joi, 1 ianuarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 1969

Praznicul Bobotezei

de
Deșteptarea
-

În suita celor 12 Praznice Împărateşti se numară şi Boboteaza (Botezul Domnului), tinută în fiecare an în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Încă din sec. 3, poate şi mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în „Constituţiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sărbatorile creştine alături de Craciun şi de Pasti. Praznicul Bobotezei în vorbirea Sfinţilor Părinţi şi cărţilor bisericeşti se numeşte Epifanie, adică arătare, pentru că Sfântul Ioan Botezătorul a arătat lumii pe Iisus când Acesta a venit la el să se boteze zicând: “Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii” (Ioan 1, 29). Cu ocazia botezului lui Iisus Hristos în râul Iordanului s-a arătat Preasfânta Treime: Cerescul Părinte a vorbit din Cer, Fiul lui Dumnezeu se afla în râul Iordanului, iar Duhul Sfânt s-a arătat în chip de porumbel deasupra Fiului Dumnezeiesc. Este o minune de nepătruns chiar şi pentru îngerii cerului! Un Dumnezeu unic în trei Persoane. Misterul credinţei noastre, nemaiîntâlnit în gândirea omenirii, unitatea de o fiinţă în diversitatea individuală a ceea ce este personal şi lucrează în iconomia mântuirii.
Daca pacatul lui Adam a adus moartea neamului omenesc, apa Botezului lui Hristos a chemat la viata pe toti cei morti in Adam. O rugaciune din randuiala Sfintirii Aghiasmei celei Mari ne arata cat se poate de clar acest lucru: „Suferit-ai inca a Te boteza in Iordan, ca sfintind firea apelor, Cela ce esti fara de pacat, sa ne faci noua cale la nasterea cea de a doua, prin apa si prin Duh”. Apa sfintita a Iordanului este apa purificata ce va servi ca materie a Botezului crestin, in care Harul divin ne renaste la viata cea noua in Hristos
Puterea Sfintei Treimi, care a sfinţit apele şi le-a dat putere tămăduitoare şi înnoitoare de viaţă ne sfinţeşte şi pe noi prin sfânta taină a Botezului, fără de care nu putem fi membri ai împărăţiei lui Dumnezeu şi în lipsa căruia nu putem trăi o viaţă duhovnicească, căci zice Domnul nostru Isus Hristos: “Amin, amin grăiesc ţie, de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre întru împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din trup, trup este şi ce este născut din Duhul, duh este”. Sfânta Scriptură, şi după Sfinţii Părinţi, ne arată într-un tot că scopul întrupării Mântuitorului a fost mântuirea noastră, a oamenilor. Este Taina prin care primim înfierea (Galateni 4, 5) adică actul prin care Dumnezeu ne primeşte ca fii prin Har. Nu e deci un simplu simbol cum li se pare unora, căci simbolul, oricare ar fi, nu poate da curăţire de păcate. Este Taina primirii omului în Împărăţia de Har a lui Hristos.
Se cuvine să mai ştim că nu sunt mai multe botezuri, ci unul singur, “Un Domn, o credinţă şi un Botez”, cum spune hotărât Sf. Apostol Pavel (Efeseni 4, 5).
El reprezintă moartea şi Învierea Domnului, ambele unice. În botez ne facem părtaşi morţii şi Învierii lui Hristos, iar repetarea lui e o batjocură adusă morţii şi Învierii Lui.

Pr. Liviu Burlacu
Centrul “Izvorul Tămăduirii”-Bacău

La început era Cuvântul

de
Deșteptarea
-
stdas0374

Cu câteva zile mai înainte am trăit cu bucurie Sărbătoarea Naşterii lui Cristos şi poate mai avem încă prezentă în minte vestea îngerului adresată păstorilor, care a răsunat ca un refren în liturgia Cuvântului din Noaptea şi din ziua de Crăciun: „Astăzi în Cetatea lui David vi s-a născut Mântuitorul, care este Cristos Domnul”. Timpul Crăciunului încă nu s-a sfârşit, iar astăzi suntem din nou invitaţi să medităm la mesajul pe care Dumnezeu a binevoit să ni-l transmită prin întruparea Fiului Său. Nu întâmplător în această duminică, la nici două săptămâni de la sărbătorirea Naşterii Domnului, Biserica revine şi ne propune în liturgia cuvântului acelaşi text evanghelic proclamat în ziua de Crăciun, şi anume: începutul Evangheliei lui Ioan, text cunoscut sub denumirea de Prologul lui Ioan.
„La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu”. Acesta şi-a fixat cortul prezenţei sale, în mod vizibil, între cei muritori, iar această prezenţă a Cuvântului este continuată şi astăzi în Biserică şi este o prezenţă activă, ce acţionează recreând cu aceeaşi eficienţă de la început, sfinţind şi edificând Biserica lui Dumnezeu, conducând-o la gloria divină.
Toată Scriptura, de la Geneză la Apocalips, dă mărturie despre acest Cuvânt şi converge spre acest Cuvânt, care încet, încet s-a desfăşurat şi a fost prevestit de-a lungul secolelor, a animat oamenii şi tot universul. Acest Cuvânt care exista mai înainte de întemeierea lumii, a dominat şi a trasat drumul istoriei, a stat aproape de Israel, a locuit cu el în corturile deşertului, l-a condus spre ţara promisă, a zămislit în sânul unei umile fiice a lui Israel, Fecioara Maria, s-a făcut carne şi a locuit între noi în persoana lui Isus Cristos.
În realitate, este vorba despre aceeaşi putere creatoare a lui Dumnezeu, existentă din veşnicie, manifestată salvific în istoria mântuirii de nenumărate ori şi întrupată în Isus Cristos-Răscumpărătorul nostru. În El îşi manifestă Dumnezeu plinătatea tuturor revelaţiilor şi iubirea sa infinită faţă de oameni.
Să-i mulţumim lui Dumnezeu, Părintele slavei, pentru harurile şi binecuvântările primite şi să-i cerem să ne dăruiască Duhul Înţelepciunii şi al descoperirii ca să-L putem cunoaşte pe deplin. El să ne lumineze ochii inimii noastre ca să putem înţelege speranţa pe care o dă chemarea sa.

Pr. Richardo-Dominic Baciu

Atenție, cod galben în zonele montane și Moldova

    de
    Comunicat de presa
    -

    Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare de cod galben pentru intervalul 04.01, ora 18°° – 06.01.2020, ora 6°°, ce vizează ninsori moderate cantitativ, depuneri de nou strat de zăpadă și intensificări ale vântului ce vor genera spulberarea și viscolirea zăpezii.

    Facem apel la conducătorii auto care se deplasează în această perioadă, în special în zona stațiunilor montane, să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate.

    Imagini de la intervențiile Regionalelor CNAIR puteți vedea pe pagina de facebook a companiei: https://www.facebook.com/cnadnr.

    Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360, 0800.800.301 și pot accesa pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situatia Drumurilor Naţionale, dar și pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/ și de TWITTER, @CNADNR

    Dragoș Benea: „Autostrada Unirii – o fumigenă electorală”

      de
      Comunicat de presa
      -

      „PNL a forțat prinderea într-o lege a Autostrăzii Unirii (Tg. Mureș-Iași), speculând propagandistic Centenarul Marii Uniri și umflând o gogoașă electorală servită tuturor locuitorilor din Moldova”, a declarat europarlamentarul băcăuan Dragoș Benea.

      În noiembrie 2018, șeful statului anunța că „există sprijinul declarat din partea Comisiei Europene” pentru acest proiect, promulgând de la Cotroceni autostrada devenită lege. Recent, pe finalul anului trecut, fostul comisar european Corina Crețu reitera la Iași aceeași poveste frumos colorată a Autostrăzii Moldovei, spunându-le iesenilor ceea ce ei doreau să audă.

      „Presa relatează azi, citând un răspuns dat de Marcel Boloj, ministrul PNL al Afacerilor Europene, că așa-numita Autostrada a Unirii nu are finanțare din fonduri europene. Mai mult, se arată în răspuns, finanțarea acestui obiectiv în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, «depinde de modificarea legislației, de rezultatele studiului de fezabilitate și de alocarea financiară disponibilă». Cu luciditate și pragmatism, ministrul Boloj admite că Autostrada Moldovei este un proiect care ocupă un loc marginal în vederile actualei guvernări PNL, nevând finanțare asigurată”, a mai subliniat Dragoș Benea.

      „Dacă actualii guvernanți îndrăznesc să vorbească despre costurile autostrăzii și «rezultatele studiului de fezabilitate», îi anunțăm de la Bacău că varianta cea mai ieftină de autostradă care să lege Transilvania de Moldova este pe ruta Brașov-Bacău-Iași, fapt dovedit de un studiu serios, elaborat la cererea Băncii Europene de Investiții și însușit de Jaspers, consultantul agreat al Comisiei Europene”, spune dânsul.

      Europarlamentarul cere Guvernului să precizeze în ce stadiu se află procedura de achiziție publică pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru autostrada Brașov – Bacău – Iași.

      „Am spus, de mai multe ori, că orice altă variantă de așa-zisă autostradă către Moldova e mult prea costisitoare și are șanse aproape zero de materializare (mai ales în contextul Brexit, în urma căruia-odată cu ieșirea Marii Britanii din UE-vor fi și mai puțini bani de împărțit pe dezvoltarea regională). Actualul Guvern PNL calcă apăsat pe urmele tandemului Boc-Băsescu, în mandatul căruia Moldova a fost tratată ca o rudă săracă și ținută la porțile dezvoltării, iar finanțările guvernamentale au fost dirijate cu precădere spre Ardeal. Autostrada Unirii „nășită” de liberali este, de fapt, un cadou otrăvit-este Autostrada Dezbinării și Marginalizării Moldovei la nivel național și european”.

      Dragoș Benea
      europarlamentar

      Recomandări pentru deplasări în siguranţă!

        de
        Comunicat de presa
        -

        Poliţiştii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău atrag atenţia participanţilor la trafic cu privire la posibilitatea apariţiei poleiului, fenomen asociat cu ceaţa şi umiditatea.

        În acest sens poliţiştii recomandă conducătorilor auto să nu pornească la drum dacă nu şi-au echipat corespunzător autovehiculele cu anvelope specifice sezonului.
        În timpul călătoriei, cei de la volan trebuie să păstreze în mers o distanţă de siguranţă faţă de vehiculele de dinainte şi să nu acţioneze brusc mecanismele de direcţie şi frânare şi să utilizeze cu precădere frâna de motor, mai ales pe sectoarele de drum cu carosabil alunecos.
        Atenţie sporită la efectuarea depăşirilor, nu vă angajaţi în efectuarea de depăşiri neregulamentare!
        Circulaţi cu viteză moderată! Viteza excesivă sau neadaptată la particularităţile de drum şi de trafic generează accidente grave de circulaţie.
        Nu conduceţi sub influenţa băuturilor alcoolice! Alcoolul diminuează considerabil reflexele.
        Folosiţi centura de siguranţă! Aceasta vă poate salva viaţa.
        Folosiţi corect luminile pentru a vă face vizibili în trafic.
        Nu conduceţi maşina când sunteţi obosiţi! Oboseala la volan vă poate fi fatală.
        Evitaţi pe cât posibil să circulaţi, pe distanţe lungi, noaptea.

        Poliţiştii băcăuani urează tuturor participanţilor la trafic, drum bun şi fără evenimente rutiere!

        De ce e Greta depresivă

        de
        Petru Done
        -

        Activista suedeză pentru mediu, Greta Thunberg, are o privire ciudată. Am văzut-o doar în pozele și în clipurile video difuzate de presă, iar acolo așa mi s-a părut. O admir, însă, pentru atitudinea ei, pentru felul în care s-a dedicat unui crez esențial pentru omenire: planeta noastră are nevoie de protecție ecologică.

        Da, cu Greta parcă se întâmplă ceva. Și aflu dintr-un articol publicat de agenția Press Association că, la un moment dat, imberba suedeză traversa o perioadă grea: devenise depresivă prin preocuparea ei pentru clima planetei. Fata nu mai mânca, nu mai comunica. Dar părinții ei și-au schimbat efectiv modul de viață, iar fiica lor parcă și-a mai revenit. O susțin în lupta cu balaurul poluării, iar Greta se ține băț de crezul ei, motiv pentru care a și fost nominalizată la Premiul Nobel și desemnată, în 2019, „personalitatea anului”.

        Acum, ce este emoțional cu excepționala Greta e una, dar ce ne așteaptă pe Pământ de la schimbările climatice e alta. „Marea industrie”, „marea finanță” – cum ar spune unii – nu prea iau măsuri radicale de protecție a mediului. Vin, însă, și vești senzaționale din toată lumea, din țări care impun deja măsuri să diminueze consumul de materiale poluante, cum ar fi plasticul. Iar în Thailanda, aflăm, nu mai ai voie la plajă cu creme de protecție, care distrug coralii.

        Recent, și Uniunea Europeană s-a angajat să aplice un plan „Green Deal” (Afacerea verde), dar, se spune, costurile vor fi enorme și mai ales în defavoarea lumii sărace. Cu ce să faci și mai ales cu ce să cumperi așa-numita „energie verde”, nepoluantă?

        Răspunsul îl vom vedea în câțiva ani, pentru că, se pare, alte soluții nu prea avem. Și, apropo, după datele Eurostat, România este în lotul mediu al țărilor UE care folosesc deja energie verde, ba e chiar peste media Uniunii, înaintea unor giganți ca Germania, Regatul Unit, Franța, Italia sau Spania. Ba, și-a atins dej targetul pentru anul acesta, adică 20% energie verde consumată.

        Un ziar tipărit pe hârtie de bancnote?

        de
        Răzvan Bibire
        -

        Almanahul dicţionar al presei din România şi a celei româneşti de pretutindeni (1926) ne prezintă o interesantă poveste a unui ziar aparent pro-bolșevic, tipărit de un grup de ofițeri ardeleni la Moscova în 1918.

        Conform publicației, care citează un almanah al presei din Ardeal, toată operațiunea ar fi fost doar pentru a consuma hârtia specială pentru tipărirea bancnotelor de 1000 de lei care se afla în mâinile rușilor, împreună cu tipografia Băncii Naționale a României.

        Cât de adevărată este povestea, nu știm. Dar este o poveste frumoasă, să recunoaștem…

        Almanahul dicţionar al presei din România şi a celei româneşti de pretutindeni. 1926, 1 volum Bogat ilustrat cu o retrospectivă a ziariştilor români, alături de portrete ale personalitatilor din lumea presei, iar la capitolul II este prezentată o retrospectivă a presei româneşti. Prefaţa este semnată de Const. Bacalbaşa. Almanahul a fost realiat cu prilejul aniversării a 25 ani de la întemeierea Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti.
        Tiparit la Imprimeria Fundaţiei Culturale “Principele Carol”

        Către o știință a fericirii?

        de
        Ion Fercu
        -

        M-am întrebat, o vreme, dacă Jigme Singye Wangchuck Bhutan, rege al Bhutanului, era normal cap. Monarhul a declarat scurt, în 1972, că Fericirea Naţională Brută este mult mai importantă decât Produsul Intern Brut. Constituțional, această monarhie asiatică din coasta poftelor Chinei, cu numai vreo 700.000 de locuitori, dă cu tifla indicatorilor economici consacrați. Succesul în această țară este măsurat prin fericire. Pacea sufletului, bucuria, seninătatea sunt cele care asigură fericirea; prin Ministerul Fericirii. Țară… ecologică (peste o jumătate din teritoriu este parc național), săracă, fără căi ferate, cu acces restricționat al turiștilor străini, cu interdicție națională pentru fumat, are doar 3,3% dintre locuitori care declarau, acum trei ani, că sunt „nu prea fericiți”. Ceilalți erau abonați la fericire. Un abonament gratuit, zic managerii acestui vis. Un vis burdușit cu utopii, spun mulți. Să vină esența acestui vis din dogmele budismului, religia oficială a micului stat? Cred că rădăcinile sunt mai vechi, de peste 2300 de ani, în stoicism. În „Scrisori către Lucilius”, stoicul Seneca scria: „Este sărac nu cel care are puțin, ci cel care dorește mai mult”. Nu știu dacă Jigme Singye Wangchuck Bhutan a auzit despre stoicism, dar fiul său, Jigme Khesar Namgyal Wangchuck, căruia „i-a predat împărăția”, fost student în Marea Britanie și S.U.A, cu siguranță are știință despre antica doctrină filosofică. După cum nu cred că n-are habar de faptul că, paradoxal, miliardari precum Bill Gates sau Jeffrey Preston „Jeff” Bezos aderă la paradiastola lui Seneca.
        Încep să am îndoieli cu privire îndreptățirea întrebării mele – „A fost Jigme Singye Wangchuck Bhutan normal la cap?” – atunci când privesc nu doar la scălămbăielile unor guvernanți (ca ai noștri) pe tema Produsului Intern Brut, ci și către recentul proiect al celor din Dubai, care-și propun să transforme orașul în cel mai fericit loc de pe pământ. Vorbim de inima Emiratelor Arabe Unite, unde nivelul de trai este foarte ridicat. Și-or fi dat seama și dubaiezii că banii nu aduc neapărat și fericirea? Că aceasta trebuie cultivată cu pricepere, ca o plantă gingașă, firavă, chiar și (sau mai ales) într-un mediu gravid de prosperitate? Deja, aici a prins viață Ministerul Fericirii și al Bunăstării, există o agendă de lucru a acestuia, se vorbește despre o „știință a fericirii” ca stil de viață. S-a ajuns până acolo, încât a fost formulată și întrebarea: „Este ilegal să fii nefericit în Emiratele Arabe Unite?”
        Ministerul Emiratelor Arabe Unite fiind, simultan, al Fericirii și al Bunăstării, este evident un fapt: conceptul de fericire are un alt conținut decât cel promovat în regatul Bhutan. Arabii din Dubai nu par a le cânta în strună stoicilor. Nu cred că Seneca ar putea/ vrea să fie rezident de Dubai. Sau… mai știi?
        Dar nouă, care vorbim despre fericire doar prin poemele romantice, oare ce perspective ni se deschid către aceasta? Într-o țară în care guvernanții au ca doctrină (eternă?) doar lupta de gherilă mioritică – de-a hoții și vardiștii (deși nu prea reușim să realizăm distincția între cele două armii…) -, fiind incapabili să zămislească măcar niște utopii, cred că nu ne rămâne decât varianta sugerată de Goethe: „Fiecare are în mâinile sale propria fericire, precum artistul are materia brută, căreia vrea să-i dea o formă”. Fericirea pe cont propriu. E și asta o variantă. Fiecare cu propria „știință a fericirii”. Cioran mi-a spus că „utopia este grotescul în roz, nevoia de-a asocia fericirea cu devenirea. Pe scurt, o feerie monstruoasă”. Cu toate acestea, simt o milă infinită pentru țările care nu pot înjgheba măcar utopii.

        De la o producție industrială de invidiat, la mâna importurilor

          de
          Petru Done
          -

          A cincea putere economică a României în anul 1989, județul Bacău a ajuns în 30 de ani în partea inferioară a clasamentului celor 41 de județe plus zona București, iar în Regiunea Nord-Est (județele Iași, Bacău, Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui) se menține cu greu pe poziția a doua, dar la unii indicatori este depășit și de județul Vaslui. Economia județului, prin dispariția unor mari întreprinderi, deși zestrea naturală a Bacăului este una de invidiat, a fost într-un permanent regres. Numai rafinăria din Onești producea, la un moment dat o treime din PIB-ul Moldovei, iar platforma industrială Borzești și toată industria județului, dar și zona agricolă, făceau din Bacău forța de care aminteam.

          La o recentă conferință, înscrisă în suita de manifestări organizate de Camera de Comerț și Industrie și de partenerii ei, prof. univ. dr. Eugenia Harja, directoarea Direcției județene de Statistică, a insistat asupra comerțului exterior făcut din județul Bacău în ultimii zece ani. „Dintre toți indicatorii dezvoltării economiei naționale de care dispunem la nivelul județului Bacău – a precizat Eugenia Harja – am ales partea de comerț exterior, respectiv fluxurile de comerț internațional, pentru că în special balanța de comerț exterior a unui județ ne arată eficiența economiei lui, dacă ne gândim că o balanță activă, respectiv pozitivă, înseamnă și o competitivitate a județului pe piața mondială”. Și la acest indicator, acum 30 de ani județul Bacău era o forță, creată mai ales de industria petrochimică, dar și de industria lemnului, industria alimentară sau industria ușoară.

          Pe locul al doilea în Regiunea Nord-Est

          Fluxurile de comerț internațional în județul Bacău au avut o balanța echilibrată doar în anul 2013. În rest, ca și în economia României, județul a avut un sold negativ, o balanță deficitară. Dacă totuși exportul a crescut, în timp, de aproape două ori, importul a crescut de 2,5 ori. Iar soldul negativ s-a majorat de aproape cinci ori.
          În Regiunea Nord-Est, similitudini se găsesc în evoluția de la Bacău și Suceava (în 2013 ambele balanțe au fost echilibrate, dar în rest deficitul s-a majorat). Bacăul, de mai bine de zece ani este pe locul al doilea în regiune, după Iași, deși anterior era pe primul loc și la importuri și la exporturi.
          În anul 2018, în județul Bacău soldul balanței exporturi-importuri a fost negativ: au rămas neacoperite cu export 31,5% din importuri. A fost o adâncire a decalajului dintre exporturi și importuri. Iar gradul de acoperire în județ este cel mai mic din Regiunea Nord-Est și mult sub cel al României.

          Bacăul în oglinda Balanței comerciale normalizate

          În Balanța comercială normalizată, recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, România a avut un minus, un grad de acoperire subunitar, dar în județul Bacău „minusul” este ceva mai mare, aproape minus 0,2. Balanța normalizată înseamnă export minus import împărțit la export plus import. Ea poate avea valori între minus 1 și 1. Cu cât se apropie mai mult de zero este mai echilibrată. Spre minus unu situația e tot mai rea (import mai mare decât export), iar spre plus unu situația e tot mai bună.

          Cum arată balanța comercială și balanța normalizată (în mii de euro) în județul Bacău? Suntem cel mai deficitari la metale comune – importăm mai mult decât exportăm de peste 16 ori. La articole de piatră de asemenea – importăm de aproape 80 de ori față de cât exportăm. La mașini și aparate electrice cu aproape 60% importăm mai mult decât exportăm, iar la materiale plastice și cauciuc importăm de trei ori și ceva mai mult decât exportăm. La produsele minerale, la care balanța normalizată se apropie de minus 1 (de situația cea mai rea), avem un import de 223 de ori mai mare decât exportul, deși valoarea în mărime absolută este foarte mică. Stăm bine la materiale textile – exportăm mai mult decât importăm cu peste 50%. La produse de lemn exportul este mai mare decât importul de aproape două ori. La mijloace de transport, cu contribuția Aerostar, exportăm mai mult decât importăm de circa 2,6 ori. La produse alimentare, datorită Grupului Agricola exportăm mai mult de 5,6 ori decât importăm, iar la încălțăminte de asemenea exportăm de 2,7 ori mai mult.

          În județ, principalii parteneri la export sunt din Italia, din Germania și din Israel, iar la import sunt din Italia, China, Turcia, din Bulgaria și din Germania.

          Topul primilor 15 exportatori

          La eporturi – VimercatiEast Europe, BacoHolz Industrie Schwighofer Comănești, Aerostar, Industries Yeld, Barlinek România, Trotuștex, A-E Electronics, Chimcomplex Borzești, Lusi Union Silusi, RhinoWork, Elmet Internațional, Willy Impex, Croco, TecnostampTriulziEast Europe, Sport Line Fashion.
          La importuri–Dedeman, Intertranscom Impex, VimercatiEast Europe, Aerostar, A-E Electronics, BacoHolzindustrieSchweighofer Comănești, Industries Yeld, Trotuștex Târgu Troturș, RhinoWork, Barlinek România Onești, Simba Invest, Confert, RikkoSteel, LusiunionSilusi Târgu Trotuș, Willy Impex.

          Spitalul din Buhuși, pe locul 3 în clasamentul Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor

            de
            Roxana Neagu
            -

            Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși ocupă un onorabil loc 3 din 10, într-un clasament alcătuit de Marius Dumitrescu, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD), dar și editor manager la revista Health-MedFarm. Asta ca urmare a faptului că Marius Dumitrescu a susținut, la mijlocul lunii decembrie 2019, un curs gratuit de protecție a datelor cu caracter personal pentru personalul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, la care au mai participat și salariați de la Spitalul Municipal de Urgență Moinești, Spitalul Municipal Onești, Spitalul Județean Bacău, Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, Spitalul Hârlău, Spitalul Județean Buzău, dar și reprezentanți de la Direcția de Sănătate Publică Bacău.

            „Faptul că la Buhuși se organizează cursuri de formare/inițiere pentru personalul medical și non medical ne face să credem că se poate și la spitalele care până mai ieri nu făceau parte din harta selectă a unităților sanitare care ofereau astfel de instruiri pentru personalul din sistemul sanitar. După cursul de hemovigilență din luna noiembrie, putem spune că și cursul «Confidențialitatea actului medical – între obligație etică și obligație legală» a fost unul deosebit de important, motiv pentru care vom organiza și altele în perioada următoare la noi, în spital”, ne-a declarat Constantin Poiană, managerul Spitalului Buhuși.

            Ce spune autorul topului despre spitalul buhușean

            „Cunosc echipa managerială a Spitalului Buhuși și o apreciez foarte mult. Principiul de bază după care se ghidează această instituție este diferit și aș putea spune neobișnuit: omenia. (…) Aici oamenii se susțin unii pe alții și își doresc să facă performanță într-un mediu plăcut, înțelegând importanța relațiilor interumane. Dar nu acesta este motivul pentru care acest curs ocupă un loc pe podium. Cursul planificat a început la ora 9 fix într-o sală foarte mare și, totuși, neîncăpătoare pentru cadrele medicale care își doreau să obțină mai multe informații despre confidențialitatea actului medical și provocările protecției datelor cu caracter personal. (…) Cursul a durat aproximativ patru ore și motivul pentru care a ajuns atât de ușor în top 3 este că am întrebat sala la un moment dat dacă nu ar fi indicat să luăm o pauză și am primit un răspuns categoric și unanim: NU. (…) Nu pot decât să mulțumesc managementului pentru modul în care a reușit să atragă interesul pentru acest domeniu, pe care cei mai mulți îl igoră. Toți participanții au înțeles că acest Regulament apără interesele și drepturile noastre, a fiecărei persoane fizice, și dacă alegem să îl ignorăm nu facem decât să ne facem rău singuri și să ne sabotăm”, scrie Marius Dumitrescu, pe Portalul Dpo-NET.ro, Comunitatea profesioniștilor în protecția și securitatea datelor cu caracter personal.

            Cine mai este în top

            Pe locul 1 în acest top este lansarea Portalului Dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network, un proiect care „s-a născut” pe 28 ianuarie 2019 de „Ziua Europeană a Protecției Datelor”, iar pe locul 2, un interviu cu Brittany Kaiser, fost director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, un celebru denunțător, ce a demascat modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, transformând datele în adevărate arme în acest război psihologic. Pe locul 4 se află organizarea GDPR Summer Challenge, iar pe locul 5 participarea la Websummit 2019 și la discursului lui Edward Snowden, un alt celebru denunțător din lume, care a riscat totul pentru a expune sistemul Guvernului American de supraveghere în masă.
            Locul 6 este ocupat de schimbul de experiență realizat în Republica Moldova, locul 7 de organizarea conferințelor naționale în domeniul protecției datelor și managementului sanitar, locul 8 de Campania „Știrile false – adevărate bombe invizibile”, locul 9 de realizarea studiului ce a avut drept scop evaluarea gradului de conştientizare, în rândul persoanelor fizice (vizate), a importanţei datelor cu caracter personal și locul 10 de reprezentarea României de către membrii Asociației la Computers Privacy & Data Protection Conference 2019, eveniment ce a avut loc la Bruxelles.

            Cercetat penal pentru conducere sub influenţa alcoolului

              de
              Comunicat de presa
              -

              La data de 02 ianuarie a.c., în jurul orei 19.00, poliţiştii din Moineşti au depistat în flagrant un bărbat de 32 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism fiind sub influenţa alcoolului.

              În urma testării bărbatului în cauză cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

              În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

              Autoturism cu numere false de înmatriculare, identificat de poliţişti în Slănic Moldova

                de
                Comunicat de presa
                -

                La data de 02 ianuarie a.c., în jurul orei 10.00, un bărbat de 38 de ani, din Slănic Moldova a fost identificat de poliţişti în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii.

                În urma verificărilor efectuate în bazele de date, poliţiştii au stabilit că autoturismul este radiat din circulaţie, având montate plăcuţe cu numerele de înmatriculare ale altui autovehicul.

                Pe numele conducătorului auto s-a întocmit dosar penal, pentru conducerea unui vehicul neînmatriculat și cu număr fals.

                Tamponare pe fondul consumului de alcool

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  La data de 01 ianuarie a.c, în jurul orei 00.30, poliţiştii oneşteni au fost sesizaţi cu privire la faptul că, pe strada Republicii din Oneşti a avut loc un eveniment rutier soldat cu pagube materiale.

                  Din cercetări a rezultat faptul că, un tânăr, de 19 ani, din Târgu Ocna, în timp ce conducea un autoturism pe strada Republicii din Oneşti a acroşat în partea din spate, un autoturism condus regulamentar de un bărbat, de 20 de ani, din comuna Helegiu.

                  Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cazul tânărului de 19 ani, iar în cazul celui de 20 de ani, rezultatul fiind negativ.

                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

                  Ce au făcut polițiștii băcăuani de Revelion

                    de
                    Comunicat de presa
                    -
                    Poliția în acțiune

                    Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a luat măsuri suplimentare în perioada trecerii dintre ani, astfel încât nu au fost înregistrate evenimente cu impact asupra siguranţei publice.

                    În perioada 31 decembrie 2019 – 1 ianuarie 2020, poliţiştii au acţionat suplimentar faţă de dispozitivul zilnic, în locurile unde s-au desfăşurat manifestări publice, în zonele cu aflux mare de persoane, precum şi pe principalele drumuri naţionale, în vederea evitării oricăror evenimente nedorite şi pentru fluidizarea traficului şi diminuarea riscului rutier.

                    Poliţiştii au intervenit la 136 de evenimente, dintre care 126 sesizate prin SNUAU 112.

                    În urma acțiunilor desfășurate, 4 persoane au fost depistate în flagrant delict.

                    De asemenea, poliţiştii au aplicat 129 de sancţiuni, în valoare de 63.770 de lei şi au confiscat sau indisponibilizat bunuri în valoare de 12.700 de lei.

                    Astfel, poliţiştii au aplicat 38 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991.

                    Pentru neregulile constatate în trafic, poliţiştii au aplicat 80 de sancţiuni contravenţionale, 16 fiind pentru depăşirea limitelor legale de viteză.

                    Totodată, poliţiştii au retras 3 certificate de înmatriculare şi au reţinut 16 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

                    Polițiștii sunt prezenți și astăzi pe principalele artere rutiere, pentru fluidizarea traficului și diminuarea riscului rutier.

                    Trei tineri băcăuani, acuzați că și-au ucis gazda din București

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      O crimă odioasă s-a petrecut în Bucureşti la început de an. Proprietarul unei case a fost ucis în bătaie de foştii săi chiriaşi.

                      Potrivit primelor date din anchetă, totul ar fi plecat de la faptul că foștii chiriași, trei tineri din Bacău care muncesc în Capitală în construcții, nu ar fi plătit banii de cazare. Proprietarul casei le oprise buletinele, așa că noaptea trecută cei trei tineri s-au întors la locuință pentru a-și recupera actele de identitate, informează Antena 1.

                      Bărbatul a fost bătut și, în timpul altercației ar fi căzut pe gresie și s-a lovit puternic la cap.

                      Polițiștii au găsit buletinele presupușilor făptași și au demarat audierile celor implicați. În conflict au fost implicate mai multe persoane, una dintre ele fiind lovită în timp ce încerca să intervină între agresor şi victimă.

                      Bărbatul de 64 de ani a fost găsit mort miercuri noaptea în locuinţa sa din Capitală, cu leziuni în zona capului, cazul fiind preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei.

                      „În noaptea de 1 ianuarie, în jurul orei 23,50, prin apel 112 a fost sesizat că în locuinţa sa a fost găsit decedat un bărbat de 64 de ani, prezentând anumite leziuni în zona capului. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei. Cadavrul a fost ridicat şi transportat la INML în vederea efectuării necropsiei. Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul Omoruri sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor”, informează, Poliţia Capitalei.

                      Mai multe persoane care locuiau cu chirie în imobilul bărbatului au fost audiate la Poliţie.

                      Criminologul Dan Antonescu a declarat, la Antena 3, că ucigașul bărbatului a fost identificat de polițiști și este dat în urmărire națională. Totodată, Dan Antonescu a afirmat că acei chiriași care s-au întors la locul tragediei au fost audiați toată noaptea la Poliție.

                      Mai mult, unul dintre ei ar fi încercat să aplaneze conflictul iscat între victimă și agresorul său, dar a ajuns să fie el însuși bătut.

                      Se reia proiectul pasajului CFR de la Onești

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc, și-a înscris pe agenda acestui an proiectul unui pasaj pe sub calea ferată care traversează șoseaua națională DN 11A la intrarea acesteia în oraș dinspre Bacău. Circulația pe șosea este uneori oprită de trecerea trenurilor, ceea ce amplifică disconfortul mai ales în perioada cât se mai lucrează la reabilitarea podului de peste Trotuș (lucrările vor fi reluate din primăvară, la a doua bandă a podului).

                        „Proiectul – spune primarul – poate fi realizat într-un interval de timp de minim doi ani și maxim patru ani. Deja am făcut, împreună cu colegii din primărie, o foaie de parcurs a lui. Aceasta prevede, în primul rând, o reactualizare a proiectului vechi al pasajului pe sub trecerea la nivel cu calea ferată. A doua etapă pe foaia de parcurs a proiectului este schimbul de terenuri în zonă. Și am promisiuni ferme că acest proiect va primi finanțare. Valoarea lui este ceva mai mare decât investiția în reabilitarea podului de peste Trotuș, dar valorile ies din actualizarea periodică a proiectelor”. Investiția în lucrările la podul Trotuș au ajuns la 1,8 milioane de euro.

                        Pentru realizarea unui astfel de proiect au mai fost intenții și încercări inclusiv în timpul ultimului mandat de primar al inginerului Emil Lemnaru. „Atunci, însă – spune Nicolae Gnatiuc –, nu a fost o voință comună. Or, acum și economic și politic se dorește realizarea proiectului și am sprijin în realizarea lui. Însă în acest an ne vom axa foarte mult și pe ceea ce înseamnă reabilitarea de străzi și trotuare în municipiu, cu valori deja bugetate, de milioane de lei”. În 2012, valoarea proiectului era estimată la 120.000 de lei, dar de atunci prețurile s-au majorat. În zonă sunt însă și câteva afaceri în derulare, care ar putea fi afectate, dar și ajutate.

                        Reabilitarea oborului săptămânal

                        Tot în zona viitorului pasaj pe sub calea ferată, la șoseaua către Bacău, s-a lucrat la restructurarea spațiului oborului săptămânal, pentru amenajarea unei zone de parcare pentru TIR-uri și a unor zone pentru târgurile de mașini la mâna a doua și de mașini abandonate. „Vrem astfel să degajăm străzile și parcările din municipiu și rezolvăm și o problemă de imagine a orașului, dar și una de confort pentru cetățeni. Oborul de sâmbătă își va păstra, însă, destinația, pe o suprafață generoasă a sa” – a mai precizat primarul municipiului Onești.

                        Petru Done, Ion Moraru

                        Și în 2020 visele vin și pleacă de pe Aeroportul Bacău

                        de
                        Florin Ștefănescu
                        -

                        Nicăieri nu e ca acasă! În prag de sărbători, băcăuani din toate colțurile lumii au ajuns în recent-modernizatul Aeroport Internațional George Enescu, pentru a petrece Crăciunul și Revelionul cu familia sau cu prietenii rămași în țară. Deși sunt stabiliți de mult timp prin țări străine, nimic nu se compară cu zilele petrecute în locul în care s-au născut. Terminalul a fost spațiul martor al momentelor emoționante ale bucuriei revederii dar și ale unor despărțiri dureroase. Fiecare cu propria poveste dar și un bagaj plin cu vise au pornit în 2020 spre destinațiile care le-au devenit, de nevoie, a doua casă. Desemnat cel mai cochet aeroport din zona de est a țării, acesta este locul care devine punctul de plecare pentru îndeplinirea dorințelor, fie că e vorba de o vacanța sau de o noua viață.

                        Așteptările băcăuanilor au fost de fiecare dată mari. Dacă de multe ori răbdarea le-a fost pusă la grea încercare, în cazul Aeroportului Internațional „George Enescu” a meritat.

                        Astăzi, Bacăul are cel mai cochet aeroport din partea de est a României, lucru cu care nu ne lăudăm noi ci sunt remarci ale concitadinilor noștri care au „zburat” de acasă spre lume sau dinspre lume acasă și bineînțeles a unor oaspeți umblați pe mapamond. Sigur, nu te poți compara cu marile aeroporturi din Londra, Paris sau alte capitale. Dar are și al nostru farmecul lui. Mai mult, strada care leagă aeroportul de oraș, în urma investițiilor, arată impecabil. Că doar e poarta de intrare în Bacău. Iar din informațiile pe care le avem de la conducerea aeroportului aflăm că anul acesta vor urma și alte investiții. Cea mai importantă va fi modernizarea pistei, ceea ce va duce la deservirea aeronavelor Boeing 737 sau similare. Toate aceste date ne arată că 2020 arată bine pentru Aeroportul Internațional „George Enescu” și că acest sector de activitate va deveni din ce în ce mai important și reprezentativ pentru Bacău.

                        După nebunia petrecerilor de Revelion 2020 liniștea s-a lăsat peste oraș. Din când în când mai răsună câte o petardă. Probabil au rămas rătăcite pe undeva iar deținătorii lor au vrut să scape de ele, să nu cumva să expire până la anu’. Chiar dacă orașul „doarme”, în a doua dimineață a lui 2020 găsim un loc în care forfota e la ea acasă. La Aeroportul Internațional ”George Enescu”.

                        Cinci minute trecute peste ora 5.00. La ghișeele „check in” ale aeroportului rândul e consistent și are tendințe de creștere pe fondul sosirii mai multor mașini cu pasageri. Pasageri și însoțitori care își conduc rudele și prietenii la plecare. Din difuzoare se aud tot felul de anunțuri în română, engleză și italiană. Un zgomot metalic de gratii prevestește deschiderea galeriilor unui magazin. Unii pasageri deja au trecut de ghișeele de control. Alții mai stau de vorbă, alții servesc o cafea… Într-un colț, doi tineri stau îmbrățișați. Își iau rămas bun… Pe culoarul central un „el” și o „ea” pășesc apăsat. Se vede din priviri că ceva nu e în regulă. „Ea” îl privește insistent și îi vorbește pe un ton critic în timp ce „el” privește în altă parte. După doi pupici foarte scurți drumurile li se despart. Pe o bancă din sala de așteptare un copil de vreo trei anișori, bine înfofolit, doarme dus. Nici nu știe ce i se întâmplă.

                        Probabil că a adormit legănat de bunica, cântându-i «nani, nani puișor» și când se va trezi va auzi «grazie». Toată lumea se îmbarcă la avionul de Torino. Oricum ar fi, în ciuda unor zâmbete, se citesc și păreri de rău pe chipul oamenilor. Sigur pentru că se despart. Prin aglomerația din aeroport am întâlnit însă și oameni bucuroși. Pentru aceștia începea vacanța. Mai scurte sau mai lungi drumurile îi aduc pe băcăuani împreună oriunde s-ar afla în lumea asta mare. Iar toate aceste călătorii au în comun…un terminal din Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău. Probabil că sala de așteptare a modernei aerogări băcăuane este locul în care se scriu o mulțime de povești ale celor care pleacă și vin. Povești încărcate de sentimente, de lacrimi de fericire sau pline de regretul despărțirii. Între timp forfota din aeroport s-a mai domolit. Însoțitorii deja au plecat acasă acolo unde probabil s-au mai așezat la o cafea cu gândul la cei care au plecat. La ora 7 fix pe pista aeroportului din Bacău o aeronavă Blue Air gonește la decolare.

                        Cât ai clipi, pasărea de fier e în aer și în cîteva momente se pierde în văzduh. Îmi amintesc brusc de o întâmplare hazlie. Plecam în Italia la rudele mele și am luat-o și pe mama mea. Femeie la o vârstă respectabilă, la o primă călătorie cu avionul mă întreabă la vreo 20 de minute de la decolare: „oare am trecut de Răcăciuni?”. Revin în realitate când mă salută o cunoștință care lucrează la securitatea aeroportului. Încet se lasă liniștea. Până la ora 12.55 când se întoarce avionul de la Torino, mai e…

                        Cu ce gânduri au plecat băcăuanii cu prima cursă din 2020 de pe Aeroportul Internațional „George Enescu”

                        „Eu nu plec nicăieri. Am condus pe cineva. Trebuie să plece pentru că încep serviciul, nu au libere multe. Sigur, am fi stat mai mult împreună, dar asta e situația. Important este că au ajuns și așa. Au venit înainte de Crăciun și am petrecut împreună o bine meritată vacanță. Am fost și eu în vizită la rude, dar mai demult. Acum așteptăm vacanța următoare, sperăm că de Paște.”
                        Dan Aron

                        „Aș mai fi stat puțin dar trebuie să mă duc la muncă. Am fost acasă timp de o lună de zile. A fost foarte bine. Am petrecut cu prietenii și cu familia și sigur că îmi va fi dor de ei. Doar pentru ei am venit acasă. Următoarea venire acasă va fi undeva peste 5-6 luni. Asta e. Acolo e mai bine financiar. Dacă ar fi bine aici, am fi stat acasă.”
                        Florin Silviu Negoiță

                        „A fost o vacanță scurtă, de doar cinci zile. Sigur nu a fost suficient dar a fost ceva improvizat. Am avut câteva zile libere și am profitat să vin să petrec Anul Nou cu copiii. Nu știu când va fi următoarea vacanță. Cred că în august, dar dacă se va ivi ocazia voi mai trage câte o fugă. Nu cred că voi veni de Paște. Am un copil în clasa a XII-a, se pregătește de examene și trebuie să facem economie, să îi putem oferi un viitor mai bun. ”
                        Mariana Cucu

                        „Nu pot să fiu bucuroasă că plec. A fost prea scurtă vacanța dar asta e. Am venit în țară de pe 5 decembrie. Este aproape o lună dar tot nu a fost de ajuns. Vorba aceea: «nicăieri nu-i ca acasă». Cât am fost acasă am stat cu familia, am petrecut la trecerea dintre ani și a fost foarte frumos. Nu știu când voi reveni acasă dar nu se știe ce ne rezervă viitorul.”
                        Mihaela Bașa

                        „A fost foarte frumos de sărbători acasă. Dar ce să facem? Trebuie să plecăm pentru că ne cheamă job-ul, să spun așa. A fost, n-a fost de ajuns, asta e. Noi venim de două ori acasă pe an. În vară trei săptămâni și iarna două. Oricum, noi avem de gând să ne întoarcem definitiv acasă. Asta ne dorim pentru 2020. Să ne întoarcem acasă, pentru copii, pentru familie… Avem mai bine de 20 de ani de când suntem plecați de acasă. Nu trebuie să ne uităm originea, rădăcinile.”
                        Oana Călin

                        „La mine acum începe vacanța. Noi mergem la cineva în vizită pentru o săptămână. Dacă plecăm de la început de an în vacanță, sperăm ca tot anul să ne meargă așa. Acum aveam un concediu mai scurt și am zis că trebuie să profităm de el. Și dacă tot avem aeroportul ăsta frumos, e păcat să nu mergi cu avionul. De sărbători am petrecut foarte bine. Acum mergem în vacanță iar următoarea e programată în vară. Să ne fie de bine. La toată lumea!”
                        Daniel Farcaș

                        Aeroportul Bacău în cifre și estimări

                        Obiectivul strategic numărul 1 este modernizarea pistei și a suprafețelor de mișcare aferente, ceea ce presupune o lungime de 2500 m, o lățime de 45 m și creșterea portanței de la 20 la 65, înlocuirea balizajului, construirea platformelor antisuflu și sistemelor RESA. Alte obiective importante sunt realizarea sistemului de navigație performant – SPICE, achiziționarea de instalații laser, sisteme de control, autospeciale, realizarea unui sistem de supraveghere TV în circuit închis pentru identificarea rapidă a animalelor sau persoanelor neautorizate în zonele de operare.

                        Modernizarea pistei și asigurarea cerințelor de securitate va permite deservirea avioanelor de tip Boeing 737 și a celor similare. Conducerea Aeroportului a estimat la finalul anului trecut un număr de peste 400.000 de pasageri. Pentru anul pe care tocmai l-am început, în condițiile în care Aeroportul va fi închis două luni, traficul va fi de 360.000 de pasageri, dar va face un salt de 200.000 de pasageri în următorii trei ani. Concret, va ajunge la 502.000 de călători în 2021, apoi la 527.000 în 2022 și la aproape 554.000 în anul 2023.

                        Urări cu bombe

                        de
                        Gheorghe Bălțătescu
                        -

                        Cred că vom avea timp tot anul să vorbim despre „artileria grea” scoasă pe străzi la cumpăna dintre ani de nişte tineri teribilişti şi inconştienţi, cu complicitatea autorităţilor. S-a întâmplat şi anul trecut, şi în alţi ani, ca aceste adevărate bombe să provoace cumplite tragedii: mutilări, orbiri şi chiar decese, fenomen extins şi asupra animalelor. O sărbătoare transformă străzile în teatre de război, în poligoane de încercare a noilor „arme” achiziţionate, culmea, legal, de pe tarabe, din magazine, dar şi ilegal, de la colţul străzii, cum se întâmplă şi pe marile pieţe internaţionale de armament.

                        Cu multe zile înainte de Crăciun şi Anul Nou, tot citesc prin presă despre acţiunile Poliţiei cu scopul de a limita şi chiar elimina de pe piaţă acest arsenal, însă, după cum se vede, rezultatul este nul, ceea ce înseamnă că importul de asemenea pocnitori este o afacere extrem de profitabilă.

                        Cum trec de controlul vamal? Lanţul este lung, presărat cu nenumărate ilegalităţi. După frumuseţea focului oficial de artificii, pus în mişcare de specialişti, oraşul este luat cu asalt, mai rău ca în Afganistan. Am ieşit în stradă pe 1 ianuarie 2020, ce am văzut pe „teatrele de război” este de neimaginat. Şi situaţia se complică şi se amplifică an de an, mărimea şi puterea acestor bombe cresc. Câţiva parlamentari au propus interzicerea totală a acestor „artificii”, alţi parlamentari au contraatacat, venind cu ideea de liberalizare totală. Ce alegem?

                        Copil fiind, tata ne cumpăra o cutiuţă cu cinci micuţe artificii, fosfor lipit pe sârmă, care ardeau câteva secunde în bradul nostru de Crăciun, iar în curte pocneau bicele flăcăilor veniţi cu uratul, iar noi priveam fascinaţi pe geamuri, visând la vremea când şi noi vom merge cu uratul, vestind, frumos, venirea unui nou an.

                        (Re)deşteptarea

                        de
                        Ioan Dănilă
                        -

                        Titluri combinatorii

                        Radicalul este bună materie pentru a fi botezate şi alte publicaţii, asociate cu determinanţi: „Deşteptarea aromânilor”, „~ sătenilor”; „~ naţională” (1883, Giurgiu), „~ comerţului şi industriei române” (1884, Bucureşti), „~ Dobrogei” (1892, Tulcea), „~ Ialomiţei” (1898, Călăraşi), „~ poporului” (1902, Cernăuţi), „~ Mehedinţiului” (1911, Turnu-Severin), „~ Dobrogei” (1912, Constanţa), „~ României prin lumina providenţială” (1914, Bucureşti), „~ politică şi socială” (1917, Iaşi), „~ comercialului şi industriei române” (1919, Bucureşti), „~ norodului” (1922, Iaşi), „~ Banatului” (1926, Timişoara), „~ neamului” (1929, Galaţi), „~ Dâmboviţei” (1929, Târgovişte), „~ noastră” (1931, Bucureşti), „~ şoferilor” (1932, Bucureşti).
                        „Deşteptarea” de Bacău (1989) se revendică din „Deşteptarea României”, de Vasile Alecsandri (1848).

                        O publicaţie-erou

                        Se numeşte tot „Deşteptarea”, cu subtitlul „Buletin informativ al Frontului Popular al Moldovei”, şi a apărut în mai 1989 la Chişinău. O ediţie specială din iulie, acelaşi an, publică cuvântările rostite la mitingul de doliu ţinut în Piaţa Victoriei din capitala R.S.S.M. La vorbele deputatului Ion Hadîrcă: „Este cu atât mai nenorocită soarta unui popor care este pus în condiţia de a sta într-un singur picior, pentru că celălalt este acolo unde-s Ismailul, Cetatea Albă, Hotinul, teritoriul integru al pământului nostru”, mulţimea a scandat: „Unire! Unire!”

                        Ioan Alexandru, un alt Vasile Alecsandri

                        La 23 decembrie 1989, autorul „Imnelor” a publicat o nouă „Deşteptarea României”: „Din orice eşec istoric, din orice înfrângere,/ Ne-am întors în Biserică la Hristosul/ Neamului nostru, la pâinea frângere./ Din orice durere ajunsă la capătul puterilor,/ Din câte deşartă,/ Ne-am întors la golul mormântului,/ Din Basilica inimii noastre./ Zile de fericire, zile de glorie./ Sângele pruncilor şi-al studenţilor,/ Şi-al soldaţilor/ Sfinţeşte acum la sfârşitul mileniului/ Fruntea tuturor generaţiilor./ Sus inimile! România renaşte/ Pe jertfa Mielului înjunghiat/ În noaptea de Paşti!” („Renaşterea”, I, 1)

                        Revenire la istoricul nr. 1 al presei

                        Ion Hangiu precizează în legătură cu „Deşteptarea”: „Apare la Bacău, zilnic (23 dec. 1989 – 30 ian. 1990, în total 138 de nr. în col. Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti; în col. Bibliotecii Academiei Române, nr. din 3 febr. 1993). (În „Istoria…”, Florinela Floria transcrie corect numele redactorilor şi colaboratorilor: M. Buznea, D. Mitulescu, C. Nancu, Şt. Olteanu, E. Verman, I. Enache, C. Galben.) Separat, este prezentat suplimentul „Sinteze” (p. 226). Este reprodus editorialul din primul număr, semnat de Vasile Pruteanu, în ton entuziast: „Reînvăţăm demnitatea de a fi” (Vasile Pruteanu).

                        (S)PORTretul săptămânii: Scrii„ Florin Grapă”, citești „Știința Bacău”

                        de
                        Dan Sion
                        -

                        Dacă s-ar pune vreodată problema de a fi înlocuită sigla Clubului Sportiv Știința Bacău, alternativa ar fi un chip: cel al lui Florin Grapă. Profesorul universitar doctor în vârstă de 65 ani se identifică perfect cu clubul pe care-l conduce. Legatura este la fel de trainică și în ceea ce privește echipa de volei feminin pe care Grapă o pregătește de mai bine de trei decenii. De altfel, fără Florin Grapă, voleiul feminin românesc ar fi mult mai sărac, iar cel băcăuan nici nu ar exista. Prin urmare, primul protagonist al rubricii „(S)PORTretul săptămânii” în 2020 este „Sir Alex Ferguson de Bacău”. Cu precizarea că, spre deosebire de managerul scoțian, Sir Grapă continuă să țină hățurile. Și le ține bine!

                        Data și locul nașterii: 20 noiembrie 1954, Bacău.

                        Stare civilă: căsătorit cu Elena, un fiu: Lucian Vlad.

                        Principala realizare profesională: „Sunt mai multe și mi-ar fi greu să renunț la vreuna în favoarea alteia. Aș începe cu cele 4 tiluri de campion național și cele cinci Cupe ale României cucerite cu Știința. Reusitelor interne se adaugă performanțele europene: Final Four-ul Cupei Challenge în 2008, semifinala Cupei CEV anul trecut și cele cinci ediții în care am jucat în Liga Campionilor cu adversari de mare valoare. În ceea ce privește activitatea de antrenor la loturile naționale, între 1986 și 2000 am pregătit selecționatele de cadete și junioare ale României, clasându-mă în 1991, cu generația Melaniei Rusei (Alexe) pe locul 8 din 24 la Mondiale unde am pierdut doar în fața campioanei, Coreea de Nord, cu 1-3 și a vice-campioanei, Rusia, cu 2-3. Apoi, din 2001, am pregătit în mai multe rânduri lotul național de senioare, cu o serie de calificări la Europene.

                        Principalul regret profesional: „Dacă mă gândesc la cele 14 ediții în care am terminat campionatul Diviziei A1 pe locul 2 mă încearcă regretul că am pierdut, și nu întotdeauna pe bune, măcar încă vreo trei titluri naționale. Rămân în schimb cu satisfacția că toate campionatele pe care le-am luat, le-am luat meritat, pe munca noastră”.

                        Sportivul preferat: „Din volei, Carmen Țurlea, pe care am avut-o și elevă. O voleibalistă cu adevărat specială, dovadă și faptul că a jucat până aproape de 45 de ani. O plasez pe Carmen chiar înaintea Cristinei Pârv. Din celelalte sporturi aleg doi tenismeni. Ambii români: Ilie Năstase și Ion Țiriac. Spectaculozitatea lui Ilie se îmbina perfect cu seriozitatea și munca titanică a lui Țiriac. Uite, seriozitatea și munca lui Țiriac ar trebui să fie un exemplu pentru sportivii de azi. Din păcate, aceste aspecte au cam dispărut. Așa cum a dispărut și noțiunea de patriotism”.

                        Hobby: „Nu cred că am așa ceva. De fapt, hobby-ul meu rămâne sportul”.

                        Mâncarea favorită: „Ciorba. Dar nu ciorba de burtă sau rădăuțeană, ci cea de pasăre și de perișoare. Felul doi poate fi orice; dacă înainte mi-ai dat o ciorbă de pasăre sau una de perișoare, m-ai câștigat”.

                        Orașul de suflet: „Bacăul, normal. Aici mă simt bine, aici am totul”.

                        Actorii preferați: „John Wayne. Întotdeauna mi-au plăcut western-urile sale”.

                        Muzica preferată: „Din muzică, preferatul meu este Dan Spătaru. Iar ca formație, Phoenix”.

                        Vacanța perfectă: „N-am avut așa ceva și nici nu voi avea. Adevărul e că nu pot sta undeva, în liniște, departe de echipă, de club, prea multe zile. Anul trecut am fost plecat vreo patru zile cu soția și parcă stăteam pe ghimpi”.

                        Nu poate trăi fără…: „Sport în general și volei în special”.

                        Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „M-ai omorât! Dacă vrei să mă termini, du-mă undeva, în pustietate, sa nu pot schimba o vorbă, să comunic. Trei lucruri? Iau cu mine un telefon, în speranța că voi avea semnal și voi putea da măcar un sms:«Veniți și salvați-mă, fraților»”. Și mai iau o barcă, să am cu ce să plec cât mai repede pe de pe insulă”.
                        Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „Prima e legată de copilul meu: să fie sănătos și să se realizeze în viață. A doua dorință este să fiu și eu sănătos și să-mi dea Dumnezeu puterea de a pune stop activității mele profesionale atunci când încă vom sta bine la capitolul rezultate. A treia dorință este sa am în continuare o căsnicie fericită, ca și până acum”.

                        Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Mi-e greu să spun. Cert este că mă simt bine tot între ai mei, între oamenii de sport. Și mi-ar plăcea să stau alături de cei mai buni ca mine. Să știți că și la această vârstă îmi place să învăț, să fiu în căutare de soluții, de nou. Cine spune că le știe pe toate, greșește”.

                        O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar dori să o facă: „Nu e o nebunie, ci mai degrabă o chestie pe care am pierdut-o și de care îmi este dor. În anii ’90, când jucam în cupele europene, nu existau posibilitățile de azi, așa ca deplasările le efectuam cu autocarul. Uneori mergeam zile în șir. Opream prin parcări pentru a servi masa- aveam pachete, conserve, hrană rece- dar era o atmosferă senzațională. Era atât de frumos! Colectivul se suda altfel pentru că nimeni nu putea sta deoparte. Astăzi, mergi cu avionul, ajungi în două sau trei ore, scutești oboseala, dar nu mai ai parte de aceeași unitate de grup”.
                        Capitolul bancuri: le spune sau le ascultă? „Ascult, dar mai și spun. Cică Vasile se întâlnește cu Ion. Vasile se plânge că toate-i merg rău, în timp ce Ion se fălește că niciodată nu i-a fost mai bine. „Cum așa, Ioane?”, întreabă Vasile. „Simplu, mi-am cumpărat un elefant. E drept, am dat o groază de bani pe el, dar ma ajută în toate: aspiră, culege merele din copac, mă duce unde am nevoie, se joacă cu copiii etc, etc”, se laudă Ion. „Știi ceva, Ioane, vinde-mi-l mie. Îți dau dublu”, insistă Vasile. Ion se codește, dar până la urmă face târgul. După o lună, cei doi se reîntâlnesc, iar Vasile se ia cu mâinile de cap: „Ioane, ce mi-ai facut? O duceam rău înainte, dar acum sunt pur si simplu terminat. Elefantul mi-a pus casa la pământ, mi-a cotonogit copii și distrus livada. Cum de făcea la tine toate chestiile alea minunate?”. La care Ion spune: „Păi dacă nu-ți spuneam că face toate chestiile alea, crezi că mai reușeam să ți-l vând?”.

                        Cum se vede la 70 de ani: „Sincer, mi-e greu să spun cum mă văd la 70 de ani; de ani buni nici nu-mi mai aniversez ziua de naștere. Vârsta nu-i o cifră, orice ar spune unii. Ceea ce mi-aș dori e ca atunci când voi muri să mor întreg la minte. Să nu fiu o povară pentru cei din jur. Deocamdată, lucrurile stau bine din acest punct de vedere, în sensul că cei mai tineri din jurul meu par să se simtă bine în compania mea. Să știți că nu e puțin lucru”.

                        1...1.9681.9691.970...5.789Pagina 1.969 din 5.789

                        		 ziare & stiri
                        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.