„Am votat, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, Rezoluția ce dă undă verde organizării, în toamna acestui an, a Conferinței privind viitorul Europei în contextul eforturilor asociate perioadei post-Covid19”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea. „Trăim vremuri complicate la nivel european, iar una din observațiile rezoluției atestă că «actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 a arătat, cu un preț foarte mare, că UE rămâne un proiect nefinalizat și că eșecul în a asigura solidaritate și coordonare, șocurile economice, medicale și sociale, precum și atacurile asupra drepturilor fundamentale și statului de drept (…) sunt probleme care trebuie să fie abordate mai bine de către Conferință»”.
Comisia Europeană a prognozat în primăvară că economia UE va cunoaște, în 2020, o contracție de cel puțin 7,5 la sută. Criza va afecta, fără îndoială, și România: nu vom fi scutiți de consecințele reculului economic post-covid, în pofida triumfalismului afișat de guvernul de la București.
La propunerea Comisiei, în contextul pandemiei, Parlamentul a aprobat mai multe măsuri urgente de susținere și ajutorare, însă cea mai ambițioasă inițiativă a Comisiei este – de departe – instrumentul de redresare economică „Next Generation EU”, care prevede mobilizarea a 750 miliarde euro, în intervalul 2020 – 2027, bani puși la dispoziția statelor membre pentru contracararea efectelor crizei și repornirea motoarelor economiei.
Suma va fi împărțită astfel:
🔹 433 miliarde – granturi
🔹 67 miliarde – garanții
🔹 250 miliarde – împrumuturi
Europarlamentarul băcăuan spune că pe hârtie, miliardele arată impresionant, dar marea încercare este de a transpune în economia reală acești bani, în condițiile birocrației ce guvernează absorbția de fonduri europene și având în vedere că economia are nevoie ACUM de sprijin, nu peste 3-4 ani când deja va fi prea târziu.
„Experți independenți atrag atenția că, în mod realist, nici măcar un sfert din aceste granturi nu vor putea fi atrase de statele europene în primii doi ani (2020 – 2022), adică tocmai în intervalul când economiile europene (inclusiv cea românească) ar avea cea mai mare nevoie de lichidități pentru a reporni. Altfel spus, nevoile de finanțare post-pandemie sunt cvasi-nelimitate, în timp ce resursele pentru repornire vor fi insuficiente„, a mai spus Dragoș Benea.
Acesta apreciază că nevoia presantă de lichidități, raportat la modul greoi în care se pun în mișcare deciziile și fondurile UE, va fi o provocare pentru România și va pune la încercare capacitatea administrativă a țării: în timp ce la nivel european statele își fac deja planuri concrete de absorbție a acestor bani (care nu costă nimic), la București Guvernul n-are nicio idee despre redresarea economică și fondurile care să finanțeze această redresare. „În schimb, Orban și ai lui au pus pe chituci turismul, au pus cruce industriei horeca, au dat sute de mii de amenzi nelegale românilor și au cumpărat, cu zeci de milioane de euro, tăcerea presei – tăcerea e de aur!”, declară europarlamentarul, care concluzionează că Guvernul deschide cazinouri și joacă la ruletă șansa de relansare economică a României cu bani europeni.
Aproximativ 30 miliarde euro din instrumentul „Next Generation EU” vor asigura bugetul pentru implementarea Mecanismului pentru o Tranziție Justă către o economie „verde”, bazată pe emisii reduse de carbon și pe utilizarea energiei din surse regenerabile. Drumul Uniunii Europene către zero emisii carbon (obiectiv central asumat prin Pactul Verde European – Green Deal) va avea drept consecință pierderea locurilor de muncă în industriile poluante, declinul unor activități economice, reorganizarea și transformarea altora, precum și schimbarea modului în care ne ducem viețile.
„României îi revine o alocare financiară de până la 4,44 miliarde euro, bani pe care ar trebui să-i folosim pentru a asigura industriilor poluante o «justă tranziție» spre un model economic non-poluant. Deși România e una dintre cele mai expuse țări din acest punct de vedere, cu industrii direct afectate (auto, minieră, ciment, petro-chimie, construcții etc) Guvernul n-are niciun plan în această privință și, mai mult ca sigur, industriile menționate se vor izbi frontal de zidul măsurilor dure de mediu impuse prin pactul amintit. Iar pierderile vor fi pe măsură”, mai consideră europarlamentarul băcăuan.
Fără solidaritate și coeziune, proiectul european nu va putea face față epocii post-pandemie (mai ales că la orizont se profilează deja valul 2 al covid). Dar, oricâtă solidaritate și coeziune ar manifesta europenii, oricâți bani ar pune la bătaie, în lipsa unui guvern serios acasă nu poți face nimic trainic. Cum la București guvernul PăcăNeLe a transformat Palatul Victoria în „local de consum” e de așteptat ca, în trenul relansării economice europene, românii să se înghesuie – zgomotos – pe scara ultimului vagon.
Dragoș Benea
europarlamentar
