marți, 16 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2152

Invitație la teatru

Finalul de săptămână aduce și noi reprezentații pe scena Teatrului Municipal Bacovia. Mai întâi, actorii Bogdan Buzdugan și Valentin Braniște vor aduce publicului băcăuan spectacolul „Emigranții” în regia lui Ștefan Alexiu, o piesă cu o temă actuală, viața „dezrădăcinaților”, a celor plecați în alte zări pentru un trai mai bun! Spectacolul este programat vineri, de la ora 19.00 la Sala Studio. Ca de fiecare dată, duminica aduce două reprezentații.

De la ora 11.00, actorii secției animație îi invită pe cei mici la spectacolul „Oblio” de Gheorghe Balint, o poveste animată, despre o împărăţie în care totul este neobişnuit şi în care toată lumea are capul ascuţit – în afară de un băieţel pe nume Oblio. Un conte rău spune că, dacă nu are capul ascuţit, Oblio este un proscris. Împreună cu prietenul său căţelul Săgeată, Oblio este exilat în Pădurea Fără Rost. Acolo, el are multe experienţe fantastice. Din distribuție fac parte actorii Andreea Sandu, Alina Neagu, Ilinca Istrate, Beatrice Teișanu, Laurențiu Budău, Ion Coșa, Tiberiu Gabor Bitere, Puiu Gheorghiu și Andi Andriucă.

Publicul larg, este invitat ca de obicei la ora 17.00, de această dată la „Trei surori”, de Anton Pavlovici Cehov, un spectacol creat de actorii Teatrului Municipal Bacovia în cinci zile, în cadrul laboratorului de teatru condus de regizorul rus Aleksandr Anatolievici Ogariov. În roulrile principale: Dragoș Stan, Florina Găzdaru, Daniela Vrânceanu, Andreea Darie, Minodora Broscoi, Ștefan Ionescu, Matei Bogdan, Ștefan Huluba, Dumitru Rusu, Viorel Baltag, Eduard Burghelea, Valentin Braniște și Simona Nica.

Bacăul va avea internet wireless gratuit

    Bacăul se află printre localităţile câștigătoare ale programului Comisiei Europene, #WiFi4EU, program prin care se finanţează instalarea de echipamente pentru furnizarea gratuită a internetului prin WiFi în spații publice.

    Localităţile care au câştigat un voucher WiFi4EU în valoare de 15.000 de euro au fost anunţate ieri.

    Anuțul a fost făcut public de primarul Bacăului, Cosmin Necula.

    Au început lucrările de reabilitare și modernizare la podul peste râul Trotuș, de la Onești

      Printre picuri de ploaie, în dimineața zilei de joi, 16 mai, la Onești, pe malul Trotușului, în zona podului peste acest râu, s-au aflat viceprim- ministrul Vasile Daniel Suciu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, parlamentarul băcăuan Dragoș Benea (candidat al Partidului Social Democrat pentru alegerile europarlamentare din ziua de 26 mai), Sorin Brașoveanu (președintele Consiliului Județean Bacău), Nicolae Gnatiuc – primarul municipiului Onești. Ei au fost prezenți la începerea lucrărilor de reabilitare și modernizare de la acest pod, care a intrat în atenția tuturor datorită stării grave în care se află (cu o parte a trotuarului pietonal căzută în apa Trotușului și cu alte deficiențe).

      Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești a declarat că ”lucrările de reparații și modernizare ale acestui pod se execută printr-un proiect finanțat prin PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală). După trei luni în care a fost realizată proiectarea tuturor lucrărilor ce trebuie executate urmează 10 luni de lucru! De două zile constructorii au început execuția lucrărilor la acest obiectiv, care este foarte important pentru județul Bacău și pentru municipiul Onești întrucât face legătura dintre Moldova și Transilvania. Din data de 10 iunie vor apare restricții de tonaj pentru autovehicolele ce depășesc 7,5 tone”.

      Viceprim – ministrul Vasile Daniel Suciu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a menționat: ”Nu este un obiectiv de neglijat acest pod, fiind unul din sutele de proiecte finanțate prin PNDL. Este un proiect la care colegii din Bacău au muncit foarte mult și mă bucur că se lucrează! Solicit constructorilor să se încadreze în contractul de execuție, pentru că orice document de plată ce ajunge la acest minister este onorat cu maximă urgență. Media de achitare a unei facturi nu a depășit 20 de zile!”

      Pentru lucruri durabile

      ”Un eveniment de acest gen în timpul campaniei electorale are riscurile sale dar este un proiect de care suntem legați din aprilie 2017”, a declarat senatorul Dragoș Benea (care este și președintele Organizației Județene Bacău a PSD). El a mai afirmat: ”Suntem aici ca să marcăm începerea lucrărilor de reabilitare a podului peste râul Trotuș, nu să facem festivism că acest coșmar a ajuns la sfârșit! Ne menținem promisiunile făcute și au început lucrările de asfaltare a drumului național de la Onești la Poiana Sărată. Sper că nu vom avea surprize să plece muncitorii de pe șantiere! Există o temere! La Centura Bacăului se lucrează într-un ritm infernal), nu s-a întâmplat acest lucru!”

      Răspunzând unei întrebări (”de ce nu se reabilitează podul pentru a avea patru benzi de circulație, noile valori ale traficului propunând o asemenea situație?”) Dragoș Benea a menționat: ”Acest pod are o problemă de siguranță! Dacă vrem să facem lucruri durabile, să îmbunătîțim viața oneștenilor, trebuie să vorbim de realizarea autostrăzii Iași – Bacău – Brașov.

      O să facem public zilele următoare primul pas pentru această autostradă, cu patru benzi! Trebuie ca să gândim obiective pe măsură și proiectul nostru pentru următorii 4 – 5 ani este această autostradă! Consider că și regiunea Moldovei și județul Bacău au nevoie de patru benzi de circulație, pe autostrada Iași – Bacău – Brașov .”

      Dacă de la oneșteni Dragoș Benea și-a cerut scuze că ”nu a întârziat începerea lucrărilor la podul peste râul Trotuș de dragul campaniei electorale și o să ne ținem de cuvânt să facem lucruri bune”, pentru locuitorii orașului Târgu Ocna și pentru autoritățile de aici a avut un alt mesaj:

      ”Voi solicita prezența unei comisii ministeriale pentru a audita lucrările executate la strada Salinei. Cred că am luat această decizie la timp pentru că nu există o perpectivă realistă și credibilă ca amenajarea și reabilitarea acestei străzi să fie finalizată!

      Deși lucrările la această stradă – ce are 800 metri – au fost finanțate în urmă cu patru ani, ea este impracticabilă, fiind «o palmă pentru administrația locală» din Târgu Ocna!” La fel de virulent a fost și Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Daniel Suciu, care a menționat: ”Nu vreau să protejez sentimentele nimănui dar în termen foarte scurt voi trimite corpul de control la Târgu Ocna! Mi se pare incredibil ca de starea critică a acestei străzi să sufere toți vizitatorii Salinei Târgu Ocna și locuitorii orașului.”

      23 de elevi jandarmi, în stagiu de practică la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău

        Începând cu data de 16 mai a.c., 23 de elevi ai Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi ,,Petru Rareş” Fălticeni execută un stagiu de practică cu durata de cinci luni la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău.

        Elevii jandarmi aflați în practică au fost admiși în urma sesiunii de examene din luna ianuarie 2019, când peste 70 de tineri băcăuani și-au încercat șansele pentru o carieră în Jandarmeria Română.

        Pentru aplicarea adecvată şi valorificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite la orele de curs, elevii au fost repartizaţi să desfăşoare activităţi specifice în două etape distincte, până pe data de 06 septembrie.

        Prima etapă, cu durata de 54 de zile lucrătoare, va fi executată în cadrul structurilor de ordine şi siguranţă publică, iar cea de-a două etapă, de 26 de zile lucrătoare, va fi executată la structurile de pază şi protecţie instituţională.

        Elevii vor fi planificaţi în misiuni specifice şi vor fi însoţiţi şi îndrumaţi tot timpul de un tutore profesional cu experienţă, care îndrumă şi verifică elevul tutelat în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite.

        Le transmitem tuturor mult succes în activitatea de pregătire!

        Agențiile de pariuri stradale, pe cale de dispariție?

        Multe dintre cele 1250 de săli de jocuri de noroc din București ar putea fi închise, după ce un proiect depus la Primăria Capitalei de către consilierul general Lucian Iliescu are ca scop interzicerea funcționării sălilor de jocuri de la parterurile blocurilor, precum și cele situate la mai puțin de 200 de metri de instituții de învățământ, cămine, internate, complexe cultural-sportive, biserici, parcuri, instituții publice și spitale.

        Această măsură aparent dură vine după ce industria autohtonă de jocuri de noroc s-a dezvoltat într-o manieră impresionantă în ultimul deceniu. De altfel, în 2013 statul român încasa 700 milioane de lei de la operatori, iar în 2017 cifra aproape s-a dublat, ajungând la 1 miliard și 314 milioane de lei.

        Foarte multe dintre spațiile comerciale abandonate pe parcursul crizei financiare s-au transformat ulterior în agenții de pariuri sau săli de jocuri. Spre exemplu, pe Calea Moșilor există 8 săli de jocuri amplasate în numai 300 de metri, iar lângă anumite sucursale sunt plasate „în mod strategic” camere de amanet.

        Prevenția dependenței de jocuri de noroc în rândul minorilor este unul dintre principalele motive care stau la baza acestui proiect. Conform unui studiu ESPAD, 13% din tinerii din țară în vârstă de 15 ani au jucat cel puțin odată, în timp ce 6% dintre aceștia joacă în mod regulat, deși persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu au voie să practice nici o formă de pariuri în România.

        Dacă propunerea se va concretiza, ar urma ca operatorii să fie mutați într-un cartier special destinat acestei activități, care va fi mutat undeva la periferie. Practic, vorbim despre un mini Las Vegas la marginea Bucureștiului. În acest context, operatorii nu vor dispărea de pe piață, însă deținătorii de francize vor fi eliminați din context sau vor fi siliți să se reorienteze către alte localități. Totuși, o măsură similar ar putea fi luată și în Voluntari, acolo unde primarul dorește să organizeze un referendum în data de 26 mai, care are ca subiect interzicerea sălilor de jocuri în localitatea ilfoveană.

        Tinerii nu vor mai fi invitați să parieze, văzând astfel de unități atunci când ies din bloc, însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Specialiștii spun că soluția pentru această problemă este educația. Totuși, este clar că dacă proiectul va fi pus în aplicare se va reduce numărul jucătorilor problematici în următorii ani.

        Psihologii nu sunt însă de părere că interzicerea sau mutarea agențiilor ar putea rezolva în totalitate problema dependenților de jocuri de noroc, care vor migra către alte vicii – probabil mai nocive – sau pur și simplu vor paria online. Dacă este să facem o comparație între agenții stradale și pariuri online, ne-am da seama că cei care pariază pe internet au mai mult control asupra jocului, în special datorită faptului că fiecare operator îi permite jucătorului să-și seteze limite pentru cont sau să auto-excludă (temporar sau definitiv).

        Piața de jocuri de noroc din România este guvernată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, iar din 2015, toți operatorii care vor să activeze în țară trebuie să se licențieze în prealabil la ONJN.

        Cercetat de poliţişti după ce ar fi tăiat şi sustras tronsoane dintr-o conductă

          Poliția în acțiune

          La data de 15 mai a.c., poliţiştii din Zemeş au fost sesizaţi de o femeie de 42 de ani, din Moineşti, despre faptul că persoane necunoscute au sustras o porţiune dintr-o conductă supraterană de pompare apă sărată.

          În urma cercetărilor efectuate de poliţişti, s-a stabilit că, în perioada 13-15 mai a.c., un localnic de 43 de ani ar fi secţionat 7 tronsoane de conductă din zona parcului petrolier pe care le-ar fi transportat cu un atelaj hipo la marginea drumului.

          Materialul feros urmează a fi ridicat de reprezentanţii societăţii comerciale păgubite.

          Poliţiştii au demarat o anchetă sub aspectul comiterii infracţiunii de furt şi continuă cercetările pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.

          Ziua Latinităţii, cu Portugalia în vers şi fado

          Al XIX-lea Congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954.

          Astfel, cele 36 de state membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a Latinităţii. Această dată „marchează începutul unei perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt, pentru a o proiecta mai eficient în viitor”, se arată în docummentul constitutiv.
          În jurul acestei date, în toate ţările membre, guvernele, instituţiile culturale, organizaţiile neguvernamentale, ambasadele, organizează diferite manifestări pentru „a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latină” şi a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi latine.

          Prima Zi a Latinităţii a fost marcată în România în 2001.

          Anul acesta, Ziua Latinităţii a fost sărbătorită, în Bacău, miercuri, 15 mai, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Sub genericul „Ziua Latinităţii. Portugalia în vers şi fado”, elevi, actori, artişti, reprezentanţi ai administraţiei locale au participat la o interesantă paralelă România – Portugalia. Manifestarea fost moderată de Iulian Pintilie, director adjunct al Complexului, care a prezentat mesajul Marianei Popa, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”:

          „Latinitatea înseamnă deschidere, diversitate, dialog intercultural şi multilingvism. Prin acest eveniment, ne propunem să reamintim apartenenţa limbii româneşti la grupul de limbi romanice şi să apropiem, prin muzică şi poezie, ţările surori cu care avem în comun limba latină, dar şi să provocăm publicul la noi aventuri culturale şi istorice. Vă felicit pentru iniţiativă şi participare”.

          Noţiunea de latinitate a fost adusă în atenţie, printr-un elegant şi sensibil eseu, de eleva Sorana-Adina Plotogea, de la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu”, actriţa Eliza Noemi Judeu a susţinut un recital din lirica poetului Fernando Pessoa, iar Sorin-Gabriel Ailenei manager public, Instituţia Prefectului, a adus un omagiu vinului de Porto, reliefând, printr-o frumoasă poveste, importanţa lui de-a lungul secolelor în călătoriie legendare ale expansioniştilor portughezi. O altă poveste a spus şi Cristina Dăscălescu, de data aceasta pe note, interpretând mai multe melodii fado.

          Gheorghe Bălţătescu

          Invitați speciali din Bucureșți și din Hong Kong la „Programare cu răbdare”

          Sâmbătă, 11 mai, conf. univ. dr. Radu Gramatovici, decanul Facultății de Matematică și Informatică, Universitatea din Bucureșți, a susținut o prezentare despre ingineria programării.

          Discipol al marelui Solomon Marcus, Radu Gramatovici i-a introdus pe elevi în domeniul ingineriei software, prezentarea având loc la Colegiul Național „Ferdinand I”, chiar în amfiteatrul „Solomon Marcus”.

          Conf. univ. Radu Gramatovici ne-a mărturisit lucrurile care l-au făcut să îndrăgească informatică și le-a oferit elevilor sfaturi utile pentru viitorul lor.

          „Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult în școală a fost matematică, dar nu am ajuns din prima la matematică.

          Înainte să fac matematică, scriam poezii. Trebuie să învățați să vă exprimați în cât mai multe feluri. E foarte frumos să scrii poezii.

          Este foarte important să ai un profesor care să te îndrume și să-ți deschidă perspectiva asupra unui domeniu în care să evoluezi ulterior.

          În momentul în care am avut norocul să găsesc un profesor bun de informatică, noroc pe care uneori trebuie să ți-l faci singur, atunci mi s-a schimbat cu totul perspectiva.”

          „Niciodată nu e prea târziu să faci modificări. Permanent în viață trebuie să cauți ceea ce îți place să faci, ce te stimulează mai mult și ceea ce îți oferă satisfacție, astfel încăt, la finalul zilei, să fii mulțumit de ceea ce ai făcut”, spune conf. univ. Radu Gramatovici.

          Două zile au fost petrecute alături de Leo Yeung, venit din îndepartatul Hong Kong, special pentru cercul de informatică coordonat de dl. Bogdan Pătruț.

          „Ultimele două zile ne-au oferit șansa de a pătrunde în lumea roboților (cod, senzori, multe fire și mai multe piese imprimate 3D).Cunoștințe noi, o lume nouă care e tot mai prezentă în viețile noastre.”
          Carina Ivu, purtător de cuvânt, Programare cu răbdare

          Zeci de curioși și pasionați de robotică au participat săptămâna aceasta la workshop-urile susținute de Leo Yeung.

          Leo a venit tocmai din Hong Kong, „însoțit“ de roboții săi, pentru a împărtăși elevilor din Bacău ce știe despre programare și pentru a-i încuraja să își urmeze pasiunea.

          „Am realizat că procesul prin care am construit imprimanta 3D m-a învățat, totodată, cum să construiesc și un robot. Am printat piesele, am scris codul și am făcut toate acestea acasă, învățând de pe internet.”

          Am vrut să aflăm toată povestea, așa că l-am întrebat cum a luat contact cu imprimanta 3D. Leo ne-a răspuns zâmbind că obișnuiește să bea cafea și că și-a dat seama că nu avea unde să depoziteze capsulele, așadar a decis să își printeze propriul raft.

          Deci, totul a pornit de la cafea. Am stat puțin pe gânduri și mi-am dat seama că și loggo-ul nostru înfățișează tot o ceașcă de cafea.

          La Programare cu Răbdare, în aceste zile, au fost prezenți și elevi de la Liceul Teoretic „Nagy Mozes” din Târgu Secuiesc, împreună cu domnul profesor Istvan Budai. Ei au fost invitați să construiască, alături de noi, mici roboți cu un cod simplu și componente accesibile (senzori, placuțe Arduino și Raspberry Pi, fire multicolore și piese imprimate 3D), o activitate în echipă ce s-a întins pe ambele zile de curs.

          Roboții prezentați la aceste workshop-uri au fost asamblați din piese imprimate 3D, proiectate de oameni din toate colțurile lumii, proiectele fiind preluate de Leo Yeung, de pe o platformă online.

          „A fost aproape magic. Am simțit ca teleportarea există! Am trimis proiectul pentru o piesă, unui prieten, în India. Nu am fost niciodată acolo, dar o parte din munca mea, da! Imediat după câteva ore mi-a trimis fotografii cu piesa deja imprimată și atașată robotului.”

          Leo Yeung ne-a demonstrat că orice este posibil, că poți construi și programa roboți și fără să ai studii în domeniu. Comunitatea este foarte importantă pentru dezvoltarea societății și trebuie să ne ajutăm reciproc. Activitatea cercului „Programare cu rabdare” va continua cu o școală de vară în care elevii vor învăța limbajul de programare Java, de la doi tineri specialiști, veniți de la Iași.

          Depistat de poliţiştii oneşteni în timp ce transporta peste 3.000 de cutii de margarină fără documente legale

            La data de 15 mai a.c., polițiștii din Oneşti au acţionat pentru prevenirea şi combaterea faptelor de ilegale şi pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor.
            .

            În cadrul activităţilor desfăşurate, polițiștii oneşteni au depistat în trafic o autoutilitară, condusă de un bărbat de 44 de ani, din judeţul Suceava.

            În urma controlului efectuat, în autoutilitară a fost găsită cantitatea de 3.200 de cutii de margarină, diferite mărci, 29 de peturi de maioneză, 19 cutii de linte şi 119 plicuri de condimente, fără documente legale de provenienţă şi transport.

            Cazul a fost preluat de poliţiştii de la economic care au luat măsura sancţionării contravenţionale a conducătorului auto, cu amendă în valoare de 5.000 de lei.

            Totodată, cantitatea de produse alimentare depistată, în valoare de aproximativ 21.000 de lei a fost ridicată în vederea confiscării.

            Festivalul de Teatru OKaua

              4 zile, 14 spectacole, teme impuse, probe de improvizație, momente de dans și muzică, 3 secțiuni diferite: actorie-liceeni, actorie-studenți și scenografie-studenți.

              Festivalul de Teatru OKaua se va desfășura în perioada 23-26 mai la un teatru și la U.N.A.T.C. „I.L.Caragiale” București, la sălile Platou Ion Sava și One. Este a 7-a ediție a festivalului, 7 ani de educație prin teatru, drept pentru care tema de anul acesta este: 7 ani de acasă.

              Cea de-a VII-a ediție a Festivalului de Teatru OKaua este organizată anul acesta de către Compania de Teatru OKaua și Pink Art Stil, în parteneriat cu un teatru, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, Fundația Shakespeare și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, departamentul de Artă Teatrală.

              Alba Simina Stanciu, lect. univ. dr. la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, membră a juriului, este selecționer din partea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și va acorda trei premii speciale pentru cel mai bun actor, cea mai bună actriță si cel mai bun spectacol, care va avea șansa de a fi prezent în programul oficial FITS, ediția din 2020.

              În acest an juriul este format din:
              • Bogdana Darie, Președintele juriului, Actriță, conf. univ. dr U.N.A.T.C „I.L.Caragiale” București
              • Alba Simina Stanciu, lect. univ. dr. Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
              • Gabriela Bobeș, Actriță, Realizator Radio, coordonatoarea Companiei de Teatru OKaua
              • Șerban Puiu, Actor, Regizor și profesor,conf. univ. dr U.N.A.T.C „I.L.Caragiale” București
              • Pompilius Onofrei, Realizator de emisiuni culturale la Radio România Actualități

              Programul complet al Festivalului și alte informații despre eveniment puteți găsi pe www.festivalulokaua.ro și pe pagina de facebook a Festivalului.

              Organizatori: Compania de Teatru OKaua și Pink Art Stil
              Parteneri: unteatru, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, Fundația Shakespeare și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu -departamentul de Artă Teatrală.
              Sponsor Principal: Băneasa Shopping City.
              Sponsori:Ravensburger și Editura ACT și POLITON
              Parteneri media: Music Channel, B1 TV și Blitz TV.

              Festivalul deTeatru OKaua este plăcut de Radio Guerrilla.

              Luna când minele din Comănești au devenit istorie

              Un titlu de articol, dintre multele publicate în ziarul Deșteptarea, despre situația mineritului băcăuan. O radiografie (după intrarea în reala și dura economie a așa-zisei „piețe libere geostrategice”) a resurselor energetice. Intuiția ziaristului Florentin Radu și-a găsit, din păcate, confirmarea în realitate.

              În luna mai 2005, consemna: „Minele din Comănești au devenit istorie.” Mulți dintre mineri și-au reprofilat activitatea, câștigând un ban cinstit, la lumina soarelui, chiar și la cules de căpșuni, în țări cu climă mai blândă și pungă mai generoasă. Declinul mineritului a început imediat după 1990. Este suficient să amintim doar câteva titluri de reportaje realizate în acea perioadă:

              Mina RAL Comanesti, 1991

              „Economia – încotro? Vremea unor oameni încercați de neșansă” (16 ianuarie 1991, material semnat de Eugen Verman); „La Comănești minerii sunt în grevă” (28 ianuarie 1994, Costel Pletosu); „Minerii comănășteni sunt iar în grevă” (3 august 1994, Mircea Lupu); „Se închide și ultima mină de la Comănești” (7 mai 2005) și „FNI ne-a scos din dicționar noțiunea de minerit”, concluzie amară (20 iunie 2005), articole scrise de Florentin Radu.

              „Minele Comănești au dispărut de pe harta județului. Și a țării”

              „Doar 260 de mineri. Atâția ortaci mai rămăseseră la Exploatarea Minieră Comănești înainte de a fi închisă. Practic, după aproape 170 de ani, tradiția mineritului de la Comănești dispare la comanda FMI. În această lună, 244 de mineri au fost disponibilizați. Au mai rămas doar 16 salariați care se vor ocupa cu predarea inventarului. În ultimii ani, ca urmare a restructurării sectorului minier, de la mina din Comănești peste 1.500 de ortaci și-au pierdut locurile de muncă.

              Mineri in galerie, Mina RAL 1991

              Asta după ce, în perioada 1996-2000, au plecat în șomaj circa 2.000 de mineri. Sub presiunea Fondului Monetar Internațional, invocând stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, Guvernul a decis închiderea minei din Comănești.” Clasificarea ca „zonă defavorizată” a fost pentru comăneșteni ca o frecție la un picior de lemn. Declinul mineritului a afectat toată țara. „Suntem la mâna lor” consemna Florentin Radu, citând din declarațiile făcute de Dan Țăranu, liderul ortacilor de la Comănești:

              Mina RAL Comanesti, 1991

              „De la Societatea Națională a Cărbunelui S.A. Ploiești, societate minieră din care facem parte și noi, au plecat în șomaj 80 la sută din angajați. Gata va fi cu subteranul. Ni s-a tot spus că nu era rentabil să extragi cărbunele din galerii. Așa o fi. Nu avem ce face. Suntem la mâna lor.” În luna când florile se scutură, lăsând loc rodului, Exploatatrea Minieră Comănești dispare de pe harta industriei județului: „Deși, cărbune ar mai fi mulți ani de acum încolo. Rezultatele prospecțiunilor făcute în anii din urmă indicau existența unor surse de cărbune care ar asigura front de lucru minerilor până în anul 2010. Producția anuală a minelor din Comănești se ridică la aproximativ 120.000 de tone.

              Mina RAL Comanesti decembrie 2011

              La ce folos! Europa unită a decis însă să închidem tot, promițând că va da bani pentru cheltuielile ce rezidă din această acțiune. «Urmează să încasăm pe loc 150 de milioane de lei, plus două salarii de la Ministerul Muncii. La aceste sume se mai adaugă alte 20-22-24 salarii medii pe ramură, acordate în funcție de vechime, care se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei lunar»”. Este motivația liderului de sindicat Țăranu, citată de colegul nostru.

              Puțintică istorie… nu strică

              Ca atestare documentară, minele de la Comănști datează din anul 1836. Primele exploatări au fost făcute în zona „Chiatra Neagră”, fosta mină „Crăciunești”. Cărbunii extrași prin mijloace rudimentare erau transportați cu carele cu boi până la Galați și folosiți drept combustibil pentru vapoare. Zece ani mai târziu, exploatarea cărbunelui se făcea sporadic, doar pentru a asigura necesarul de combustibil a uzinei electrice de aburi „Moara de foc” de la Iași.

              Mina Craciunesti , iunie 2011

              În 1913 au luat ființă Minele Unite Asău Comănești. În timpul Primului Război Mondial, minele de la Comănești rămân singurul furnizor pentru căile ferate române și pentru ceilalți consumatori din România rămasă neocupată. După perioada crizei din anii ’30, minele de la Comănești se relansează, ajungând să extragă 10 la sută din producția din acea vreme a României. După naționalizare, minelor din Comănești le-au trebuit 16 ani pentru a putea atinge producția realizată înainte de război, în condițiile în care lucrau același număr de mineri (2.424 ortaci).

              Trenul care duce o parte dintre mineri la Lesu Ursului

              Mecanizarea a venit și ea în sprijinul creșterii productivității munci, ajungându-se, ca la Comănești, în 1989, să se extragă peste 500.000 de tone de cărbune. A urmat tranziția. În 1990 s-au extras 322.000 de tone, an după care a început declinul. Să nu uităm că înainte de ’89, salariile din minerit erau printre cele mai mari din industrie, iar forța de muncă, cu precădere din Moldova, era ademenită cu repartizări de locuințe și o masă caldă, oferită gratuit la cantină.

              Vinovații fără vină?

              „După cum se știe, mineritul este subvenționat de stat, însă problemele cu care se confruntă acești oameni ai adâncului sunt dintotdeauna aceleași: lipsurile din dotare, baterii, lemn de susținere, cabluri etc. Viața celor peste 4.800 de mineri împânziți prin sectoarele de la Asău, Lumina, Vermești, Lapoș Nord, Lapoș Sud ș.a. a trecut demult de limitele subumanului pentru un salariu mediu (în urma drepturilor recâștigate!) de câțiva lei în plus pe lună. Minerii continuă să trăiască în cele mai mizerabile condiții.

              Chioșcurile de la gurile de mină continuă să fie goale. Oamenii n-au ulei, n-au zahăr, orez. Ce să mai spunem despre echipamentele de lucru și de protecția muncii, despre asistența medicală? Există asistenți în Comănești care, după…(mineriadă, n.a) ne tratează ca pe niște câini: «Duceți-vă la Iliescu, să vă vindece el!». Iar un doctor a căutat sub perna unui miner bolnav să-l caute de topor…”

              Mina RAL Comanesti

              Nu! Minerii din Comănești n-au fost chemați de nimeni! De altfel, ei au plecat a doua zi dimineața, și au luat această hotărâre în semn de solidaritate cu minerii din Valea Jiului.” Sunt constatări, dar și declarații luate liderilor minerilor din Comănești, după „prima mineriadă” consemnate de jurnalistul Eugen Verman. Cum e cu mineritul astăzi? Știe toată lumea. Mai căutăm vinovații mineriadelor?

              Și totuși! Aur negru (petrol, cărbune), munții noștri poartă. Căutăm să-l dăm la alții… să ni-l scoată! Deșteptarea!!!

              Phoenix spune 22

              Un nou success pentru karateka de la CS Phoenix Bacău. Sâmbăta trecută, gruparea băcăuană și-a trecut în cont 22 de medalii la cea de-a patra ediție a Cupei „Meiyo”, din localitatea botoșăneană Săveni, care a reunit peste 400 de sportivi de la zece cluburi din Botoșani, Iași, Bacău, Suceava, Piatra Neamț, Târgu Neamț și Tulcea. Din cele 22 de medalii cucerite de băcauanii antrenați de Luminița Dan, Darius Dimofte, Rebeca Dimofte și Adrian Dan, opt sunt de aur, opt de argint și șase de bronz.

              Medaliații CS Phoenix la Cupa „Meiyo”:

              Aur: Alesia Chirilă, Ștefan Anei, Paula Condac, Darius Ojog, Karina Borțun, Rafaela Doboș, Bianca Aldea, Ștefania Moisă.

              Argint: Andra Ciobanu, Andreea Condac, Nicoleta Răduleț, Maya Constandachi, Ștefania Olaru, Daria Socaciu, Georgiana Ungureanu, Cosmin Busuioc.

              Bronz: Alina Tivlea, Denisa Diaconu, Albert Cernica, Ștefania Brașoveanu, Carla Hermeziu, Maria Măriuț.

              „CSMeii”, pe podium în Serbia

              Judoka CSM Bacău pregătiți de Dorin Cruceanu se simt ca acasă în Serbia. Iar „sufrageria” lor rămâne podiumul. Au demonstrat-o și la ediția din acest an a puternicului turneu internațional „Trofej of Vrsac” de la Vrsac (Vrșeț).

              „Este pentru al treilea an când concurăm aici. Practic, suntem de-ai casei”, a admis Dorin Cruceanu, cu referire la competiția care a reunit weekend-ul trecut aproximativ 600 de sportivi din 14 țări. În prima zi, „CSMeii” au avut o evoluție de…bronz, Ana Lucia Patea, Yustin Marian și Giulia Mihai urcând pe cea de-a treia treaptă a podiumului la categoriile lor.

              Ziua a doua a fost de…argint. Astfel, Roxana Radu, Christina Gherasimescu și Rebeca Bejan s-au laureat vice-campioane la capătul unui parcurs cu cel puțin patru meciuri pentru fiecare, unele dintre ele contra unor adversari din țări precum Ungaria, Bulgaria, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Grecia și Croația. „Ne-am prezentat bine, iar în unele situații am fost foarte aproape de aur.

              Mă bucur pentru numărul mare de medalii, semn că ne dorim performanță și pe plan internațional. Mulțumim conducerii clubului pentru susținere”, a declarat antrenorul Cruceanu, care privește deja spre competițiile viitoare:

              „Nu avem vreme de respiro. Urmează o perioadă importantă. Vice-campioanele din Serbia și-au dat testul final înaintea Naționalelor U13 și U15 de peste două săptămâni, din localitatea timișoreană Dumbrăvița, pentru ca în iunie să deplasăm 18 sportivi la Jocurirle Ruhr-ului, de la Duisburg, din Germania”.

              Trufandale sociologice

              Am renunțat de ceva vreme la cronofagul Facebook. Și mă felicit. Am devenit, în schimb, fan al uneia dintre odraslele sale, WhatsApp. Nu este atât de cronofag și, în plus, cei din rețeaua mea au (cu toții) umor, sunt prieteni autentici ai culturii, civilizației, moralei. Fani ai economiei de piață autentice, au și un grozav… seismograf care cuantifică obiectiv și pe înțelesul tuturor năzdrăvăniile sturlubaticului nostru mediu de afaceri.

              Ultima trăsnaie monitorizată: prețul cireșelor. Devenite adevărate trufandale sociologice, cireșele ne spun multe despre vânătăile cronice ale economiei noastre. Iată ce-mi spun amicii pe WhatsApp… Vrea cineva să ne asociem ca să cumpărăm 100 de grame de cireșe?… În cluburile de fițe, cocalarii nu mai aruncă acum cu verzișori, ci cu sâmburi de cireșe… Te credeam sărac, până când am văzut că ai doi cireși în grădină… Dați-mi de cinci lei cireșe, vă rog, zice unul. Vânzătorul: „V-o feliez sau o ambalăm așa?”… Dacă-mi trece bunică-mea cireșii pe numele meu, îmi schimb casa și mașina… În România s-a deschis primul amanet pentru cireșe… Tezaurul României va fi convertit în cireșe… În ziua de azi, să mergi la furat cireșe echivalează cu a jefui o bancă!… (Pruncul Ion Creangă, săracul, ar fi devenit client DNA…) …

              Cântăriți-mi și mie cireșe de 10 lei. Vânzătoarea, bosumflată: „Ori luați o cireașă întreagă, ori renunțați. Nu avem voie să feliem!”… Cât e schimbul valutar la cireșe, astăzi?… Băncile serioase acordă credite doar în sâmburi de cireșe… Căpătuindu-se, un hoț de cireșe a fugit în Madagascar… Europa a renunțat la euro, americanii au trecut în amintire dolarul.

              Nouă monedă cu scârț: cireșarul!
              Sociologii, care iau pulsul vremurilor, numai de șomaj nu se pot plânge cu pleașca aceasta de trufanda sociologică. Nu știu dacă și politicienii (TOȚI) o pot considera trufanda electorală…

              O viață de militar model într-un album

                La cei 83 de ani pe care abia i-a împlinit, colonelul tanchist în retragere Mihai Purcaru, din Bacău, a scos de sub teascurile tipografiei Magic Print și sub egida editurii cu același nume a șasea sa carte. Volumul este, așa cum se și numește, un „Album de familie” revăzut și adăugit, dar subintitulat „Itinerar militar și portrete elective”.

                În nu mai puțin de 500 de pagini, albumul, bogat ilustrat, are – așa cum apreciază în însemnarea de pe coperta a patra generalul de flotilă aeriană (r) Neculae Petrescu – „un conținut memorialistic, social, educațional și cultural”. Pentru că autorul – mai spune domnul general – „prezintă și un mod de viță a unui român adevărat, ce ar putea fi un prilej de rememorare asupra propriei noastre vieți, un model de conduită cetățenească”.

                Lucrarea etalează toate etapele vieții militarului de carieră care a fost Mihai Purcaru, comandant de subunități de tancuri, dar și locțiitor al Armatei a 3-a, originar din satul Băhnășeni – comuna Pârjol, plecat la datorie pentru ani buni în sudul țării, dar revenit acasă, în Bacău, la anii de odihnă binemeritată.

                Odihnă e un fel de a spune, pentru că Mihai Purcaru s-a implicat, după pensionare, și în activitatea asociațiilor militarilor în rezervă din Bacău și așterne an de an pe hârtie memorii și opinii cu privire la istoria României, la datoria pe care o avem de a nu-i uita pe eroii patriei și, evident, pentru a-și face mai bine cunoscute locurile de unde a plecat în viață. Una dintre cele șase cărți pe care le-a semnat sau la care a colaborat este chiar o monografie a comunei Pârjol.

                Surprinzător, în cartea de acum îl descoperim și pe Mihai Purcaru poetul și romancierul, în 110 compoziții lirice, dar și într-un fragment de lucrare în proză.

                La expoziția europeană nulă Euroinvet de la Iași, cărțile colonelului Mihai Purcaru au obținut deja șase medalii de aur și argint, „Albumul de familie” fiind și el nominalizat la premiere la ediția din acest an.

                În carte, colegi militari, istorici, jurnaliști și prieteni scriu despre personalitatea și activitatea autorului, a omului care timp de 44 de ani și-a servit țara sub deviza „Patrie, Onoare, Demnitate”.

                Manifestări comemorative la mormântul eroului Emil Rebreanu

                  Societatea Culturală „Emil Rebreanu”, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Făget și cu Unitatea militară 02229 Lunca de Sus, a organizat, marți, 14 mai, la Palanca și Ghimeș-Făget, un complex de manifestări comemorative cu titlul „Emil Rebreanu – Flacără vie în Panteonul Eroilor Neamului”, dedicate eroului executat acum 102 ani de de armata austro-ungară pe motiv că ar fi dezertat și a trecut la trupele române. Tragedia a fost suportul cunoscutului roman „Pădurea spânzuraților”, scris de fratele eroului, Liviu Rebreanu. În roman, Emil Rebreanu este întruchipat de personajul Apostol Bologa.

                  Manifestările au debutat cu depunerea de coroane de flori la mormântul lui Emil Rebreanu de la hotarul dintre comunele Palanca și Ghimeș-Făget. La mormânt au făcut de gardă militari ai UM 02229 Lunca de Sus, iar un sobor de preoți au ținut o slujbă de pomenire. La final, elevi ai Liceului Tehnologic Făget au interpretat un scurt, dar emoționant, program artistic.

                  Importanța evenimentului și memoria eroului au fost evocate de comandantul UM 02229 Lunca de Sus, lt. col. dr. ing. Cornel Aramă, de comandantul Poliției orașului Comănești, comisar șef Adrian Botezatu, și de profesorul Andrei Bârsan, vicepreședintele Societății Culturale „Emil Rebreanu”. Coroane de flori au fost depuse din partea Poliției Orașului Comănești, a UM 02229, a Liceului Tehnologic Făget, a Societății Culturale „Emil Rebreanu” și a CAR Progresul CFR Comănești – sponsorul manifestărilor.
                  În a doua parte a zilei, la Liceul Tehnologic Făget a fost vernisată expoziția de tablouri a regretatului artist plastic local Timar Karoly și a fost prezentată colecția de Ex Libris cu lucrări care evocă personalitatea lui Liviu Rebreanu și a lui Emil Rebreanu.

                  A urmat o sesiune de comunicări la care au vorbit, despre personalitatea lui Emil Rebreanu și despre semnificația evenimentelor de acum 102 ani din zona Ghimeș-Palanca, președintele Societății „Emil Rebreanu” – prof. Dumitru Cojocaru, lt. col. Cornel Aramă, Luminița Cornea – membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, și colaboratoare a Muzeului Carpaților Răsăriteni, și învățătorul Dumitru Olteanu.

                  Tot cu acest prilej, la liceul din Ghimeș-Făget a fost lansată și cea mai recentă carte de reportaje a scriitorului și jurnalistului Mihai Buznea, „Drumuri și popasuri”, care a fost prezentată de scriitorul și jurnalistul Eugen Verman.

                  Propunere ca UM 02229 să poarte numele „Emil Rebreanu”

                  Participanții la manifestări au semnat și un document prin care se propune ca UM 0229 Lunca de Sus să poarte numele onorific „Emil Rebreanu”.

                  Chiar în ziua manifestărilor comemorative a fost deschisă o scrisoare adusă de starețul Mănăstirii Făgețel, părintele Ghelasie, de la Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, în care, sub semnătura episcopului Covasnei și Harghitei Andrei, se confirmă sprijinul pentru episcopiei pentru această inițiativă.

                  Un sprijin similar a fost confirmat de Muzeul Național de Istorie a României, într-un document semnat de directorul adjunct al instituției, dr. Constantin Ilie.

                  S-au stabilit costurile pentru asistații din centrele DGASPC

                    Costurile cu întreținerea rezidenților din centrele de îngrijire și recuperare ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău sunt suportate din bugetul județului și din bugetele localităților din care provin beneficiarii.

                    Așa cum arată un raport al instituției, în unele centre cheltuieile pot crește în 2019, iar în altele vor scădea. De exemplu, pentru Centrul „Morcoveață” destinat copiilor străzii s-a estimat un cost de 3.959 de lei/beneficiar/lună, față de 2.441 lei, cât se stabilea în aprilie 2018, în timp ce la Complexul de servicii sociale (CSS) din Filipești, de la 11.421 de lei/persoană, s-a ajuns la un cost de 7.731 de lei/persoană. Și pentru Centrul Maternal – Modulul „Artemis”, destinat mamelor agresate, s-a calculat un cost mai mic cu 2.300 de lei.

                    Pentru copiii cu dizabilități ocrotiți în Rețeaua de case „Ghiocelul” din Bacău, costul va fi de 6.943 lei/lună/beneficiar, iar pentru cei din casele Complexului „Alexandra” Onești, de 5.665 lei/lună/beneficiar. „Aceasta e suma maximă prognozată și stabilită pe baza cheltuielilor efectuate în 2018 și a formulei de calcul prevăzute de lege, dar nu este obligatoriu să atingem plafonul maxim”, a declarat Daniela Țîțaru, director general DGASPC.

                    „Noi încercăm să facem economii”

                    Ocrotirea copiilor și tinerilor aflați în dificultate, preluați de stat după ce au fost abandonați sau abuzați de familie, va costa circa 4.700 de lei/lună la „Pro Familia” și Rețeaua de apartamente „Casa mea”, dar urcă la 8.665 lei în cazul celor din Centrul Multifuncțional „Henri Coandă”. Cele mai mici cheltuieli sunt prevăzute pentru copiii cu handicap îngrijiți de asistenții maternali, 24 de ore din 24, la domiciliul acestora: 1.982 de lei/lună/beneficiar.

                    În funcție de nevoi, întreținerea și recuperarea unui adult cu handicap va costa între 5.000 și 7.700 de lei/lună, dar există și extreme: peste 10.000 de lei/lună/persoană la Centrul de Reabilitare Neuropsihiatrică „Pietrica” și sub 4.000 de lei/lună/persoană la Centrul de Recuperare și Reabilitare Comănești (3.855 de lei) și Centrul de Îngrijire a vârstnicilor cu handicap din Răchitoasa (3.984 de lei).

                    „Noi încercăm să facem economii la orice tip de cheltuieli fără să aducem atingere calității serviciilor, afirmă Daniela Țîțaru. Cu banii economisiți, dezvoltăm servicii noi pe baza nevoilor comunității, nevoi indentificate împreună cu ONG-urile și autoritățile locale din județ.”

                    Olimpicii Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu” Bacău

                      Elevii Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu” au venit acasă cu lauri, și în acest an, de la olimpiadele naționale. Rezultatele sunt remarcabile:

                      • Olimpiada Națională de Informatică:
                      – Albert Alexandru Maftei (clasa a VI-a), prof. Ilie Vieru – medalie de bronz Societatea Națională de Informatică;
                      – Ștefan Pișcu (clasa a VIII-a), prof. Ilie Vieru – mențiune Ministerul Educației, medalie de aur Societatea Națională de Informatică;
                      – Tudor Ștefan Măgirescu (clasa a IX-a), prof. Neli Secită/Ilie Vieru – mențiune Ministerul Educației, medalie de argint Societatea Națională de Informatică.

                      • Olimpiada Națională de Matematică:
                      – Andrei Rareș Chifu (clasa a VI-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de aur Societatea Națională de Matematică și mențiune Ministerul Educației;
                      – Tudor Condorache (clasa a VI-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică;
                      – Răzvan Marian Gherasă (clasa a IX-a), prof. Gabriel Andrei – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică;
                      – Mara Ioana Postolache (clasa a X-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică;
                      – Antonio Emanuel Adam (clasa a XI-a), prof. Lucian Lazăr – medalie de bronz Societatea Națională de Matematică.

                      • Olimpiada Națională de Fizică:
                      – Călin Ciaușu (clasa a IX-a), prof. Florin Curbăt – medalie de argint Societatea Națională de Fizică;
                      – Teodor Grosu (clasa a IX-a), prof. Florin Curbăt – medalie de bronz Societatea Națională de Fizică;
                      – Radu Laurențiu Caragea (clasa a XI-a), prof. Florin Curbăt – medalie de bronz Societatea Națională de Fizică;
                      – Alexandra Murariu (clasa a XII-a), prof. Valentin Gîrțu – medalie de bronz Societatea Națională de Fizică.

                      • Olimpiada Națională de Limbi Clasice – Limba Latină:
                      – Mihai-Adelin Lungu, clasa a IX-a, premiul II;
                      – Cristina-Silvia Dorodici, clasa a XI-a, premiul III;
                      – Sorana-Adina Plotogea, clasa a XI-a, mențiune Ministerul Educației.
                      Rezultate obținute la Concursul Național (cu deschidere internațională) „Ovidianum”:
                      – Mihai-Adelin Lungu, clasa a IX-a, Locul I;
                      – Cristina-Silvia Dorodici, clasa a XI-a, Locul I;
                      – Sorana-Adina Plotogea, clasa a XI-a, mențiune Ministerul Educației;
                      – Maria Chifu, clasa a X-a, mențiune Ministerul Educației.
                      Toți elevii sunt pregătiți de prof. Florentina Neculau.
                      În plus, Mihai-Adelin Lungu a promovat examenul de baraj pentru constituirea lotului olimpic şi va participa la Olimpiada Internațională de Limbă Latină „Certamen Ovidianum Sulmonese”, Ediția a XXI-a, Sulmona, Italia, aprilie 2020. Și Cristina-Silvia Dorodici participă, în aceste zile, la Olimpiada Internațională de Limbă Latină „Certamen Ciceronianum Arpinas „, în Arpino, Italia.

                      • Olimpiada Națională de Religie Catolică:
                      – Irina Iancu, clasa a IX-a, premiul I (nota 10);
                      – Luisa Herciu, clasa a XI-a, premiul I (nota 10);
                      – Valentina Porondi, clasa a XI-a, premiul II (nota 9.60).
                      Cele trei eleve sunt pregatite de prof. Angela Budău.

                      • Olimpiada Națională de Religie Ortodoxă:
                      – Maria-Teodora Busuioc, clasa a VIII-a, Locul III;
                      – Andrei-Cosmin Olariu, clasa a XI-a, mențiune.
                      Elevii sunt pregătiți de prof. Veronica Gavriliu.

                      • Olimpiada Națională de Logică:
                      – Mirela Doroftei, clasa a XII-a, prof. Emilia Cloșcă – mențiune Ministerul Educației.

                      • Olimpiada Națională de Istorie:
                      – Viviana Doliş, clasa a X-a, prof. Mara Merfea – Locul I.

                      • Olimpiada Națională de Limba și literatura română:
                      – Mihai-Adelin Lungu (clasa a IX-a), prof. Doina Marinov – Locul II;
                      – Maria Turcu (clasa a XI-a), prof. Laura Gavriliu Laura – mențiune Ministerul Educației.
                      Rezultate obținute la etapa națională a Olimpiadei „Lectura ca Abilitate de Viață”:
                      – Andra Ștefania Derla (clasa a IX-a), prof. Claudia Merticaru – mențiune Ministerul Educației.

                      • Olimpiada Națională de Limbi Romanice – Limba Franceză:
                      – Roxana-Ioana Stoica, clasa a XII-a, prof. Mihaela Cojan – mențiune Ministerul Educației;
                      – Mateea Cosma, clasa a VII-a, prof. Crina Lazăr – mențiune specială;
                      – Cristiana Andreescu, clasa a X-a, prof. Elvira Macaru – mențiune specială;
                      – Andrei Berdilă, clasa a XI-a, prof. Elvira Macaru – mențiune specială.

                      • Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică:
                      – Teodor Ionuț Grosu (clasa a IX-a), prof. Florin Curbăt – premiul III, medalie de aur Societatea Română de Fizică şi calificare în lotul lărgit al României cu cel mai mare punctaj la proba de baraj.

                      • Olimpiada Națională de Chimie:
                      – Eduard Doliș, clasa a IX-a (prof. Marinela Bușteagă) – mențiune Ministerul Educației;
                      – Laurențiu Arhip, clasa a IX-a (prof. Marinela Bușteagă) – mențiune specială;
                      – Andrei Pintilescu, clasa a X-a (prof. Marinela Bușteagă) – mențiune specială,
                      – Daniel Munteanu, clasa a XI-a (prof. Nadia Savin) – mențiune Ministerul Educației și calificare în lotul lărgit pentru participarea la Olimpiada Internațională;
                      – Iulia Mihăilă, clasa a XI-a (prof. Marinela Bușteagă) – diplomă de participare;
                      – Miruna Belciu, clasa a XII-a (prof. Mariana Rosenschein) – mențiune Ministerul Educației și calificare în lotul lărgit pentru participarea la Olimpiada Internațională.
                      Dacă vor obține și calificarea în lotul restrâns al României, cei doi elevi vor participa la etapa internațională de Chimie, care va avea loc în luna iulie, la Paris.

                      Alte calificări pentru Internaționala de Științele Pământului

                      Eduard Doliș (clasa a IX-a) s-a calificat în lotul lărgit național pentru etapa internațională de Științele Pământului (Chimie, Fizică, Biologie și Geografie), care se va desfășura în perioada 26 august – 3 septembrie în Coreea de Sud.

                      Totodată, la etapa națională care a avut deja loc în februarie, la Suceava, a obținut mențiune din partea Ministerului Educației, medalie de bronz oferită de Societatea Română de Fizică și premiul special oferit de Societatea de Geografie din România.

                      Andrei Pintilescu (clasa a X-a) s-a calificat, de asemenea, în lotul lărgit național pentru etapa internațională a acestui concurs interdisciplinar, dar a obținut și cel mai mare punctaj la Geografie, mențiune din partea Ministerului Educației Naționale și premiul special al Societății de Geografie din România, la etapa națională.

                      Și Alin Vizitiu (clasa a IX-a) a obținut premiul special al Societății de Geografie din România, la etapa națională. Profesorii coordonatori: Fizică – Cristina Apetroaei, Chimie – Marinela Bușteagă, Biologie – Florentina Dinu și Daniela Hușcă, Geografie – Lucian Șerban.