Născut și crescut pe colinele Oituzului, Claudiu Petrişor este asistent social, una dintre acele persoane, din ce în ce mai rare, din păcate, care ajută oamenii nevoiași. Primii bani i-a câştigat la Casa de Copii ,,Maria Montini Lavezzari” din Oituz, cunoscută şi ca ,,Orfelinat”. Aici a lucrat ca educator pentru copiii din centru, în timp ce activa și ca asistent social, voluntar, la Asociaţia ,,Sfânta Familie din Nazaret” din Oneşti. Ziua era împărţită între cele două ONG-uri, iar seara era dedicată studiului, pentru cursurile de masterat din cadrul Facultății de Teologie Romano-Catolică, pe care a absolvit-o, obținând o dublă specializare: cea de asistent social și cea de profesor de religie. Este dedicat și priceput, iar acum activează în mediul privat. Se ocupă de proiecte finanțate din fonduri europene, activitate care presupune perseverență, răbdare și multă responsabilitate. Este căsătorit, iar de curând i s-a născut un băiat.
Domnule Claudiu Petrișor, sunteți un om tânăr, aveți 30 de ani, iar ultimii zece sunt puternic marcați de voluntariat. Recunosc, sunt ușor surprins, pentru că, la această vârstă, tinerii au alte preocupări. De unde această alegere?
Cred că din anii de liceu, la Colegiul Național Romano-Catolic ”Sf. Iosif”, din Bacău. A fost școala care și-a pus cel mai mult amprenta asupra mea, o amprentă mai mare chiar decât Facultatea de Teologie pe care am absolvit-o câțiva ani mai târziu. Însă, dacă este să dau timpul înapoi, se cuvine să le mulțumesc foarte sincer, cu profundă recunoștință, doamnelor Rodica Drăgănoiu, cea care mi-a fost educatoare, și Monica Fichioş, învățătoarea mea, și, desigur, tuturor cadrelor didactice din gimnaziu.
De la voluntariat și asistent social, la politică. Sunteți consilier local la Oituz, candidați la primărie. Cum se împacă cele două activități?
În ultimii zece ani, am văzut destulă suferință, destui oameni cu necazuri. Și cred că doar dacă ne implicăm cu adevărat putem schimba câte ceva. Statul pe margine nu este o opțiune, cum nici poziția de consilier local, să spunem. Nu ajută cu nimic, nici măcar pe tine, dacă nu te implici cu adevărat. Și, da, am luat această decizie de a candida, pentru că eu cred că se pot face mai multe în comuna Oituz. Nu vreau să critic pe nimeni, nu avem timp acum să căutăm vinovați pentru ce s-a întâmplat ori nu s-a întâmplat în comuna noastră, să lăsăm asta pe seama istoriei. Pe mine mă interesează să construim, să repunem pe drumul dezvoltării comuna Oituz, să ne fie drag să trăim aici.
Foarte interesantă această abordare, a construcției în locul criticii. Este ușor ieșită din tipare pentru că ne-am obișnuit cu tot felul de contre dure între competitorii politici, ori dumneavoastră veniți cu un alt discurs, împăciuitor.
La ce ne ajută dacă ne certăm tot timpul? Haideți să vedem părțile bune din fiecare om și să încercăm să le stimulăm pe acelea. Da, eu sunt nemulțumit de actuala conducere a primăriei Oituz, dar nu înseamnă că tot ceea ce au făcut ei este rău. Au făcut și ceva lucruri bune, pe care eu, ca primar, le voi continua, fiți sigur de asta. Doar că eu cred că puteau face mai multe și cu mai multă transparență. Puteau clădi mai durabil, pe termen lung. Aici este diferența dintre mine și ei. Să vă dau un singur exemplu. Eu am în vedere asocierea cu comunele Bogdănești, Pârgărești, Târgu Trotuș pentru realizarea unui Serviciu de Urgență, cu Ambulanță și Pompieri. Ne putem așeza la aceeași masă, toate comunele, pentru această asociere benefică întregii populații de pe Valea Oituz – Trotuș. Costurile pentru fiecare primărie în parte vor fi mult mai mici, iar timpul de intervenție mult mai scurt.
Ce alte lucruri mai aveți în vedere pentru comuna Oituz?
Sunt multe de spus aici, nu știu dacă ne permite spațiul. Cu siguranță, la priorități vorbim despre extinderea rețelei de canalizare și apă, în satele Oituz, Marginea, Călcâi și Ferăstrău. Pentru satele Hîrja și Poiana Sărată este nevoie de o nouă casă de apă, care poate fi realizată printr-un proiect european. Și rezolvarea urgentă a problemei apei, care acum nu este potabilă, prin achiziționarea unei stații de filtrare și clorinare. De altfel, eu am inițiat un proiect de hotărâre în Consiliu Local, a fost aprobat, are și sursă de finanțare. Apoi, repararea podului ”Gălățanu” și demararea procedurilor pentru construirea unui nou pod, care să lege zona ”Peste Vale” și zona ”Gălățanu”. De ani de zile, doar se cârpește, cred este timpul să construim un nou pod. Extinderea rețelei de gaze și modernizarea iluminatului public reprezintă, de asemenea, priorități. Dacă modernizăm iluminatul public, vom realiza economii la bugetul local, economii din care vom putea executa alte lucrări. Nu în ultimul rând, investițiile din Sănătate și Educație sunt prioritare. Este nevoie de cabinete medicale în cele două școli din Oituz, de un dispensar, la fel de mult cum este nevoie de grupuri sanitare la școlile din Ferăstrău și Peste Vale. Copiii au nevoie de locuri de joacă, iar elevii merituoși și profesorii lor trebuie să fie încurajați. De aceea, am în vedere acordarea de burse de merit și performanță.
Mai știu că sunteți foarte serios atunci când vine vorba de cheltuirea banilor publici. Ați inițiat și un proiect de hotărâre în Consiliul Local, în acest sens.
Eu cred că oamenii au dreptul să știe tot timpul ce se întâmplă cu taxele și impozitele lor. Au dreptul să știe ce decizii se iau în Consiliul Local. Eu îi invit să participe la aceste ședințe. De altfel, una dintre primele decizii va fi convocarea ședințelor de Consiliu Local la ora 17.00, astfel încât cei care sunt la serviciu, dar vor să participe, să o poată face. Publicarea tuturor cheltuielilor pe site-ul primăriei trebuie să devină o regulă generală, la fel și consultările publice, o dată la trei luni. O primărie nu se conduce din birou, deciziile se iau după ce stai de vorbă cu oamenii.
”Beneficiarii ajutoarelor sociale din bani publici trebuie să muncească”
”Una din primele decizii pe care le voi lua ca primar, va fi revizuirea tuturor dosarelor celor care primesc ajutoare sociale, mai exact venitul minim garantat, și vor rămâne în plată doar cei care într-adevăr au nevoie. De exemplu, bătrânii singuri care, firește, nu mai pot munci, vor rămâne beneficiari, pentru că este datoria noastră să-i sprijinim. Pentru restul însă, comunitatea nu este obligată să plătească, iar dacă o face, atunci, aceștia trebuie să muncească. La igienizarea și curățarea drumurilor, a șanțurilor și pâraielor. Deszăpezirea pe timp de iarnă a drumurilor, trotuarelor și din fața curților celor bătrâni, care nu mai pot munci se poate face tot cu aceste persoane”, spune Claudiu Petrișor.
