Referendumul de 100.000 de euro, votat de consilierii băcăuani la finele săptămânii trecute, continuă să provoace valuri în mediul politic.

Primarul Lucian-Daniel Stanciu – Viziteu spune că referendumul este necesar deoarece măsurile luate de municipalitate trebuie să aibă suportul comunității.

„Inițiativa organizării acestui referendum este în concordanță cu principiul transparenței decizionale. Oricâte măsuri s-ar lua de către decidentul politic, fie el și executiv al primăriei, fără suportul comunității, acestea nu au o finalitate care să producă plus valoare.

Acest principiu va fi baza mandatului meu. Tot pentru prima dată în Bacău, începând cu anul viitor, se va introduce bugetarea participativă. Astfel, proiectele venite dinspre cetățeni vor fi finanțate”, spune primarul Bacăului. Cosmin Necula (Pro România) spune, însă, că acest referendum este inutil deoarece măsurile de luptă împotriva Covid19 reies direct din „fișa postului” primarului, Comitetului local pentru situații de urgență, Consiliului Local.

„Să întrebi cetățenii dacă sunt de acord să se aloce sume de bani pentru finalizarea spitalului municipal este inutil în contextul în care ai cel puțin 7 milioane lei, bani cu destinație specială pentru construirea Spitalului Municipal (alocați de guvernul Ponta în 2013) și peste 7 milioane lei credit, având destinație exclusivă pentru construirea acestui obiectiv”, spune Necula. „Să faci un referendum care să coincidă cu alegerile parlamentare miroase evident a stratagema de campanie electorală prin care să îți atragi electorii la vot”, a mai spus acesta.

„Printr-un astfel de referendum nu doar sunt aruncați 100.000 de euro din buzunarele băcăuanilor, bani care putea fi folosiți pentru achiziționarea de tablete necesare școlii online sau aparate medicale, ci mai ales în cazul unor măsuri abuzive vina este aruncată asupra cetățenilor”, consideră Sorin Umbrărescu, fostul candidat la Primăria Bacău din partea Alianței PSD – PPU SL.

„Mâine, poimâine ne trezim că alți 100.000 de euro vor fi cheltuiți pentru că primarul nu știe dacă străzile trebuie asfaltate, gunoiul dus etc”, a mai spus el. Referendumul va conține trei întrebări pe tema măsurilor anti-COVID, a finanțării Spitalului Municipal și a sistematizării spațiilor verzi si va avea loc o data cu alegerile parlamentare din 6 decembrie.

“Domnii politicieni cu referendumul inutil, de 100.000 euro, organizat în Bacău au idee câți bani sunt alocați, în mod real, de Guvernul Orban pentru Moldova și județele ei? Nu de alta, dar prin iunie se băteau cu pumnul în piept și cereau 25 la sută finanțare pentru marea infrastructură din Moldova. Unde sunt acești bani?”
Dragoș Benea, europarlamentar

În data de 17 noiembrie, notarii băcăuani, alături de colegii din toată țara, sărbătoresc un sfert de secol de notariat modern. În tot acest timp, breasla notarilor a suferit numeroase metamorfozări, ajungând să constituie una dintre cele mai respectate profesii din domeniul juridic. Astfel, în cei 25 de ani de activitate, corpul notarial român a reușit să adune laolaltă 2.480 de membri activi, de la doar 454, cât numărau la înființare.

Începuturi

Notariatul, ca și concept, a fost atestat, pe meleagurile noastre, cu multe sute de ani în urmă, în Evul Mediu, la puțin timp după apariția sa în spațiul italian. Încă de pe atunci, se vorbea despre multiplele activități de întocmire și de legalizare a numeroaselor acte juridice, în conformitate cu modalitățile practicii instituțiilor notariale bizantine. Însă, abia după adoptarea Codului civil român (1865) se face primul pas pe calea modernizării activității notariale, odată cu adoptarea Legii autentificării actelor, la sfârșitul anului 1886. Actul Marii Uniri a atras cu sine și instituția notariatului public în spațiul României întregite, dar legislația notarială era destul de greu de aplicat în mod unitar, tocmai din cauza cutumelor multiseculare, a influențelor franceză, germană și, respective, rusească, unificarea legislației în domeniu finalizându-se abia în 3 iulie 1944. Din păcate, după cum se știe, după război, în toată România, întregul sistem instituțional al statului a urmat modelul sovietic.

„Notariatul nu s-a înființat în ’95, ci el a existat cu mult timp înainte, fiind condus de stat, sub tutela totală a acestuia. Și acum suntem sub tutela statului, prin urmare, denumirea de notar public nu-i tocmai adevărată. Pentru că, e drept, suntem numiți de Ministerul de Justiție, răspunderea noastră este tot cea statală, însă puterea notarului public nu este cea din privat, ci puterea pe care ți-o «întinde» statul. Este, de fapt, mâna statului întinsă peste noi. Ni s-a permis să ne organizăm profesia privat, dar obligațiile sunt tot de natură publică. Nu putem să închidem profesia când vrem noi sau să o deschidem când dorim, să refuzăm clientul când vrem. Refuzul îndeplinirii unui act trebuie neapărat, argumentat, pe bază de document, nu pe vorbe”, a subliniat Ștefan Isache, președintele Camerei Notarilor Publici Bacău – Neamț.

Cotitura

După 17 noiembrie 1995, Notaritul de Stat, aflat strict sub organizarea Ministerului de Justiție, s-a transformat într-o nouă profesie, cu același conținut, dar cu o altă modalitate de desfășurare. Era o mare nevoie de această schimbare, întrucât statul nu făcea față unei organizări a acestei profesii cu un număr atât de mare de membri încât să satisfacă interesele sociale. Mai ales că, după Revoluție, a fost o explozie de interes, de nevoie din partea societății.

„Până în ’89, lumea nu mai era interesată de proprietate, comunismul a adus-o până la distrugere. Pe oameni nu-i mai interesa de pământuri, de case, de loc de veci, de nimic. Se expropria, se demolau case, se luau terenuri fără despăgubire. Era o nenorocire. Dar, după ’90, când a început să se schimbe regimul vechi, lumea a căpătat o nouă dorință de viață. Schimbarea a fost colosală, interesul uman pentru proprietate s-a dovedit că există”, explică șeful notarilor băcăuani.

Drept urmare, către notariate a venit o cerere foarte mare din partea populației. Revoluția i-a găsit pe notarii băcăuani în sediul actualului Tribunal din Bacău, activând în trei cămăruțe, inclusiv secretariatul. Lumea se călca în picioare, notarul fiind nevoit să primească de la populație mii de dosare.

Părintele notariatului modern

În 1995, în municipiul Bacău, existau doar șase notari publici – Eugen Burlacu, Gelu Filip, Ștefan Isache, Niculina Stoica, Dumitriea Ladan și Maria Poienaru – care, practic, erau sufocați de volumul mare de solicitări venite din partea populației. Ca o paranteză, Ministerul Justiției îi desconsidera ca profesie, din domeniul juriștilor, notarii fiind cel mai prost văzuți. Însă, s-a dovedit că vechea formă de organizare a profesiei era depășită, simțindu-se din ce în ce mai acut nevoia schimbării. „Ideea a venit tocmai din rândul notarilor, pentru că Ministerul Justiției nu ne asculta, ci a fost împotriva schimbării, opunându-se mult timp. Dar, ne-am adunat o mână de notari, printre care m-am aflat și eu, mai mult în secret, fără a ști ministerul despre noi, pentru a gândi o nouă formă de organizare notarială, împrumutând puțin de pe la alții, din lumea largă, unde deja funcționa notariatul public. Am început să lucrăm la o lege, să ne constituim într-o structură, efort susținut care a durat timp de aproape trei ani”, povestește băcăuanul Ștefan Isache, unul dintre părinții notariatului modern.

Din păcate, ministerul de resort a aflat despre inițiativa notarilor, începând șicanele împotriva acestora. Până la urmă, după ce unul dintre inițiatori a devenit parlamentar, Petru Tănase, legea care consfințea profesia de notar public a fost adoptată, ulterior notarii organizându-se în camere – 15 la număr – pe structurile Curților de Apel, cu două sau mai multe județe în subordine.

Gardienii interesului public

În primii ani de notariat modern, jumătate dintre notarii existenți la înființarea Camerelor au decedat, locurile fiindu-le luate de cei care activaseră în domeniu minimum 6 ani (avocați, judecători, procurori, polițiști etc) sau de noii absolvenți de Drept, cu cel puțin doi ani de stagiu la un birou notarial.

„Am ajuns ca, acum, să fim circa 2.500 de notari în toată România, și cu un personal auxiliar de peste 7.000 de persoane. Între timp, a început și perfecționarea. Nu mai faci ce vrei, deja Uniunea Notarilor a venit cu legi, cu hotărâri, cu regulamente, cu statute care te obligă să stabilești un anumit standard”, mai arată șeful notarilor băcăuani.

Astfel, dacă până în ’95, statul era cel care plătea salariile notarilor, cât și eventualele daune provocate de aceștia clienților, după această dată, profesioniștii din notariat au preluat asupra lor aceste sarcini. În acest context, pentru a se putea achita daunele materiale apărute în cazul erorilor, a fost nevoie de înființarea Casei de Răspundere Civilă a Notarilor Publici, la care notarii cotizează obligatoriu.

„Din păcate, s-au înregistrat și la noi astfel de erori. S-au plătit, în unele cazuri, chiar și sute de milioane, pentru că, de-a lungul profesiei, unii au fost mai buni, alții mai puțin buni. Ca oamenii. Nu putem fi supraoameni. Dar, atât de bine s-a perfecționat profesia de notar în ultimii ani, încât nu am mai înregistrat niciun astfel de caz”, mai spune Ștefan Isache, președintele Camerei Notarilor Publici Bacău – Neamț.

Infractorii stau la ușă

Răspunderea notarului este una dintre marile probleme ale profesiei. Profesia de notar este, cumva, un paradox, întrucât îți oferă totul, dar la fel de bine îți și poate lua tot. „Noi rezistăm în această profesie și profesia va crește din ce în ce mai mult, ca urmare a creșterii calității muncii noastre. Și, până când nu vom fi plini de cărți citite, nu vom învinge. Nu se poate face meserie decât cu cartea în mână. Tinerii de acum – câțiva dintre ei – le mai banalizează și cad, din păcate, exact din cauza necunoașterii”, crede notarul Isache.

Acesta mai spune că oamenii s-au perfecționat, la fel și dorințele lor. În plus, lumea are și componente infracționale, „care se află printre noi și se folosește de profesia noastră, vrea să-și îndeplinească unele acte cu semnătura notarului, știind că e imbatabilă”.

„Te poate aduce în situații în care, dacă nu știi, și apuci să semnezi un document, i-ai făcut infractorului probe, dar tu, notarul, ai greșit. Notarul trebuie să aibă o ținută extraordinară. Libertatea unui notar stă în pixul cu care semnează și, dacă nu este pregătit, cariera lui se poate încheia din prima zi. De aceea, când vine un notar tânăr, biroul lui e plin, în primele luni, infractorii, știind că e începător, nu are bani, e însetat, și speră că poate-poate nu se uită foarte atent la acte și, astfel, îl păcălește”, a punctat Ștefan Isache.

Notorietatea, popularitatea notarului s-a dezvoltat atât de mult, în ultimii ani, încât serviciile acestuia au devenit mai ceva ca pâinea caldă. La biroul notarial ajung din ce în ce mai mulți oameni, atrași mai ales de faptul că, spre deosebire de termenele lungi în care se rezolvă diferendele în instanță, un caz poate fi soluționat chiar și în câteva ore, dacă este studiat cu atenție. „Nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar spun că nevoia de încredere este legată de nevoia de proprietate, ceea ce poate face ca biserica, de exemplu, unde ajunge tot omul care se confruntă cu nevoi uriașe, să rămână pe loc secund, în urma notarilor, sub aspectul încrederii. Acolo, se vindecă spiritual, dar la notar omul își rezolvă un interes material, pentru că suntem pământeni, materialiști”, încheie Ștefan Isache.

„Cred că oamenii trebuie să aibă mare încredere în notar. Este profesia care poate oferi una dintre cele mai mari garanții privind drepturile lor materiale și economice. Să se adreseze cu încredere nouă, să ceară și să primească sfaturile noastre. Mereu vom avea un interes dublu: al profesiei noastre și al oamenilor. Noi n-am putea trăi fără ei, noi existăm prin oameni. Rezistăm prin ei, trebuie să fim slujbașii lor. Ei ne plătesc.”

Ștefan Isache, președintele Camerei Notarilor Publici Bacău – Neamț

Asociația Liga Studențească din Bacău organizează, în perioada 16-20 noiembrie, cel mai mare și cel mai spectaculos festival studențesc din România „Studențiada 2020”. Festivalul se vdesfășoară sub coordonarea Uniunii Naționale a Studenților din România, tema din acest an fiind „Educația pe primul loc”.

Uniunea Națională a Studenților din România (UNSRD) este o federație apolitică ce are ca scop reprezentarea intereselor socio-profesionale ale studenților români. UNSR sprijină procesele publice de consultare a tinerilor în legătură cu problemele care îi privesc, implicarea lor directă în luarea deciziilor, precum și liberul acces la informațiile de interes public.

În cadrul evenimentului, studenţii vor avea parte de o varietate de activităţi care să-i ajute în dezvoltarea lor personală, cât şi în acomodarea cu tot ceea ce înseamnă viaţa de student din această perioadă și nu numai. Astfel, ei vor avea parte de diferite sesiuni de comunicări, dezbateri pe diverse teme și workshop-uri.

Dacă în prima zi studenții au putut participa la sesiune Q&A pe tema educației cu Ștefănuț Buhuș – președintele Ligii Studențești din Universitatea Bacău, astăzi este programat workshopul despre „Educație financiară”. Mâine va avea loc un workshop de nutriție, susținut de Loredana Ungureanu, absolventă a Facultății de Nutriție și Dietetică din cadrul Universității de Medicină Farmacie Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș; joi, 19 noiembrie – dezbatere pe tema „Mediul online în timpul pandemiei” și vineri, 20 noiembrie – deschiderea evenimentului Student pentru 3 zile.
Trebuie precizat că toate activitățile se desfășoară online.

Cel mai nou club Lions din Bacău, care este și primul club local format exclusiv din femei, Lions Club Artemis, a organizat, cu sprijinul Lions Club „Sf. Gheorghe” Bacău o veritabilă caravană care au adus, la sfârșitul săptămânii abia încheiate, daruri pentru copiii de la grădinița din satul Sârbi (comuna Podu Turcului) și pentru alte câteva familii nevoiașe. Membrii celor două cluburi au venit cu obiecte de îmbrăcăminte și dulciuri pentru copii, dar și cu unele piese de mobilier pentru grădinița din sat.

Iulia Andreea Iftimie este educatoare în primul ei an de activitate la Grădinița din Sârbi. A avut ideea să solicite ajutor chiar de la Districtul 124 România al Lions Club Internațional, pentru dotarea cu rechizite școlare și cu ceva mobilier a grădiniței. Ajutorul a venit imediat de la cele două cluburi băcăuane, dar în sat sun așteptați, în aceste zile, și reprezentanții unui club Lions din județul Vaslui.

De darurile aduse la Sârbi de membrii Lions s-au bucurat cei zece copii de grădiniță, dintre care nouă cresc în familii monoparentale. „Între ei – spune Iulia Andreea Iftimie -, două fetițe, surori, de trei și cinci ani, nu mai au mamă, iar cea mai mică are și tulburări de spectru autism. Nevoile acestor familii sunt foarte mari, dar iată că se pot face lucruri bune cu un ajutor precum cel venit de la cluburile Lions. Noi mai avem nevoie de câteva dulapuri în grădiniță, iar cei de la Lions au promis că le vom primi și ne vor ajuta să pornim și centrala școlii în care se află și grădinița”.

Membrii Lions au pus pe rol acțiunea în numai o săptămână și jumătate, dar rezultatul a fost unul remarcabil. „Am ponit la aceasta – spune președinta Lions Club Artemis, Irina Băluță – de la ideea că un copil înseamnă viață, viitor, viitorul nostru și al comunității. Pentru a face un copil fericit, trebuie să construim un viitor frumos. Copiii au nevoie de sprijin material, dar și de dragostea noastră”. Clubul Artemis este format din 16 doamne, practic 16 mămici cu suflet mare, care știu ce înseamnă dragostea pentru copii. Au adus rechizite școlare, după o listă care le-a fost trimisă, dar au hotărât și să îmbrace mai bine acești copii, cu tot ce le trebuie. Iar darurile lor vin chiar de Sf. Nicolae și de Crăciun. O parte dintre cadouri au fost lăsate preotului satului Sârbi, care le va duce tot la familii nevoiașe, pe care el le cunoaște cel mai bine.

„Suntem clubul suport al acestei acțiuni. Vrem să le arătăm cadrelor didactice că nu sunt singure în ceea ce fac, dar vrem să motivăm și autoritățile că pot contribui ca din preaplinul lor să dea și altora, să dezvoltăm zonele rurale aflate încă în suferință. Am venit și cu membri ai clubului de tineret Leo Phoenix Bacău (membri cu vârste între 12 și 18 ani) și ai clubului Leo Nidas (18-35 de ani). Ei sunt viitorii membrii Lions și vrem să vadă pe viu ce înseamnă voluntariatul și a sluji deviza noastră «We Serve» (Noi servim).”
Adrian Băluță, președintele Lions Club Sf. Gheorghe Bacău

Conform datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică a județului Bacău, la data de 16 noiembrie, rata de incidență a infectării cu noul coronavirus pe județ era de 2,54 la mie.

În municipiul Bacău, rata este de 4,26 la mie, la Onește este de 4,88 iar la Moinești, de 2,25 la mie.

Cea mai mare rată este în comuna Măgura – 6,37 la mie.

Măsurile de combatere a pandemiei COVID-19 şi ultimele investiții de la Spitalul Județean de Urgentă (SJU) Bacău au fost prezentate într-o conferință de presă, luni, 16 noiembrie, chiar la parterul spitalului municipal, special amenajat pentru supravegherea și tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus. La eveniment au participat Valentin Ivancea, preşedintele Consiliului Județean Bacău, alături de Adrian Popa, managerul SJU Bacău, și dr. Bianca Purcărin, medic primar ATI – SJU Bacău.

„Ce s-a întâmplat la Piatra Neamț, tragedie de care vorbește acum toată țara, arată că sistemul sanitar și-a atins limitele, că spitalele sunt supraîncărcate, că personalul medical este suprasolicitat, iar resursa medicală specializată insuficientă în raport cu creșterea exponențială a numărului de cazuri ajunse în ATI-uri. Practic, numeric avem același personal medical, în timp ce cazurile COVID-19 s-au multiplicat de câteva ori. Am propus la mijlocul săptămânii trecute un plan integrat de asistență medicală, la nivelul județului Bacău, cu măsuri concrete care să asigure, în principal, creșterea capacității de preluare și spitalizare a cazurilor COVID-19, prin crearea de noi locuri și asigurarea personalului medical specializat pentru deservirea acestor noi capacități medicale. Fără o viziune integrată la nivel de județ, în care resursa materială și cea umană să fie corelate, nu vom fi eficienți în combaterea pandemiei. Am intrat împreună în pandemie, încă din luna din februarie, dar presiunea cea mai mare a fost doar pe Spitalul Județean Bacău, pe Spitalul Municipal Onești, ca spital-suport COVID, și pe Spitalul Orășenesc Buhuși. Lansez un apel la solidaritate și altruism, atât pentru partajarea eforturilor medicale care să se facă în mod echitabil, la nivelul întregului județ, cât și pentru mărirea capacității de spitalizare pentru pacienții COVID. Propun o alianță anti-pandemie. Am deschis colaborările pe toate nivelele, nu am ținut cont în niciun fel de eșichierul politic al fiecărei entități în parte, pentru că pericolul pandemic nu ține cont de nicio culoare politică a cuiva. E momentul să dezvoltăm o strategie de dezvoltare a sistemului de sănătate care să nu țină cont de anumite interese, ci pur și simplu să avem în centrul său pacientul, ca principal beneficiar.” Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău

Se dorește și finalizarea lucrărilor la spitalul municipal, devenit acum o structură a Spitalului Județean Bacău, care l-a preluat în folosință pentru patologia COVID-19, printr-un nou parteneriat cu Consiliul Local și Consiliul Județean. În acest fel se poate crește capacitarea de spitalizare a cazuisticii coronavirus, mai ales a cazurilor critice, prin amenajarea și punerea în funcțiune a etajelor 3, 2 și 1 din această clădire, cu respectarea indicațiilor Școlii Naționale de Management, tocmai pentru a se reduce și presiunea pe ATI-urile existente și pe personalul medical aferent. „Iată că ideea propusă de PSD, în 13 martie 2020, de punere în funcțiune a acestui spital municipal pentru patologia COVID, prin operaționalizarea etajelor 4 și 5, s-a dovedit a fi una foarte bună, iar acum trebuie să ne unim din nou forțele pentru a finaliza și restul lucrărilor. Am trimis o adresă chiar astăzi dimineață (luni, n.r.) către Primăria Bacău pentru a trece la treabă. Trebuie reclădită încrederea pacienților în sistemul de sănătate băcăuan”, a mai spus președintele Ivancea. Iar de asigurarea personalului medical aferent se va ocupa Direcția de Sănătate Publică, cea mai în măsură să gestioneze această problemă, fiind reprezentantul în teritoriu al Ministerului Sănătății.

„Din păcate, presiunea pe spitale acum este foarte mare, numărul cazurilor de coronavirus a crescut foarte mult în ultima vreme, dar personalul medical a rămas, numeric, același. Activitatea în linia întâi implică o uzură fizică enormă, dar și psihică, foarte importantă. Ca să nu mai spunem că suntem în fața virusului și oricând și noi putem fi infectați. Iar asta înseamnă o indisponibilitate de la locul de muncă de cel puțin 2 săptămâni, timp în care golul format trebuie suplinit tot de ceilalți colegi. Secția ATI din spitalul județean asigură asistență medicală și pe COVID, cât și pe non-COVID, cu același personal”, a explicat și dr. Bianca Purcărin, medic primar ATI.

Aceasta reiterează faptul că ar trebui implementat de urgență un plan suplimentar integrat, prin dotarea secțiilor infecțioase cu surse suplimentare de oxigen, pentru a scădea astfel presiunea pe ATI și aici să ajungă doar acei pacienți critici, regândirea și adaptarea criteriilor de admisie în ATI pentru a se evita supraaglomerarea pe aceste secții și, nu în ultimul rând, elaborarea unui act normativ prin care să se reglementeze detașarea personalului medical din alte specialități în secțiile ATI și Infecțioase, care ar putea asigura astfel un suport foarte important.

În acest moment, a precizat și managerul spitalului, Adrian Popa, pe ATI lucrează 14 medici, dar nu toți sunt disponibili pentru a lucra pe gărzi complete. În plus, acești 14 medici asigură servicii medicale specializate în toate cele 4 puncte ATI din spital: bloc operator, chirurgie pediatrică, maternitate și secție COVID.

„În toată această perioadă, noi am tot scos posturi la concurs, pe toate specialitățile medicale deficitare, dar în mod special pe ATI, Infecțioase și Urgențe. Am lansat și invitația oricărui medic de a veni să lucreze în Spitalul Județean, pentru că nu vorbim doar de un salariu, ci și de un pachet de facilități, inclusiv asigurarea unei locuințe, dacă are nevoie. Am făcut lobby și la Centrul universitar din Iași, mai ales că, așa cum am mai spus, noi chiar avem capacitatea de a extinde secția unde sunt monitorizați pacienții infectați cu noul coronavirus, atât ca locuri, cât și ca dotări. Nu putem însă întinde de personalul medical ca de un elastic, pentru că și acesta poate ceda la un moment”, a arătat și managerul Popa.

Managerul spitalului, Adrian Popa, a făcut și o prezentare succintă a ultimelor investiții efectuate în unitatea spitalicească, unele date deja în folosință, care asigură creșterea calității actului medical oferit pacienților, a siguranței desfășurării activității medicale, dar și a accesului mai facil al bolnavilor la serviciile oferite de Spitalul Județean Bacău. Este vorba despre:

● lucrările de refacere a canalizării și sistemelor de siguranță anti-incendiu existente, așa-numitul „inel de incendiu”, investiție realizată începând cu 2014, în valoare de aproximativ 2 milioane euro, dată în folosință în 2016;

● refacerea sistemul de hidranți exteriori pe toată suprafața unității medicale, respectiv 10 clădiri principale, întinse pe 8 hectare, și construirea rezervei de apă a spitalului, cu rezervor și sisteme de pompare a apei la înaltă presiune, investiție începută în 2016 și dată în folosință anul acesta;

● extinderea Unității de Primiri Urgențe și construirea unui heliport, pe clădirea principală a spitalului, lucrare complexă, în valoare de 3,2 milioane de euro, realizată cu sprijinul Consiliului Județean, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și cofinanțare de la Guvern, care vor spori capabilitățile SJU Bacău pe zona de intervenții în cazurile de urgență.

Pentru prevenirea și combaterea infectării cu noul tip de coronavirus, sub autoritatea Instituţiei Prefectului, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, împreună cu jandarmi, polițiști locali, precum și reprezentanți ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, au intensificat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr. 55 din 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Activităţile cu privire la respectarea măsurilor impuse în contextul stării de alertă au avut loc, în perioada 13-15 noiembrie a.c., în sistem integrat şi au vizat, în special, zonele aglomerate, centre comerciale, dar şi mijloacele de transport în comun, scopul vizat fiind prevenirea răspândirii virusului Covid 19.

Astfel, au fost verificate 405 societăți comerciale şi 770 de mijloace de transport în comun, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 534 de sancțiuni contravenționale din care 330 pentru nerespectare măsurii protecție individuală, valoarea totală a amenzilor fiind de 70.000 de lei.

Cu ocazia controalelor în trafic, efectuate împreună cu inspectori din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, poliţiştii au verificat legalitatea efectuării transportului de marfă și persoane, inclusiv modul în care măsurile de protecție stabilite prin Legea nr. 55/2020 sunt respectate în timpul efectuării transportului de persoane, prin curse regulate/speciale.
Conducătorii tuturor autoturismelor verificate în trafic au fost instruiți de polițiști în privinţa respectării prevederilor L55/2020, pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Sâmbătă dimineață, un echipaj de jandarmerie a depistat, pe raza localității Comănești, mai multe persoane care transportau material lemnos fără a avea asupra lor documente legale de însoțire a acestuia.

În urma măsurătorilor efectuate de reprezentanții Ocolului silvic Ciobănuș, s-a constatat faptul că persoanele respective transportau 5,7 metri cubi de lemn de foc, specia fag.

Materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscării şi predat organelor silvice.

Totodată, persoanele au fost sancționate contravențional cu amenzi în valoare totală de 5.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Da, expoziţia de artă plastică cu lucrări de pictură, sculptură, grafică şi multimedia, deschisă cu ocazia manifestării „Noaptea Muzeelor”, sâmbătă, 14 noiembrie, la Galeriile ALFA, nu a beneficiat de un vernisaj oficial, aşa cum ar fi meritat cu prisosinţă, deoarece Covid-19 face legea: răsfiraţi, răsfiraţi, câte trei şi nu staţi mult, este cuvântul de ordine, cu toate că ar fi nevoie de ore bune pentru a privi, a admira şi, de ce nu, a comenta fiecare lucrare, cu autorul sau curatorul. Amânăm această plăcere pentru anii următori…

Anul acesta, „Noaptea Muzeelor”, una dintre cele mai îndrăgite activităţi culturale, a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus, stabilindu-se data de 14 noiembrie pentru desfăşurare, în speranţa că incidenţa virusului se va diminua, astfel ca publicul să poată participa în număr cât mai mare, ca în fiecare an. Nu a fost să fie! În aceste condiţii, întregul complex de activităţi s-a desfăşurat, în cea mai mare parte, online. Pe simeze sunt lucrări ale artiştilor care au participat la Rezidenţele artistice de la Tescani (Tabăra internaţională de creaţie), din anii 2019 şi 2020, organizate şi susţinute integral de Ovidiu Ungureanu, artist vizual, magician al imaginii, fondatorul Chromatique. La Tescani se adună, pentru a fi împreună artişti din mai multe ţări, reînnodând o mai veche tradiţie, întreruptă din motive care nici nu mai contează acum decât pentru istoricii şi criticii de artă.

 „Tescani a devenit sinonim cu întâlnirea oamenilor de cultură, a artiştilor talentaţi, a celor care caută profunzimea gândirii sau nesfârşitul emoţiei plastice. Oricum s-ar desfăşura vremurile, orice rezidenţă de creaţie plastică se caracterizează prin calitatea participanţilor săi, cei care se întâlnesc în cadrul încântător de la Tescani”, consemnează şi Marius Tiţă, critic de artă, curatorul taberelor, în albumul de artă „Rezidenţa Tescani 2019-2020”, editat cu această ocazie.

Nesfârşitul emoţiei artistice…

Mi-a plăcut sintagma şi o preiau în subtitlu. Totul a avut un început. Era în 1976, când artistul plastic Ilie Boca a reuşit să organizeze prima tabără de pictură de la Tescani, un loc extraordinar, cu o istorie fabuloasă, un domeniu de vis, unde se aude istoria şi muzica lui George Enescu, devenind, în cei 44 de ani, cel mai longeviv şi consecvent atelier de artă plastică din ţară. Ilie Boca a fost martorul tuturor întâlnirilor fericite ale artiştilor, dar şi cel care a trăit şi pictat peisajul de neegalat al locului, an de an. Toţi marii artişti care au trecut şi au creat aici, de la Horia Bernea, Dan Hatmanu, Ilie Boca, la Dionis Puşcuţă, Dumitru Macovei sau Luminiţa Radu au iubit locul acesta, Starea de Tescani, stare pe care artiştii au trăit-o şi o trăiesc, fiecare în felul său, a fost pusă pe pânză sau hârtie, având ca finalitate o colecţie impresionantă de opere de artă, ce se află în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu” sau, după caz, în alte colecţii, la fel de prestigioase.

 Colecţia de mari artişti

Pe câţiva dintre artişti şi muzeografi, adevăraţi maeştri ai simezelor (panotarea este şi ea o artă, să ştii să pui în valoare operele şi artiştii, culorile, temele, stările, pentru a crea o nouă stare, una plăcută, atrăgătoare pentru vizitator), i-aş numi aici pe Dionis Puşcuţă şi Mihai Chiuaru – artişti plastici, Marcela Gavrilă – muzeograf şi Petronela Mihalcea – conservator, i-am găsit săptămâna trecută în Galeria ALFA pregătind expoziţia, care urma să fie deschisă de „Noaptea Muzeelor”, în timp ce Ovidiu Ungureanu definitiva „scenariul” filmului expoziţiei, care a putut fi urmărit de amatorii de artă, sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18.00, pe pagina de Facebook a galeriei şi a Chromatique.

Pe simeze au fost urcate peste 80 de lucrări ale celor 28 de artişti participanţi la Tabăra Internaţională de la Tescani: Aknay Janos (Ungaria), Alexandru Macovei (Republica Moldova), Ammar Alnahas (Siria), Pablo Rodriguez Guy şi Sarat Rodriguez (Spania), Diana Brăescu ( Bucureşti), Doru Ulian (Piatra Neamţ), Gabriela Culic (Bucureşti), Gheorghe Coman (Bucureşti), Marcel Lupşe (Bistriţa Năsăud), Mihai Sârbulescu (Bucureşti), Ovidiu Ionescu (Bucureşti), Sorin Nicodim (Timişoara), Sorin Otînjac (Iaşi), Ştefan Pelmuş ( Bucureşti), Valeriu Şuşnea (Buzău), Vasile Tolan (Bucureşti), Dionis Puşcuţă, Cristina Ciobanu, Dumitru Macovei, Gheorghe Zărnescu, Ilie Boca, Luminiţa Radu, Mariana Popa, Mihai Chiuaru, Ovidiu Ungureanu, Vasile Crăiţă-Mândră, Victor Eugen Mihai (Bacău).

Starea de Tescani nu o simţi şi nu o înţelegi decât dacă stai de vorbă cu oamenii care au trecut, au trăit şi creat artă acolo, cu cei care au pus şi pun suflet, râvnă, har, talent la îndeplinirea Testamentului-poruncă al moştenitoarei domeniului, Maruca Cantacuzino Enescu, care a donat conacul şi terenul statului român, pentru înfiinţarea unui centru cultural pentru artişti.

Vom continua împreună

„Organizez de doi ani, nu cu puţine eforturi materiale şi de logistică, însă cu mare dragoste şi pasiune, aceste rezidenţe artistice, sunt atât participant, cât şi manager cultural. Am reuşit, împreună cu partenerii noştri, să continuăm la Tescani un loc de legendă, ceea ce a început pictorul Ilie Boca în 1976: întrunirea întru idei şi creaţie a artiştilor plastici din România şi din ţări din lumea întreagă. Proiectul cuprinde, pe lângă tabăra propriu-zisă de creaţie artistică, o expoziţie cu lucrările realizate, anul acesta deschisă cu ocazia «Noaptea Muzeelor», în Bacău, la Galeriile ALFA, cât şi albumul de artă «Rezidenţa Tescani”, care pune în valoare, într-o formă grafică de excepţie, lucrările artiştilor şi atmosfera din tabără. Este contribuţia mea la promovarea artei şi artiştilor români, dar şi a fabulosului patrimoniu de memorie şi artistic de la Tescani. Mulţumesc artiştilor care au răspuns invitaţiei mele, colaboratorilor şi partenerilor, instituţii, artişti, muzeografi, în mod special lui Iosif Cernic şi echipei multimedia Chromatique Studio-Art Gallery, coordonată vizual de Marius Siminiceanu, cu speranţa că vom continua împreună.” Ovidiu Ungureanu, artist vizual, organizatorul şi managerul Taberei Internaţionale de Creaţie Tescani

Tot anul acesta, împreună cu Marius Tiţa, critic de artă, curatorul taberei, mai spune Ovidiu Ungureanu, va realiza 30 de episoade din seria de «Interviuri de colecţie, la Tescani», cu toţi participanţii, adevărate crezuri de credinţă, bijuterii audio-video, cronici ale timpului, care vor rămâne în memoria şi arhiva Muzeului „George Enescu” din Bucureşti, a Muzeului de Artă din Bacău, fiind puse, cât de curând şi pe paginile de Facebook ale instituţiilor, difuzate şi pe diferite posturi de televiziune.

O tabără înseamnă a comunica

„Este, după «Saloanele Moldovei», cea mai de forţă expoziţie, organizată în Bacău. Sunt pe simeze artişti foarte buni, cunoscuţi şi apreciaţi de critica de artă şi de public, care au fost în Tabăra de la Tescani, în cei doi ani, 2019 – 2020. Tescaniul este un punct cardinal pe harta artei româneşti, de peste 40 de ani se adună, se întâlnesc, sunt împreună vârfurile, nume mari ale artei noastre, dar şi din alte ţări ale lumii. O tabără înseamnă a comunica, a face schimb de idei, nu numai a picta sau sculpta. Se întâlnesc oameni, curente, trăiri, stiluri, genuri. Acolo dospesc idei şi se nasc capodopere. Sunt generaţii de artişti diferite, stiluri şi genuri de artă diferite, însă am încercat şi, credem, am reuşit, să facem o panotare care să-i pună pe toţi în valoare, pentru ca expoziţia de la Galeriile ALFA să fie cât mai interesantă.” Dionis Puşcuţă, şef Secţie Artă, curatorul expoziţiei

Fără public este dramatic

„Eu merg la Tescani de prin anii ’80. Tescaniul a rămas cunoscut în toată România şi vrem să ducem mai departe sensul şi ideia de Tescani, care poartă în sine un har, foarte mulţi artişti, unii nu mai sunt printre noi, au lucrat şi au creat acolo, ei sunt modele pentru noi. Este meritul lui Ovidiu Ungureanu că a reuşit să adune atâţia artişti, artişti mari, dar şi faptul că a editat un album al taberelor de la Tescani. Tot ce face el acolo este un început bun, care trebuie continuat, chiar şi în aceste vremuri deosebite. Artistul e un rebel, un sihastru, nu depinde de alte relaţii sociale în timpul creaţiei, însă are nevoie ca munca lui să fie văzută, materializată într-o expoziţie, să se întâlnească cu publicul lui. Fără public este dramatic, este oribil pentru artişti, fie ei pictori, muzicieni sau actori.” Mihai Chiuaru, artist plastic, membru al UAP

Șevaletele s-au strâns din grădina de la Tescani. Ultimele retuşuri s-au făcut în atelier, aparatul fotografic a imortalizat tablourile, albumul tipărit cu aceeaşi dragoste şi talent ni le arată ca într-un album cu fotografii de familie, iar galerie de artă din Bacău ne arată, în hainele de sărbătoare ale expoziției, minunata artă în care s-a transformat Rezidența Tescani, prin minunata dăruire a unui om, a unui artist, Ovidiu Ungureanu, care, la fel ca înaintaşii lui, cu tuşe sensibile de culoare, cu imagine, har şi dăruire, continuă istoria, care se confundă cu legenda, a unui loc sinonim, acum, cu arta şi truditorii ei.

Concepţia grafică şi machetarea albumului „Rezidenţa Tescani. Tabăra Internaţională de Creaţie – pictură, sculptură, grafică, multimedia”: Marius Siminiceanu, Mihai Chiuaru, Dionis Puşcuţă. Prezentarea şi aparatul critic sunt semnate de criticul de artă Marius Tiţa. Fotografiile au fost realizate de Ovidiu Ungureanu.

Partenerii Taberei Internaţionale de Creaţie de la Tescani au fost Muzeul Naţional „George Enescu”, Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu”, Iosif Cernic – Phylaxia Pharmarom, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Secţia de Artă, Uniunea Artiştilor Plastici din România.

Artiştii, curatorii, organizatorii invită publicul, să viziteze expoziţia, cu respectarea normelor sanitare în vigoare, până pe 10 decembrie 2020.

1 de 10