri Sfântului Sinod de concepții rasiste și xenofobe. El reclamă de asemenea că în Biblie, materie pe care copiii o învață la școală sunt descrise crime.

                  “Nu este vorba despre nemulţumirea mea, este vorba despre aplicarea legii în România. Atât timp cât legea a stabilit în mod clar şi explicit interzicerea şi condamnarea promovării în public a ideilor rasiste şi xenofobe, precum şi violenţa pe motive etnice şi rasiale sau religioase, descoperim texte biblice care conţin asemenea idei în care se prezintă explicit crime săvârşite de către sfinţi, proroci, respectiv Moise şi Ilie. (…) Aceştia sunt proslăviţi în mod special de Biserica Ortodoxă Română prin rugăciuni speciale şi sărbătorirea lor”, a declarat, pentru Mediafax, autorul plangerii, Vasilică Militaru, reprezentantul Asociației Neamul Românesc.

                  În plângerea depusă la parchet, băcăuanul susţine că Biblia, dar şi celelalte cărţi religioase, ar trebui să conţină o atenţionare înaintea textelor care descriu acţiuni violente. Nu se pune problema a scoate textele Bibliei. Este un demers prea radical. Conform altor precizări făcute în sensul acestei legi, instituţiile statului român au recomandat ca în astfel de situaţie, respectivele texte care conţin astfel de crime să conţină o atenţionare care să prevină cititorul că acolo se poate întâlni cu un Dumnezeu care comandă crime şi un executant ca Moise, care ucide copii. (…) Vi se pare normal astfel de texte? Dacă justiţia românească va stabili că este normal, eu mă supun hotărârii. Eu nu condamn pe nimeni. Eu am supus justiţiei un aspect care afectează grav moralitatea copiilor noştri, pentru că ei învaţă la orele de religie că Biblia este o învăţătură scrisă sub inspiraţia Duhului Sfânt şi e cuvântul lui Dumnezeu’, a mai precizat Militaru.

                  „Acest domn care nu este nici teolog autentic şi nici preot, este un inginer care se recomandă că a studiat teologia, se ceartă cu Sfânta Scriptură, se ceartă cu Biblia şi cu cărţile din Vechiul Testament, cu profeţii biblici, pe care îi acuză la incitare la violenţă. (..) Îl acuză pe Patriarhul Daniel şi pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române că fac trimitere, din când în când, ca orice teolog creştin, la cărţile din Vechiul Testament şi la exemplele din Biblie, pe care le consideră nepotrivite şi pline de mesaje violente. Acesta spune că inclusiv în manualele de religie s-ar fi strecurat uneori asemenea texte. Dumnealui are o problemă de înţelegere a realităţii şi nu poate discuta despre Sfânta Scriptură care este cartea fundamentală atât pentru catolicism, cât şi pentru tot creştinismul universal. Eu nu iau în serios o asemenea plângere şi nici un judecător evident nu va da curs unei plângeri care îi priveşte pe profeţii Vechiului Testament’, a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu.

                  O seară de poveste: S-au acordat Premiile Festivalului Naţional „George Bacovia”

                  Până la premii, pe care le aşteaptă toată lumea, cum le-au aşteptat în Sala Mare a Teatrului Municipal „Bacovia” nominalizaţii şi finaliştii, reporterul simte nevoia să facă, la cald, trei precizări. Prima ar fi că, în sfârşit, festivalul a fost declarat „naţional”, titulatura fiind Festivalul Naţional „George Bacovia”. Să fie clar pentru toţi şi pentru totdeauna sau până când, peste timp, ar putea deveni „internaţional”.

                  A doua, şi foarte importantă şi aceasta pentru timpul viitor, pentru istoria literară, a fost decretat, înfiinţat, după discuţii de mai mulţi ani, Premiul Naţional „George Bacovia”. Nu este nicio copie, nu este niciun afront, pur şi simplu numele poetului trebuia legat de un Premiu Naţional.

                  Şi a treia, actuala ediţie a Festivalului Naţional „George Bacovia” a beneficiat de prezenţa celor mai importanţi scriitori, critici şi istorici literari din România şi de o organizare ireproşabilă, meritul fiind al directorului Adrian Jicu şi al echipei de la Biblioteca Judeţeană „Costache Strudza”.

                  Dialogurile Bac-Fest: Mircea Cărtărescu – Radu Vancu

                  Cum vremea concluziilor nu a venit, să mai consemnăm la această ora, 21.30, din 15 septembrie 2018, că s-a desfăşurat şi primul Dialog BAC-Fest, un experiment reuşit, chiar dacă aveam ceva rezerve la început. Un dialog interesant, plin de idei, desfăşurat elegant, scânteietor pe alocuri, din moment ce 300 de oameni n-au mişcat în scaune timp de 90 de minute. A fost un dialog despre literatură, poeţi, grupări, teme, personaje, despre geniu şi demon, despre lupta pe baricade, un dialog în care personajul pozitiv a fost poetul, romancierul Mircea Cărtărescu, iar cel care a avut rolul de a-l pune la treabă a fost poetul şi criticul Radu Vancu. Poate va mai fi timp să mai vorbim despre asemenea „dialoguri” la un festival.

                  Premianţii Festivalului Naţional „George Bacovia”

                  Juriul a fost format din Bianca Cernat, Alex Goldiş, Radu Vancu, Bogdan Creţu, Adrian Jicu. Poate vă întrebaţi cine sunt. Sunt tineri, foarte tineri poeţi şi critici literari. Pe ei ne bazăm de acum. Îi prezentăm în ordinea în care au fost premiaţi de către Adrian Jicu, directorul Festivalului.

                  – Premiul Special al Asociaţiei Patrimonium Bacoviensis – profesorului dr. Gheorghe Iorga, scriitor, eseist, cercetător, traducător din persană.
                  – Premiul pentru cartea de debut (premiu acordat în premieră) – Dan Dediu, pentru volumul „4,5 litri sânge, miliardar”.
                  – Premiul pentru Cartea de Poezie – Claudiu Komartin, pentru volumul „Maeştrii unei arte muribunde”.
                  – Premiul pentru Cartea de Critică Literară/Eseu – acad. Ion Pop, pentru volumul „Poezia românească neomodernistă”. Printre nominalizaţi s-a aflat şi Constantin Călin, care fusese premiat cu o seară înainte de Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor.
                  – Premiul Naţional „George Bacovia” – Emil Brumaru, pentru întreaga activitate. Răspunsul la Laudaţio a fost un emoţionant omagiu adus lui George Bacovia, cu amintiri de la primul festival „Bacovia”, din 1971.

                  Festivalul continuă şi duminică, 16 septembrie.

                  Între orele 10.00 – 16.00, pe Linia 17 circulă „Autobuzul Bacovia”. Băcăuanii care dovedesc că au la ei un volum semnat de George Bacovia pot circula gratuit. Cine doreşte poate citi, recita poezii călătorilor.

                  De la ora 16.00, la Teatrul „Bacovia” continuă dialogurile Bac-Fest. Cătălin Dorian Florescu a venit din Germania pentru a dialoga pe temele din ultimul său volum: „Bărbatul care aduce fericirea”.

                  În Piaţa Tricolorului, de la ora 18.00 – muzică. Cristina Dăscălescu – fado, Alexandra Uşurelu Band şi Proconsul.

                  Mobilizare pentru strângerea gunoaielor

                    Let`s Do It Tirgu Ocna 2018

                    Firma Barleta implicată în proiectul Let’s do it, România!

                      Festivalul Naţional “George Bacovia”. Ziua a III-a. A fost rândul poeziei să fie la înălţime

                      Citesc din program: 15 septembrie 2018, ora 12.00: UBUNTU – performance realizat de poeţii particiapnţi la Festivalul Naţional “George Bacovia”

                      Ce are a face UBUNTU cu poezia? Ştiam că este un termen din lumea programatorilor IT, ceva cu calculatoare. Aveam să mă dumiresc când a început UBUNTU. Poeta Violeta Savu a adus un coş cu mere şi pere, de codiţa fiecăruia era legat un bileţel pe care era scris un vers dintr-o poezie şi autorul. A urmat “ruleta fructelor”. S-a extras din coş câte un fruct, după care cel nimerit citea o poezie, două poezii, chiar câte un poem.

                      Iată şi dezlegarea misterului UBUNTU: Un antropolog le-a propus un joc unor copii dintr-un trib african.

                      A pus un coş plin cu fructe lângă un copac şi le-a spus că cel care va ajunge primul va câştiga toate fructele.

                      Când a dat startul pentru alergare, toţi copiii s-au luat de mâna şi au alergat împreună, apoi s-au aşezat să se bucure de premiu.

                      Când i-a întrebat de ce au alergat aşa, din moment ce unul singur ar fi putut câştiga toate fructele, i-au raspuns: Cum ar fi putut fi unul dintre noi fericit, dacă toţi ceilalţi ar fi fost trişti?

                      Ubuntu – un cuvânt vechi african, concept-baza a culturii Xhosa, însemnând „omenie faţă de ceilalţi (semenii noştri)”. Se poate traduce prin „eu sunt ceea ce sunt datorită a ceea ce suntem noi toţi”….

                      Şi toţi au citit, unii din volum, alţii de pe telefon, de pe o coală de hârtie, iar alţii au recitat.

                      Cealaltă surpriză a fost locul ales pentru UBUNTU. Poeţii şi poetesele au fost invitaţi la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, la ultimul nivel, pe terasă, de unde au admirat oraşul, au făcut fotografii, după care au coborât în sala de proiecţie, la Planetarium. Acolo au citit poeţii din creaţiile proprii. Nu mai suntem în secolul XX, în anul 1971, când prima ediţie a Festivalului “Bacovia” a debutat la statuia poetului, dezvelită chiar cu acea ocazie, când tot oraşul era violet, când festivalul era deschis de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Zeci de scriitori, cei mai mari la vremea aceea au citit poezie proprie, iar actorii teatrului au realizat un extraordinar spectacol din poezia lui George Bacovia. Cine îşi mai aminteşte! Şi poezie s-a citit la statuia Poetului mulţi ani, fie de actori, de poeţi, de elevi, de copii. În fiecare an, trecătorii ascultau vrăjiţi versurile poetului simbol al Bacăului şi al României. L-am întâlnit pe terasă pe Emil Brumaru, poetul atât de îndrăgit şi cântat de tineri, care îmi spunea că a fost la prima ediţie a Festivalului, în 1971. “A fost ceva extraordinar. A fost superb. Nu am uitat niciodată acel festival.”

                      Acum suntem în secolul XXI şi citim poezie la Observatorul Astronomic.

                      Din întâmplare, la UBUNTU, în Planetarium, am stat lângă maestrul Emil Brumaru, în dreapta, Mircea Cărtărescu, în faţă, şi Val Mănescu, în dreapta.

                      Şi merele, şi perele îşi dezvăluiau secretele: au citit Doina Ioanid, pentru Nora Iuga (absentă medical) a citit Dan Petruşca, Ioana Nicolaie, Claudiu Comartin, Dan Dediu, Gabriela Fecioru, Dan Petruşca. În timp ce versurile curgeau, prin sală a început să circule Cartea de Onoare a Bibiliotecii Judeţene. Nepotrivit moment.

                      Merele şi perele părăseau coşul şi Emil Brumaru nu mai ieşea la rând. Dacă nu citeşete Emil Brumaru, de ce a mai fost chemat. Citeşte Ioan Pop (printre poezii şi una care se cheamă “După amiază cu Bacovia”), Anastasia Gavrilovic, (observ că nici Mircea Cărtărescu nu are măr. Va citi?), Radu Vancu (un lung poem), Bogdan Alexandru Stănescu. Iese para cu Emil Brumaru. Sub cupola Planetariumului se aud vocea şi versurile poetului Emil Brumaru. A fost frumos. Citeşte Mioara Băluţă, Ioan Tudor Iovian, de loc din Buhuşi, un mare poet, Tincuţa Horonceanu Bernevic, Mirela Bălan şi, cu ultima pară extrasă de Adrian Jicu, Violeta Savu încheie UBUNTU. Mircea Cărtărescu a stat cuminte în fotoliu, a ascultat atent, s-a uitat la nişte fotografii făcute cu Emil Brumaru, pe terasă. N-a avut măr, nici pară. N-a citit poezie. Toţi îl aşteptau. Va vorbi însă după amiază, la Teatrul Municipal.
                      Unde-i Bacovia?, mă străfulgeră o întrebare. Nu este, nu a fost, nimeni nu a pomenit numele Poetului la Festivalul dedicat lui. Nimeni nu a citit o poezie de George Bacovia.

                      Eu aş fi pus un patefon cu vocea lui. Sau o bandă de magnetofon. Sau poate un CD. Să audă stelele, şi Luna, şi Jupiter aceste frumoase versuri din poezia ALB, semnate de George Bacovia:

                      Orchestra începu cu-o indignare graţioasă.
                      Salonul alb visa cu roze albe –
                      Un vals de voaluri albe …
                      Spaţiu, infinit, de o tristeţe armonioasă …

                      În aurora plină de vioare,
                      Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări –
                      Cântau clare sărutări …
                      Larg, miniatură de vremuri viitoare …

                      Şi luni se împlinesc 137 de ani de la naşterea Poetului.

                      Razii pe tarlale

                        Poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Bacău au acţionat joi, 13 septembrie a.c., pe raza celor 46 de comune arondate pe linia prevenirii, descoperirii şi combaterii furturilor de produse agricole de pe câmp, a furturilor de animale, precum şi pe linia respectării normelor privind circulaţia pe drumurile publice.

                        80 de polițiști, cu participarea a 16 poliţişti locali, 59 de deţinători culturi agricole şi 11 voluntari au acționat, în intervalul orar 18.00-23.00, pe raza celor 46 de comune aflate în competența secțiilor de poliție rurale, în zona a 147 de culturi agricole, precum şi pe un număr de 92 drumuri comunale.

                        Poliţiştii au verificat 362 de autovehicule, din care 33 înmatriculate în alte state, 20 de unităţi economice şi au legitimat 575 de persoane.

                        Cu ocazia acţiunii, poliţiştii au constatat 7 infracţiuni flagrante şi au aplicat 132 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 34.305 lei, din care 40 de sancţiuni contravenţionale conform Legii 61/1991.

                        De asemenea, poliţiştii au desfăşurat activităţi pentru creşterea siguranţei traficului rutier. Au fost aplicate 86 sancţiuni contravenţionale, din care 52 conducătorilor auto, 26 căruţaşilor, 8 bicicliştilor.
                        Poliţiştii au discutat cu cetăţenii şi i-au sfătuit să nu achiziţioneze produse agricole de la vânzători ocazionali deoarece aceste produse pot proveni din furturi.

                        Poliţiştii din Parava au depistat un bărbat de 39 de ani, din localitate, în timp ce se deplasa cu un atelaj hipo în care se afla cantitatea de aproximativ 400kg lucernă. Fiind întrebat de provenienţa lucernei, acesta a declarat verbal faptul că ar fi cosit-o de pe o parcelă care nu-i aparține și a cărui proprietar nu îl cunoaște. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvîrșirii infracțiunii prev și ped de art 228 C.p.

                        De asemenea, s-a luat măsura sancţionării contravenţionale cu amendă în cuantum de 3000 lei, conform prevederilor Legii 171/2010 de către poliţiştii din Secuieni faţă de un bărbat de 38 de ani, din comuna Letea-Veche, depistat în trafic, în timp ce transporta cu o autoutilitară 2 m.c. material lemnos fără respectarea dispozițiilor legale.Materialul lemnnos în valoare de 600 de lei a fost ridicat în vederea confiscării.

                        A traversat prin loc nepermis și fără să se asigure

                          La data de 14 septembrie a.c., în jurul orei 10.00, poliţiştii rutieri au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier în urma căruia o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

                          Din primele verificări s-a stabilit că un bărbat de 35 de ani, din Bacău în timp ce conducea un autoturism pe strada Calea Republicii a surprins şi accidentat o bătrână de 81 de ani, care s-a angajat în traversarea părţii carosabile, prin loc nepermis şi fără să se asigure.

                          În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău pentru îngrijiri medicale, necesitând internarea.

                          Conducătorul auto şi pietonul au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi li s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

                          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.