În perioada 14-16 august a.c., acţiunile de verificare cu privire la respectarea măsurilor impuse în contextul stării de alertă au continuat, sub autoritatea prefectului, în zonele aglomerate din judeţul Bacău, centre comerciale, piețe, târguri și terase, dar şi în mijloacele de transport în comun, scopul vizat fiind prevenirea şi limitarea răspândirii virusului Covid 19.

La aceste acţiuni au participat, zilnic, aproximativ 240 de efective formate din poliţişti, jandarmi, polițiști locali dar şi reprezentanți ai instituţiilor cu atribuţii de control.

În cadrul activităţilor au fost legitimate 3017 persoane, au fost verificate 447 obiective (restaurante, parcuri, terase, spaţii de cazare ş.a.) şi 1243 mijloace de transport, iar ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate 344 de sancțiuni contravenţionale, în valoare de 35.100 lei.

Le reamintim cetăţenilor că respectarea măsurilor de protecție sanitară și de distanțare fizică îi ajută să-şi protejeze propria sănătate și viață, dar și a celor din jur.

Prelungirea stării de alertă de către autorităţile române implică continuarea aplicării de măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor virusului COVID 19, iar respectarea acestora va fi atent monitorizată de către instituţiile abilitate.
În acest context, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a inițiat campania de prevenire a răspândirii SARS CoV 2, ”POARTĂ MASCĂ! PENTRU SIGURANȚA TA ȘI A MEA!”.

Campania are ca și scop informarea populației cu privire la modalităţi de prevenire a răspândirii SARS CoV 2, cât și conștientizarea importanței purtării măștii de protecție.

Campania se desfășoară în perioada august – septembrie 2020, pe raza întregului județ și are ca direcții de acțiune transmiterea mesajelor cu caracter preventiv prin intermediul canalelor de informare în masă, distribuirea către beneficiari a unor materiale care conţin recomandări destinate autoprotecţiei și organizarea de acţiuni pentru grupurile ţintă.

Chiar și în situații extreme, cum este și cea de față cu pandemia de coronavirus, oameni cu dăruire au grijă ca generațiile actuale și viitoare să „țină cu dinții” de ceea ce a mai rămas valoros în această țară, respectiv cultura și folclorul autentic. Acestea sunt parte a identității noastre naționale și nu trebuie lăsate să piară, să treacă în negura uitării, ci să fie perpetuate prin copii și tineri. Astfel, pentru a le da celor mici posibilitatea de a-și manifesta bucuria cântecului, altfel decât pe scenă, în perioada 25 mai – 5 iulie, în mediul online s-a desfășurat un concurs cu scopul de a promova copiii talentați, portul și cântecul popular autentic.

1 de 3

Concursul „Mugur de Fluier” a fost organizat de Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, la eveniment participând peste o sută de concurenți din toate zonele țării, dar și din diaspora. Aceștia au trimis spre jurizare un cântec fără acompaniament (doină, baladă, cântec ritualic sau priceasnă) și un cântec ritmat cu negativ de orchestră, ambele înregistrate video. Din juriu au făcut parte: Maria Tănase Marin – interpretă de muzică populară, etnomuzicolog , realizator de emisiuni TVR – președintele juriu; Roberta Dumitriu – producător la diferite televiziuni – membru; prof. Carmen Voisei – director Școala Populară de Arte și Meserii Bacău – membru; prof. Daniela Bîrzu – director adjunct Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău – membru; Constantim Bahrin – interpret de muzică populară și realizator de emisiuni la Radio Iași  și Televiziunea Apolonia Tv – membru; Lenuța Tanasă – din Costișa județul Neamt, iubitoare de cântec și tradiții populare românești – membru din partea publicului; Ana-Maria Borta – din Orbeni județul Bacău – iubitoare de cântec și tradiții populare românești – membru din partea publicului; Ioana Munteanu – secretar juriu și responsabil de imagine.

Concurenții băcăuani au avut o prestație de excepție reușind să câștige premii la cele trei categorii de vârstă și două secțiuni (interpretare vocală și instrumentală).

1 de 6

Duminică, 16 august, la Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel din Bacău, Maria Șalaru – interpretă de muzică populară, profesoară la Școala Populară de Arte și Meserii Bacău și director de festival, împreună cu un delegat din partea juriului în persoana prof. Daniela Bîrzu – director adjunct al Colegiului Național de Arte „George Apostu”, au organizat premierea câștigătorilor. Au urcat pe scena amplasată în afara bisericii și au susținut un recital de cântări religioase și patriotice o parte din membrii grupurilor „Spic de Grâu”din Orbeni, „Boboceii” și „Floricica” ai Scolii Populare de Arte și Meserii Bacău.

Câștigătorii Trofeului- Grupul „Boboceii” sunt:

1. Iustin Cernat
2. Alesia Dumitru
3. Nicu Cojocaru
4. Ariana Cojocaru
5. Erika Măriuț
6. Teodor Motoca
7. Sarra Motoca
8. Adelina Hongu
9. Corina Ciubotaru
10. Denis Lupescu

„Mare mi-a fost bucuria, dar și mirarea, când am primit invitația de a fi membră a juriului la un concurs născut în vremuri destul de tulburi, din dragostea pentru comoara de netăgăduit a neamului românesc, muzica populară! Și cine alta putea să facă acest lucru, decât draga noastră Maria Șalaru, «mama» Bobocelului de la Bacău, pe care l-a crescut frumos până la adolescență și care a rodit frumos, venind acum pe lume un «Mugur de Fluier» care să sperăm că va avea lăstare frumoase și trainice. Concursul, organizat online, este cu atât mai merituos cu cât efortul organizatoric, cel de susținere cât și de jurizare sunt amplificate. Concurenții s-au prezentat mai mult decât onorabil, m-au impresionat prin dorința de a transmite, prin port și interpretare, frumosul și autenticitatea folclorului nostru. Un mare atu al acestui concurs este participarea diasporei și mă refer aici la Denisa Benchea din Irlanda, care a câștigat locul al II-lea, și la Adăscăliței Alesia din Italia, care este născută acolo însă cântă românește și chiar moldovenește, încurajată fiind de mama ei, născută pe meleaguri băcăuane. Ea a câștigat Trofeul diasporei. S-au dat mai multe trofee, deoarece au fost mai mulți concurenți cu aceeași medie și nu am avut cum să-i departajăm: Iulia Ioana Vlad din Maramureș – Marele Trofeu; Alesia Adăscăliței  – Trofeul pentru diaspora. Trofeul la categoria de vârstă 10-14 ani a fost câștigat de Denis Lupescu din Orbeni. Vlad Amariei – trofeul la categoria de vârstă 15-18 ani, grupul «Boboceii»din Bacău, «Muguri de Stejari» din Deleni județul Iași și Marele Trofeu la categoria «grupuri vocale», grupul «Spic de grâu» din Orbeni. Alexandra Bejan – din Parincea – Marele Trofeu. Am fost onorată să fiu parte a acestui minunat concurs și doresc, din toată inima, ca el să continue, să sperăm și live, nu numai online, pentru a bucura cât mai mulți oameni. Avem nevoie de frumos ca de aer, iar Maria Șalaru este conștientă de acest lucru și se străduiește, cu eforturi doar de ea știute, să ne înfrumusețeze viața cu acest tezaur de cânt și simțire autentică românească. Mulțumim, Maria și îți doresc puterea de a continua, măcar tot 16 ediții, cât Bobocelul.”

prof. Daniela Bîrzu, membru al juriului, care a oficiat festivitatea de premiere.

Adelina Hongu – membră a grupului „ Boboceii”:

„Sunt bucuroasă de acest concurs. Eu am participat în grup și sunt fericită că am contribuit și eu la câștigarea  unuia dintre trofee. Sunt elevă a Școlii Populare de Arte anul III , clasa canto popular d-na profesor Maria Șalaru, dar în grup sunt de când aveam 5 ani, așa că am devenit cea mai veche membră a grupului. Pentru mine, dar și pentru grup, acest concurs înseamnă foarte mult, iar acest lucru ne-a dat un motiv să cântăm și mai bine, să studiem și mai mult. Ne-am fi plictisit, dacă nu ne ținea doamna în priză cu lecțiile pe Zoom. A fost și amuzant, și distractiv, dar și educativ. Îi felicit și pe colegii mei și ce să zic? Mai vrem să se întâmple asemenea evenimente chiar și așa, online, dacă altfel nu se poate.”

Alexandra Bejan – Marele Trofeu:

„A fost o activitate foarte interesantă și captivantă. Acest concurs ne-a determinat pe fiecare în parte să dăm tot ce e mai bun din noi, chiar și în mediul online. Mi-a plăcut foarte mult jurizarea, mi-au plăcut criteriile după care copiii au fost notați. Am văzut note corecte, în funcție de calitățile vocale ale concurenților. Am fost impresionată de faptul că au participat copii și din diaspora, care poartă cu ei cântecul popular de acasă. Am privit fiecare concurent în parte și mi-am spus opinia cu alți colegi. Am rămas plăcut surprinsă de numărul mare de participanți. Nu mă așteptam să primesc notele pe care le-am obținut, mai ales că, fiind concurs online, a fost mai greu pentru faptul că mulți nu avem telefoane performante. Mare mi-a fost uimirea când am aflat rezultatul! Nu mă așteptam pentru că au fost mulți copii foarte talentați. Eu m-am format în Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, care a însemnat răsărirea mea ca interpretă de muzică populară. Din prima zi în care am pășit emoționată pe coridorul școlii, am simțit că îmi pot lăsa toate grijile și neplăcerile la ușă și că, atât timp cât eram la curs, mă simțeam fericită. Fără Școala Populară nu aș fii atins standardele la care am ajuns. Am cunoscut oameni minunați, profesori înțelegători, plini de blândețe care mi-au insuflat optimism. Nu am cuvinte să-i mulțumesc profesoarei mele, doamna Maria Șalaru, pentru toată munca. La început a fost greu, încet-încet am progresat și iată-mă acum câștigatoarea unuia dintre trofeele concursului «Mugur de Fluier». Fără pregătire intensă și fără sfaturile dânsei, nu as fi reușit. Felicitări tuturor concurenților, pentru prestația din concurs, mulțumesc juriului pentru corectitudine, domnișoarei Ioana Munteanu pentru munca depusă și, mai ales, doamnei Maria Șalaru pentru toată munca depusă pentru ca totul să fie exemplar, de la primele rânduri scrise în regulament, până la organizarea premierii.”

Vlad Amariei -trofeu categorie 15-18 ani:

„Concursul «Mugur de fluier» a fost o experiență nouă și, în același timp, un adevărat succes având în vedere timpurile negre pe care le trăim acum. În calitate de absolvent al Școlii Populare de Arte și Meserii, elev al doamnei Maria Șalaru, consider că acest concurs a fost o rampă de lansare pentru noi, cei care studiem folclorul și muzica populară, asta datorită doamnei noastre profesoare care a fost «creierul» acestui proiect. A fost interesant și, în același timp, inedit să folosim internetul pentru a participa la un concurs. «Mugur de fluier» m-a ajutat să mai urc o treaptă spre succes. Ca absolvent al clasei canto-popular, pot spune că în cei trei ani de studiu, am învățat că munca și perseverența îți asigură un drum sigur spre succes. Țin să mulțumesc persoanei care a fost alături de mine și m-a purtat de mânuță pe drumul cântecului încă de când aveam 4 anișori, cea care în acești ani mi-a devenit o a doua mamă, doamna mea dragă, profesoara Maria Șalaru.”

Maria Șalaru:

„Așa cum mama noastră /Ne așteaptă mereu /Să ne-ntoarcem acasă /Din nou la pieptul său, /Așa biserica (fără de staruință),/ Ne-așteaptă să ne-ntoarcem/ Cu drag și cu credință. Venim în sânul său / La fel ca la o maică, Iar preoții ne-așteaptă și ne iartă…

Iată, așa a rânduit Bunul Dumnezeu, ca acest proiect să-și aibă finalitatea aici, în sânul bisericii Sf.Apostoli Petru și Pavel din Bacau, unde am găsit înțelegere la părintele paroh Constantin Abageru (care chiar s-a bucurat tare mult) ca pe e lângă cântările pe care le-am înălțat astăzi și rugăciunile către Dumnezeu și Sfânta Fecioară Maria, să premiem și câștigătorii concursului «Mugur de Fluier». De altfel, așa am procedat și cu cei din Orbeni și Deleni. Tot la Sfântele biserici din localitățile respective am organizat premierea. Dacă nu avem voie să facem o gală a laureaților într-o sală de spectacol din cauza situației sanitare existente, ne bucuram iată și de acest cadru, poate mai folositor pentru inimă și suflet. Sunt mulțumită de felul în care s-a desfășurat acest concurs, deși aș fi preferat să continui tradiția festivalului «Bobocel de la Bacău» în condiții normale… Dar, nu-i cum trebuie, facem să fie bine cât de cât pentru copii și să le dăm prilejul să-și manifeste talentul. Sincer, nu m-am așteptat să participe atât de mulți. Cred că faptul că nu am perceput taxă de înscriere, care se practică de obicei și acest lucru i-a încurajat să se înscrie într-un număr așa de mare, dar și faptul că am avut un juriu competent. Din păcate, organizatorii, neavând finanțare, aplică această metodă deloc recomandabilă, deoarece părinții concurenților au deja pretenții la premii neînțelegând că taxa este pentru jurizare, diplome, medalii și trofee. Noi am decis însă să nu percepem taxă,  iar cheltuielile au fost suportate din bugetul meu personal. Cu mici sume au participat dl. Constantin Deleanu de la Cotnari, d-na Carmen Voisei, iar o parte dintre diplome au fost oferite de Arhierpiscopia Romanului și Bacăului. Scopul concursului a fost acela de a-i încuraja pe copii să cânte și să poarte straiul tradițional, să cunoască zonele folclorice ale României, chiar dacă nu toți vor ajunge la performanță. Cântecul este un miracol, este emanația sufletului, a celor mai intense trăiri umane. Emil Cioran spunea că, «de n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica». Acest suflet nu are cum altfel să înflorească și să supraviețuiască dacă nu cu dragoste, bunătate și muzică. Românul debordează la acest capitol, având un izvor nesecat în sufletul său, iar la vremuri grele, când viața își pierde vigoarea, vine cântecul și-i toarnă la rădăcină ca o apă vie pentru a o face din nou să înflorească. Costumul, portul popular, de asemenea, nu trebuie să lipsească din lada de zestre a niciunui adevărat român, iar copiii trebuie învățați să-l poarte cu mândrie. Din fericire acest lucru se întâmplă, încet-încet, românul se întoarce la obârșii, la vechile îndeletniciri populare. De fapt aici ne vom întoarce, dacă vrem să supraviețuim ca neam. La și în țară! Putem renaște din propria cenușă precum Pasărea Phoenix. Trebuie numai să vrem și mai ales să-i învățăm pe tineri adevăratele valori pe care, din păcate, foarte puțin media le promovează, puțini adevărați profesori dedicați acestei cauze de fortificare a «rădăcinilor» și sădirea de noi «lăstari» în codrul românesc. Eu fac tot ce ține de mine pentru elevii mei din grupurile  pe care le coordonez: «Muguri de stejar» din Deleni, județul Iași (comuna mea natală), «Spic de grâu» din Orbeni, «Boboceii» și «Floricica» grupuri al Școlii Populare de Arte și Meserii din Bacău. Îi învăț să cânte frumos și corect, le dau cântecele mele, le compun cântece celor care doresc repertoriu propriu, le împrumut costumele mele până când părinții reușesc să-și achizitioneze costume proprii.”

– Domnule Palăr, PNL a încheiat această alianță cu USR-PLUS. Sunteți singurul județ din Moldova unde s-a întâmplat asta. De ce?

– Pentru că suntem județul din Moldova cel mai „mâncat” de caria PSD, iar asta se întâmplă de 30 de ani! De trei decenii, PSD a avut un singur fir roșu al acțiunilor sale: să țină oamenii în sărăcie, în subdezvoltare, ca să îi manipuleze. Să fim cinstiți, asta s-a întâmplat la noi, iar pentru ca baroniada PSD să înceteze, oamenii trebuie să vadă că există alternativă solidă, serioasă, că forțele de dreapta se unesc și vin cu ceva comun. Am avut multe semnale din municipiul Bacău și din teritoriu, că se așteaptă o alianță anti-PSD, care să încheie această tradiție roșie și tristă din județul Bacău!

– Cu ce vine alianța diferit față de ceilalți?

– În primul rând, cu o strategie și cu un proiect. Un proiect de oraș, un proiect de județ. Trebuie să înceteze această practică păguboasă, de a se lucra la întâmplare. Sau de a nu se face nimic, așa cum s-a întâmplat în municipiul Bacău, pe timpul acestui mandat trist al primarului Necula. Pentru municipiul Bacău, este nevoie de o viziune. Ce vrem să facem din orașul ăsta? Un oraș smart! Asta înseamnă: transport electric, nepoluant, hub-uri pentru mediul de afaceri, infrastructură de afaceri, o industrie a spectacolului care să aducă plus valoare orașului și un mediu universitar competitiv, spre exemplu. Asta înseamnă linii strategice. Eu cred că a venit timpul să înțelegem că primarul nu este doar un administrator care schimbă becuri și pune băncuțe, ci un om care gândește pentru viitor.

– Și pentru județul Bacău, ce va însemna această alianță?

– Același lucru: un proiect de județ. Da, avem nevoie în continuare de asfalt pe ulițe, de apă și canalizare, care însemnă condiții minime de trai. Pentru că așa lasă PSD în urma sa județul Bacău, pe alocuri, cu o infrastructură de secol al XIX-lea! Dar lucrurile trebuie să meargă în paralel și trebuie gândit și viitorul. Vorbim des despre sărăcie, dar trăim într-un județ cu un potențial extraordinar. Haideți să vedem: avem ape minerale la Slănic și Târgu Ocna, avem salină, de la Comănești la Ghimeș avem locurile superbe pe Valea Trotușului, la fel și cele de pe Valea Tazlăului.

Avem case memoriale și mânăstiri, avem castelele de la Comănești, Dărmănești și Dofteana, ”mica Vale a Loirei”, cum îmi place mie să-i spun. Concluzia: un potențial turistic neexploatat! Avem o resursă uriașă de a dezvolta zootehnia, agricultura, industria alimentară, serviciile de tot felul. Și trebuie să ne transformăm în ceea ce, istoric, am fost: un centru logistic al Moldovei. Aici trebuie atrase marile firme, multinaționalele care au dezvoltate rețelele din zonă trebuie să fie atrase de facilitățile oferite de aeroportul Bacău, de o șosea de centură care va ușura traficul și de infrastructura rutieră, în general.

– Infrastructura rămâne principala problemă…

– Da, pentru că, din păcate, ne întoarcem din nou la cei 30 de ani de PSD, care nu a fost în stare, în trei decenii, să spargă munții, să construiască o autostradă spre Ardeal. Eu gândesc această dezvoltare a județului în context regional și am avut multe discuții cu ministrul Lucian Bode, un ardelean serios, care are și el o viziune complexă asupra infrastructurii rutiere a zonei de Nord-Est. Autostrada Bacău-Brașov va aduce prima deschidere relevantă. Deja se află în diferite faze proiectele pentru drumul expres Bacău-Piatra Neamț, vorbim despre un tronson de autostradă, alternativă la actualul E-85, care va merge de la București la Pașcani, evident, cu sectoare Focșani – Bacău, Bacău – Pașcani. Așa trebuie gândit totul. Ca un proiect.

– Sună frumos. Sunt și bani pentru toate astea?

– O, desigur că sunt, doar să îi atragi, să scrii proiecte. Scriem acest proiect de județ și acest proiect de oraș cu ochii la fondurile Uniunii Europene pentru exercițiul bugetar 2021 – 2027. Acolo vedem ce linii vor primi finanțare, ce domenii sunt prioritare și ne vom bate pentru fiecare euro. Întrebați-i pe cei de la PSD și pe Cosmin Necula, „vopsit” acum în Pro-România: au vreun proiect serios pregătit? Vă asigur că nu! Asta face diferența majoră dintre noi și ei. Evident, nu vom reuși în patru ani ce n-au făcut ei în 30, dar pornim la acest drum schimbând fundamental un mod de lucru. Și toată lumea trebuie să înțeleagă că dezvoltarea cu fonduri europene înseamnă multă transparență și că ceea ce ne propunem noi cu adevărat este să racordăm județul și municipiul Bacău la Secolul al XXI-lea.

– Domnule Lucian Stanciu Viziteu, la nivel declarativ, ambele forțe politice, atât USR-PLUS, cât și PNL au susținut necesitatea unificării forțelor de dreapta. De ce a durat atât de mult până ați parafat înțelegerea?

– Nu este vorba despre durată, ci despre faptul că toți am analizat și am discutat cu colegii noștri care ar fi cea mai buna variantă. Noi, la USR Bacău, am făcut sondaje, am discutat cu băcăuanii și a fost evident că singura șansă să scăpăm de administrația socialistă, atât de păguboasă pentru noi, este dreapta unită. Au existat orgolii, suntem două partide de la care românii au așteptări foarte mari, dar știm, la fel de bine, că interesele de partid nu sunt superioare celor ale cetățenilor.

Eu m-am luptat permanent cu administrația PSD-Necula și am adus în atenția publică toate neregulile pe care acest primar le-a tolerat. La fel, tânărul meu coleg de la PLUS, Cristian Ghingheș, care de patru ani de zile face opoziție adevărată și susținută în Consiliul Local Bacău, alături de consilierii PNL. Pentru USR este naturală această alianță și vine în întâmpinarea dorințelor băcăuanilor de a scăpa de cea mai slabă administrație pe care a avut-o vreodată orașul nostru.

– La nivelul județului Bacău, mai sunt asemenea alianțe cu PNL?

– Depinde de fiecare filială în parte. Noi am lăsat autonomie totală în teritoriu, pentru ca fiecare filială are specificul ei. Evident că acolo unde s-a ajuns la un numitor comun, situația este îmbucurătoare, pentru că un singur candidat pe partea dreaptă înseamnă prima șansa și, mai ales, disparția administrației PSD din județ. Județul Bacău, la fel ca întreaga Moldovă, se află într-o situație dezastruoasă după atâția ani de guvernare locală PSD.

Avem exemple în România de administrații de dreapta, în orașe gen Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Oradea, care au rezultate spectaculoase și asta ne dorim și noi pentru Bacău. Oamenii trebuie să știe că Bacăul are un buget mai mic decât al Sucevei, de exemplu, nu mai vorbim de Iași. Asta din cauza incompetenței lui Necula în a atrage fonduri europene. Nu doar că nu a reușit lucrul ăsta, dar a și pierdut opt milioane de lei la Insula de Agrement. Trăgând linie, după patru ani de mandat PSD și Necula „vopsit” în Pro România, la capitolul bani europeni ne dă cu minus.

– Ce planuri are alianța pentru Bacău, după câștigarea alegerilor?

– Proiectele noastre sunt ușor de implementat și se adresează tuturor băcăuanilor. Eu nu am planuri fantastice, din zona autostrăzilor suspendate sau port la Insula de Agrement. Eu le promit băcăuanilor că vor avea apă permanent, caldă și rece, că își vor duce copiii în unități de învățământ sigure și moderne, că Poliția Locală se va afla în slujba lor, nu a șefilor de la primărie, că vor circula pe străzi reabilitate și că Primăria Bacău va lucra doar pentru ei și va fi digitalizată. Asta foarte repede.

După ce toate aceste lucruri vor fi rezolvate, Bacăul va deveni un oraș prietenos cu mediul de afaceri și vom putea crea locuri de muncă bine plătite. Urmează investițiile mari, care aduc plus valoare. Dorința mea cea mai mare este ca băcăuanii să rămână acasă, să își dorească să trăiască aici, ei și copiii lor. Să aibă acces la cultură, educație, siguranță, servicii publice de calitate, de un aer respirabil, de spații verzi și de relaxare. Am două fetițe și vreau să mă asigur că Bacău va fi orașul în care se vor dezvolta la adevăratul potențial pe care îl au. Toate proiecte mele din programul de guvernare locală vor fi puse în dezbatere publică și fiecare membru al comunității noastre va putea alege în cunoștință de cauză.

– Care este mesajul pe care îl transmiteți băcăuanilor?

– Dreapta unită în Bacău este șansa noastră și vreau ca băcăuanii să înțeleagă că au un singur vot, să nu-l irosească. Am dovedit și eu, și Ionel Palăr, și Cristian Ghingheș, în toată activitatea noastră politică, că suntem politicieni asumați și că iubim Bacăul. În următorii 4 ani, vom schimba fața județului nostru, iar orașul Bacău va redeveni așezarea urbană cea mai prosperă din Moldova.

Românii vor avea din nou posibilitatea de a-şi cumpăra vechime la pensie în limita a şase ani, în cazul în care nu au contribuit suficient în sistemul public. Prevederea pe care mulţi români o aşteptau apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pregătit de Ministerul Muncii.

E oficial! Vechimea în muncă va putea fi cumpărată. Persoanele care nu au cotizat suficient pentru pensie vor putea plăti pentru 6 ani. Astfel, persoanele care nu îndeplinesc condiția stagiului minim de cotizare pentru a accede la o categorie de pensii vor putea avea posibilitatea să contribuie la sistem. Acestea vor putea plăti contribuțiile de asigurări sociale pe o perioadă de 6 ani anterioară datei încheierii contractului de asigurare socială se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Muncii, prin derogare de la prevederile legii, „persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre UE sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale”.

Proiectul mai prevede că până la data de 1 septembrie 2021, persoana care îndeplinește condițiile poate încheia un contract de asigurare socială în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă, pensiei anticipate sau pensiei anticipată parțială.

 Condiții pentru solicitanți

 La încheierea contractului de asigurare socială, solicitantul completează o declaraţie, din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contractul de asigurare socială pentru care se solicită asigurarea trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

1. a) nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;
2. b) nu a avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii;
3. c) la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.

Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în perioada cuprins între data împlinirii vârstei de 18 ani şi data încheierii contractului de asigurare socială.

În situații excepționale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condițiile legii, angajatorul/angajatorii a/au încetat activitatea și/sau dacă arhiva acestuia/acestora nu mai poate fi identificată, perioadele prevăzute pot fi valorificate pe baza informațiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă, existente în arhiva electronică creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă cât și carnetele de muncă scanate, mai prevede proiectul de ordonanță de urgență.

Așa cum am mai prezentat în edițiile anterioare ale ziarului Deșteptarea, după o pauză de jumătate de an, din luna februarie 2020, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a reluat asigurarea de tratamente fără interferon pentru 17.500 de pacienți adulți cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză și ciroză compensate. În perioada februarie-iulie 2020, la nivel național, 4.158 de pacienți au accesat tratamente fără interferon. În județul Bacău, estimarea pentru această etapă de tratament este de circa 800 pacienți.

Există în derulare și un contract de tip cost-volum-rezultat (C-V-R), în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienții adulți, fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acțiune antivirală directă) nu au obținut răspuns terapeutic. Contractul prevede tratamente pentru 300 de pacienți eligibili. Tratamentul adulților este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău.

În contextul pandemiei, în perioada stării de urgență CNAS a implementat o serie de măsuri pentru a asigura accesul pacienților eligibili cu hepatită C la tratamentele fără interferon, măsuri a căror aplicare a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2020. Astfel, pentru pacienții care au nevoie de un astfel de tratament, inițierea acestuia se efectuează de medicul gastroenterolog sau infecționist (prima rețetă), iar prescrierea în continuare a medicamentelor se poate face de un medic în specialitatea medicină internă din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice sau de medicul de familie pe lista căruia este înscris pacientul, în baza scrisorii medicale și a confirmării înregistrării formularului specific de prescriere, în vederea asigurării continuității tratamentului. Pe site-ul CNAS sunt afișate toate informațiile necesare, atât pentru pacienți cât și pentru medicii curanți, referitoare la includerea în tratament a pacienților eligibili.

Reamintim că în prima etapă a desfășurării acestei tip de tratament și în județul nostru, respectiv perioada octombrie 2018 (de când a intrat și Bacăul în acest program) – septembrie 2019, au fost prescrise 2.128 rețete medicale în valoare totală de 113.795.628 lei, aproximativ 23,7 milioane euro. Toate facturile din primul contract au fost deja achitate de CJAS Bacău. Cei peste 650 de pacienți eligibili în această perioadă au fost, în proporție de 98%, vindecați. Costul înregistrat a fost de 63.715 lei/pacient vindecat.

Antreprenorii din zonele rurale pot solicita bani nerambursabili de la stat, în cadrul unui program național cu un buget de 200 de milioane de euro. Este vizată dezvoltarea antreprenoriatului rural, respectiv înființarea întreprinderilor de economie socială în mediul rural. Pot solicita aceste sume nerambursabile afaceriștii de la țară care desfășoară activități în domenii ca procesarea, distribuția, ambalarea produselor agricole sau industria alimentară.

Valoarea maximă ce poate fi acordată este de 200.000 euro/plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Se estimează că fondurile alocate acestui program vor putea susține activitatea a 1.000 de unități, ajutând la crearea a aproximativ 7.000 locuri de muncă.

De luna trecută, angajatorii care folosesc zilieri trebuie să dețină, obligatoriu, registru un electronic de evidență. Obligația revine indiferent în ce domeniu este desfășurată activitatea. În plus, potrivit OUG nr. 132/2020, intrat în vigoare în această săptămână, statul acordă un sprijin financiar echivalent cu 35 la sută din remunerația zilierului cuvenită pentru ziua de muncă. Măsura apare ca urmare a dificultăților în găsirea forței de muncă pe care le întâmpină angajatorii care folosesc zilieri pentru muncile sezoniere. Banii se acordă doar pentru o perioadă de trei luni. Pot beneficia de acest sprijinul firmele care activează în agricultură, vânătoare și servicii anexe, creșterea și reproducția animalelor semi-domesticite și a altor animale, alimentație (catering) pentru evenimente, restaurante, baruri și alte activități de servire a băuturilor, hoteluri și alte facilități de cazare.

Practic, angajatorul va plăti subvenția zilierului, urmând ca acesta să-și recupereze banii de la stat în cel mult 10 zile. Cererea de decontare, împreună cu listele cu zilierii, se depunde în fiecare lună la Agenția de Plăți și Inspecție Socială, în format electronic.