Activista suedeză pentru mediu, Greta Thunberg, are o privire ciudată. Am văzut-o doar în pozele și în clipurile video difuzate de presă, iar acolo așa mi s-a părut. O admir, însă, pentru atitudinea ei, pentru felul în care s-a dedicat unui crez esențial pentru omenire: planeta noastră are nevoie de protecție ecologică.
Da, cu Greta parcă se întâmplă ceva. Și aflu dintr-un articol publicat de agenția Press Association că, la un moment dat, imberba suedeză traversa o perioadă grea: devenise depresivă prin preocuparea ei pentru clima planetei. Fata nu mai mânca, nu mai comunica. Dar părinții ei și-au schimbat efectiv modul de viață, iar fiica lor parcă și-a mai revenit. O susțin în lupta cu balaurul poluării, iar Greta se ține băț de crezul ei, motiv pentru care a și fost nominalizată la Premiul Nobel și desemnată, în 2019, „personalitatea anului”.
Acum, ce este emoțional cu excepționala Greta e una, dar ce ne așteaptă pe Pământ de la schimbările climatice e alta. „Marea industrie”, „marea finanță” – cum ar spune unii – nu prea iau măsuri radicale de protecție a mediului. Vin, însă, și vești senzaționale din toată lumea, din țări care impun deja măsuri să diminueze consumul de materiale poluante, cum ar fi plasticul. Iar în Thailanda, aflăm, nu mai ai voie la plajă cu creme de protecție, care distrug coralii.
Recent, și Uniunea Europeană s-a angajat să aplice un plan „Green Deal” (Afacerea verde), dar, se spune, costurile vor fi enorme și mai ales în defavoarea lumii sărace. Cu ce să faci și mai ales cu ce să cumperi așa-numita „energie verde”, nepoluantă?
Răspunsul îl vom vedea în câțiva ani, pentru că, se pare, alte soluții nu prea avem. Și, apropo, după datele Eurostat, România este în lotul mediu al țărilor UE care folosesc deja energie verde, ba e chiar peste media Uniunii, înaintea unor giganți ca Germania, Regatul Unit, Franța, Italia sau Spania. Ba, și-a atins dej targetul pentru anul acesta, adică 20% energie verde consumată.
