Acasă Blog Pagina 2239

Festivalul de Teatru OKaua

    4 zile, 14 spectacole, teme impuse, probe de improvizație, momente de dans și muzică, 3 secțiuni diferite: actorie-liceeni, actorie-studenți și scenografie-studenți.

    Festivalul de Teatru OKaua se va desfășura în perioada 23-26 mai la un teatru și la U.N.A.T.C. „I.L.Caragiale” București, la sălile Platou Ion Sava și One. Este a 7-a ediție a festivalului, 7 ani de educație prin teatru, drept pentru care tema de anul acesta este: 7 ani de acasă.

    Cea de-a VII-a ediție a Festivalului de Teatru OKaua este organizată anul acesta de către Compania de Teatru OKaua și Pink Art Stil, în parteneriat cu un teatru, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, Fundația Shakespeare și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, departamentul de Artă Teatrală.

    Alba Simina Stanciu, lect. univ. dr. la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, membră a juriului, este selecționer din partea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și va acorda trei premii speciale pentru cel mai bun actor, cea mai bună actriță si cel mai bun spectacol, care va avea șansa de a fi prezent în programul oficial FITS, ediția din 2020.

    În acest an juriul este format din:
    • Bogdana Darie, Președintele juriului, Actriță, conf. univ. dr U.N.A.T.C „I.L.Caragiale” București
    • Alba Simina Stanciu, lect. univ. dr. Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
    • Gabriela Bobeș, Actriță, Realizator Radio, coordonatoarea Companiei de Teatru OKaua
    • Șerban Puiu, Actor, Regizor și profesor,conf. univ. dr U.N.A.T.C „I.L.Caragiale” București
    • Pompilius Onofrei, Realizator de emisiuni culturale la Radio România Actualități

    Programul complet al Festivalului și alte informații despre eveniment puteți găsi pe www.festivalulokaua.ro și pe pagina de facebook a Festivalului.

    Organizatori: Compania de Teatru OKaua și Pink Art Stil
    Parteneri: unteatru, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, Fundația Shakespeare și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu -departamentul de Artă Teatrală.
    Sponsor Principal: Băneasa Shopping City.
    Sponsori:Ravensburger și Editura ACT și POLITON
    Parteneri media: Music Channel, B1 TV și Blitz TV.

    Festivalul deTeatru OKaua este plăcut de Radio Guerrilla.

    Luna când minele din Comănești au devenit istorie

    Un titlu de articol, dintre multele publicate în ziarul Deșteptarea, despre situația mineritului băcăuan. O radiografie (după intrarea în reala și dura economie a așa-zisei „piețe libere geostrategice”) a resurselor energetice. Intuiția ziaristului Florentin Radu și-a găsit, din păcate, confirmarea în realitate.

    În luna mai 2005, consemna: „Minele din Comănești au devenit istorie.” Mulți dintre mineri și-au reprofilat activitatea, câștigând un ban cinstit, la lumina soarelui, chiar și la cules de căpșuni, în țări cu climă mai blândă și pungă mai generoasă. Declinul mineritului a început imediat după 1990. Este suficient să amintim doar câteva titluri de reportaje realizate în acea perioadă:

    Mina RAL Comanesti, 1991

    „Economia – încotro? Vremea unor oameni încercați de neșansă” (16 ianuarie 1991, material semnat de Eugen Verman); „La Comănești minerii sunt în grevă” (28 ianuarie 1994, Costel Pletosu); „Minerii comănășteni sunt iar în grevă” (3 august 1994, Mircea Lupu); „Se închide și ultima mină de la Comănești” (7 mai 2005) și „FNI ne-a scos din dicționar noțiunea de minerit”, concluzie amară (20 iunie 2005), articole scrise de Florentin Radu.

    „Minele Comănești au dispărut de pe harta județului. Și a țării”

    „Doar 260 de mineri. Atâția ortaci mai rămăseseră la Exploatarea Minieră Comănești înainte de a fi închisă. Practic, după aproape 170 de ani, tradiția mineritului de la Comănești dispare la comanda FMI. În această lună, 244 de mineri au fost disponibilizați. Au mai rămas doar 16 salariați care se vor ocupa cu predarea inventarului. În ultimii ani, ca urmare a restructurării sectorului minier, de la mina din Comănești peste 1.500 de ortaci și-au pierdut locurile de muncă.

    Mineri in galerie, Mina RAL 1991

    Asta după ce, în perioada 1996-2000, au plecat în șomaj circa 2.000 de mineri. Sub presiunea Fondului Monetar Internațional, invocând stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, Guvernul a decis închiderea minei din Comănești.” Clasificarea ca „zonă defavorizată” a fost pentru comăneșteni ca o frecție la un picior de lemn. Declinul mineritului a afectat toată țara. „Suntem la mâna lor” consemna Florentin Radu, citând din declarațiile făcute de Dan Țăranu, liderul ortacilor de la Comănești:

    Mina RAL Comanesti, 1991

    „De la Societatea Națională a Cărbunelui S.A. Ploiești, societate minieră din care facem parte și noi, au plecat în șomaj 80 la sută din angajați. Gata va fi cu subteranul. Ni s-a tot spus că nu era rentabil să extragi cărbunele din galerii. Așa o fi. Nu avem ce face. Suntem la mâna lor.” În luna când florile se scutură, lăsând loc rodului, Exploatatrea Minieră Comănești dispare de pe harta industriei județului: „Deși, cărbune ar mai fi mulți ani de acum încolo. Rezultatele prospecțiunilor făcute în anii din urmă indicau existența unor surse de cărbune care ar asigura front de lucru minerilor până în anul 2010. Producția anuală a minelor din Comănești se ridică la aproximativ 120.000 de tone.

    Mina RAL Comanesti decembrie 2011

    La ce folos! Europa unită a decis însă să închidem tot, promițând că va da bani pentru cheltuielile ce rezidă din această acțiune. «Urmează să încasăm pe loc 150 de milioane de lei, plus două salarii de la Ministerul Muncii. La aceste sume se mai adaugă alte 20-22-24 salarii medii pe ramură, acordate în funcție de vechime, care se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei lunar»”. Este motivația liderului de sindicat Țăranu, citată de colegul nostru.

    Puțintică istorie… nu strică

    Ca atestare documentară, minele de la Comănști datează din anul 1836. Primele exploatări au fost făcute în zona „Chiatra Neagră”, fosta mină „Crăciunești”. Cărbunii extrași prin mijloace rudimentare erau transportați cu carele cu boi până la Galați și folosiți drept combustibil pentru vapoare. Zece ani mai târziu, exploatarea cărbunelui se făcea sporadic, doar pentru a asigura necesarul de combustibil a uzinei electrice de aburi „Moara de foc” de la Iași.

    Mina Craciunesti , iunie 2011

    În 1913 au luat ființă Minele Unite Asău Comănești. În timpul Primului Război Mondial, minele de la Comănești rămân singurul furnizor pentru căile ferate române și pentru ceilalți consumatori din România rămasă neocupată. După perioada crizei din anii ’30, minele de la Comănești se relansează, ajungând să extragă 10 la sută din producția din acea vreme a României. După naționalizare, minelor din Comănești le-au trebuit 16 ani pentru a putea atinge producția realizată înainte de război, în condițiile în care lucrau același număr de mineri (2.424 ortaci).

    Trenul care duce o parte dintre mineri la Lesu Ursului

    Mecanizarea a venit și ea în sprijinul creșterii productivității munci, ajungându-se, ca la Comănești, în 1989, să se extragă peste 500.000 de tone de cărbune. A urmat tranziția. În 1990 s-au extras 322.000 de tone, an după care a început declinul. Să nu uităm că înainte de ’89, salariile din minerit erau printre cele mai mari din industrie, iar forța de muncă, cu precădere din Moldova, era ademenită cu repartizări de locuințe și o masă caldă, oferită gratuit la cantină.

    Vinovații fără vină?

    „După cum se știe, mineritul este subvenționat de stat, însă problemele cu care se confruntă acești oameni ai adâncului sunt dintotdeauna aceleași: lipsurile din dotare, baterii, lemn de susținere, cabluri etc. Viața celor peste 4.800 de mineri împânziți prin sectoarele de la Asău, Lumina, Vermești, Lapoș Nord, Lapoș Sud ș.a. a trecut demult de limitele subumanului pentru un salariu mediu (în urma drepturilor recâștigate!) de câțiva lei în plus pe lună. Minerii continuă să trăiască în cele mai mizerabile condiții.

    Chioșcurile de la gurile de mină continuă să fie goale. Oamenii n-au ulei, n-au zahăr, orez. Ce să mai spunem despre echipamentele de lucru și de protecția muncii, despre asistența medicală? Există asistenți în Comănești care, după…(mineriadă, n.a) ne tratează ca pe niște câini: «Duceți-vă la Iliescu, să vă vindece el!». Iar un doctor a căutat sub perna unui miner bolnav să-l caute de topor…”

    Mina RAL Comanesti

    Nu! Minerii din Comănești n-au fost chemați de nimeni! De altfel, ei au plecat a doua zi dimineața, și au luat această hotărâre în semn de solidaritate cu minerii din Valea Jiului.” Sunt constatări, dar și declarații luate liderilor minerilor din Comănești, după „prima mineriadă” consemnate de jurnalistul Eugen Verman. Cum e cu mineritul astăzi? Știe toată lumea. Mai căutăm vinovații mineriadelor?

    Și totuși! Aur negru (petrol, cărbune), munții noștri poartă. Căutăm să-l dăm la alții… să ni-l scoată! Deșteptarea!!!

    Phoenix spune 22

    Un nou success pentru karateka de la CS Phoenix Bacău. Sâmbăta trecută, gruparea băcăuană și-a trecut în cont 22 de medalii la cea de-a patra ediție a Cupei „Meiyo”, din localitatea botoșăneană Săveni, care a reunit peste 400 de sportivi de la zece cluburi din Botoșani, Iași, Bacău, Suceava, Piatra Neamț, Târgu Neamț și Tulcea. Din cele 22 de medalii cucerite de băcauanii antrenați de Luminița Dan, Darius Dimofte, Rebeca Dimofte și Adrian Dan, opt sunt de aur, opt de argint și șase de bronz.

    Medaliații CS Phoenix la Cupa „Meiyo”:

    Aur: Alesia Chirilă, Ștefan Anei, Paula Condac, Darius Ojog, Karina Borțun, Rafaela Doboș, Bianca Aldea, Ștefania Moisă.

    Argint: Andra Ciobanu, Andreea Condac, Nicoleta Răduleț, Maya Constandachi, Ștefania Olaru, Daria Socaciu, Georgiana Ungureanu, Cosmin Busuioc.

    Bronz: Alina Tivlea, Denisa Diaconu, Albert Cernica, Ștefania Brașoveanu, Carla Hermeziu, Maria Măriuț.

    „CSMeii”, pe podium în Serbia

    Judoka CSM Bacău pregătiți de Dorin Cruceanu se simt ca acasă în Serbia. Iar „sufrageria” lor rămâne podiumul. Au demonstrat-o și la ediția din acest an a puternicului turneu internațional „Trofej of Vrsac” de la Vrsac (Vrșeț).

    „Este pentru al treilea an când concurăm aici. Practic, suntem de-ai casei”, a admis Dorin Cruceanu, cu referire la competiția care a reunit weekend-ul trecut aproximativ 600 de sportivi din 14 țări. În prima zi, „CSMeii” au avut o evoluție de…bronz, Ana Lucia Patea, Yustin Marian și Giulia Mihai urcând pe cea de-a treia treaptă a podiumului la categoriile lor.

    Ziua a doua a fost de…argint. Astfel, Roxana Radu, Christina Gherasimescu și Rebeca Bejan s-au laureat vice-campioane la capătul unui parcurs cu cel puțin patru meciuri pentru fiecare, unele dintre ele contra unor adversari din țări precum Ungaria, Bulgaria, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Grecia și Croația. „Ne-am prezentat bine, iar în unele situații am fost foarte aproape de aur.

    Mă bucur pentru numărul mare de medalii, semn că ne dorim performanță și pe plan internațional. Mulțumim conducerii clubului pentru susținere”, a declarat antrenorul Cruceanu, care privește deja spre competițiile viitoare:

    „Nu avem vreme de respiro. Urmează o perioadă importantă. Vice-campioanele din Serbia și-au dat testul final înaintea Naționalelor U13 și U15 de peste două săptămâni, din localitatea timișoreană Dumbrăvița, pentru ca în iunie să deplasăm 18 sportivi la Jocurirle Ruhr-ului, de la Duisburg, din Germania”.

    Trufandale sociologice

    Am renunțat de ceva vreme la cronofagul Facebook. Și mă felicit. Am devenit, în schimb, fan al uneia dintre odraslele sale, WhatsApp. Nu este atât de cronofag și, în plus, cei din rețeaua mea au (cu toții) umor, sunt prieteni autentici ai culturii, civilizației, moralei. Fani ai economiei de piață autentice, au și un grozav… seismograf care cuantifică obiectiv și pe înțelesul tuturor năzdrăvăniile sturlubaticului nostru mediu de afaceri.

    Ultima trăsnaie monitorizată: prețul cireșelor. Devenite adevărate trufandale sociologice, cireșele ne spun multe despre vânătăile cronice ale economiei noastre. Iată ce-mi spun amicii pe WhatsApp… Vrea cineva să ne asociem ca să cumpărăm 100 de grame de cireșe?… În cluburile de fițe, cocalarii nu mai aruncă acum cu verzișori, ci cu sâmburi de cireșe… Te credeam sărac, până când am văzut că ai doi cireși în grădină… Dați-mi de cinci lei cireșe, vă rog, zice unul. Vânzătorul: „V-o feliez sau o ambalăm așa?”… Dacă-mi trece bunică-mea cireșii pe numele meu, îmi schimb casa și mașina… În România s-a deschis primul amanet pentru cireșe… Tezaurul României va fi convertit în cireșe… În ziua de azi, să mergi la furat cireșe echivalează cu a jefui o bancă!… (Pruncul Ion Creangă, săracul, ar fi devenit client DNA…) …

    Cântăriți-mi și mie cireșe de 10 lei. Vânzătoarea, bosumflată: „Ori luați o cireașă întreagă, ori renunțați. Nu avem voie să feliem!”… Cât e schimbul valutar la cireșe, astăzi?… Băncile serioase acordă credite doar în sâmburi de cireșe… Căpătuindu-se, un hoț de cireșe a fugit în Madagascar… Europa a renunțat la euro, americanii au trecut în amintire dolarul.

    Nouă monedă cu scârț: cireșarul!
    Sociologii, care iau pulsul vremurilor, numai de șomaj nu se pot plânge cu pleașca aceasta de trufanda sociologică. Nu știu dacă și politicienii (TOȚI) o pot considera trufanda electorală…

    O viață de militar model într-un album

      La cei 83 de ani pe care abia i-a împlinit, colonelul tanchist în retragere Mihai Purcaru, din Bacău, a scos de sub teascurile tipografiei Magic Print și sub egida editurii cu același nume a șasea sa carte. Volumul este, așa cum se și numește, un „Album de familie” revăzut și adăugit, dar subintitulat „Itinerar militar și portrete elective”.

      În nu mai puțin de 500 de pagini, albumul, bogat ilustrat, are – așa cum apreciază în însemnarea de pe coperta a patra generalul de flotilă aeriană (r) Neculae Petrescu – „un conținut memorialistic, social, educațional și cultural”. Pentru că autorul – mai spune domnul general – „prezintă și un mod de viță a unui român adevărat, ce ar putea fi un prilej de rememorare asupra propriei noastre vieți, un model de conduită cetățenească”.

      Lucrarea etalează toate etapele vieții militarului de carieră care a fost Mihai Purcaru, comandant de subunități de tancuri, dar și locțiitor al Armatei a 3-a, originar din satul Băhnășeni – comuna Pârjol, plecat la datorie pentru ani buni în sudul țării, dar revenit acasă, în Bacău, la anii de odihnă binemeritată.

      Odihnă e un fel de a spune, pentru că Mihai Purcaru s-a implicat, după pensionare, și în activitatea asociațiilor militarilor în rezervă din Bacău și așterne an de an pe hârtie memorii și opinii cu privire la istoria României, la datoria pe care o avem de a nu-i uita pe eroii patriei și, evident, pentru a-și face mai bine cunoscute locurile de unde a plecat în viață. Una dintre cele șase cărți pe care le-a semnat sau la care a colaborat este chiar o monografie a comunei Pârjol.

      Surprinzător, în cartea de acum îl descoperim și pe Mihai Purcaru poetul și romancierul, în 110 compoziții lirice, dar și într-un fragment de lucrare în proză.

      La expoziția europeană nulă Euroinvet de la Iași, cărțile colonelului Mihai Purcaru au obținut deja șase medalii de aur și argint, „Albumul de familie” fiind și el nominalizat la premiere la ediția din acest an.

      În carte, colegi militari, istorici, jurnaliști și prieteni scriu despre personalitatea și activitatea autorului, a omului care timp de 44 de ani și-a servit țara sub deviza „Patrie, Onoare, Demnitate”.

      Manifestări comemorative la mormântul eroului Emil Rebreanu

        Societatea Culturală „Emil Rebreanu”, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Făget și cu Unitatea militară 02229 Lunca de Sus, a organizat, marți, 14 mai, la Palanca și Ghimeș-Făget, un complex de manifestări comemorative cu titlul „Emil Rebreanu – Flacără vie în Panteonul Eroilor Neamului”, dedicate eroului executat acum 102 ani de de armata austro-ungară pe motiv că ar fi dezertat și a trecut la trupele române. Tragedia a fost suportul cunoscutului roman „Pădurea spânzuraților”, scris de fratele eroului, Liviu Rebreanu. În roman, Emil Rebreanu este întruchipat de personajul Apostol Bologa.

        Manifestările au debutat cu depunerea de coroane de flori la mormântul lui Emil Rebreanu de la hotarul dintre comunele Palanca și Ghimeș-Făget. La mormânt au făcut de gardă militari ai UM 02229 Lunca de Sus, iar un sobor de preoți au ținut o slujbă de pomenire. La final, elevi ai Liceului Tehnologic Făget au interpretat un scurt, dar emoționant, program artistic.

        Importanța evenimentului și memoria eroului au fost evocate de comandantul UM 02229 Lunca de Sus, lt. col. dr. ing. Cornel Aramă, de comandantul Poliției orașului Comănești, comisar șef Adrian Botezatu, și de profesorul Andrei Bârsan, vicepreședintele Societății Culturale „Emil Rebreanu”. Coroane de flori au fost depuse din partea Poliției Orașului Comănești, a UM 02229, a Liceului Tehnologic Făget, a Societății Culturale „Emil Rebreanu” și a CAR Progresul CFR Comănești – sponsorul manifestărilor.
        În a doua parte a zilei, la Liceul Tehnologic Făget a fost vernisată expoziția de tablouri a regretatului artist plastic local Timar Karoly și a fost prezentată colecția de Ex Libris cu lucrări care evocă personalitatea lui Liviu Rebreanu și a lui Emil Rebreanu.

        A urmat o sesiune de comunicări la care au vorbit, despre personalitatea lui Emil Rebreanu și despre semnificația evenimentelor de acum 102 ani din zona Ghimeș-Palanca, președintele Societății „Emil Rebreanu” – prof. Dumitru Cojocaru, lt. col. Cornel Aramă, Luminița Cornea – membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, și colaboratoare a Muzeului Carpaților Răsăriteni, și învățătorul Dumitru Olteanu.

        Tot cu acest prilej, la liceul din Ghimeș-Făget a fost lansată și cea mai recentă carte de reportaje a scriitorului și jurnalistului Mihai Buznea, „Drumuri și popasuri”, care a fost prezentată de scriitorul și jurnalistul Eugen Verman.

        Propunere ca UM 02229 să poarte numele „Emil Rebreanu”

        Participanții la manifestări au semnat și un document prin care se propune ca UM 0229 Lunca de Sus să poarte numele onorific „Emil Rebreanu”.

        Chiar în ziua manifestărilor comemorative a fost deschisă o scrisoare adusă de starețul Mănăstirii Făgețel, părintele Ghelasie, de la Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, în care, sub semnătura episcopului Covasnei și Harghitei Andrei, se confirmă sprijinul pentru episcopiei pentru această inițiativă.

        Un sprijin similar a fost confirmat de Muzeul Național de Istorie a României, într-un document semnat de directorul adjunct al instituției, dr. Constantin Ilie.

        S-au stabilit costurile pentru asistații din centrele DGASPC

          Costurile cu întreținerea rezidenților din centrele de îngrijire și recuperare ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău sunt suportate din bugetul județului și din bugetele localităților din care provin beneficiarii.

          Așa cum arată un raport al instituției, în unele centre cheltuieile pot crește în 2019, iar în altele vor scădea. De exemplu, pentru Centrul „Morcoveață” destinat copiilor străzii s-a estimat un cost de 3.959 de lei/beneficiar/lună, față de 2.441 lei, cât se stabilea în aprilie 2018, în timp ce la Complexul de servicii sociale (CSS) din Filipești, de la 11.421 de lei/persoană, s-a ajuns la un cost de 7.731 de lei/persoană. Și pentru Centrul Maternal – Modulul „Artemis”, destinat mamelor agresate, s-a calculat un cost mai mic cu 2.300 de lei.

          Pentru copiii cu dizabilități ocrotiți în Rețeaua de case „Ghiocelul” din Bacău, costul va fi de 6.943 lei/lună/beneficiar, iar pentru cei din casele Complexului „Alexandra” Onești, de 5.665 lei/lună/beneficiar. „Aceasta e suma maximă prognozată și stabilită pe baza cheltuielilor efectuate în 2018 și a formulei de calcul prevăzute de lege, dar nu este obligatoriu să atingem plafonul maxim”, a declarat Daniela Țîțaru, director general DGASPC.

          „Noi încercăm să facem economii”

          Ocrotirea copiilor și tinerilor aflați în dificultate, preluați de stat după ce au fost abandonați sau abuzați de familie, va costa circa 4.700 de lei/lună la „Pro Familia” și Rețeaua de apartamente „Casa mea”, dar urcă la 8.665 lei în cazul celor din Centrul Multifuncțional „Henri Coandă”. Cele mai mici cheltuieli sunt prevăzute pentru copiii cu handicap îngrijiți de asistenții maternali, 24 de ore din 24, la domiciliul acestora: 1.982 de lei/lună/beneficiar.

          În funcție de nevoi, întreținerea și recuperarea unui adult cu handicap va costa între 5.000 și 7.700 de lei/lună, dar există și extreme: peste 10.000 de lei/lună/persoană la Centrul de Reabilitare Neuropsihiatrică „Pietrica” și sub 4.000 de lei/lună/persoană la Centrul de Recuperare și Reabilitare Comănești (3.855 de lei) și Centrul de Îngrijire a vârstnicilor cu handicap din Răchitoasa (3.984 de lei).

          „Noi încercăm să facem economii la orice tip de cheltuieli fără să aducem atingere calității serviciilor, afirmă Daniela Țîțaru. Cu banii economisiți, dezvoltăm servicii noi pe baza nevoilor comunității, nevoi indentificate împreună cu ONG-urile și autoritățile locale din județ.”

          Olimpicii Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu” Bacău

            Elevii Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu” au venit acasă cu lauri, și în acest an, de la olimpiadele naționale. Rezultatele sunt remarcabile:

            • Olimpiada Națională de Informatică:
            – Albert Alexandru Maftei (clasa a VI-a), prof. Ilie Vieru – medalie de bronz Societatea Națională de Informatică;
            – Ștefan Pișcu (clasa a VIII-a), prof. Ilie Vieru – mențiune Ministerul Educației, medalie de aur Societatea Națională de Informatică;
            – Tudor Ștefan Măgirescu (clasa a IX-a), prof. Neli Secită/Ilie Vieru – mențiune Ministerul Educației, medalie de argint Societatea Națională de Informatică.

            • Olimpiada Națională de Matematică:
            – Andrei Rareș Chifu (clasa a VI-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de aur Societatea Națională de Matematică și mențiune Ministerul Educației;
            – Tudor Condorache (clasa a VI-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică;
            – Răzvan Marian Gherasă (clasa a IX-a), prof. Gabriel Andrei – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică;
            – Mara Ioana Postolache (clasa a X-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică;
            – Antonio Emanuel Adam (clasa a XI-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică.

            • Olimpiada Națională de Fizică:
            – Călin Ciaușu (clasa a IX-a), prof. Florin Curbăt – medalie de argint Societatea Națională de Fizică;
            – Teodor Grosu (clasa a IX-a), prof. Florin Curbăt – medalie de bronz Societatea Națională de Fizică;
            – Radu Laurențiu Caragea (clasa a XI-a), prof. Florin Curbăt – medalie de bronz Societatea Națională de Fizică;
            – Alexandra Murariu (clasa a XII-a), prof. Valentin Gîrțu – medalie de bronz Societatea Națională de Fizică.

            • Olimpiada Națională de Limbi Clasice – Limba Latină:
            – Mihai-Adelin Lungu, clasa a IX-a, premiul II;
            – Cristina-Silvia Dorodici, clasa a XI-a, premiul III;
            – Sorana-Adina Plotogea, clasa a XI-a, mențiune Ministerul Educației.
            Rezultate obținute la Concursul Național (cu deschidere internațională) „Ovidianum”:
            – Mihai-Adelin Lungu, clasa a IX-a, Locul I;
            – Cristina-Silvia Dorodici, clasa a XI-a, Locul I;
            – Sorana-Adina Plotogea, clasa a XI-a, mențiune Ministerul Educației;
            – Maria Chifu, clasa a X-a, mențiune Ministerul Educației.
            Toți elevii sunt pregătiți de prof. Florentina Neculau.
            În plus, Mihai-Adelin Lungu a promovat examenul de baraj pentru constituirea lotului olimpic şi va participa la Olimpiada Internațională de Limbă Latină „Certamen Ovidianum Sulmonese”, Ediția a XXI-a, Sulmona, Italia, aprilie 2020. Și Cristina-Silvia Dorodici participă, în aceste zile, la Olimpiada Internațională de Limbă Latină „Certamen Ciceronianum Arpinas „, în Arpino, Italia.

            • Olimpiada Națională de Religie Catolică:
            – Irina Iancu, clasa a IX-a, premiul I (nota 10);
            – Luisa Herciu, clasa a XI-a, premiul I (nota 10);
            – Valentina Porondi, clasa a XI-a, premiul II (nota 9.60).
            Cele trei eleve sunt pregatite de prof. Angela Budău.

            • Olimpiada Națională de Religie Ortodoxă:
            – Maria-Teodora Busuioc, clasa a VIII-a, Locul III;
            – Andrei-Cosmin Olariu, clasa a XI-a, mențiune.
            Elevii sunt pregătiți de prof. Veronica Gavriliu.

            • Olimpiada Națională de Logică:
            – Mirela Doroftei, clasa a XII-a, prof. Emilia Cloșcă – mențiune Ministerul Educației.

            • Olimpiada Națională de Istorie:
            – Viviana Doliş, clasa a X-a, prof. Mara Merfea – Locul I.

            • Olimpiada Națională de Limba și literatura română:
            – Mihai-Adelin Lungu (clasa a IX-a), prof. Doina Marinov – Locul II;
            – Maria Turcu (clasa a XI-a), prof. Laura Gavriliu Laura – mențiune Ministerul Educației.
            Rezultate obținute la etapa națională a Olimpiadei „Lectura ca Abilitate de Viață”:
            – Andra Ștefania Derla (clasa a IX-a), prof. Claudia Merticaru – mențiune Ministerul Educației.

            • Olimpiada Națională de Limbi Romanice – Limba Franceză:
            – Roxana-Ioana Stoica, clasa a XII-a, prof. Mihaela Cojan – mențiune Ministerul Educației;
            – Mateea Cosma, clasa a VII-a, prof. Crina Lazăr – mențiune specială;
            – Cristiana Andreescu, clasa a X-a, prof. Elvira Macaru – mențiune specială;
            – Andrei Berdilă, clasa a XI-a, prof. Elvira Macaru – mențiune specială.

            • Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică:
            – Teodor Ionuț Grosu (clasa a IX-a), prof. Florin Curbăt – premiul III, medalie de aur Societatea Română de Fizică şi calificare în lotul lărgit al României cu cel mai mare punctaj la proba de baraj.

            • Olimpiada Națională de Chimie:
            – Eduard Doliș, clasa a IX-a (prof. Marinela Bușteagă) – mențiune Ministerul Educației;
            – Laurențiu Arhip, clasa a IX-a (prof. Marinela Bușteagă) – mențiune specială;
            – Andrei Pintilescu, clasa a X-a (prof. Marinela Bușteagă) – mențiune specială,
            – Daniel Munteanu, clasa a XI-a (prof. Nadia Savin) – mențiune Ministerul Educației și calificare în lotul lărgit pentru participarea la Olimpiada Internațională;
            – Iulia Mihăilă, clasa a XI-a (prof. Marinela Bușteagă) – diplomă de participare;
            – Miruna Belciu, clasa a XII-a (prof. Mariana Rosenschein) – mențiune Ministerul Educației și calificare în lotul lărgit pentru participarea la Olimpiada Internațională.
            Dacă vor obține și calificarea în lotul restrâns al României, cei doi elevi vor participa la etapa internațională de Chimie, care va avea loc în luna iulie, la Paris.

            Alte calificări pentru Internaționala de Științele Pământului

            Eduard Doliș (clasa a IX-a) s-a calificat în lotul lărgit național pentru etapa internațională de Științele Pământului (Chimie, Fizică, Biologie și Geografie), care se va desfășura în perioada 26 august – 3 septembrie în Coreea de Sud.

            Totodată, la etapa națională care a avut deja loc în februarie, la Suceava, a obținut mențiune din partea Ministerului Educației, medalie de bronz oferită de Societatea Română de Fizică și premiul special oferit de Societatea de Geografie din România.

            Andrei Pintilescu (clasa a X-a) s-a calificat, de asemenea, în lotul lărgit național pentru etapa internațională a acestui concurs interdisciplinar, dar a obținut și cel mai mare punctaj la Geografie, mențiune din partea Ministerului Educației Naționale și premiul special al Societății de Geografie din România, la etapa națională.

            Și Alin Vizitiu (clasa a IX-a) a obținut premiul special al Societății de Geografie din România, la etapa națională. Profesorii coordonatori: Fizică – Cristina Apetroaei, Chimie – Marinela Bușteagă, Biologie – Florentina Dinu și Daniela Hușcă, Geografie – Lucian Șerban.

            Oaspeți din 8 țări europene, în Comănești

              56 de tineri din 8 țări europene – Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Lituania, Polonia, Turcia, Ucraina și România participă, în aceste zile, în Comănești, la proiectul Tomorrow¢s leaders are forming today, finanțat prin programul Erasmus+, derulat în perioada 6-16 mai și coordonat de Asociația Generația Schimbării (AGES).

              Proiectul își propune: creșterea nivelului de cunoștințe despre leadership, dezvoltarea competențelor cheie legate de comunicarea într-o limbă straină – limba engleză fiind limba proiectului, creșterea competențelor legate de utilizarea metodelor de lucru non-formale și dezvoltarea personală pentru cei 56 participanți.

              Una dintre activitățile proiectul – Leadership Conference, cu tema „Dare to fail” (Îndrăznește să eșuezi) – s-a derulat la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” din Comănești și a facilitat accesul participanților la proiect și a elevilor colegiului la experința unor lideri cu experiență.

              Un solist de excepţie pe scena Filarmonicii

              Filarmonica “Mihail Jora” invită, joi, 16 mai, ora 18.30, iubitorii de muzică clasică, prietenii şi pe cei care vor să asculte timp de mai bine de o oră din creaţiile compozitorilor Joseph Haydn, Richard Strauss şi Johannes Brahms, la un concert de excepţie. Solistul serii va fi Ioan Gabriel Luca (foto), care va interpreta la corn Concertul nr. 1 pentru corn.

              Dirijor: Andreea Barizza, Italia.

              Cum despre cunoscutul dirijor am scris într-o ediţie trecută, astăzi vi-l prezentăm pe cornistul Ioan Gabriel Luca.

              S-a născut în anul 1977 la Dorohoi. De la vârsta de şase ani studiază vioara, iar de la 12 ani începe studiul cornului sub îndrumarea profesorului Neculai Musteaţă, la Liceul “Octav Băncilă” din Iaşi. Calităţile sale interpretative sunt recunoscute repede la nivel naţional: câştigă premiul I la şase ediţii consecutive ale Olimpiadei Naţionale de Muzică, din 1990 până în 1996, performanţe cărora adaugă, în aceeaşi perioadă, premii I la concursurile de interpretare de la Ploieşti (1992), Iaşi (1992, 1993, 1996), Constanţa (1994), Baia Mare (1995).

              În 1996 obţine Premiul I la Concursul Internaţional Jeunesses Musicales. Ioan Gabriel Luca a absolvit în 2001 Universitatea de Muzică din Bucureşti, la clasa prof. Nicolae Lipoczi, corn solo.
              Din 1997 este membru al Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti, iar din 1999 este şef partidă corn. Împreună cu orchestra Filarmonicii “George Enescu” a participat la numeroase turnee internaţionale de mare succes în Europa şi Asia.

              Între timp îşi continuă şi activitatea solistică. Este membru al formaţiilor Athenaeum Brass Quintet, cvintetului “George Enescu”, Romanian Brass, cu care a susţinut concerte în ţară şi străinătate şi a realizat înregistrări. Este membru al Orchestrei Internazionale d’Italia. În anul 2004, Ioan Gabriel Luca este distins de către Preşedintele României cu Medalia Meritul Cultural clasa II-a.
              Din 2007 este profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

              Să-l aducem pe Mihai Viteazul în Bacău!

              Răzvan Bibire

              Dacă tot le-a luat Dumnezeu mințile edililor din Oradea, care l-au dat jos de pe soclu pe Mihai Viteazul ca să-l urce în locul său pe regele Ferdinand, poate ar trebui ca noi, moldovenii, să luăm inițiativa și să cerem statuia voievodului întregitor.

              Dacă orădenii tot n-au ce face cu Mihai Vodă și consideră că un Hohenzolern e mai valoros decât Întâiul Întregitor, nu văd de ce băcăuanii nu ar cere măcar cu împrumut pe 100 de ani statuia marelui domnitor. Și să nu aud că Mihai Viteazul nu are legătură cu Bacăul. Are!

              La 8/9 mai 1600 armatele sale, intrate prin pasul Oituz în Moldova, înving la Bacău oastea trimisă de domnitorul Ieremia Movilă, pentru ca la 1 iunie, la Iași , după cum ne spune Nicolae Iorga, boierii moldoveni să fie puși să jure în numele cârmuitorului celui nou. Mihai Viteazul devenea „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”.

              Deci, legătura cu Bacăul există, chiar una destul de puternică în termenii istorici ai primei Uniri. Mai rămâne ca autoritățile să facă solicitarea formală pentru a obține împrumutul statuii. Care ar putea fi amplasată ori în sensul giratoriu de la Autogară, ca să fie în linie cu statuia lui Ștefan cel Mare, ori, poate mai bine, la Policlinica Veche, în intersecția de la „Ciupercuțe”.

              Costurile ar fi nesemnificative: un soclu de beton placat cu marmură, nu prea înalt, și multă bunăvoință. O asemenea solicitare e neapărat necesară într-o vreme în care există atâtea forțe care încearcă să ne dezbine. Gestul edililor din Oradea este absolut de neiertat; așa ceva nu se face.

              Simbolistic, Mihai Viteazul este mai puternic decât Ferdinand. A-l da jos pe voievodul Mihai este un gest cu o semnificație mult mai puternică decât amplasarea în locul său a lui Ferdinand. Mesajul care se transmite este mult mai tragic, e un semn că Ardealul renunta la o parte din istorie.

              Din Oradea au mai fost date jos două statui: cea a lui Emanuel Gojdu și statuia Independenței. Ambele au fost demolate de același primar, cu promisiunea că vor fi relocate, fără să se mai știe nimic de ele.

              Să nu uităm că la Arad a fost reamplasat monumentul celor 13 generali maghiari executați de trupele imperiale, generali care s-au aflat în fruntea armatelor revoluționare care au ucis 40.000 de români, după ce au trecut prin foc și sabie 300 de sate.

              Monumentul fusese demolat chiar de regele Ferdinand în 1925, din cauza acțiunilor iredentiste maghiare.

              Iar la Cluj se cere aproape pe față mutarea statuii lui Avram Iancu.

              Așa că trebuie să transmitem un semnal!

              Aduceți-l pe Mihai Viteazul în Bacău!

              Bărbat reținut pentru că ar fi violat o bătrână de 84 de ani

                Un bărbat de 43 de ani din comuna băcăuană Rachitoasa a fost reținut pentru 24 de ore de polițiști.

                El este acuzat că în noaptea de 13/14 mai a.c. a intrat în casa unei bătrâne de 84 de ani și ar fi violat-o.

                Bărbatul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de violare de domiciliu și viol și urmează să fie prezentat procurorilor pentru a se propune arestarea sa preventivă.

                Dragoș Benea și Tudor Ciuhodaru, împreună, pentru Bacău

                  Moldova va fi reprezentată în Parlamentul European de doi social-democrați: dr. Tudor Ciuhodaru, deputat de Iași, și Dragoș Benea, senator de Bacău și președinte al județenei PSD. Cel dintâi se consideră și băcăuan deoarece a locuit în urbea noastră până la 18 ani, fiind fiul a doi cunoscuți medici.

                  Miercuri, la invitația lui Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru a vizitat Spitalul Județean de Urgență (SJU), mai exact Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), care va beneficia de o importantă investiție finanțată din fonduri europene: extinderea secției și construirea unui heliport.

                  Acesta va mări considerabil șansele de supraviețuire ale bolnavilor care, aflați în stare gravă, trebuie transportanți la o clinică universitară. Oaspetele a fost condus pe acoperișul clădirii UPU, unde Adrian Popa, managerul SJU Bacău, a descris modificările care vor fi făcute, viitoarele circuitele funcționale, heliportul, „cu platforma care va fi inovativă pentru România”, a dat date despre proiectant, costuri și durată. Pe scurt, investiția va costa 3 milioane de euro și va dura cel mult doi ani.

                  „Vorbim de o unitate de primiri urgențe cu 82.000 de prezentări pe an”, a explicat Adrian Popa. Detaliind, în 2018 s-au prezentat la Urgențe 55.700 de adulți și 19.200 de copii, din care 18.300 au fost internați, iar de la 1 ianuarie 2019, 28.700 de pacienți, din care 6.400 au fost internați. Cosmin Necula, primarul Bacăului, a explicat ce se va întâmpla cu parcarea din fața UPU Pediatrie, care va fi realizată în parteneriat cu Consiliul Județean și va fluidiza circulația spre și între secții.

                  Doi europarlamentari = o garanție

                  Tudor Ciuhodaru a apreciat faptul că Primăria Bacău și Consiliul Județean lucrează în echipă și realizează lucruri bune pentru sănătatea băcăuanilor: „Faptul că vor fi doi reprezentanți în Parlamentul European care au mare legătură cu acest oraș înseamnă un plus de garanție că în această zonă lucrurile o vor lua în direcția favorabilă.” Deputatul a mărturisit că, marți, proiectul său de suflet, Spitalul Regional de Urgență Iași, cu care se va colabora de-a lungul timpului, a primit deja indicatorii tehnico-economici și intră în linie directă de finanțare pe Comisia Europeană.

                  „Oricine poate constata că în acest mandat s-au întâmplat lucruri remarcabile în sănătatea din România, a afirmat Tudor Ciuhodaru. În primul rând pot să vorbesc de cel mai mare buget al Sănătății din istoria României, este un buget care nu a mai fost niciodată, apoi vorbesc despre condițiile de salarizare. Sunt puține țări din lumea aceasta care pot spune că salariile medicilor, și am insistat pentru asta, sunt mai mari decât salariile demnitarilor.

                  Asta arată că avem niște politici de sănătate centrate în așa fel încât fiecare român să aibă asistența medicală de care are nevoie, atunci când are nevoie și acolo unde are nevoie, iar eforturile pe care le faceți aici sunt exact unde este nevoie.” Datorită lor, a adăugat deputatul de Iași, băcăuanii nu vor mai fi nevoiți să se ducă sau să fie plimbați sute de kilometri până la alte spitale.

                  Bacăul, în Mecanismul de protecție civilă

                  Dr. Ciuhodaru a mai vorbit și despre alte realizări ale acestui mandat: deschiderea Institutului Cantacuzino, care va produce primele vaccinuri românești în doi ani, despre gărzi și pensionarea celor care lucrează în condiții grele, programele naționale pentru hepatită, cancer, diabet și sumele alocate de Guvern acestora. „Esența a ceea ce vă spun astăzi este că vrem să fim tratați în România – la Bacău, la Iași, la Neamț, la Suceava – la fel ca în Bruxelles, iar aceste eforturi pe care le vedem astăzi, lucruri bune făcute de administrația băcăuană, pe care le-am făcut și noi în Parlamentul României, să fie continuate la nivel european”, a spus dr. Ciuhodaru.

                  El a mărturist că este cel mai aprig urmăritor al ministrului Sănătății și că nu-și slăbește partenerii când e vorba de realizarea proiectelor. Nu degeaba i s-a spus Duracell. „Vreau să fac astăzi un pact cu domnul Benea și colega mea (dr. Bilbor, n.r.). Știți că există, la nivel european, Mecanismul de protecție civilă pe care ar trebui să-l dezvoltăm deoarece înseamnă noi facilități medicale, noi implementări de tehnologie. Vă garantez că Bacăul va fi unul dintre orașele care vor beneficia de acest program, Mecanismul de protecție civilă, în așa fel încât, dacă apare o situație care nu poate fi gestionată la nivel local, o situație de criză, să poată fi rezolvată la nivel european”, a promis dr. Ciuhodaru.

                  În Sănătate, s-au făcut și se vor face investiții

                  Dragoș Benea a recunoscut că vizita are legătură cu campania pentru Parlamentul European și că a folosit acest prilej pentru a-l invita pe Tudor Ciuhodaru în Bacău, ca să-și amintească de „clipele petrecute în jurul și pe acoperișul spitalului, unde urmărea meciurile Campionatului Mondial din 1982 sau 1986”.

                  Dragoș Benea și-a amintit de anul 2010, când CJ Bacău era al doilea după Cluj în topul investițiilor din Sănătate, ceea ce nu împiedicat Guvernul Boc să taie paturi din SJU. „Între timp, s-au făcut investiții importante și se vor mai face”, a spus Dragoș Benea și a trecut în revistă investițiile mai recente: accesul la Urgențe Pediatrie, „dorința tuturor de finalizarea a Spitalului Municipal”, lucrările de modernizare a Spitalului Vechi, care vor începe în zilele următoare, sau modernizarea secției Radioterapie, care se extinde acum cu un al doilea buncăr.

                  „Întotdeauna, sănătatea a fost o prioritate pentru Consiliul Județean și Primăria Bacău, pentru PSD, care a luat niște măsuri importante în salarizarea medicilor și a asistenților, dar din păcate indicele de satisfacție al pacienților nu este încă la cotele pe care ni le dorim și toți trebuie să avem eforturi conjugate, de la portar la managerul spitalului, corp medical, corp asistenți, personal de îngrijire…

                  Toți trebuie să știm că oamenii nu vin de plăcere, vin din necaz la spital și raportarea la pacient, la cetățean trebuie să fie una optimă, altfel toate aceste investiții făcute din fonduri europene, din fonduri naționale și de la bugetul local nu-și vor atinge țintele”, a avertizat Dragoș Benea. Senatorul a precizat că își dorește ca, după 1 iunie, să fie împreună cu Tudor Ciuhodaru în Parlamentul European și să susțină proiectele importante ale Moldovei și ale județului Bacău deoarece, de-a lungul timpului, nimeni nu a avut grija Moldovei.

                  Binele și Răul, determinate politic!

                  „Nu fac deloc abstracție de momentul în care ne aflăm, suntem în campanie, dar oamenii trebuie să știe că tot ce se întâmplă bine sau rău în viața lor se întâmplă datorită unor decizii sau indecizii de natură politică, a declarat Dragoș Benea. Trebuie să ne asumă și deciziile bune, și acele momente de ezitare. Deocamdată, în zona Sănătății, în județul și în municipiul Bacău, veștile sunt bune chiar dacă, paradoxal, acest șantier abandonat din 2014-2015 privind Spitalul Municipal creează un disconfort major tuturor. Sperăm să ieșim cât mai repede din această zonă de disconfort astfel încât totul să se închege aici, în curtea Spitalului județean de Urgență «Sfânta Maria».”

                  Următoarea oprire a fost la Unitatea de Primiri Urgențe a Secției de Pediatrie, care i-a plăcut foarte mult doctorului Tudor Ciuhodaru. Ziariștii au pus întrebări privind obiectivele comune, buna comunicare și procedurile privind accesarea fondurilor europene. Cei doi parlamentari au promis că vor lupta pentru simplificarea legislației și a procedurilor. Iar pentru că veni vorba despre Corina Crețu, Dragoș Benea a amintit, în final, că în Regiunea Nord-Est s-au decontat peste 500 de milioane de euro în exercițiul financiar 2007-2016, ceea ce desființează opinia unora că doar cei din vestul țării știu să atragă fonduri.

                  Românii cumpără mai multe abonamente TV și vorbesc mai puțin la telefon

                  „Numărul de abonaţi la servicii TV a continuat să crească, astfel că s-a ajuns la 7,64 milioane de abonaţi. Traficul naţional în reţelele de telefonie e în uşoară scădere, însă traficul în roaming creşte ca urmare a beneficiilor aduse de Roam like at home. Am putea concluziona că telefonia singură nu ne mai poate asigura nevoile de comunicare, utilizăm tot mai multe şi variate mijloace, precum aplicaţiile şi reţelele sociale”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele ANCOM.

                  Retransmisie TV

                  La finalul anului 2018 s-a înregistrat o creştere de 3% a numărului de abonaţi la servicii de retransmisie TV furnizate contra-cost, numărul total de utilizatori ajungând la 7,64 de milioane. Tendinţa înregistrată în anii precedenţi a continuat şi în 2018, unii abonaţi au trecut de la satelit – DTH (-5%) la cablu (+6%) sau IPTV (+13%).

                  Având în vedere că, de regulă, persoanele fizice achiziţionează unele servicii per locuinţă (retransmisie TV, internet fix, telefonie fixă), un alt indicator prin care se poate exprima rata de penetrare a acestora este rata de penetrare la 100 locuinţe. Conform datelor oficiale, în România există în prezent aproximativ 7,5 milioane de gospodării, comparativ cu 9 milioane de locuinţe, astfel că, în timp ce rata de penetrare la 100 gospodării pentru serviciile de retransmisie TV a fost de 102%, cea calculată la 100 locuinţe a fost de 85%. Rata de penetrare la 100 gospodării a fost de 106% în mediul urban şi de 97% în mediul rural, iar cea calculată la 100 locuinţe a fost de 91% în mediul urban şi de 77% în mediul rural.

                  Anul trecut, în mediul urban, serviciile TV erau recepționate îndeosebi prin rețele de cablu (83% dintre abonați), în timp ce în mediul rural erau utilizate, aproape în egală măsură, rețelele satelit de tip DTH (50%) și cele de cablu (49%).

                  În funcţie de numărul de abonaţi de la sfârşitul anului 2018, liderul pieţei de servicii TV avea o cotă de piaţă de 49%, principalul competitor 19%, ceilalți furnizori însumând 32%.

                  Evoluția telefoniei mobile

                  La sfârșitul anului 2018, în România erau 22,7 milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă, înregistrând o ușoară creștere de 1%. Dintre aceștia, 12,7 milioane, în creştere cu 5%, erau utilizatori pe bază de abonament și 9,9 milioane, în scădere cu 4%, erau utilizatori activi pe bază de cartele preplătite.

                  Traficul total de voce efectuat prin reţelele mobile a scăzut uşor în 2018 (-1%), până la 68 de miliarde minute. Media lunară a traficului de telefonie mobilă efectuat de un locuitor pe parcursul anului 2018 a fost de 4 ore şi 49 minute şi de 57 SMS trimise.

                  Ca urmare a aplicării Regulamentului de roaming, se intensifică, în schimb, utilizarea serviciilor în roaming. Traficul de apeluri efectuate în roaming a crescut cu 58% față de 2017, cel de apeluri primite cu 28%, cel de SMS cu 23%, cea mai mare creştere, de 149%, fiind înregistrată de traficul de date/internet.

                  În funcție de numărul de cartele SIM active la sfârșitul anului, liderul pieţei avea o cotă de piață de 39%, principalul competitor 30%, ceilalți furnizori însumând 31%.

                  Evoluția telefoniei fixe

                  Piața serviciilor de telefonie fixă continuă să înregistreze scăderi atât din punct de vedere al numărului de linii de acces (-6%, până la 3,66 milioane), cât și din cel al traficului (-17%, până la 2,3 miliarde minute).

                  Ca urmare a acestor evoluţii, media lunară a traficului de telefonie fixă efectuat de către un locuitor a ajuns la numai 10 minute în 2018, în scădere cu 17% faţă de cea din 2017.

                  În funcție de numărul de abonați de la sfârșitul anului 2018, liderul pieței avea o cotă de piață de 43%, principalul competitor 36%, ceilalţi furnizori însumând 21%.

                  Raportul de date statistice

                  Raportul de date statistice privind piața de comunicații electronice din România pentru anul 2018 este realizat de ANCOM pe baza datelor statistice raportate semestrial de furnizorii care au obligația de a transmite către ANCOM valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii conform Deciziei nr. 333/2013 și va fi disponibil în curând.

                  Acţiune a poliţiştilor băcăuani pentru prevenirea şi combaterea faptelor de braconaj piscicol

                    La data de 14 mai a.c., polițiștii din cadrul Secţiei 5 Poliţie Rurală Răcăciuni au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de braconaj piscicol, a transportului si comercializării ilegale a peştelui.

                    Polițiștii din mediul rural au acționat pe raza comunei Răcăciuni, pe albia râului Siret, precum și pe principalele drumuri și căi de comunicații.

                    Cu ocazia activităţilor desfăşurate a fost identificată cantitatea de 76 de kg de peşte, de diferite specii, fără documente de provenienţă, precum şi 4 plase de tip monofilament, în lungime de aproximativ 300 de metri, care au fost ridicate în vederea confiscării.

                    Poliţiştii au întocmit trei dosare penale în care continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.64 din O.U.G. 23/2008.

                    Poliţiştii au depistat în trafic, pe DJ 252E, un autoturism condus de un tânăr de 30 de ani, din comuna Răcăciuni.
                    În urma controlului autoturismului efectuat de poliţişti a fost identificată cantitatea de 20 de kg de peşte, speciile crap şi caras, pentru care nu conducătorul auto nu deţinea documente legale.

                    Totodată, poliţiştii au identificat un atelaj hipo condus de un bărbat de 33 de ani, din comuna Orbeni, în care se afla un sac de rafie ce conţinea 53 de kg de peşte, speciile caras, crap şi plătică.

                    De asemenea, pe albia râului Siret, poliţiştii au depistat în flagrant, trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 47 de ani, toţi din comuna Pânceşti, având asupra lor un sac de rafie în care se aflau 3 kg de peşte, specia caras, pentru care nu deţineau documente legale.

                    Cantitatea totală de 76 de kg de peşte a fost ridicată în vederea confiscării.

                    Cercetat de poliţişti după ce ar fi prezentat un permis de conducere fals

                      Poliția în acțiune

                      La data de 14 mai a.c., poliţişti din cadrul Biroului Rutier Oneşti au depistat în trafic, pe strada Calea Scutarului din localitate, un autoturism condus de către un bărbat de 52 de ani, din comuna Caşin.

                      Acesta a prezentat poliţiştilor un permis de conducere ce conţinea înscrisuri în limba maghiară, iar din verificările efectuate s-a stabilit că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

                      În cauză, poliţiştii au demarat o anchetă sub aspectul comiterii infracţiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană fără permis de conducere, complicitate la fals material în înscrisuri şi uz de fals.

                      O femeie a murit intoxicată cu fumul de la oala uitată pe aragaz

                        O femeie de 50 de ani din Bacău a murit, marți seară, după ce a inhalat fum în propria locuință din cartierul Izvoare.

                        Conform ISU Bacău, în urmă efectuării primului ajutor, victima nu a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarată decedată de către echipajul cu medic de la Serviciul Județean de Ambulanță.

                        Fumul a fost provocat de o oală cu mâncare uitată pe aragaz.

                        Mecanicul de locomotivă oprește și mută șoferul oprit aproape de linie

                          Pentru că un şofer a ignorat semnalele luminoase şi sonore la o barieră din oraş, mecanicul de locomotivă a oprit trenul, a coborât şi i-a cerut bărbatului să mute maşina pentru că garnitura să poată trece în siguranţă, informează ProTV.

                          FOTO: Alexander Antony
                          FOTO: Alexander Antony

                          Şoferul neatent se apropiase prea mult de linia ferată şi bariera a coborât chiar pe maşina lui.

                          Poliţiştii încearcă acum să îl identifice pe conducătorul auto. El poate rămâne fără permisul de conducere pentru trei luni.

                          ULTIMELE ȘTIRI