miercuri, 17 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2188

Comercianții străini investesc un milion de euro în Magazinul „Luceafărul”

    Simbol arhitectural al municipiului Bacău, Magazinul Luceafărul, redeschis acum mai bine de un an și jumătate, recapătă strălucirea comercială de care s-a bucurat decenii întregi.
    Lanțul de magazine care funcționează sub brandul „ASIA SHOPPING CITY”, aflat și el de 15 ani în țara noastră, deschide marți, 2 aprilie, a opta sa unitate din România în Bacău.
    Noul magazin este amplasat pe 2.000 mp în Complexul comercial Luceafărul, pe 500 mp la parter și pe tot etajul întâi al acestuia. Investiția este de circa un milion de euro și creează 25 de noi locuri de muncă.

    Noul magazin se detașează prin ținută, prin investiție și prin suprafața comercială, dar și prin varietatea de mărfuri. La Asia Shopping City poți găsi, practic tot ce ani nevoie pentru gospodărie. În magazin poți intra direct din stradă și poți circula ușor printre raioane și rafturile cu mărfuri, de la parter la etajul întâi, inclusiv cu scara rulantă, poți intra și în celelalte magazine de la parterul sau de la etajul al doilea al complexului comercial. Iar în spatele complexului comercial există o parcare deschisă special pentru clienții magazinului.

    Administratorul magazinului Luceafărul intenționează să pună în valoare și spațiul de la subsol, eventual pentru deschiderea unui magazin alimentar (cum a mai fost acolo), astfel încât oferta de produse pentru orice client al Complexului Luceafărul va fi cu atât mai bogată și completă.

    O lume într-un singur magazin

    Am avut șansa să vizitez magazinul chiar în timpul amenajării lui, când era montat mobilierul nou, specific fiecărui raion, și erau aranjate numeroasele sortimente de mărfuri. „Produsele – am aflat atunci de la Florin Pătrașcu, managerul rețelei Asia Shopping City – sunt din diferite țări și zone, precum China, Turcia, Italia, Ungaria și alte țări europene și asiatice. Și numele brandului spune, de fapt, aceasta. Iar calitatea mărfurilor este garantată”. Am văzut etalate confecții de damă, de bărbați și copii, marochinărie, încălțăminte, obiecte de uz menajer și gospodăresc, covoare, produse electrice și electronice, birotică etc.

    Sistemul de shopping este cu autoservire la Asia Shopping City, iar plata se face la casele de marcat de la ieșire amplasate și la parter și la etaj.
    O lume întreagă într-un singur magazin, la prețuri avantajoase. O parte a ei se poate vedea și în imaginile alăturate.

    Ce putem cumpăra la ASIA SHOOPNIG CITY

    Încălțăminte de casă pentru femei/bărbați/copii;
    • încălțăminte pentru femei/bărbați/copii;
    • îmbrăcăminte pentru copii;
    • îmbrăcăminte pentru bărbați (sacouri, blugi, tricouri, hanorace, trening);
    • îmbrăcăminte pentru femei (rochii de seară/de zi, ținute office, blugi, cămăși, salopete etc.);
    • genți David Jones, ghiozdane trendy;
    • curele pentru bărbați/femei;
    • articole de bucătărie;
    • articole de pescuit;
    • electrice;
    • cosmetice;
    • jucării;
    • rechizite școlare;
    • articole de casă.

    „Avem în România un lanț de magazine pe traseul București-Nordul Moldovei, în București, Botoșani, Hârlău, Iași, Piatra Neamț, Pașcani, Buzău și acum în Bacău, nici unul mai mic de 1.000 de metri. Toate magazinele au fost amenajate de la zero, iar unele chiar au fost construite de noi. Sistemul de vânzare este tip autoservire”.
    Florin Pătrașcu, managerul rețelei Asia Shopping City

    „Pentru a fi atractiv pe piață trebuie să vii cu o ofertă largă, bogată. Se poate face într-un magazin foarte mare, precum Asia Shopping City. Practic, în acest magazin găsești tot ce ai nevoie pentru tine, pentru familia și casa ta. Un singur chiriaș într-un asemenea spațiu este un avantaj pentru noi. Iar oferta lui este modulată.”
    Vasile Chițac, acționarul majoritar al societății Luceafărul

    Propuneri de întrebare pentru referendum

    Răzvan Bibire

    Pentru că suntem în plin absurdistan, pregătindu-ne pentru un referendum căruia nu i s-a stabilit încă nici tema, că de întrebare nici nu poate fi vorba, îmi permit să încerc să propun câteva întrebări care ar putea fi incluse pe buletinul de vot al viitoarei consultări populare. Dacă va fi vreuna.

    1. Sunteți de acord să fie bine și să nu fie rău? Cu variantele de răspuns „Da”, „Nu știu”, „Cum vreți dvs.”

    2. Sunteți de acord să-mi acordați un nou mandat fără să mai fie nevoie să veniți la alegeri în toamna? Variante de răspuns „Da, cum să nu!”, „Desigur”, „Da, da’ zi-i să nu mai dea, că votez acușica”.

    3. Sunteți de acord ca în condiții excepționale să se suspende Legea gravitației? O singură varianta de răspuns” Desigur, dacă matale crezi că se poate”.

    4. Pentru că activitatea unui șef de stat este extrem de obositoare și solicitantă, sunteți de acord ca săptămâna de lucru a președintelui să aibă doar două zile: sâmbăta și duminica? Fără variante de răspuns, se prezumă că participanții răspund afirmativ.

    5. Sunteți de acord să-mi fie returnată casa din Sibiu și statul să-mi acorde despăgubiri pentru că mi-a luat-o? Răspunsurile nu sunt necesare.

    6. Pentru asigurarea egalității de șanse sunteți de acord la alegeri, PSD-ului să i se taie între 30-60% din voturi iar acestea să se acorde alianței PNL- USR – PLUS, astfel încât să obtină majoritatea în Parlament?

    Ar mai fi câteva dar mă opresc. Sunt absolut sigur că, în cazul în care va fi un referendum, întrebarea care va fi aleasă va întrece oricare dintre propunerile de mai sus.

    Firmele fără case de marcat noi riscă amenzi și suspendarea activității

    Începând cu 1 mai, Fiscul va amenda și va suspenda activitatea companiilor care nu și-au comandat case de marcat cu jurnal electronic. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a anunțat această posibilitate încă de la mijlocul lunii martie.

    „Dacă de la 1 mai 2019 – a comunicat MFP – inspectorii antifraudă vor constata încălcarea obligației de dotare cu noile case de marcat cu jurnal electronic, vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei și vor suspenda activitatea economică în punctul de lucru al operatorului economic, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal și prezentarea dovezii de plată a amenzii”. Excepție fac situațiile în care se constată că operatorul economic a comandat deja necesarul de aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic și a solicitat instalarea acestora.

    Finanțiștii au constatat diferența foarte mare dintre numărul de aparate de marcat înregistrate în sistemul lor informativ și numărul de aparate de marcat puse în funcțiune la contribuabili. În luna martie, comparativ cu luna februarie, a fost înregistrată scăderea cu circa 39% a numărului aparatelor de marcat instalate la contribuabili și cu circa 20% a celor înregistrate de distribuitorii autorizați în sistemul Fiscului.

    Companiile mari și mijlocii ar fi trebuit să-și înlocuiască aparatele până la 1 iunie 2018, în timp ce companiile mici până la 1 august 2018.

    MFP susține că există stocuri de aparate de marcat noi și nu mai sunt semnalate dificultăți legate de lipsa capacității de instalare a unităților de service. Ministerul a emis autorizații de distribuție pentru toate tipurile de aparate de marcat, inclusiv pentru cele destinate activităților economice în care sunt utilizate modele dedicate, respectiv taximetrie, mari retaileri, schimb valutar, comerț cu carburanți (95 modele existente pe piață).

    Ora Pământului în Bacău

      O mulțime de oameni s-a strâns sâmbătă seară în centrul orașului pentru a celebra Ora Pământului.

      Între ei, aproape 100 de elevi membri corurilor a trei licee băcăuane, o trupă de teatru, membrii CRE și foarte mulți bicicliști.

      Astfel, în Piața Tricolorului s-a cântat, s-a făcut pantomimă și…s-au lansat lampione. Despre toate acestea veți afla detalii în ediția de luni, 1 aprilie, a catidianului Deșteptarea.

      „Avea fața de chinez, dar inima lui era inimă de român”

      Redactor: – Am așteptat să treacă o perioadă, după plecarea Dv., pentru a avea răgazul necesar atenuării impactului provocat de tragedia care a avut loc în ziua de 26 ianuarie. Am discutat în cele câteva zile pe care le-ați petrecut în București și am stabilit să ne povestiți mai multe despre Yuguo după revenirea Dv. în țară. Mai întâi, cunoașteți ce anume a determinat pasiunea fiului Dv. pentru România?

      Dna Cai Qing: – De la vârsta de 10 ani a avut un interes deosebit pentru țările Europei de Est. A citit multe cărți din literatura acestor țări: Polonia, Ungaria, Cehia, România. În China este un redactor și autor totodată, domnul Gao Xing (n. trad.: Gao Xing este un renumit românolog chinez, redactor-șef al revistei „Literatura universală”). El a scris o serie de volume sub titlul „Cartea albastră a Europei de Est”. În această lucrare amplă sunt și o serie de cărți românești. I-am spus băiatului că în timpul copilăriei mele mi-au plăcut foarte mult filmele românești: „Trandafirul galben”, „Zile fierbinți”, „Explozia” etc. Am văzut foarte multe filme şi i-am spus că am apreciat subiectele, peisajele, dar și arta cinematografică. Apoi trebuie să-ți transmit că avem o emisiune foarte populară în China, iar realizatoarea ei a petrecut 16 zile în România. La întoarcerea în țară, oamenii au întrebat-o de ce a stat atât de mult timp în România, iar ea a răspuns: „Am pentru această țară un sentiment deosebit. Sunt mândră că am fost în România. Această țară înțelege și apreciază foarte bine literatura şi are o cultură foarte bogată. Românii sunt foarte ospitalieri și iubesc cultura, îndeosebi literatura”. Băiatul meu a început anul trecut să scrie o serie de articole, unele având ca subiect România, precum „Cele trei culori ale României”. În camera lui de-acasă a așezat drapelul României, iar în timp ce își făcea temele cânta, deseori, muzica imnului României. Și eu am învățat-o, ascultați… (Cântă prima strofă.) Încă de la 14 ani asculta imnul României. Avea o caracteristică: odată ce iubea ceva, transforma acel ceva în pasiune elaborată. În ziua în care v-am expediat fotografii din telefonul său, am descoperit una în care se observa drapelul României în camera sa de cămin. Am pus acest drapel, în aceeași poziție, în camera lui de acasă. El a pus drapele ale României, de diferite dimensiuni, atât în cameră, cât și în exterior. Și acasă avea 3-4 steaguri. Dragostea lui era mai mare chiar decât mi-am imaginat. Inima lui, cred eu, căuta inima de român.

      Redactor: – El și-a dorit foarte mult să ajungă în România înainte de data de 1 Decembrie. A aplicat pentru câteva universități din România, iar din Bacău a primit răspunsul că poate veni în lunile octombrie-noiembrie.

      Dna Cai Qing: – Așa este, iar noi l-am aprobat în totalitate. Am dorit ceea ce și-a dorit el. Cu toate acestea, nu știam dacă va putea pleca în 2018. Dar încă din luna ianuarie a făcut un desen, o schiță: „România – 100 de ani”, pe care a așezat-o în camera lui și spunea că dorința fierbinte este de a ajunge la timp în România pentru a participa la istoricul eveniment al sărbătoririi Centenarului. Și tot de atunci a început să-și pregătească plecarea. A găsit un volum cu poezii scrise de Eminescu, publicat în anii ʼ80, și, după ce l-a citit, a fost fascinat de acesta; îl categorisea ca fiind Li Bai al românilor, o personalitate extraordinară. El chiar considera că se aseamănă cu Eminescu. I-a scris domnului Constantin Lupeanu, directorul Centrului Cultural Român din Beijing, că dorește să traducă, din limba engleză în chineză, gratuit, poeziile lui Eminescu, pentru ca tot mai mulți chinezi să le poată citi.

      Redactor: – A fost martor al activităților organizate la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie. V-a vorbit despre acestea? Care au fost impresiile sale?

      Dna Cai Qing: – Noi am vorbit permanent cu el în toată perioada petrecută în România, ne trimitea fotografii. Înainte de a pleca la Alba Iulia ne-a spus că este foarte emoționat, nici nu putea dormi. Ne-a spus că este fericit că, în cele din urmă, a reușit să fie prezent la acest moment excepțional. Ne-a spus că pe tot drumul până la Alba Iulia, în tren (n. red.: 30 noiembrie), a cântat imnul României. A vorbit cu veterani, cu oameni veniți din diferite zone, și toți l-au primit cu brațele deschise, a fost foarte bine-venit. Când a ajuns la Alba Iulia, a mers împreună cu noile sale cunoștințe în centrul orașului, iar seara, împreună cu noi prieteni din Constanța, a servit masa, a băut vin fiert și a cântat. Mi-a spus că în acea noapte a dormit numai două ore; au discutat despre tot felul de subiecte, despre istoria României; a fost foarte emoționat. În acele două ore mi-a dat telefon și mi-a spus: „Mama, eu voi participa la marea paradă. Ei (n. red.: prietenii din Constanța) sunt de acord să mergem împreună. Voi fi cu ei, în mijlocul mulțimii”.

      Redactor: – În scurtul timp petrecut în România a învățat foarte multe. Nu s-a ferit să vorbească cu oameni din Bacău, chiar dacă abia începuse să învețe limba română.

      Dna Cai Qing: – Da. Mi-a spus că iubește oamenii de acolo, eu nu știam din ce motiv. Mi-a mărturisit că foarte devreme, acasă fiind, și-a ales un supranume, Dragonul Carpaților, și acum, în cele din urmă, a reușit să ajungă în zona Carpaților. A spus: „M-am întors acasă. Vorbesc cu elevi, cu studenți, cu toți oamenii din jurul meu, cu cerșetori, cu vânzătorii din piață. Toți sunt foarte buni cu mine. Mai ales profesorii mei. Nu știu cum, dar în fiecare zi simt bucurie. Vreau să scriu o carte despre Bacău, s-o scriu în chineză pentru ca și chinezii să afle despre acest oraș și despre oamenii lui”. Spunea că acel loc este casa lui. Chiar dacă era singur, în sufletul său se considera foarte împlinit. Un oraș atât de mic, dar plin de cultură, de activități culturale, cu acțiuni dedicate lui Eminescu. Mi-a spus că sunt foarte mulți oameni și situații interesante. Și nu numai: a fost singur la Brașov. Mi-a spus că și acolo sunt oameni deosebiți și foarte ospitalieri. „Eu cu adevărat sunt acasă”, așa mi-a vorbit.

      Redactor: – A ajutat şi oameni săraci.

      Dna Cai Qing: – Mi-a mai spus că mulți tineri au plecat din Bacău. „Și eu sunt tânăr. Mi-am făcut prieteni români. Ei mi-au spus să-i ajut, să facem ceva împreună. Aș fi foarte bucuros să putem realiza ceva. Mă pot angaja să fac unele lucruri pentru Bacău.” Mi-a spus că multe fabrici din Bacău au fost închise, mulți oameni au plecat, mulți sunt șomeri. El nu putea fi indiferent față de oamenii din jurul său. A văzut și oameni sărmani. El era elev, nu avea salariu, nici nu cheltuia prea mult, pentru că se gândea la noi; se temea că ne-ar putea crea greutăți. Cu toate acestea, într-o zi de luni, la prânz, a văzut un cerșetor, apoi încă unul care se afla într-o condiție destul de proastă. Împreună cu primul cerșetor a chemat o ambulanță pentru a-l trimite la spital pe cel de-al doilea. I s-a părut că primul cerșetor era un om bun și i-a dat 75 de lei. Mi-a spus că erau banii pentru mâncarea pe trei zile, dar a fost bucuros că a putut ajuta. Deseori întâlnea cerșetori, le dădea câte 2-3 lei, iar dacă nu avea bani la el, era mâhnit că nu putea ajuta. Într-o altă zi, în apropierea căminului său a întâlnit un părinte care i-a cerut 5 lei; familia sa locuia acolo. El nu avea bani, numai cardul, și a fost trist din acest motiv. Mi-a povestit acest lucru și mi-a spus că de Crăciun trebuie să viziteze acea familie. A cumpărat lapte, carne și pâine și în seara de Crăciun a mers în casa acelei familii. Chiar dacă nu avea prea mulți bani, dorea să-i ajute. Spunea că el poate să mănânce mai puțin și să le ofere lor ceva alimente. După acea vizită, unul dintre membrii familiei l-a întâlnit pe stradă şi i-a spus: „Îți mulțumim, chinezule! Îți mulțumim pentru ajutorul dat unor români!” Yuguo, în sinea lui, a gândit că a făcut o faptă foarte bună. Era hotărât să continue studiile la Bacău, inclusiv masteratul. Apoi, pentru doctorat, ar fi trebuit să meargă la Iași, Timișoara sau Cluj, dar mi-a spus că indiferent de orașul în care va ajunge, viitorul său este în România.

      Redactor: – În foarte scurt timp a învățat limba română; desigur, în propoziții simple, dar se putea face înțeles. A dorit să învețe foarte repede și foarte bine limba pentru a înțelege cât mai mult România, în diverse domenii. A vizitat muzee, a participat la activități culturale.

      Dna Cai Qing: – Yuguo a aflat că România are o istorie îndelungată, are foarte multe muzee. Despre Bacău mi-a vorbit încă din 6 decembrie: mi-a transmis că sunt trei muzee, două parcuri și urma să le viziteze. Apoi, în funcție de timp, urma să ajungă și în alte orașe. Dorea să viziteze multe muzee, să facă fotografii și să le posteze pe site-uri din China, să le prezinte chinezilor. În telefonul lui am descoperit foarte multe fotografii, din nefericire doar o mică parte din tot ceea ce ar fi dorit să facă….

      Redactor: – În afară de studiu, ce planuri de viitor avea?

      Dna Cai Qing: – Obiectivul său principal era studierea literaturii române. Doi mari poeți români erau din Bacău, iar poeziile acestora nu sunt traduse în limba chineză. După ce ar fi învățat foarte bine limba română, dorea să traducă, pe lângă poeziile lui Eminescu, operele acestor doi mari poeți: Bacovia și Alecsandri. Aceasta era prima, principala sa dorință. În al doilea rând, dorea să prezinte cât mai multor chinezi Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (n. trad.: în Bacău există încă o universitate, privată, cu numele lui George Bacovia), pentru ca tot mai mulți studenți chinezi să studieze aici. El dorea ca Universitatea lui să devină una de top, dorea să învețe foarte bine pentru ca Universitatea să fie mândră de Yuguo, și el, la rândul său, să fie mândru de această universitate. Era visul său. Următoarea sa dorință era în domeniul politicului. Ar fi dorit, de asemenea, să contribuie la armonizarea relațiilor dintre popoarele român și maghiar, să facă interviuri cu cetățeni români și maghiari, să scrie o carte. Mi-a spus că în Bacău este o comunitate mică de etnici maghiari, iar aceștia au relații foarte bune cu românii. El considera că trebuie depășite limitele impuse de granițe și de politic, să fie lăsați oamenii obișnuiți să se manifeste și să decidă viitorul acestor relații. Dorea ca în cei patru ani de studii să înțeleagă mai bine cele două națiuni, prin studierea momentelor istorice comune, să scrie o carte pentru promovarea armoniei între ele, pentru a trece peste problemele din trecut. Și tot în domeniul politicului mai avea un vis: acela ca, în timpul vieții sale, să fie martor al revenirii totale și definitive a Moldovei în interiorul granițelor României. Mi-a mărturisit că, dacă va fi posibil, va merge în Moldova să înțeleagă situația de acolo și ceea ce ar putea face cetățenii celor două țări. Acesta era un alt mare vis al său: revenirea Moldovei la România. Revenind la relațiile cu Ungaria, el considera că problemele izvorăsc din lipsa de înțelegere reciprocă. Își dorea să promoveze armonizarea acestor relații din perspectiva unei terțe părți, și aceasta în beneficiul celor două popoare, pentru că s-ar dezvolta comunicarea, comerțul, schimburile la nivel de cetățeni și solidaritatea între cele două guverne.

      Redactor: – Yuguo v-a făcut o propunere de implicare personală în proiectele sale.

      Dna Cai Qing: – Este adevărat. El a iubit mult Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Înainte de a pleca în România, domnul Lupeanu i-a spus că ar putea, de asemenea, să meargă la studii la Iași sau în alt oraș. Yuguo a răspuns că la această problemă se va gândi ulterior. Iar către mine a spus: „Acum, înainte de toate, trebuie să fiu admis la Universitatea din Bacău”. Și apoi, de la Bacău, mi-a făcut o propunere. Știți, în trecut, eu am fost și profesoară de limba chineză pentru studenți străini. Din acest motiv, Yuguo mi-a propus să vin la Bacău și să predau, gratuit, limba chineză. M-am gândit la propunerea lui. Cu toate că am mai pierdut din cunoștințele de limba engleză, pentru copilul meu aș fi făcut acest pas. Urma să mai discutăm, nu știam dacă putem realiza acest proiect. El dorea să facă foarte, foarte multe. Acum, eu vreau să continui unele dintre ideile sale, să mențin supranumele său. Am început să citesc cărți despre România, despre literatura română, iar apoi intenționez să scriu articole, sau poate voi scrie cartea pe care o dorea Yuguo pentru prezentarea, descrierea României.

      Redactor: – Cum a fost sosirea dumneavoastră la Bacău?

      Dna Cai Qing: – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău ne-a primit foarte bine, ne-a ajutat foarte mult. Mulțumim tuturor, dar în special domnului Adrian (n. red: Adrian Apăvăloaei, secretar-șef), pentru că de la sosirea lui Yuguo la Bacău l-a tratat ca pe copilul său, precum și domnului profesor Ioan Dănilă. Toți ne-au sprijinit necondiționat. De asemenea, doamna Ana Vasile, translatoarea care ne-a însoțit.

      Redactor: – Care a fost reacția foștilor colegi, profesori, cunoscuți, după revenirea dumneavoastră la Kunming?

      Dna Cai Qing: – Mai întâi, toți prietenii au simțit o mare părere de rău, au considerat ca fiind o mare tragedie dispariția unei asemenea inimi. În al doilea rând, au spus că este un moment foarte dificil de suportat. În al treilea rând, ei și-au exprimat o nedumerire: cum de a fost posibil ca Yuguo să fie atât de atras, și într-un timp atât de scurt, de această țară necunoscută nouă? Li s-a părut foarte curios de ce a iubit atât de mult România. Eu le-am spus tuturor: „Cu toate că avea fața de chinez, inima lui era inimă de român. El s-a întors la casa lui”. Mulți ne-au întrebat, pe mine și pe tatăl lui, dacă avem regrete pentru că l-am lăsat să plece în România. Noi nu regretăm… (suspine)… nu avem, nu avem niciun regret… Pentru că cea mai mare dorință a părinților în privința copiilor este de a vedea îndeplinite visurile acestora. Chiar dacă aceste aspirații sunt foarte înalte și îndepărtate, noi trebuie să le permitem să pășească pe calea îndeplinirii acestora. Dacă ne temem să urmărim îndeplinirea visurilor, atunci nu vom putea avea nimic. Ca părinți, ne-am exprimat dragostea față de el prin a-i permite să-și materializeze dragostea pentru România. Noi l-am lăsat să aleagă singur.

      Redactor: – Am discutat mult timp, cred că putem încheia aici convorbirea noastră, dacă sunteți de acord.

      Dna Cai Qing: – Domnule Marian, eu vreau să adresez tuturor românilor un singur lucru (suspine)… Vă mulțumesc pentru dragostea arătată fiului meu, pentru tot ce ați făcut pentru fiul meu! Dragostea lui a primit foarte multe atitudini și sentimente reciproce. Suntem mândri pentru aceasta. Noi avem, acum, un sentiment foarte profund: Bacăul este casa lui. Pentru că este în Carpați, pentru că a petrecut 80 de zile foarte fericite în Bacău. Ne spunea în fiecare zi despre oameni, despre păsări, despre școală, despre tot felul de lucruri. Era foarte, foarte bucuros. Mulțumim oamenilor din Bacău, pentru că s-au purtat foarte frumos cu Yuguo! Purtăm în inimă profunda noastră recunoștință pentru tot ceea ce au făcut pentru fiul nostru. Eu, ca și soțul meu, avem aceleași sentimente ca Yuguo: iubim România.
      Dragă Românie, îți dorim să devii tot mai puternică!

      Interviu acordat de doamna Cai Qing, mama cursantului chinez de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Yin Yuguo, postului Radio-România Internațional, Secția Chineză; redactor, Marian Mizdrea – 23.02.2019.

      Moda şi muzica

      Când eşti elegant sau elegantă? În niciun caz atunci când porţi un costum nou sau o rochie nouă. Pentru că eleganţa nu se defineşte prin ceea ce îmbraci, ea însemnând mult mai mult, felul în care te comporţi, cum vorbeşti, gesturile, atitudinea.

      De aceea vorbim despre oameni care au o eleganţă firească, naturală, care vine din interior, efect al educaţiei, al culturii, al unei politeţi a inimii, şi despre ţoape, de ambele genuri, cu lucruri extrem de scumpe, numai de firmă, afişate ostentativ, dar într-o totală lipsă de stil personal. Pentru că eleganţa se defineşte, în primul rând, prin simplitate şi autenticitate, inteligenţă şi bun-gust, dezinvoltură, prin uşurinţa de rezolva lucruri dificile, calitate despre care vorbea şi Paul Valéry, el văzând în eleganţă un seducător joc între rafinament şi naturaleţe. Din nefericire, e un joc pe care-l vedem tot mai rar în zilele noastre, într-o lume extrem de grăbită şi fără memorie. Dezorientată, lipsită de valori, înlocuite acum cu tupeul şi bădărănia.

      Dar eu am nostalgia eleganţei, a uneia fără vârstă, inoxidabile, ţinând de personalitate, expresivitate, de un mod de a vedea lumea, neaparat cu simţul relativului şi cu mult umor. Aşa cum avea, din plin, Karl Lagerfeld care, luna trecută, a plecat din lumea asta. Era poate ultimul dintre marii eleganţi, o figură legendară a modei, supranumit Kaiserul, „regele Midas al taftalelor”, „un Picasso al foarfecii”. Timp de cincizeci de ani a fost stăpânul absolut al regatului modei, dintre care treizeci şi cinci şi i-a petrecut la Casa Chanel, revoluţionând-o.

      Se spune că avea acelaşi spirit jucăuş şi maliţios ca Mademoiselle Coco, acelaşi tip de ironie, că împărtăşea marea ei pasiune pentru lucrurile frumoase, scumpe, preţioase, dar, mai presus de orice, cei doi aveau plăcerea imensă de a sfida codurile prestabilite. L-am admirat întotdeauna pentru vorbele lui de duh, cel mai adesea teribil de sarcastice, necruţătoare cu prostul-gust, cu mediocritatea, cu prostia.

      Verbul lui era sigur şi precis, acţionând ca un laser, decupând categorii, situaţii. Făcea, de pildă, o clară distincţie între eleganţă, naturală, nobilă, şi chic, găsindu-i acestuia o vioiciune şi o latură teatrală căutate, alunecând uşor spre vulgaritate chiar. Mademoiselle Coco nu fusese o elegantă în ochii lui, era doar chic (Maria Callas la fel), pe când, aleg doar un exemplu actual, Caroline de Monaco, prin atitudine şi educaţie, este eleganţa înnăscută.

      Era foarte dur când spunea despre compatrioata lui Marlene Dietrich că, înainte de întâlnirea cu celebrul regizor Sternberg, era „grasă ca o vacă teutonă”. Iar acesta, ca un veritabil Pygmalion, a stilizat-o, a pus-o la slăbit, dându-i o alură sofisticată. Lecţia lui Marlene, în accepţia lui Lagerfeld, a fost că îţi poţi construi ţinuta, desena alura, că silueta este o chestiune de voinţă. Profesor de stil, el însuşi aratând ca un personaj coborât dintr-o poveste, Lagerfeld detesta vulgaritatea, afectarea frizând caricatura, caracteristice modei americane, nu altceva decât chirurgie estetică în viziunea sa.

      Recunoştea însă „abilitatea diabolică” a celor de la Prada, foarte bine poziţionaţi pe trendul „intello-patricien”. În fine, pentru el, moda era ceva făcut din continuitate şi contradicţie, în care trebuie mereu să distrugi pentru a reconstrui, să iubeşti ce-ai detestat şi să deteşti ce ai iubit. „Este ca în muzică, unde miriade de melodii sunt inventate cu foarte puţine note”.

      Cinci ani cu Galeriile KARO: Frumuseţea şi vraja unei rare expoziţii de artă plastică

      Galeria privată de Artă KARO din Bacău a împlinit cinci ani, în ianuarie, de la prima expoziţie. A fost un eveniment privit cu o oarecare neîncredere la început, în condiţiile, se spunea, Bacăul are deja mai multe spaţii de expunere, unele cu ani buni de când au intrat în circuitul expoziţional.

      Timpul însă, tenacitatea şi profesionalismul „omului entuziast până aproape de o inconştienţă frumoasă, Constantin Ţinteanu (galerie, casă, colecţii, rarităţi, arheologie culturală, albume splendide, cărţi etc.) şi, nu în ultimul rând, un slujitor al artei, în general (nu se poate fixa niciunde, e şi sculptor, şi «obiectualist» imaginativ, şi curator, şi deschizător inventiv de drumuri expoziţionale, şi proprietar de galerie şi, amănunt deloc de neluat în seamă, prieten al Grupului PROLOG)” (Florin Toma, Viaţa Românească 1-2/2019), au infirmat scepticismul: Galeriile KARO au devenit punct principal de atracţie pe str. Oituz, acolo unde poţi admira, vizualiza, poţi sta la taifas cu lucrările unora dintre cei mai cunoscuţi artişti plastici din România.

      Nume grele, nume rare pe simeze. Tot acum se împlinesc şi cinci ani de la un experiment, devenit deja tradiţie, însoţită la fiecare ediţie de valoare umană şi artistică – Tabăra de Creaţie de la Mănăstirea Râşca, prima iniţiată, organizată şi finanţată de o galerie privată de artă din Bacău. „Nu are o perioadă fixă în fiecare an, în 2018 a fost în iulie, în 2017 s-a desfăşurat în mai, ceea ce rămâne constantă este participarea, vin la Râşca artişti consacraţi, prieteni ai Galeriilor KARO, membri ai Grupului PROLOG, artişti băcăuani care au onorat galeriile noastre cu prezenţa lor, cu arta lor.

      Ediţia a cincea, s-a desfăşurat între 15 – 25 iulie 2018, o perioadă foarte frumoasă pentru creaţie, cu seri de excepţie în care s-au furişat lin sau zgomotos incursiunile în istoria şi filosofia artelor, poveştile din vremuri apuse dar nu uitate, iar la sfârşit, nu, nu a fost un sfârşit, a fost doar un nou început, am adunat tot în această frumoasă expoziţie, pe care am panotat-o, în premieră, pe două nivele ale instituţiei care se cheamă KARO”, ne-a spus Constantin Ţînteanu, la vernisajul expoziţiei din 28 martie.

      Primul care a deschis calea spre Mănăstirea Râşca a fost pictorul Mihai Sârbulescu, un prieten al Galeriilor KARO, a expus aici mai mulţi ani, după care, anul trecut a venit tot grupul PROLOG, iar anul acesta citiţi şi luaţi aminte: Ilie Boca, Constantin Flondor, Ion Grigore, Ion Grigorescu, Maria Grigorescu, Matei Lăzărescu, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Christian Paraschiv, Horea Paştina, Ştefan Pelmuş, Andrei Rosetti, Mihai Sârbulescu (prezent la toate ediţiile), Valentin Scărlătescu, Constantin Ţînteanu. Premieră absolută, anul acesta expune şi Ioana Ţînteanu, care, din motive de emoţie, nu a fost prezentă la vernisaj. Nu toţi sunt din Grupul PROLOG, are şi Bacăul artiştii lui, îi descoperiţi uşor după…amprenta artistică. Nu toţi au fost la vernisaj, mulţi fiind deja în alte tabere, la alte expoziţii în ţară sau străinătate.

      Au vorbit publicului Ilie Boca, Ion Mihalache, Dumitru Macovei şi Constantin Ţînteanu, autor a cinci sculpturi de excepţie: concepţie, temă, realizare, materiale. Dumitru Macovei a expus câteva lucrări care te ţin ţintuit şi fără cuvinte, dintre care se remarcă Mănăstirea Râşca, o lucrare care rivalizează cu originalul, maestrul Ilie Boca a furat înserările, din care răsar expresive, maiestuoase, calde, bucăţi de frumuseţe patriarhală, din care parcă se aude toaca mănăstirii şi glasul stareţului la slujba de seară. Nu-i rost şi nici spaţiu de întreaga poveste şi nici nu vreau să alung vraja care a cuprins întreaaga galerie şi pe vizitatorii ei, îmi continui bunul obicei de a vă invita la Galeriile KARO. O expoziţie fabuloasă vă aşteaptă doar până pe 15 aprilie.

      Moineștenii marchează, astăzi, „Ora Pământului”

        Unitatea Administrativ Teritorială Moinești organizează în această seară, în piața din centrul municipiului, o manifestare culturală pentru a marca „Ora Pământului” – eveniment internațional care are loc în fiecare an în ultima sâmbătă a lunii martie.

        De la ora 20,10, primarul Valentin Vieru va adresa un salut de bun venit participanților, iar consilierul de mediu Daniela Enea le va vorbi celor de față despre necesitatea și importanța organizării evenimentului „Ora Pământului” la nivel mondial.

        În intervalul orar 20,30 – 21,30 se va stinge iluminatul stradal în tot orașul, timp în care Ansamblul folcloric „Moineșteanca”, dirijat de Marinica Ifrim, și formația „Atom”, condusă de profesorul Cătălin Moței, vor susține un program artistic de cântece și dansuri populare și de muzică folk și rock.

        Astăzi putem economisi, în „Ora Pământului”, un milion kW

          Compania furnizoare de energie electrică inclusiv în județul Bacău E.ON România ne reamintește că sâmbătă, 30 martie, este marcată „Ora Pământului”.

          În întreaga lume, astăzi se vor stinge luminile timp de o oră, într-un gest simbolic menit să atragă atenția asupra nevoii tot mai stringente de protejare a mediului înconjurător. Între orele 20,30 și 21,30 oamenii vor stinge luminile și vor opri aparatura electrică, demonstrând că pot avea un comportament responsabil și că astfel pot contribui, prin economia de energie realizată, la diminuarea impactului activităților zilnice asupra naturii.

          Economia de 1,16 milioane de kilowați oră – spun specialiștii E.ON – ar însemna, de exemplu, producția anuală dintr-o microhidrocentrală de 133 kW putere instalată sau consumul anual al unei comunități de circa 2.200 de locuitori. Pentru comparație, în Germania dacă fiecare om ar participa la această inițiativă s-ar putea economisi aproape 18,2 milioane kWh, ceea ce este de ajuns pentru furnizarea de energie electrică necesară unui orășel de 7.000 de gospodării timp de un an.

          La o zi după Ora Pământului, România va da ceasurile înainte, ca Germania dealtfel, pentru a trece la ora de vară. Ideea a fost aceea de a profita mai mult de lumina zilei, dar această schimbare de oră nu aduce cu sine economii măsurabile la energie. E adevărat că nu mai este nevoie de atât de multă lumină electrică în timpul serilor de vară, dar se consumă mai mult pentru activitățile recreative din fiecare seară.

          „Potenţialul este semnificativ, iar dacă fiecare om din România ar participa la această iniţiativă ar putea fi economisiţi peste 1,16 milioane de kilowaţi oră. Ora Pământului transmite un semnal important referitor la problema risipei de energie şi cred că e bine să fim preocupaţi de acest aspect nu doar o oră pe an, ci tot timpul”,
          Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România

          Patru calificări la etapa națională a olimpiadelor școlare pentru Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare”

            Cele patru eleve calificate la etapa nationala alaturi de prof. Sonia Berza

            Patru eleve de la Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” s-au calificat la etapa naţională a olimpiadelor şcolare: două dintre ele vor reprezinta judeţul la Olimpiada de Ştiinţe socio-umane, organizată la Braşov (22 – 26 aprilie), respectiv Alexandra Diana Gheorghică (clasa a XII-a C) – disciplina Psihologie şi Briana Alexandra Terente (clasa a XII-a C) – disciplina Sociologie, ambele pregătite de prof. Sonia Berza, iar alte două la Olimpiada de Pedagogie – Psihologie de la Timişoara (3 – 5 mai), respectiv Cristina Vânău (clasa X-a B, pregătită tot de prof. Sonia Berza) şi Dana Maria Condei (clasa a XI-a B, pregătită de prof. Mariana Crăciunescu).

            Întrebate despre ce reprezintă pentru ele calificarea la etapa naţională elevele au răspuns:


            „Pentru mine calificarea la etapa naţională a reprezentat nu numai un succes din punct de vedere şcolar, dar şi îndeplinirea unei promisiuni făcute atunci când am ales să urmez profilul umanist, accea de a studia Psihologia. Mai mult, această calificare s-a dovedit un câştig prin multitudinea de legături pe care le-am descoperit între această disciplină şi viaţa de zi cu zi, ceea ce, cred eu, m-a ajutat şi motivat în acelaşi timp să o aprofundez.”
            Alexandra-Diana Gheorghică


            „Sociologia reprezintă o modalitate de înţelegere mai profundă a vieţii şi a lumii înconjurătoare. Calificarea la etapa naţională a însemnat o atestare a potenţialului meu în acest domeniu. Faptul că meritele mi-au fost recunoscute a constituit baza unei noi direcţii în ceea ce priveşte alegerea viitorului meu. Aş dori să mulţumesc doamnei mele profesoare Sonia Berza, care m-a îndrumat şi m-a ajutat să privesc viaţa dintr-o nouă perspectivă.”
            Briana Alexandra Terente

            „Calificarea la Olimpiada de Psihologie, etapa naţională, este pentru mine o provocare, deoarece ştiu că am mult de muncit şi că nu va fi uşor. Cu toate acestea, această calificare reprezintă şi o şansă prin care să arăt că îmi pot depăşi limitele şi că, prin muncă şi perseverenţă, se pot obţine rezultate cu care să te mândreşti. Pe tot parcursul acestui drum îmi este alături şi doamna profesoară Berza Sonia, care mi-a inspirat dorinţa de a descoperi tainele Psihologiei şi căreia îi sunt recunoscătoare pentru că mă susţine în această primă experienţă.”
            Cristina Vânău


            „Olimpiada naţională de Pedagogie reprezintă o experienţă încununată de un fir de emoţie în care se împletesc într-un mod neaşteptat competiţia şi plăcerea pe care ţi-o aduce doar gândul de a participa, faptul că îţi poţi urmări propria pasiune şi că te poţi autointitula câştigător. Au fost doi ani de muncă, doi ani în care am simţit că e o competiţie în care sunt cei mai buni dintre cei mai buni şi care, la sfârşit, urmăreşte să îţi aducă pe buze gustul reuşitei.”
            Dana Maria Condei

            „Pentru mine ca profesor a fost o mare încântare să am în acest an şcolar mai mulţi elevi calificaţi la etapa naţională, având în vedere că Psihologia sau Sociologia sunt discipline frumoase, dar dificile pentru elevii «generaţiei Z». Acum, sunt satisfăcută pe deplin de faptul că munca mea n-a fost în zadar, că am descoperit elevi pasionaţi, care vor să urmeze o facultate în aceeaşi direcţie şi aştept să-i revăd în postura de psihologi sau sociologi de succes.”
            Prof. Sonia Berza

            Duminica a III-a din Postul Mare

            Duminica a treia din Postul Sfintelor Paşti este numită şi Duminica Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci și Biserica o dedică în mod deosebit cinstirii Sfintei Cruci. De aceea azi în toate bisericile Sf.Cruce este aşezată cu solemnitate în naos spre închinare și cinstire de către credincioşi, iar pericopa evanghelică ce se citeşte azi ne îndeamnă să-L urmăm pe Domnul nostru Iisus Hristos prin lepădarea de noi înşine şi prin purtarea propriei noastre cruci: „Dacă voieşte cineva să vie după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze”. Deci, pentru a putea urma lui Hristos, e nevoie ca omul „să se lepede de sine”(Marcu 8,34).
            Dar ce este „lepădarea de sine și luarea crucii”? A te lepăda de sine în înţelesul biblic înseamnă a lepăda păcatul, patimile, aceste defecte umane pe care lucrarea diavolului le-a adăugat la ceea ce Dumnezeu a lucrat bun „după chipul şi asemănarea Sa”. Aceasta ni se cere să lepădăm. A te lepăda de sine înseamnă a nu pune nimic mai presus de Dumnezeu şi de mântuirea ta din ceea ce îţi oferă lumea. Toate sunt necesare în viaţă, bunurile, averea, familia etc., dar nimic nu trebuie pus mai presus de Dumnezeu şi de mântuirea sufletului tău. Lepădarea de sine este deci lupta contra deprinderilor rele pentru ca supunându-le Legii lui Dumnezeu sădită în conştiinţa noastră, să-L slujim pe El cu trupul şi cu sufletul, cu fiinţa noastră întreagă. Reiese deci că „lepădarea de sine” nu este un scop în sine, ci doar un mijloc. Nu ne despuiem de dragul de a ne chinui, ci spre a trăi conform cu menirea noastră de oameni şi creştini; ne dezbrăcăm de legăturile ce ne încătuşează şi ne sărăcesc viaţa spre a ne elibera, a creşte şi a îmbogăţi noua fiinţă spirituală, sădită de Hristos în noi prin Sf.Botez. Renunţăm la omul cel vechi ca să ne îmbrăcăm în Hristos.
            Iar „îmbrăcarea în Hristos” înseamnă tocmai „luarea crucii”! A-ţi lua crucea înseamnă a suferi cu resemnare şi chiar cu bucurie toate ispitele şi necazurile ce se pun în calea urmării lui Hristos; înseamnă a „răstigni” patimile, a jertfi mândria şi slava deşartă atât de răspândite în firea omenească mai ales în vremea noastră. Frumos spune Sfântul Pavel Galatenilor: „M-am răstignit împreună cu Hristos şi nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa mea de acum, în trup o trăiesc prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, cel ce ne-a iubit şi s-a dat pe Sine însuşi pentru mine”(Galateni 2,20). Crucea lui Hristos devine a noastră şi în loc să ne îngrozească, ne întăreşte, împărţind existenţa noastră în două: una ieri, a morţii, şi una azi, a vieţii, care întăreşte credinţa noastră în Învierea lui Hristos şi a noastră. „Ieri m-am îngropat cu Hristos, azi sunt mărit împreună cu El; ieri am murit cu El, azi mă alătur Învierii lui; ieri m-am îngropat cu El, azi mă scol cu El din somnul morţii” (Sf. Grigore de Nazianz).

            Pr. Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” Bacău

            VEM și istoriile adevărate ale Timpului

            Am fost, recent, la încă una dintre expozițiile lui VEM. Caricaturile sale sunt ca un magnet pentru spirit. Ți se tolănesc în suflet, se zbenguie metafizic acolo și-ți zămislesc, în sinteze aiuritor de seducătoare, istorii despre repere esențiale ale ființării noastre. Caricatura, s-a spus, este adesea cea mai adevărară istorie a timpului, căci ea este glumă elevată așezată estetic pe trupul unui adevăr. VEM este creator de asemenea istorii. Despre (re)numele VEM, Ghiorghi Iorga zice admirabil: „VEM nu are […] sinonime! Pentru că e unic. Ar putea fi, ce-i drept, un cod sau o unitate de măsură în vreun dicționar de termeni tehnici pentru caricaturiști […].

            Cu el se măsoară, ehei!, ipocrizia, cupiditatea, lehamitea, prostia, absurdul, hoția, fariseismul, oportunismul, minciuna, răutatea, cinismul, corupția, derizoriul, falsul moralism, ticăloșia, superficialitatea, lichelismul, politicianismul, nihilismul, vanitatea, mai ales vanitatea, doamna păcatelor omenești”. („Paradigma VEM”, în „Album de artă”, 2006, editat de Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău). Desenele lui VEM sunt un compendiu de poveste al agoniei umanului. Dacă am nota premiile pe care artistul le-a primit la competițiile naționale și internaționale (pe toate meridianele lumii), ne-ar trebui câteva pagini. Și când te gândești că la o competiție internațională, bunăoară, sunt prezenți, în medie, 250-300 de caricaturiști din peste 50 de țări, cu 1.500 – 5.000 de desene, cum să nu aplauzi valoarea acestor lauri?…

            Caricaturile lui Victor Eugen Mihai cuceresc prin… solemnitatea zâmbetului pe care ți-l provoacă. Lucrările sale nu stârnesc hohote de râs, ci admirabile aventuri estetice ale sufletului intrat în dialog cu esențe în care a fost picurat vitriol terapeutic, suflet în care și-a stabilit reședința de gală – o adevărată oază a provocărilor spiritului – elevatul bobârnac etic. Orice creație VEM mă trimite către virtuțile operei deschise schițate de Umberto Eco („Opera deschisă.

            Formă și indeterminare în poeticile contemporane”, Pitești, Paralela 45, 2002, p. 71): „1) operele «deschise», întrucât sunt în mișcare, se caracterizează prin invitația de a face opera împreună cu autorul; 2) la un nivel mai înalt (ca gen al speciei „operă în mișcare”) există acele opere […] pe care consumatorul trebuie să le descopere și să le aleagă în actul de percepție al totalității stimulilor; 3) orice operă de artă, chiar dacă este produsă conform unei poetici explicite sau implicite a necesității, este în mod substanțial deschisă unei serii virtual infinite de lecturi posibile”. Ca principiu estetic, desenele lui VEM nu poartă, de regulă, titluri, nu sunt însoțite decât foarte rar de cuvinte care ne-ar putea sugera ceva. Imaginea este totul.

            TU, privitorul, ești chemat să decriptezi sensuri, să așezi în istoria spiritului lecturi posibile, să participi, alături de Autor, ca o Șeherezadă locuită de gena umorului. Prezent la vernisaj, Vasile Crăiță-Mândră, despre care VEM zice că este „un uriaș al artei caricaturii, al artelor plastice”, ne-a spus că a descoperit printre exponatele lui Victor Eugen Mihai „caricaturi geniale”.
            Înclin să cred că artistul plastic VEM este un apropiat al teoriei esteticii „ființei” (M. Heidegger, H.G.Gadamer), cea care descrie arta ca pe o modalitate de acces la esența lucrurilor, la ființa înțeleasă drept centru ontologic de referință.

            Duminica a IV-a din Postul Mare

            Fragmentul evanghelic propus pentru această duminică din Postul Mare este cunoscut sub numele de Parabola Fiului Risipitor sau a Tatălui Milostiv. Putem fi cu adevărat recunoscători lui Isus pentru că și în acestă parabolă ne-a arătat atitudinea lui Dumnezeu față de noi, cei păcătoși. Parabola ne învață că a fi creștin înseamnă a crede în iubirea lui Dumnezeu.
            Un renumit scriitor francez, Balzac, pune pe buzele tatălui din romanul „Moș Gariot” această mărturisire: „Tații numai atunci pot fi fericiți, când pot dărui… Pentru un tată este un adevărat iad dacă trebuie să trăiască fără copiii săi”. Această parabolă ne învață că și Dumnezeu de aceea este fericit și de aceea este tată pentru că vrea să dea și pentru că nu poate trăi fără copiii săi. Pentru aceasta este milostiv, pentru aceasta este iertător.
            Deși este foarte cunoscută, parabola ne oferă totdeauna un material nou și noi motive pentru meditație. Să ne imaginăm deci acel cămin părintesc unde fiul cel mic trăia fără griji savurând iubirea tatălui său. Cu siguranță i se făcea pe plac. Tatăl își pusese mari speranțe în capacitatea fiului său. În el vedea sprijinul principal al bătrâneților sale. De aceea nu a voit să-și creadă urechilor când dragul său fiu vine înaintea sa și pe un ton obraznic își revendică partea sa de moștenire.
            Din păcate fii risipitori mai sunt și astăzi și poate că suntem chiar noi, noi și toți aceia care am devenit prin botez copiii lui Dumnezeu și am primit în biserică un cămin intim. Cât har, câtă lumină nu ne învăluie pe noi în acest cămin!? Cuvântul lui Cristos și pâinea sfântului său trup hrănește viața noastră de har. Tatăl nostru ceresc ne asigură și ne promite un viitor care depășește orice închipuire omenească. Cu toate acestea se întâmplă să pășim pe calea păcatului, să ne rupem de Dumnezeu, să părăsim casa părintească.
            Ce noroc însă că Dumnezeu ne iubește mai mult decât ne iubim noi păcatele. Omul se frământă în primejdia nimicirii atâta timp cât crede el că poate trăi fără Dumnezeu. Dacă însă își dă seama de rătăcirea sa, dacă prinde curaj, iese din mrejele păcatului și totul se poate întoarce spre bine. Omul poate risipi mult în viață. Un lucru însă nu-l putem risipi niciodată: fericitul adevăr că Dumnezeu ne este tată, iar noi îi suntem copii. Să pornim așadar din nou spre Casa Părintească!

            Pr. Adam Lucian, Parohia Catolică „Sf. Francisc din Assisi” Bacău

            Tirul, ca mersul pe bicicletă

              Pe lângă activitățile cotidiene, pe care unitățile de jandarmi din Bacău le îndeplinesc, conform competențelor, cu ocazia aniversării Zilei Jandarmeriei Romîne s-a desfășurat și tradiționala competiție, „Cupa presei la tir”.

              Ziua Jandarmerie este sărbătorită pe data de 3 aprilie, când se împlinesc 169 de ani de la înființare. În conferința de presă, suținută în jurul orei 10.00 la sediul unității din Str. Constantin Mușat Nr. 4, Bacău, organizată vineri, 29 martie, comandantul Inspectoratului de Jandarmi „Ștefan cel Mare” Bacău, colonel Adrian Luca, a prezentat o sinteză a activităților, misiunilor și rezultatelor Inspectoratului din primul trimestru al acestui an.

              În continuare, col. Ion Sandu, comandantul Grupării de Jandarmi Moobilă, a detaliat apoi jurnaliștilor prezenți, particularitățile unor misiuni de asigurare și păstrare a ordinii publice, întâlnite mai ales la confruntările sportive, între galeriile de suporteri. După conferință, ziariștii au fost invitați în Poligonul Gherăiești, pentru ședințele de tragere.

              „Dacă nu exersezi în fiecare zi nu înseamnă că-ți pierzi îndemânarea. Trasul la țintă este ca și mersul pe bicicletă”, ne încuraja înaintea ședinței de tragere, colonelul Ion Sandu. După instructajul obligatoriu și semnarea fișelor de protecție a muncii – intram doar în posesia unor unelte făcute să producă efecte letale – s-a mers pe aliniamentul de tragere.

              Clasamentele s-au făcut diferențiat, pentru cele două tipuri de armament folosit. În prima manșă s-a tras cu pistolul Jeriko, de calibrul 9 mm. În ordinea listei s-au înscris următorii concurenți: Daniel Moldovan – PRO TV, Florin Crăciun – Evenimentul, Ana Maria Buhoci – Euro TV, Adrian Ionescu – Euro TV, Ioan Bîșcă – Deșteptarea, Marius Zaharia – Digi 24, Claudiu Tudor – Antena 3, Marius Curucli – Euro TV, și Adrian Ghiorghiu, Tele 1. După 3 focuri de reglaj au urmat 5 pentru punctaj. În a doua manșă s-a tras cu pușca mitralieră de calibrul 7,62 cu pat rabatabil, model sovietic (Kalashnikov).

              Același număr de cartușe pentru punctaj. Înainte de a se trece la a treia manșă, cea din cortul de campanie, de unde venea un miros de zacuscă de post dar și de mici, s-a trecut la premierea celor mai buni țintași.

              La proba de pistol, pe primul loc s-a clasat Adrian Ionescu -Euro Tv, norocul debutantului au spus toți. La cei 24 de ani a fost prima data când a tras cu o armă adevărată. Locul II, la un punct distanță, Ioan Bîșcă -Deșteptarea, și locul III, Marius Curucli – Euro TV.

              Lingura de lemn, frumos pictată, i-a revenit ca premiu de consolare, ziaristului Florin Crăciun – Evenimentul.

              La pistolul mitralieră, locul întâi, Adrian Gheorghiu – Tele 1, cu 49 de puncte din 50, locul II, Marius Curucli -Euro TV, și locul 3, Daniel Moldovan – Pro TV.

              La această probă, lingura de lemn a ajuns în posesia cameramanului Marius Zaharia – Digi 24. În încheiere, comandantul Adrian Luca le-a mulțumit tuturor, pentru modul în care s-a desfășurat competiția:

              „Am văzut și de data aceasta latura sportivă, să-i spunem, a ziariștilor, care și-au verificat și în această primăvară calitățile de trăgători, cu armele aflate în dotarea Jandarmeriei. Felicitări celor care au câștigat, care și-au arătat antrenamentul făcut de-a lungul anilor, și au lovit obiectivul, obținând punctaje, unele chiar surprinzători de mari, aproape de maxim. Felicitări tuturor participanților și să ne vedem și la edițiile viitoare, cât și la acțiunile pe care le organizăm în folosul cetățenilor.”

              Sorin Brașoveanu și-a prezentat raportul pe 2018: Prioritare au fost investițiile în Sănătate și Transport

                Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, și-a prezentat raportul de activitate pe 2018, vineri, în ședința ordinară a lunii martie. Documentul are 393 de pagini și este publicat pe site-ul instituției. Președintele a vorbit despre investițiile care au fost finalizate anul trecut, cele începute, investițiile pe fonduri externe și investițiile realizate din fonduri proprii.

                „În anul 2018, eforturile CJ Bacău au fost centrate pe sectoarele prioritare pentru viața locuitorilor județului Bacău. Au fost finalizate o serie de investiții în sănătate și au fost puse fundamentele instituționale pentru numeroase alte investiții atât în sănătate, cât și în infrastructura rutieră și aeroportuară”, a declarat Sorin Brașoveanu.

                Au fost demarate proceduri de achiziții publice, obținute avize și autorizații, au fost întocmite documentațiile care însoțesc cererile de finanțare. În acest moment, sunt 34 de proiecte care se află în diverse stadii de implementare.

                „Consider că printre cele mai importante realizări din 2018 se află faptul că, după o corespondență, o deplasare la Bruxelles și o luptă cu birocrația care a durat vreo 3-4 ani, Comisia Europeană a certificat sută la sută finanțarea condițiilor de modernizare a infrastructurii aeroportuare la Bacău. Practic s-a deschis cale liberă pentru semnarea contractului de finanțare a pistei Aeroportului, proiect care e puțin peste 40 de milioane de euro și se află în procedura de licitație și, totodată, recuperarea unor sume importante din investiția la terminal, la turn și investițiile conexe la acest obiectiv. Iată că toată această muncă a vechiului Consiliu Județean și a actualei echipe a Consiliului Județean a fost răsplătită”, a afirmat președintele Brașoveanu.

                Proiectul „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian”, în valoare de 19 milioane de euro, a fost realizat în proporție de 98 la sută: a fost finalizat turnul de control și demolat turnul vechi, a fost certificat noul terminal ca aeroport internațional, iar parcarea pentru autovehicule a fost finalizată 93 la sută.

                Peste 8 milioane de euro recuperate de la UE

                Foarte importantă este și recuperarea, de la UE, a sumelor investite de CJ Bacău în sănătate și serviciile sociale, recuperare care s-a făcut prin mecanismul proiectelor retrospective. „Sunt peste opt milioane de euro care au intrat anul trecut în bugetul Consiliului Județean și care vor fi folosite în aceleași domenii”, a explicat Sorin Brașoveanu.

                Tot anul trecut au fost finalizate patru secții ale Spitalului Municipal Onești, în valoare de 1,7 milioane de euro, și Secția Oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Bacău, în valoare de 426.091 de euro. La Spitalul Județean de Urgență Bacău s-au făcut și o sumedenie de reparații capitale și modernizări din bugetul propriu.

                Urmează, în 2019, proiecte pentru care documentația a fost realizată și depusă anul trecut: extinderea Unității de Primiri Urgențe a SJU, dotarea acesteia, realizarea heliportului, toate în valoare de 2,88 de milioane de euro, și realizarea celui de-al doilea buncăr la Radioterapie. Pentru prima dintre investiții, contractul va fi semnat săptămâna viitoare.

                Fonduri pentru 52 km de drumuri județene

                Pentru modernizarea drumurilor județene au fost atrase fonduri prin Programul Național de Dezvoltare Locală și prin Programul Operațional Regional. Cel mai important obiectiv este drumul interjudețean Bacău-Nemț, în valoare de 5,6 milioane de euro. „S-au înscris 19 ofertanți și sperăm ca pentru două dintre cele trei loturi să avem declarat, în curând, un câștigător”, a precizat Sorin Brașoveanu.
                Pe PNDL au fost obținute fonduri pentru modernizarea a 7 tronsoane (65,63 km), fiind semnate contractele pentru două dintre acestea (241 Godovana-Filipeni-Pădureni și 252A Horgești-Răcătău), iar pentru alte două urmează să fie semnate.

                Din bugetul CJ Bacău, s-au făcut asfaltări pe 52 km de drum, plombări pe 349 km și marcaje pe 225 km. De asemenea, au fost pregătite documentații pentru investiții în valoare de 30,2 milioane de euro, iar altele, în valoare de 5,23 milioane de euro, sunt în curs.

                „În 2019, investițiile vor deveni vizibile”

                La capitolul „reușite” intră și lucrările efectuate la Catedrala „Înălțarea Domnului”, investițiile la Centru Școlar de Educație 1, achiziționarea Casei „Vasile Alecsandri”, proiectele realizate în parteneriat cu unitățile administrativ teritoriale, în valoare de 34,5 milioane de euro și investițiile în rețele de apă și canalizare.

                Sorin Brașoveanu a vorbit și despre problemele apărut în derularea proiectului „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide” – costurile generate de întârzierea preluării instalațiilor de către operatorul Celulei 2, provocată de contestarea rezultatului licitației, și criza din octombrie-noiembrie, cauzat de datoriile acumulate de primării -, apoi a apreciat că momentul critic a fost depășit de vreme ce datoria a scăzut.

                Dacă în 2018 au fost realizate documentații, depuse proiecte și atrase fonduri, acum e momentul să apară rezultatele. „Cam acestea au fost lucrurile pe care am vrut să le punctez. Practic, 2019 va fi un an în care investițiile trebuie să prindă viață și să devină vizibile”, a declarat președintele CJ Bacău, în final.

                PMP și-a prezentat candidații la „europarlamentare”

                  Ion Melinte, președintele județenei Partidului Mișcarea Populară (PMP), împreună cu Adrian Mocanu, președintele interimar al organizației municipale a PMP Bacău, au organizat vineri, 29 martie, de la ora 15.00, la sediul PMP Bacău, o conferință de presă pe tema alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, în care au anunțat lista candidaților partidului la alegerile europarlamentare.

                  PMP a depus pe 26 martie cele 419.000 de semnături valide, lista candidaților fiind deschisă de președintele de onare al partidului, Traian Băsescu, pe locul secund fiind înscris Eugen Tomac, președintele PMP.

                  Sloganul PMP pentru aceste alegeri este „Uniți în Europa!”

                  Detalii de la întâlnirea liderilor locali PMP cu presa veți afla din ediția de luni, 1 aprilie, a cotidianului Deșteptarea.

                  Turneul Naţional „Românesc 100%” ajunge în Bacău

                  Miercuri, 3 aprilie, ora 19.00, în sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora” se va desfăşura cel de-al treilea concert din cadrul turneului naţional „Românesc 100%”. Protagoniştii, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi chitaristul Costin Soare, doi dintre cei mai apreciaţi artişti români, propun un repertoriu care cuprinde lucrări de Anton Pann, Carol Miculi (singurul elev român al lui Chopin), Petre Elinescu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Béla Bartók, Sabin Drăgoi şi Tiberiu Brediceanu, dar şi muzica unui foarte apreciat tânăr compozitor, Şerban Marcu, sau aranjamentele de mare impact ale lui Ioan Dobrinescu.

                  Ion Bogdan Ştefănescu şi Costin Soare realizează astfel o incursiune spectaculoasă în istoria muzicii româneşti, reuşind să îmbine tradiţia cu cele mai noi tehnici şi limbaje muzicale, într-un recital unic pentru peisajul muzical românesc.

                  Organizator: Asociaţia Culturală Kitharalogos, parteneri: Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Ateneul Popular „Maior Gh. Pastia” din Focşani, Filarmonica „Moldova” din Iaşi, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău, Filarmonica Piteşti, Fundaţia Pelin din Tecuci, Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” din Buzău, Enjoytv Romania.

                  Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi chitaristul Costin Soare au cântat pentru prima dată împreună în 2006, la Ateneul Român, într-un recital în memoria compozitorului japonez Toru Takemitsu. De-a lungul timpului, cei doi muzicieni au susţinut peste 100 de recitaluri împreună, atât în ţară, cât şi peste hotare, cu un repertoriu divers din punct de vedere stilistic, care include cele mai importane lucrări scrise pentru acest tip de formaţie camerală.

                  Vom reveni şi cu alte detalii, în ediţia de luni a ziarului Deşteptarea.

                  Salonul de Primăvară al Artei Naive şi-a deschis porţile la Centrul de Cultură „George Apostu”

                  Atmosferă de primăvară în grădina Centrului de Cultură „George Apostu”. Primii muguri se pregătesc să dea în floare.

                  Aer de primăvară, culoare, multă culoare şi pe simezele Muzeului de Artă Contemporană al aceleaşi instituţii: s-a deschis Salonul de Primăvară al Artei Naive, manifestare de prestigiu, care reuneşte an de an artişti plastici naivi din renumite centre din România, aflată la cea de-a XXVIII-a ediţie.

                  Organizat şi anul acesta de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău, Centrul de Cultură „George Apostu”, sub egida Consiliului Judeţean Bacău, Salonul reuneşte artişti din Galaţi, Iaşi, Reşiţa, Bucureşti, juriul, format din Olguţa Pâţu, artist plastic, director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii Bacău, Vasile Crăiţă Mândră, artist plastic, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Anca Niculina Mihăilă, specialist, Centrul de Cultură „George Apostu”, a selectat pentru salon peste 100 de lucrări, semnate de 60 de artişti, majoritatea din Bacău.

                  În deschidere, prezent la Salon, a vorbit unul dintre iniţiatorii, acum 28 de ani, a reuniunii artiştilor naivi, actualul secretar de stat în Ministerul Culturii, Gheorghe (Geo) Popa, care a apreciat parteneriatul cu Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău (director, Florin Zăncescu), pentru ca acest Salon din Bacău să devină un etalon la nivel naţional, o etapă premergătoare a Salonului Naţional de la Bucureşti, cât şi talentrul, neoboseala şi încăpăţânarea artiştilor naivi de a fi parte a artei plastice româneşti, a societăţii noastre, cu bune şi cu mai puţin bune.

                  Criticul de artă Iulian Bucur a făcut o istorie a rădăcinilor artei naive, care a ajuns acum o oglindă fidelă a frumuseţii tradiţiilor şi obiceiurilor populare, dar şi o oglindă a fiecăruia dintre noi. Anul acesta, la Salon au fost invitaţi şi „tineri” artişti de la Clubul 60+, aflaţi în „custodia artistică” a maestrului Ioan Măric.

                  Pentru merite deosebite în promovarea artei naive în Bacău, în ţară şi în lume, Prefectura Bacău a acordat diplome de merit şi diplome de excelenţă unor artişti naivi băcăuani.
                  A venit şi momentul mult aşteptat, premierea celor mai buni de la actuala ediţie a Salonului Artei Naive.

                  Premiile Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău: Ioan Măric (Bacău), pentru lucrarea „Muzicanţii”, Emilian Tancău (Bacău), pentru lucrarea „Paşte în Bucovina”, Maria Margoş (Bacău), pentru lucrarea „Pe-un picior de plai”, Gustav Hlinka (Reşiţa), pentru lucrarea „Catargul frânt), Maria Lupu (Iaşi), pentru lucrarea „Ghiocel), Ioana Gheorghiu (Galaţi), pentru lucrarea „Învierea Domnului III”. Începând cu acest an, se va acorda şi un premiu de debut, adjudecat la această ediţie de Cătălina Munteanu (Dărmăneşti), pentru lucrarea „Prostia omenească”.

                  Premiile Centrului de Cultură „George Apostu”: Catinca Popescu (Bacău), pentru lucrarea „Pădure” şi Viorica Farcaş (Reşiţa), pentru lucrarea „La cosit”.

                  Momentele muzicale au fost susţinute de Taraful HORA: Mihai Bălan – acordeon, Marco Bălău – contrabas, Constantin Răzvan – chitară, Robert Romanescu – saxofon.

                  Vom reveni cu detalii, în ediţia de luni a ziarului Deşteptarea.

                  Schelet uman găsit în fostul han din Buhuși

                    În urmă unei sesizări, polițiștii au găsit, în incinta fostului Han Rateș, din Buhuși, un schelet uman.

                    Se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infraciunii de ucidere din culpă și urmează a se stabili proveniența și vechimea celor găsite.

                    Oasele s-au găsit într-un beci surpat, de 5 m adâncime, care face parte dintr-o construcție din 1400.

                    Din cauza stării de degradare a imobilului, aseară s-a asigurat zona, urmând că azi, la lumina naturală să se continue activitățile de cercetare la față locului.

                    Dragoș Benea: „Suntem condamnați să avem o campanie pozitivă”

                      Înaintea ședinței Comitetului Executiv al PSD Bacău, destinată stabilirii coordonatelor campaniei pentru europarlamentare, senatorul Dragoș Benea, președintele filialei județene, a organizat o conferință de presă.

                      „Și la nivel național, și la nivel județean suntem condamnați să avem o campanie pozitivă. Suntem conștienți că nici în Bacău, nici în România nu s-a câștigat pe campanii pozitive sau arareori s-a câștigat pe campanii pozitive, dar competiția noastră nu este cu alte partide, este cu propriile obiective, cu implementarea programului de guvernare, cu capacitatea de a dialoga cât mai mult cu alegătorii noștri din 2016, care ne-au dat un vot fără precedent, dar și cu ceilalți cetățeni”, a declarat Dragoș Benea.

                      Liderul PSD a continuat cu veștile bune care vizează obiectivele județului Bacău, obiective care nu vor fi întârziate sau suspendate pe timpul campaniei. Prima vizează decolmatarea Insulei de Agrement, pentru care contractul s-a semnat zilele trecute, iar luni „va fi ziua numărul 1”, motiv pentru care pe ponton vor fi prezenți ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, reprezentanți ai AN Apele Române, oficiali locali și județeni. În două luni, dacă vor permite condițiile meteo, lucrarea va fi gata.

                      PNL și USR, invitate să monitorizeze asfaltările

                      Insula de agrement, obiectiv de investiții al Primăriei Bacău, va costa 6 milioane de lei. Senatorul PSD a recapitulat istoria recentă a proiectului: momentul vizitei premierului Viorica Dăncilă, schimbarea conducerii Administrațiie Bazinale de Apă Siret (ABA), problemele cu firma de construcții, care nu și-a făcut treaba, iar acum se judecă cu ABA Siret.

                      „Este o rușine pe obrazul Bacăului situația de acolo, dar sunt lucruri rămase de la fosta adminitrație și, vedeți, abia după trei ani de la localele din 2016 reușim să repornim aceste proiecte. Îmi doresc ca în vara lui 2019 Insula să fie la dispoziția băcăuanilor”, a declarat Dragoș Benea.

                      Ca răspuns la încercarea altor partide de a calcula bugetele primăriilor sau kilometri asfaltați în județ, Dragoș Benea a anunțat, pentru băcăuani, că pe trei tronsoane de drum național au fost sau vor fi demarate în curând lucrări de modernizare.

                      E vorba despre DN Adjud-Podu Turcului-limita cu județul Vaslui, 30 km, pe care lucrările au început, DN Onești-Poiana Sărată, 40 km, care va începe pe 10 aprilie, și Bacău-Moinești, care va fi modernizat tot în vara aceasta.

                      „Sunt peste 100 de kilometri de drum, iar pe cei care au început să adune kilometri asfaltați în județul Bacău îi rugăm să ne monitorizeze pentru a constata dacă ne ținem de cuvânt cu această promisiune”, a spus Dragoș Benea.

                      Evoluția Centurii, „chiar spectaculoasă”

                      Deputatul Lucian Șova a vorbit despre Centură, a cărei evoluție o verifică săptămânal. Ex-ministrul Transporturilor a explicat că e foarte important să existe o pregătire a proiectelor pentru a se ajunge în faza în care vedem utilajele turnând asfalt.

                      „În legătura cu centura ocolitoare a municipiului Bacău, lucrurile sunt într-o evoluție chiar spectaculoasă, ceea ce puteți să vedeți fie în mod direct, fie de pe site-urile în care promovăm imagini cu privire la șantier”, a afirmat Lucian Șova.

                      El a mai precizat că urmărește – și la nivel central, și la nivel local – să fie înlăturate barierele administrative care ar putea sta în calea șantierului. Au fost luate măsuri ca exproprierile restante să fie rezolvate, s-a semnat contratul pentru descărcările arheologice, pe șantier a apărut încă o instalație de foraj pe lângă cele trei care lucrau deja și s-a decopertat tronsonul până la hidrocentrala de pe Bistrița.

                      „Există o bună mobilizare în teren, am ținut să fiu prezent azi înainte de ora 8 pentru a vedea cum debutează activitatea și am constatat că muncitorii erau în dispozitiv și lucrau”, a mărturisit fostul ministru, precizând că Centura Bacăului devine un model de bună practică.

                      Sume fără precedent pentru primării

                      Dragoș Benea s-a referit și la faptul că PNL, nemulțumit de modul în care au fost repartizatele sumele către UAT-uri, dă în judecată Consiliul Județean, care este un for deliberativ.

                      „Nu există primărie în județul Bacău, indiferent de culoarea politică, care să fi primit mai puțin decât în anii precedenți. Sigur că banii sunt insuficienți, în raport cu solicitările primarilor alocarea fiind de 1 la 12, 13 sau 14. De ce? Pentru PNDL funcționează, PNDR funcționează, GAL funcționează. Pentru toate aceste proiecte e nevoie de cofinanțare”, a explicat Benea. În plus, au fost necesare ajustări determinate de mărirea prețurilor, a salariilor constructorilor și a altor costuri.

                      Liderul PSD a felicitat CJ Bacău pentru că a renunțat la cota de 50 la sută pentru drumurile județene, repartizând toți banii primăriilor, pentru repararea drumurilor locale. Cât privește acuzațiile lansate de USR și PNL, Dragoș Benea le-a calificat drept „niște prostioare nici măcar bine gândite, nici măcar bine filtrate”.

                      La treabă, pentru proiectele Moldovei

                      Întrebat de ce candidează pentru Parlamentul European, Dragoș Benea a declarat:
                      „Organizația județeană a avut niște proiecte politice din 2017 încoace. Deputatul Vlase ocupă o funcție extrem de importantă în statul român, deputatul Lucian Șova a fost ministru al Comunicațiilor și ministrul al Transporturilor, iar pentru Bacău un an la Ministerul Transporturilor a contat cât șapte ani de guvernare, iar acum proiectul politic mă vizează pe mine și acest moment. Și, sigur, trecem la alt nivel. Ne interesează autostrada Iași-Bacău-Brașov, dar și multe alte proiecte europene. Europarlamentarii nu aduc neapărat fonduri, dar se poate face lobby pentru anumite proiecte. Evident că voi avea și această dulce povară a unor proiecte importante pentru județul Bacău și zona Moldovei. Sper ca împreună, eu și domnul Ciuhodaru, care este băcăuan, să facem treabă pentru proiectele Moldovei, de pe care sper să se șteargă această sintagmă, de cea mai săracă regiune a Europei.”