sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1425

Doar 154 din cei 262 de candidați la concursul de directori au luat notă de trecere

La proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ, organizată în data de 15 octombrie, în județul Bacău s-au înscris și au fost validați 271 de candidați. Dintre aceștia, au fost prezenți 262. Nu s-a înregistrat nicio eliminare, niciun candidat nu s-a retras în timpul probei și nu s-a depus nicio cerere de susținere a concursului în sesiunea suplimentară, organizată pentru acei candidați care în data desfășurării probei scrise nu s-au putut prezenta din cauza infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau din cauza carantinării.

Proba scrisă a constat în rezolvarea de către candidați, în maximum 120 de minute, a unui test standardizat cu 50 de itemi, cu un singur răspuns corect, prin care s-au evaluat capacități și competențe relevante pentru activitatea de management educațional. În aceeași zi, s-au afișat și primele rezultate. Lucrările au fost corectate în prezența candidaților, fiind declarați admiși 154 de candidați, respectiv cei care au obținut cel puțin nota 7 (şapte). S-au înregistrat și 32 de contestații, ce se vor soluţiona între 18 şi 20 octombrie, când se vor publica și rezultatele finale ale acestei probe.

Conform metodologiei de organizare a concursului, vor putea participa la următoarea probă, cea de interviu, doar candidații declarați admiși la proba scrisă. Abia după validarea probei scrise, aceștia îşi pot înregistra opţiunea pentru a susține proba de interviu, la una sau mai multe funcții distincte din unităţile de învăţământ, şi îşi depun documentele care necesită avize suplimentare, etapă ce se va desfăşura între 21 şi 27 octombrie. Vor urma etapele de constituire a comisiilor pentru proba de interviu, până pe 10 noiembrie, și publicare a graficului de desfășurare a interviurilor, până pe 12 noiembrie, urmând ca proba de interviu să aibă loc între 15 noiembrie și 8 decembrie.

Validarea rezultatelor finale ale acestui concurs va fi în data de 17 decembrie. Între 20 şi 22 decembrie se vor emite deciziile de numire pe post, cu aplicare din data de 10 ianuarie 2022, odată cu începerea semestrului al II-lea al anului şcolar în curs.

În judeţul Bacău, sunt 166 funcții vacante de director și 72 funcții de director adjunct scoase la acest concurs, din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Probleme cu alcoolul la volan

Depistat în trafic de polițiști, sub influența alcoolului

La data de 17 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Sectiei 7 Poliţie Rurală Brusturoasa, aflându-se în exercitarea atribuţiunilor de serviciu au oprit în trafic un autoturism care circula pe raza comunei Palanca, la volanul căruia a fost identificat un bărbat de 45 de ani, din localitate.

Întrucât emana halena alcoolică, bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care acesta a fost condus la spital unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

A refuzat testarea cu aparatul etilotest

La data de 16 octombrie a.c., un echipaj de poliție din cadrul Compartimentului de Ordine Publică Bacău au depistat în trafic, pe raza comunei Nicolae-Bălcescu, un bărbat, de 40 de ani, din Bacău, care conducea un autovehicul pe DJ 119 B.

Conducătorul auto a refuzat testarea cu aparatul etilotest, însă a fost condus la spital în vederea prelevării de mostre biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

A condus un autovehicul, băut și fără permis de conducere

La data de 16 octombrie a.c., un echipaj de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală Moineşti au depistat în trafic un tânăr, de 22 de ani, din comuna Balcani, care conducea un autovehicul pe raza localității fără a deține permis de conducere. Fiind testat cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Tânărul a fost condus la spital în vederea prelevării de mostre biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice și fără permis de conducere.

Ștafeta roșie a Veteranilor INVICTUS a ajuns la Bacău

Ştafeta Veteranilor de pe traseul roşu a ajuns la Bacău, vineri, 15 octombrie, iar predarea-primirea acesteia a fost făcută în cadrul unei ceremonii care a avut loc în fața Instituției Prefectului Județului Bacău.

Echipa de voluntari constituită la nivelul Garnizoanei Bacău din care fac parte militarii Bazei 95 Aeriană ,,Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” a preluat ștafeta plecată din Chișinău de la voluntarii din Republica Moldova și adusă de voluntarii INVICTUS din județul Vaslui, în prezența viceprimarului Municipiului Bacău, Liviu-Alexandru Miroșeanu și a comandantului Garnizoanei Bacău, general de flotilă aeriană Leonard-Gabriel Baraboi care a vorbit despre importanța evenimentului, a felicitat participanții și le-a mulțumit pentru gestul patriotic de a participa la această activitate. ,,Ștafeta Veteranilor a devenit o tradiție care amintește, în fiecare an, despre spiritul Invictus care ne unește pe toți în jurul veteranilor și aduce un omagiu înaintașilor noștri, a căror lecție de patriotism stă scrisă în inima fiecăruia.” Ștafeta a plecat luni dimineață de la Monumentul eroilor din Municipiului Bacău către Piatra Neamț.

Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul dedicat Zilei Armatei României mobilizează sute de voluntari în spiritul respectului față de eroii și veteranii neamului și are loc în perioada 01-25 octombrie. Traseul care însumează aproximativ 3800 de kilometri a luat startul vineri, 1 octombrie, pe traseul albastru, din fața Mausoleului Eroilor din Mărășești. Activitatea se desfășoară pe trei trasee, denumite după culorile Drapelului Național, traseul albastru cu startul de la Mărășești, traseul galben începând de la Făgăraș și traseul roșu în care se încadrează și Municipiul Bacău, cu startul de la Chișinău.

Momentul de maximă intensitate va avea loc în 25 octombrie, la Monumentul Ostașului Român din Carei, când Ștafeta își va împlini misiunea și va prezenta onorul, în mod simbolic, tuturor celor care s-au jertfit pentru România. CP

Testare gratuită COVID-19 la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, la recomandarea medicului de familie

Locuitorii municipiului Bacău se pot testa gratuit pentru COVID la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău după ce vor primi o recomandare de la medicii de familie.
Băcăuanii se vor putea adresa către medicul de familie pentru programare telefonică de consult. În urma consultației, aceștia se vor putea testa la recomandarea medicului la primul punct amenajat la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, în intervalul orar 10:00-18:00.
Prezentarea pentru recoltarea probelor biologice se va face respectând ordinea programărilor din platforma online și a normelor de protecție în vigoare la ora actuală. Rezultatele vor fi înregistrate și trimise către Direcția de Sănătate Publică, unde se va aplica protocolul sanitar în vigoare.
„Știu că unii dintre băcăuani nu vor încă să se vaccineze din diverse motive și știu că, în același timp, există întârzieri mari în testarea asigurată de către alte instituții. Mai mult decât atât, costurile testării necesare pentru obținerea certificatului verde sunt foarte mari pentru larga majoritate a băcăuanilor. Din aceste motive am lansat acest program.
Băcăuanii se vor putea programa pentru testare gratuită COVID-19 pe site-ul spitalului Pneumoftiziologie, în urma recomandării medicului de familie”, a declarat primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.
Programările pentru testarea gratuită COVID-19 se pot face la

Şi pe jos dar şi călare, pe cel mai vechi pod din vremea lui Ştefan cel Mare

Pe șoseaua Onești-Adjud, după o vizită la Biserica lui Ștefan cel Mare și Muzeul de Cultură și Artă Religioasă din Borzești (cartier al municipiului Onești), se ajunge în comuna Ștefan cel Mare, unde dăinuie și acum, de peste 500 de ani (de pe la 1495), o construcție medievală, inclusă în Lista Monumentelor Istorice de valoare națională sau universală, Grupa A.

Este vorba de Podul lui Ștefan cel Mare (sat Negoiești), singurul pod din țară păstrat de pe timpul voievodului, care se află la kilometrul 24, pe partea stângă, după traversarea căii ferate, în valea pârâului Gârbovana (afluent pe dreapta al râului Trotuș), într-un decor de poveste.

Pe lângă impresionantul tezaur pe care Ştefan cel Mare l-a lăsat creștinătăţii, constituit din cele 44 de biserici și mănăstiri cărora le-a imprimat propriul stil arhitectonic, domnitorul moldovean are şi meritul de a fi un deschizător de drumuri în privinţa făuririi de poduri trainice, care până atunci erau construite pe „capre” puse pe ape, pe pari bătuţi în albii. Doctorul Constantin I. Istrati, cercetând podul în anul 1904, în studiul ,,Biserica şi podul de la Borzeşti” arăta că: „podul este construit din piatră cu mortar gros (realizat din var şi albuş de ou potrivit legendei), bolta, de asemenea, construită cu bolovani rotunzi, iar capetele bolţii care se văd sunt lucrate gros tot din bolovani rotunzi”.

Ineditul acestei construcții mai constă și în faptul că aceasta poate fi considerată o adevărată comoară, nu doar din punct de vedere istoric și al tehnicii de construire, ci și din punct de vedere estetic, înfățișarea fiind una romantică, de un farmec aparte, caracteristică vremurilor medievale, tabloul fiind întregit și de frumusețea pură a naturii înconjurătoare.

În plus, povestea acestui pod este una cu totul fascinantă, dar și remarcabilă ca viziune, întrucât Ştefan cel Mare a înălțat acest pod pentru a face o punte de legătură între pădurea de dincolo de pârâul Gârbovana, unde își antrena ostașii, și refugiul religios al bisericii din Borzești.

Totodată, pe acest pod, voievodul își supraveghea și transporturile de sare de pe Valea Trotușului, despre care tradiția zice că a costat ,,un kertic domnesc de 2000 oca sare”, echivalent a 3.000 kg.

Transformări sau adăugiri la acest pod au avut loc în timpul domniei lui Mihai Sturza (1843-1849), în 1873, dar cea mai amplă s-a făcut între anii 1902-1903, când s-au înălţat două diguri laterale de protecţie, unite cu un palier în scări format din bolovani de câte 800 kg fiecare, lucrări care au totalizat suma de 8.130 lei. La acestea se adaugă cele contemporane, din 1959/1962, când șoselei i s-a schimbat cursul, evitându-se două treceri la nivel peste calea ferată paralelă, ca și cea peste bătrânul pod. Rămas astfel fără utilitate, a început să se distrugă, intervenindu-se abia în anul 1982, când s-a refăcut zidăria prăbușită, iar peste umplutura de pământ a bolții a fost executat un dalaj de piatră și, ultima oară, în 2004, cu prilejul comemorării lui Ștefan cel Mare.

Demn de menționat este și faptul că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe podul lui Ştefan cel Mare au trecut tancurile militare, apoi în vremea regimului comunist de-a lungul podului au fost transportate cantități foarte mari de petrol din zona Moinești, cu utilaje industriale grele, care făceau „naveta” între Ploieşti şi zona petrolieră Moineşti!
Prin anii ’70-’80 ai veacului trecut s-a încercat ridicarea unui bust al voievodului lângă pod, dar din proiectul iniţial s-a realizat doar soclul.

În prezent, podul de piatră al lui Ştefan cel Mare are lungimea de 14 m, lăţimea de 8 m, înălţimea de 11 m, iar deschiderea bolţii este de 5,80 m. Pe vechiu soclu se află o placă ce amintește de această valoroasă construcție, mărturie a istoriei acestui neam.
Și tot în satul Negoiești, nu departe de acest monument se află și activează Centrul Hipic ,,Echitație la Podul lui Ștefan cel Mare”, unde sunt mai mulți cai de agrement antrenaţi special pentru lucrul cu turiștii amatori de plimbări prin natură, dar și de vizite la Biserica din Borzești, sau la Podul din Negoiești, care poate fi trecut călare, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare.

Romulus-Dan BUSNEA

Sursa: Prof. dr. Dorinel Ichim, Prof. Vilică Munteanu
Foto: Olivian DARIE, Centrul Hipic ,,Echitație la Podul lui Ștefan cel Mare”

Atenție! Fermierii care au asigurări la City Insurance trebuie să-și facă polițe la altă companie

• obligația revine celor care dețin utilaje agricole, clădiri sau alte bunuri achiziționate cu fonduri europene • fermierii trebuie să se asigure că nu vor rămâne fără un instrument de garantare valid • firma de asigurări City Insurance se află în plin scandal, fiind trimisă în faliment din cauza unor probleme financiare.

Fermierii băcăuani care au beneficiat de fonduri europene prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru achiziția de utilaje agricole sau alte bunuri, ar trebui să-și facă noi polițe de asigurare. Este vorba de înlocuirea polițelor vechi, încheiate la compania City Insurance, aflată în prezent în faliment.

Beneficiarii trebuie să prezinte o poliță de asigurare a avansului

Potrivit reprezentanților AFIR, contractele de asigurare încheiate cu societatea de asigurare-reasigurare City Insurance rămân valabile, acestea producând efecte până la data la când expiră polița de asigurare veche ori data când fermierul a denunțat contractul de asigurare. „Până la expirarea poliței pe care o dețin, beneficiarii trebuie să prezinte Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) o poliță de asigurare a avansului eliberată de o societate de asigurări autorizată. În acest sens, beneficiarii care au contractele de asigurare încheiate cu City Insurance trebuie să ia o decizie cu privire la aceasta și să se asigure că nu vor rămâne fără un instrument de garantare valid, luând în calcul și termenul de 90 de zile de la declararea definitivă a falimentului, dată care va fi anunțată public în perioada următoare”, au transmis reprezentanții AFIR.

Primele plătite la City Insurance pot fi recuperate

Pe de altă parte, Autoritatea de Supraveghere Financiară a subliniat că „toți creditorii de asigurare beneficiază de protecția Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) în vederea recuperării primelor plătite în avans sau a despăgubirilor datorate, conform contractelor de asigurare încheiate. Reamintim că firma de asigurări City Insurance se află în plin scandal, fiind trimisă în faliment din cauza unor probleme financiare. Practic, un control efectuat în această primăvară, de ASF, a descoperit că anumite extrase de cont prezentate de City Insurance erau false, iar banii nu existau. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a retras autorizaţia de funcționare acestei firme.

Constructori de geniu

Admirăm, încă, drumul de fier dintre Adjud și Ghimeș, podurile superbe de pe acest traseu, dar și câteva dintre stațiile de cale ferată. Ne amintim, astfel, pe bună dreptate, de unul dintre cei mai mari constructori din domeniu pe care i-a avut România, Anghel Saligny, a cărui amprentă creativă se mai vede încă pe multe dintre obiectivele zonei.
Dar am uitat un nume al unui constructor de poduri și șosele, pedagog și academician, Elie Radu, care a construit 650 km de cale ferată după concepții proprii, o parte chiar în arealul Adjud-Ghimeș, cu ramificațiile aferente. De la trecerea sa spre celestele divine s-au împlinit, zilele acestea, 90 de ani.

Unul dintre cele mai importante trasee de cale ferată construite sub îndrumarea lui Elie Radu a fost Târgu Ocna-Comănești-Palanca (1888, 1895-1897). Dar tot sub ochiul său de mare constructor au apărut și calea ferată Comănești-Moinești sau tronsonul Bacău-Bicaz. A construit poduri de șosea metalice și peste Siret, Bistrița, Trotuș, Dofteana și Uz și poduri pe căile ferate. A ridicat stațiile de cale ferată Comănești și Moinești și a pus la punct stația de captare a apei din Târgu Ocna. Unele obiective împreună cu Anghel Saligny.

Cele de mai sus sunt obiective din județul Bacău, însă eminentul constructor a proiectat și realizat numeroase alte poduri din beton armat și tabliere metalice, o realizare deosebită fiind considerată legarea malurilor Siretului prin opt poduri. În 1889, Elie Radu a realizat o stație de captare a apei subterane la Bragadiru, unică în Europa, și prima rețea de alimentare a orașului București. Ulterior, a mai realizat și alimentarea cu apă a orașelor Botoșani, Sinaia, Turnu Severin, Târgoviște și Iași. I se datorează proiectarea și construirea a 60 de clădiri de gări, remarcabile fiind cele de la Curtea de Argeș, Comănești și Galați. Iar sub conducerea sa, a fost proiectată si realizată și clădirea Ministerului Lucrărilor Publice, în prezent Primăria capitalei.

Săi dăm, deci, și acestui genial constructor onorul care i se cuvine.

 

Bani de la Consiliul Județean pentru salariile angajaților Protecției Copilului

    Consilierii județeni s-au întâlnit vineri, 15 octombrie, în ședință extraordinară, pentru a vota, printre altele, aprobarea unei sume de bani necesară plății salariilor angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău.

    Este vorba despre plata salariilor nete, nu și a dărilor față de stat, așa cum s-a procedat și anul trecut, când, la fel, au fost mari probleme în plata acestor obligații salariale. De reținut că, serviciile sociale din cadrul acestei instituții, atât cele destinate persoanelor adulte cu handicap, cât și cele destinate copiilor, ar trebui să fie finanțate de stat. Finanțarea se face în procent de 90% din standardul de cost (suma minimă aferentă cheltuielilor anuale necesare furnizării fiecărui serviciu social – salariile angajaților, hrană, utilități îmbracăminte, etc).

    Din păcate, la nivelul județului, din suma solicitată de la bugetul de stat, de 79 de milioane de lei, la rectificarea bugetară din vară, au fost aprobate doar 4,5 milioane de lei. Bani care se presupune că ar fi trebuit să ajungă atât pentru plata cofinanțărilor din proiectele derulate în județ, pentru plata utilităților la primării, drumuri, arierate etc., cât și a salariilor celor de la Protecția Copilului. Practic, față de necesarul cerut de CJ, Guvernul nu a aprobat niciun leu pentru serviciile sociale din sistemul de protecție a copilului. La fel, tot „zero lei” au fost „trimiși” și pentru finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Ceva mai norocoși au fost bătrânii din caminele pentru persoane vârstnice, care vor beneficia de 514.000 de lei, față de 824.000 de lei, cât s-a solicitat de către județul Bacău.

    „Am făcut un demers pentru inițierea unei hotărâri de guvern, împreună cu prefectura Bacău, în vederea alocării de bani pentru DGASPC. Pentru că nu mi se pare în regulă ca, iată!, pentru al doilea an, să trecem prin această situație. Să știți că sumele alocate de Consiliul Județean către DGASPC sunt undeva la 145 de milioane de lei, în condițiile în care bugetul nostru total de cheltuieli este de 560 de milioane”, a precizat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău.

    Răni mai vechi, pansate provizoriu

    De reținut că întârzierile salariale la Protecția Copilului vin pe fondul exploziei prețurilor la energie și gaze naturale, fenomen care se reflectă atât în facturile lunare de utilități, cât și în nivelul prețurilor pentru hrană, îmbrăcăminte, medicamente etc, însă nu și în standardele de cost în baza cărora Ministerul Muncii și Protecției Sociale a stabilit necesarul anual pentru finanțarea serviciilor sociale din cadrul DGASPC. Cert este că derogarea prin care CJ poate folosi din excedentul bugetar pentru finanțarea DGASPC nu este o soluție pe termen mediu sau lung, ci doar de moment, în condițiile în care bugetul județului a fost aprobat „cu deficit pe secțiunea de dezvoltare, iar excedentul bugetului local al anilor precedenți a fost folosit ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare”.

    Problema banilor pentru salariile angajaților Protecției Copilului a apărut încă de anul trecut, în plină pandemie, când guvernanții nu au trimis la timp sumele necesare, determinând întârzieri de câteva luni a acestor drepturi. Situația îi împinseseră pe sindicaliștii de la Protecția Copilului să-și ceară drepturile în stradă, protestând, timp de o lună, cu măștile pe față și în număr restrâns, date fiind restricționările impuse de guvernanți. Sindicaliștii acuzau că, din lipsa banilor, instituţia era la un pas de a ajunge în imposibilitate de a plăti utilităţile, medicamentele, parafarmaceuticele şi produsele igienico-sanitare.

    Din fericire, Consiliul Județean a reușit, de fiecare dată, să deblocheze situația și, până la rectificările ulterioare ale bugetelor, a apelat la diferite artificii legale. De exemplu, la finele anului trecut, s-a recurs la transferarea unei sume alocate, inițial, Programului „Laptele și Cornul”, pentru plata salariilor angajaților de la Protecția Copilului, lucru permis și de faptul că elevii se aflau în online, în acea perioadă.

     

    Care lapte? Care miere?

    Încă mai există persoane care au impresia stanțată pe creier că, înainte de 1945, în Romania curgea lapte și miere dar au venit nenorociții de comuniști care au sărăcit lumea.
    Credeam că genul ăsta de persoane a dispărut, dar m-am înșelat. Ca în orice ideologie care se respectă, oamenii ăștia și-au creat și propria poveste de acoperire: orice argument împotriva acestei idei e creat, obligatoriu, de istoria comunistă, care a falsificat, se știe, istoria.

    De ce ne mai mirăm că societatea e distrusă iremediabil, dacă nu ne împăcăm cu un minim de bun-simț istoric și nu verificăm nu neapărat din surse postbelice, ci chiar din surse interbelice care a fost realitatea?!

    E suficient să răsfoiești „Pentru ce s-au răsculat țăranii” (Radu Rosetti), Neoiobăgia (C. Dobrogeanu-Gherea), Neoliberalismul (C. Zeletin) și concluzia tuturor – „Un veac de frământări sociale” (Lucrețiu Pătrășcanu), cărți apărute înainte de preluarea puterii de către comuniști.

    Cărțile de genul celor de mai sus au prostul obicei să fie scrise cu cifre, cu date verificabile din arhive, cu un minim de cercetare, nu sunt eseuri întinse după visele vreunui luptător în tinerețe.

    Faptul că nu reușim să înțelegem că timp de vreo 200 de ani țara a fost ținută în sărăcie de propriile elite, ne împiedică să gândim clar, să luam decizii, să analizăm prezentul și să ne proiectăm viitorul.

    Că de la 1990 încoace am făcut aceeași greșeală ca de la 1780 până la 1945 și anume să ținem salariile mici pentru ca forța de muncă să fie ieftina. O forță de muncă ieftină înseamnă o piață săracă, o industrie care nu are cui vinde produsele, înseamnă o forță de muncă slab calificată, incapabilă să producă produse sofisticate și, deci, cu valoare adăugată mare.

    Da, îi putem înjura cât vrem pe comuniști. Putem să spunem că au încălcat drepturile omului, că a fost dictatură, că nu puteai ieși din țară, că trebuia să ai grijă ce vorbești. Dincolo de faptul că nici în vremea „democrației” de dinainte de 1947 nu prea puteai spune orice fără să te pască ocna iar dictaturile au început prin 1938, de fapt, cu cea a regelui Carol al II-lea, să nu uităm că tot comuniștii au fost cei care au industrializat țara numai bine ca să aibă ce vinde sau tăia la fier vechi democrații de azi.

    În loc să luăm ce a fost bun din vechiul sistem și să schimbăm ce a fost rău, noi am demolat totul pe motiv că provine din comunism. Și atâta îl vânăm la trei decenii de la dispariția sa încât nu vedem că anticomunismul a devenit scuza perfectă pentru toate prostiile care ne sunt băgate pe gât.

    Indemnizație pentru urmașii deținuților politici și ai prizonierilor de război

      Mii de persoane din județul Bacău vor beneficia de o indemnizație pentru că sunt urmașele deținuților politici, deportaților, strămutaților sau ale prizonierilor de război. Potrivit Legii 130/15.07.2020, prin care este completat Decretul-lege 118/1990, pe lângă soții/soțiile supraviețuitoare, și ”Copilul celui decedat în luptele cu organele de represiune comunistă, în răscoale țărănești ori al celui decedat, din categoria celor dispăruți sau exterminați în timpul detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, deportați, strămutați, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliul obligatoriu, are dreptul la o indemnizație lunară de 500 lei”.

      Copilul, minor la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una din situațiile amintite sau cel care s-a născut în perioada respectivă, are dreptul la aceeași indemnizație care i s-ar fi cuvenit tatălui sau mamei. Dacă un copil s-a născut după ce părintele a ieșit din situația de deținut politic, strămutat, prizonier etc., atunci el va primi 50 la sută din indemnizația cuvenită tatălui sau mamei, după caz.

      Conform Decretului-lege 118/1990, actualizat, indemnizația lunară pentru fiecare an de stat într-o pușcărie politică sau într-un lagăr este de 700 lei lunar. Pentru alte situații prevăzute de lege indemnizația este de 500 sau 350 lei. Așadar, dacă părintele a stat în detenție politică sau lagăr 3 ani, iar copilul s-a născut în acest timp, el va beneficia de o indemnizație de 2.100 lei. Cei care s-au născut după ce părintele a revenit acasă primesc 50 la sută din sumă. Urmașii celor care au murit în detenție au dreptul la 500 lei lunar.

      Cererea de acordare a indemnizației, declarația pe propria răspundere și actele care trebuie să ateste calitatea de urmaș al unui fost deținut politic, strămutat, prizonier de război etc. se depun la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău. Pentru cei care nu știu, adeverința de prizonier se poate obține de la o unitate militară din Pitești, respectiv de la Depozitul Central de Arhivă, str.Aleea Poarta Eroilor, nr.4, Pitești, județul Argeș, cod poștal 110058, telefon/fax 0248/223177, relații cu publicul 0248/223477 (interior 116), e-mail: um02405.pitesti@yahoo.com sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În cazul urmașilor prizonierilor, dosarul trebuie să cuprindă cererea, declarația pe propria răspundere, copia după cartea de identitate, certificatul de naștere (urmașii de sex feminin, care sunt căsătoriți), certificatul de căsătorie, certficatul de deces al părintelui, livretul militar al acestuia și adeverința de la unitatea militară din Pitești.

      Să mai notăm că, din iulie 2020, de când Legea 130/2020 a intrat în vigoare, la AJPIS Bacău au fost înregistrate peste 2.000 de cereri de acordare a drepturilor prevăzute de actul normativ. Din cele 2.000 solicitări, până acum, au fost rezolvate aproximativ 1.400.

      .

      Volei feminin/ Divizia A1: Știința Bacău – Universitatea Cluj 3:0

      Deși lipsită de aportul experimentatelor Georgiana Faleș și Ana Maria Lupa, Știința Bacău a câștigat cu 3-0 (15, 17, 18) primul joc de acasă din actualul sezon, contra Universității Cluj

      Învinse cu 3-0, la Mioveni, în etapa de debut a Diviziei A1, voleibalistele Științei Bacău și-au adjudecat, sâmbătă, primul joc stagional disputat pe teren propriu. O victorie de trei puncte, 3-0 (15, 17, 18), împotriva unei contracandidate la retrogradare: Universitatea Cluj. Dar, mai presus de toate, o victorie obținută în condiții speciale. Având și așa un lot de avarie, studentele s-au văzut nevoite să renunțe la acest meci la cele mai experimentate voleibaliste din lot, Georgiana Faleș și Ana Maria Lupa, ambele pozitive în urma testului anti-COVID 19. Și, chiar dacă testele ulterioare efectuate de Lupa au fost negative, antrenorul Florin Grapă nu a vrut să riște.

      A preferat o garnitură, practic, fără rezerve (excepție făcând Mara Tudorache) și, implicit o formulă experimentală. Un 2-4, cu cele două ridicătoare, muntenegreanca de 19 ani, Tjana Tvrdisic și Marina Cojocaru aflate simultan pe teren, cu mezina Carmina Bordea (17 ani), titularizată ca centru, alături de Carmen Dițu și având ca terminal ofensiv perechea Mădălina Airoaie- Karina Gorbe. Iar Știința s-a ținut bine, evoluând… fără rezerve și adjudecându-și trei puncte prețioase în lupta pentru salvare. Cele două produse ale CSȘ Bacău, Gorbe (19 puncte) și Airoaie (17) au ținut vie tabela, completând astfel un mecanism care, chiar dacă a avut în față un adversar inferior, a demonstrat că poate funcționa chiar și în situații limită.

      Primele două seturi nu au ridicat niciun fel de probleme, băcăuancele câștigându-le la zece, respectiv opt puncte diferență. Parțialul al treilea a fost ceva mai echilibrat la mijlocul său, atunci când ardelencele antrenate de ex-ridicătoarea Științei Liliana Bogendorfer (fostă Eperjeși) s-au apropiat în mai multe rânduri la două puncte (15-13, 17-15, 18-16), însă, de fiecare dată, atacurile inspirate ale Karinei Gorbe au relansat Știința spre ceea ce avea să fie un succes cu 25-18.

      „Este o victorie foarte importantă pentru noi, mai ales în situația dată. Mi-a fost puțin teamă de setul al treilea, însă nici Clujul nu a avut forță, și nici noi nu am lăsat garda jos”, a declarat antrenorul Florin Grapă, care a utilizat formula: Tvrdisic 3 puncte, Cojocaru 2, Gorbe 19, Airoaie 17, Dițu 11, Bordea 5, Ciucu-libero. Runda viitoare, Știința se va deplasa la Voluntari. Celelalte rezultate ale etapei secunde: SCMU Craiova- Dacia Mioveni 2-3, Rapid București- CSO Voluntari 2005 3-2, Alba Blaj- ACS Volei Cristina Pârv Turda 3-0 și CSM Lugoj- Dinamo București 3-2. Runda se va încheia azi, odată cu partida CSM Târgoviște- CSM Medgidia, programată la ora 17.00 și televizată de TVR3. Clasament: 1) Alba Blaj 6p., 2-3) Dacia Mioveni și Rapid câte 5p., 4) CSO Voluntari 4p., 5-6) CSM Târgoviște și CSM Medgidia câte 3p. (3-0), 7) Știința Bacău 3p. (3-3), 8) CSM Lugoj 2 p., 9-10) SCMU Craiova și Dinamo câte 1p. (2-6), 11-12) „U” NTT Data Cluj și ACS Volei Cristina Pârv Turda- 0p.

       

      Fotbal/ Liga a III-a: Băcăuanii, victorii la scor

      Aerostar s-a impus cu 5-0 la Chișcani, în timp ce FC Dinamo Bacău a surclasat-o cu 4-0 pe CS Făurei. Partida CSM Pașcani- CSM Bacău a fost reprogramată, oaspeții având mai multe cazuri de COVID-19 în lot

      Se anunța o etapă ușoară pentru divizionarele C băcăuane, iar terenul a confirmat calculele hârtiei. Aerostar a făcut scor pe terenul „lanternei roșii” Sportul Chișcani, impunându-se cu 5-0 prin golurile marcate de Danale (min. 13), H. Ilie (16), Gavrilă (45), Chirilă (70) și Izmană (80), în timp ce adversara sa dijn etapa viitoare, FC Dinamo Bacău a legat (singurele) două victorii, câștigând cu 4-0 meciul de acasă cu CS Făurei ca urmare a reușitelor semnate de  Luncanu (min.41), Bogdan Lupu (47, din penalty), Tofan (69) și Butnariuc (81). De notat că dinamoviștii băcăuani au evoluat în mitanul secund în inferioritate numerică, Bogdan Lupu fiind eliminat la scorul de 2-0. În fine, în Seria 1, duelul codașelor, CSM Pașcani- CSM Bacău nu s-a disputat și va fi reprogramat ca urmare a faptului că oaspeții înregistrează mai multe cazuri de COVID-19 la nivelul lotului.

      Seria 1

      Rezultatele etapei a opta: Ceahlăul- Sporting Juniorul Vaslui 2-0, Bucovina Rădăuți- Dante Botoșani 0-4, Șomuz Fălticeni- Hușana Huși 1-0, Știința Miroslava- Foresta Suceava 2-3. Jocul CSM Pașcani- CSM Bacău a fost reprogramat.

      Programul etapei a noua (23 octombrie, ora 15.00): Foresta Suceava- Ceahlăul, Hușana Huși- Știința Miroslava, Dante Botoșani- Șomuz Fălticeni, CSM Bacău- Bucovina Rădăuți, Sporting Juniorul Vaslui- CSM Pașcani.

      Clasament: 1) Dante Botoșani 20p., 2) Șomuz Fălticeni 17p., 3) Bucovina Rădăuți 15p., 4) Foresta 13p., 5-6) Ceahlăul și Hușana- câte 11p., 7) Știința Miroslava 9p., 8) Sporting Juniorul Vaslui 6p., 9) CSM Bacău 3p., 10) CSM Pașcani 1p.

      Seria 2

      Rezultatele etapei a opta: FC Dinamo Bacău- CS Făurei 4-0, Metalul Buzău- SC Oțelul Galați 1-3, CSM Rîmnicu-Sărat- CSM Focșani 2007 1-2, Sporting Liești- Viitorul Ianca 4-2, Sportul Chișcani- Aerostar 0-5.

      Programul etapei a noua (23 octombrie, ora 15.00): Aerostar- FC Dinamo Bacău (se joacă vineri, 22 octombrie, ora 15.00): Viitorul Ianca- Sportul Chișcani, CSM Focșani- Sporting Liești, SC Oțelul Galați- CSM Rîmnicu-Sărat, CS Făurei- Metalul Buzău.

      Clasament: 1) Sporting Liești 19p., 2) CSM Focșani 17p., 3-4) SC Oțelul Galați și Aerostar câte 15p., 5) Metalul Buzău 13p., 6) CSM Râmnicu-Sărat 11p., 7) Viitorul Ianca 9p., 8) FC Dinamo Bacău 6p., 9) CS Făurei 4p., 10) Sportul Chișcani 0p.

       

       

      PSD: Miniștrii Sănătății de la USR să înceteze să mai dea vina pe ultimii 30 de ani!

        PSD solicită instituțiilor statului să declanșeze o anchetă cu privire la neglijența iresponsabilă a fostului ministru USR, Ioana Mihăilă, din cauza căreia România a ratat achiziția de teste COVID-19 în valoare de 4,7 milioane de euro, bani aprobați și puși la dispoziție de Comisia Europeană.

        „Ministrul USR trebuie să răspundă pentru acest eșec care a vulnerabilizat capacitatea României în combaterea transmiterii COVID-19. Sunt mii sau zeci de mii de cazuri noi de infecții COVID-19 care puteau fi evitate dacă Ministerul Sănătății ar fi folosit banii europeni și ar fi organizat testarea pe scară largă, pentru identificarea și izolarea din timp a persoanelor infectate”, se arata într-un comunicat primit la redacție.

        „De asemenea, multe dintre decesele COVID-19 din aceste zile ar fi putut fi evitate dacă miniștrii Sănătății de la USR ar fi achiziționat din timp medicamentele necesare tratamentului pentru bolnavii COVID-19. România a ajuns la o rată uriașă de mortalitate COVID-19 pentru că pacienții spitalizați nu sunt tratați împotriva bolii, fiindcă medicii nu au medicamentele necesare! Aceasta este o consecință criminală a incompetenței și indiferenței miniștrilor USR care nu au făcut nimic pentru a pregăti sistemul medical în fața mult-anunțatului val patru al pandemiei”, se mai arată în comunicat.

        „Cei doi miniștri USR care au condus Sănătatea în 2021, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă trebuie să înceteze să mai acuze cu aroganță predecesorii lor din ultimii 30 de ani! Valul patru al pandemiei trebuia pregătit în acest an, nu în precedenții 30 de ani! Cei doi miniștri trebuie să aibă minima decență de a-și admite culpa și de a-și cere public scuze pentru catastrofa sanitară în care au adus România!”, încheie sursa citată.

         

        Drept la replică. Precizări de la Branpis în legătură cu Rezerva de Apă

          În urma apariției în ziarul Desteptarea din data de 04.10.2021 a declarației domnului Dragoș Benea referitoare la „Rezerva de apă a Municipiului Bacău”, societatea Branpis a transmis o serie de precizări.

          1. Rezerva de apa a Municipiulu Bacau a fost solicitata de catre CRAB ca o alternativa la alimentarea la sursa de apa Valea Uzului – Barati, vulnerabila datorita faptului ca responsabilii din cadrul companiei nu au reusit in ultimii treizeci de ani sa faca reparatiile capitale si modernizarile necesare pe aductiunea Valea Uzului – Rezervoarele Barati. Investitia este o lucrare complexa ce rezolva inclusiv distributia apei potabile in zona de nord a orasului cu punerea in valoare a rezervelor de apa detinute de municipiu in captarile din terasa raului Bistrita zona Gheraiesti, Hemeiusi si Margineni. La vremea cand a fost ceruta investitia de catre Compania de apa, reprezentantii acesteia nu au facut public faptul ca nu detin suficiente cantitati de apa in aceste captari si nici nu a amintit faptul ca apa captata din aceste foraje nu este potabila avand depasiri insemnate la continutul de mangan. Desi nu au recunoscut public aceasta greseala, ulterior autorizarii si a aprobarii finantarii lucrarilor la Rezerva de apa au inceput in incinta statiei de captare de la Gheraiesti, o statie de demanganizare programata pentru cinsprezece luni incepand din  decembrie 2019 (data semnarii contractului), evident lucrarea nefiind finalizata nici pana astazi din motive care ne scapa. Anexam fotografii doveditoare de la data cand aceasta lucrare ar fi trebuit sa fie finalizata respectiv luna mai 2021.

          Lucrarile de executie la Rezerva de apa a Municipiului Bacau, au fost atribuite SC Branpis SRL in urma unei licitatii la care au participat cinci societati comerciale. SC Branpis  este o societate bacauana  care are  personal de specialitate  calificat pentru astfel de lucrari de investitii.  Conducerea CRAB a manifestat ostilitate inca de la inceputul lucrarilor prin intarzierea cu trei luni a emiterii avizului de incepere a lucrarilor, ulterior refuzand cuplarea tronsoanelor de conducta finalizata la retea si pornirea instalatiilor si echipamentelor realizate din bani publici.

          1. Lucrarile de constructii montaj executate la Rezerva de apa a Municipiului Bacau au fost finalizate, verificate din punct de vedere tehnic de specialistii Beneficiarului si cei ai ISC si insusite integral de catre finantatorul investitiei MDRAP in cadrul programului national de dezvoltare locala PNDL 2 cu participarea la fazele determinante a reprezentantilor Inspectoratului de Stat in Constructii.

          In total dispret fata de cetatenii Municipiului Bacau conducerea CRAB aflata in dezacord cu conducerea Primariei municipiului refuza cuplarea conductelor de transport ce asigura rezerva de apa la instalatiile ce deservesc in prezent municipiul cu apa potabila de mai bine de sase luni atunci cand a fost solicitata Receptia la Terminarea Lucrarilor.

          Afirmatiile gratuite aparute in spatiul public, arata dorinta de a politiza cu orice pret orice aspect al vietii sociale si economice a municipiului in incercarea de a ascunde adevaratele probleme generate de proasta gestionare a serviciilor de distributie a apei potabile in municipiu. Afirmatiile privind calitatea lucrarilor executate  si  verificarile ce se fac de catre institutiile statului cu privire la aplicarea unor solutii tehnice in executia lucrarilor nu reprezinta decat o incercare de  tergiversare a receptiei la terminarea lucrarilor si lipsire a cetatenilor din municipiul Bacau de siguranta unor servicii de alimentare cu apa potabila in conditii civilizate.

          1. Finalizarea investitiilor la Rezerva de apa reprezinta siguranta in asigurarea serviciilor de alimentare cu apa oferite cetatenilor municipiului Bacau de catre Consiliul Local ca actionar principal al CRAB, institutie care gestioneaza resursele de apa  necesare municipiului.

          In ceea ce ne priveste garantam lucrarile executate la Rezerva de apa a Municipiului Bacau si suntem pregatiti la orice ora pentru punerea in functiune a acesteia, reamintind conducerii CRAB  ca  refuzul  de  a  cupla  lucrarile  la  reteaua  de  apa  a  Municipiului  Bacau precum  si  nefinalizarea  investitiei privind construirea statiei de demanganizare, creaza  premizele  aparitiei  unui  risc  major  in  ceea  ce  priveste  alimentarea  orasului  cu  apa  potabila.

          Bacăul – excurs toponimic (II)

          1. Varietăţi grafice (continuare)

          – italiană: Backo, Backou (1530), Bacho, Bachu (1588), Baco, Bacu (1588),   Bachau (1599), Bachon (1599), Bacao (ante 1600), Bacono (1600), Bacovia (1600), Baccove (1604), Bachone (1604), Baccon (1606), Bacone (1606, 1608), Baccia (1607), Bachovia (1614), Baccovia (1615), Boscouio (1631), Bacau (1632), Baccau (1644), Bakovia (1645), Bakouia (1647), Buchovia (1650), Bokovia (1654), Baccouia (1659), Bakou (1660), Bascovia (1672), Baca (1677), Bacchovia (1681), Baka (1682), Baccova (1688), Baccove (1604), Bacheů (1694; it. muntenească), Bakow (1741), Bacou (1762), Baccov (1763), Baccow (post 1773), Bacove (cca 1777), Bacovo, Bakò (1788), Bakovv (1789), Baccovo (1794), Baccò (1800), Backow (1811), Baccou (1814), Baccoo (1816), Bachow (1817), Bacov (1833), Bakéo (1842);  

          – franceză: Baccovia (1631), Bacchow (cca 1711), Bacon (1772), Backov (1775), Bacoff  (1784), Bakeu (1788), Bakau (1796), Bacou, Bakou (1798), Bakow (1811), Bakovi (1812), Bakaw (1816), Bakov (1822), Bacoui (1828), Bacao, Bakéo (1829), Bacow (cca 1829), Bakcou (1834), Backéau (1835), Bako (1849);

          – greacă: 5 variante (în lucrări datate 1765, 1813, 1819, 1822, 1823), în alfabet grecesc, cu echivalentul fonetic aproximativ [bacovi].

          1. Compuse

          b.1. Târgul Bacăului

          – în limba latină: Civitas Bacensen[sis] (1607);

          b.2. Târguşorul Bacăului

          – în limba germană: Flekchen Pakof (1718).

          1. Derivate („a(l) Bacăului”; patrionim: „băcăuan”), în limbile:

          – latină: bacchoviensis, bacchowiensis (1439), baccoviensis (1439; semnalat în 46 de lucrări),  bakoviensis (1594; semnalat în 25 de lucrări), bacowiensis (1601), bacoviensis (1603; semnalat în 22 de lucrări), bachovensis, bachoviensis, bakovensis (1603), bacchien[sis], bacconiense, bacien[sis] (1607), backoviensis (1624), bacohoviensis (1627), braccoviensis (1639), baccouiensis (1640), bacoviens (1653), baccoiensis (1724), bacovensis (1823);

          – polonă: bakowski (1601);

          – italiană: bachoviense (1603), bacconiense (1606), baccoviense (1607), bacoviense (post 1677);

          – germană: backover, backovische, backowische, bakovische (1782), baccover (1784), baccoer (1785), bacower, bakower (1786), bakauer (1787), bakeuer (1788), bacouer (1811), bacauer, bacoer (1815), bacuuer (1817), bacoviensis (1822), bakaoer (1831);

          – rusă: bakovskij (1794), bakeuskij (1849).

          O minimă concluzie

          Numele Bacău pare a fi suficient de frecvent întâlnit în documentele redactate  în limbi străine pentru a considera că aşezarea sa la întretăierea drumurilor comerciale i-a favorizat o anumită popularitate (scrisă) încă din secolul al XV-lea. Tabloul ocurenţelor pe care l-am imaginat noi aici poate provoca variate interpretări (desigur, având la dispoziţie şi titlurile lucrărilor din care au fost excerptate).

          Post-scriptum

          Mulţumim dlui prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, pentru sprijinul acordat.

           

           

          Vitrina cu bunătăți – inițiativă antidrog în Bacău

          Agenția Națională Antidrog organizează, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău, în parteneriat cu Palatul Copiilor Bacău și alte instituții de învățământ din oraș, proiectul ”Vitrina cu Bunătăți”, o inițiativă menită să descurajeze consumul de droguri în rândul adolescenților, oferindu-le acestora exemple pozitive de oameni care au excelat în diferite domenii, fără ajutorul substanțelor care dau dependență.

          Joi, 7 octombrie, a avut loc prima activitate din cadrul proiectului în incinta Palatului Copiilor Bacău, la care au participat diferiți elevi de gimnaziu și de liceu, înscriși la cursurile instituției de învățământ non-formal, și care au beneficiat de poveștile de viață oferite de jurnalista și scriitoarea Mădălina Rotaru și Otilia Lupu, antreprenor, membru fondator Grafit Invest Bacău. „Noi am gândit acești invitați speciali ca fiind niște bunătăți care nu îngrașă, care ne fac bine”, a spus despre proiect Marta Butnaru, reprezentanta Agenției Antidrog, în deschiderea întâlnirii. Despre droguri în sine nu se vorbește prea mult, scopul proiectului fiind să le prezinte elevilor din clase terminale modele bune de urmat în viață și în carieră.
          Intră în sala de teatru primul invitat a zilei: Mădălina Rotaru.

          Ea activează în prezent ca jurnalist, reporter, moderator, scriitor și blogger. Invitata își începe discursul cu un mesaj care atrage atenția întregii audiențe:

          „Excepționali suntem cu toții, putem fi și putem deveni”, spune Mădălina Rotaru și continuă împărtășindu-ne studiile pe care le are, o facultate de Filosofie care la momentul alegerii a trezit în ceilalți reacția ”Ai înebunit?”. Însă ea își urmează visul. Prima dată, se angajează la Direcția de Asistență Socială, unde vede ce efecte dezastruoase pot avea drogurile asupra minții umane: „Am văzut sub ochii mei cum niște oameni fabuloși nu au reușit să treacă peste provocările lor interioare și au ales calea ușoară. (…) Chiar dacă ulterior s-au recuperat, ceva din ei nu s-a mai întors la viață.” Mădălina își schimbă locul de muncă de multiple ori, deoarece pentru ea este foarte important să nu-i fie încălcat dreptul la exprimare și felul în care se simte la serviciu este pe primul loc. „Indiferent de orice, dacă voi căutați să fiți bine cu voi înșivă, și munca voastră va fi bună.”

          După o perioadă mai grea din viața sa, jurnalista începe să se elibereze de emoțiile negative scriind literatură pentru copii. Unele dintre cele mai de succes cărți scrise de ea sunt „În grădina de la moară”(2017) și „La un pahar de rouă”(2011). De asemenea, organizează ateliere de lectură pentru copii, locul ei de evadare, după cum mărturisește. În ciuda greutăților prin care a trecut, Mădălina Rotaru reușește astăzi să fie un exemplu pentru toți, pentru că a rezistat tentațiior și „și-a recunoscut vulnerabilitățile”.

          Următoarea invitată este la fel de interesantă, din alte puncte de vedere. Otilia Lupu, antreprenoare și una dintre persoanele din spatele întreprinderii de succes Grafit Invest. Este un om care se implică adesea în activități precum ”Vitrina cu Bunătăți” și susține orice proiect care își propune să facă lumea un loc mai bun. Ea își începe prezentarea prin a ne povesti despre aspirațiile sale ca elevă, înainte să-și înceapă parcursul profesional. În liceu, a jonglat de la a dori să devină profesoară de română, la a a vrea să fie inginer, însă a ajuns să facă o facultate de textile, care nu a fost, din păcate, ce s-a așteptat ea să fie.

          După terminarea facultății, având nevoie de bani, Otilia s-a hotărât să înființeze firma Grafit, împreună cu soțul său. Astăzi, afacerea Otiliei ocupă primul loc din România la categoria microîntreprinderi. „Mă trezesc să fiu fericită”, își rezumă Otilia Lupu visul în confesiunea către viitorii profesioniști. Ca și prima invitată, antrepenoarea a avut suișuri și coborâșuri în parcursul său profesional, dar cel mai important aspect subliniat de proiectul ”Vitrina cu bunătăți” este că aceste femei de succes s-au ridicat de jos fără să caute ajutor în consumul de substanțe ce provoacă daune grave corpului și minții.

          Participarea la activitatea din cadrul proiectului „Vitrina cu bunătăți” a fost o decizie excelentă, căci, după cum ne spune doamna Mădălina Rotaru, „Noi suntem suma alegerilor noastre.” Aceasta este o experiență pentru orice elev care aspiră să ajungă undeva și are nevoie de un mic imbold de inspirație, o lumină de felinar în tunelul spre obținerea carierei dorite.

          Daria Humă, clasa a VIII-a, Cercul de Jurnalism, Palatul Copiilor Bacău

          De ce tace Președintele meu?

          Atunci când încerc să evaluez personalitatea cuiva am două repere fundamentale: competențele sale profesionale și caracterul. Sunt convins de faptul că un individ nu poate fi un bun manager al unui anumit domeniu, dacă n-a performat în profesia sa; cea certificată printr-o diplomă. Nu te poți arunca, de pildă, dacă ai bun simț, în vâltorile politicii decât dacă în calitate de inginer, zidar, doctor, profesor, brutar etc. ai devenit un reper al comunității. Politica nu este o profesie, ci o ocupație. Într-o vreme, în Grecia antică, indivizii nu acceptau roluri politice decât în situații de forță majoră, aproape ca pe o pedeapsă, dar, în scurtă vreme, după ce-și îndeplineau funcțiile, reveneau la îndeletnicirile lor firești; la profesie. Găsim în opera lui Platon informații despre atitudinea aceasta.
          Am aruncat ochii pe Wikipedia, încercând să văd unde m-am înșelat votându-l de două ori pe profesorul Klaus Werner Iohannis, cel devenit, între timp, un paria al managementului politic.

          Aflu că a fost inspector școlar. Știut fiind cum devin unii inspectori școlari, asta nu-mi spune nimic despre competențele unui profesor. Bine, mi-am zis, dar, dacă e să-l credem că din banii obținuți prin acordarea de meditații și-a cumpărat mai multe case, asta înseamnă că știe carte, că a avut ce transmite meditaților. Dar dacă, mi-am mai zis, în lipsa altor informații, i-o fi meditat, ca mulți alți profesori, doar pe cei aflați în situație de corigență, înlesnindu-le, astfel, promovarea? Cum nu poți acuza fără argumente, am purces la căutarea acestora. I-am consultat cărțile publicate. Însăilări politice; atât. Nici măcar o amărâtă urmă de Einstein, de Heisenberg, de Stephen Hawking… La capitolul distincții, doar mare zgomot politic. Am extins căutările. Am trimis pe adresa procetatean@presidency.ro următorul mesaj: ,,Sunt profesor, jurnalist la cotidianul băcăuan Deșteptarea. Vă rog să-mi trimiteți un C.V.  al domnului președinte Klaus Werner Iohannis, care să includă neapărat performanțele obținute ca profesor, cu elevii Domniei Sale, la olimpiade școlare, concursuri etc. Aș dori ca aceste informații să fie concrete. Cu respect, Ion Fercu”. Observați, n-am îndrăznit să-i stric tihna personală; m-am adresat consilierilor săi. Data mesajului: 27 august 2021, ora 8:18. N-am primit niciun răspuns. La începutul lunii octombrie am retrimis, cu explicațiile suplimentare de rigoare, același mesaj, pe https://www.presidency.ro/ro/presedinte/scrie-i-presedintelui. N-am fost onorat, nici acum, măcar cu o confirmare de primire.

          De ce tace Președintele meu? Spun că este ,,al meu”, întrucât mi-am ros de două ori pingelele mergând la secția de votare, exprimându-mi preferința (în lipsă cronică de altceva, e drept…) pentru dânsul. Acum vreau să-i ofer un nou sprijin. Doresc să închid gura celor care spun, fără argumente, că a fost doar unul dintre acei profesori care cară catalogul între sala de clasă și cancelarie, fără să lase urme performante în discursul său didactic. Mai am o dorință: aș vrea să aflu dacă Socrate avea dreptate, în cazul Iohannis, atunci când spunea că ,,toate profesiile sunt de la oameni și doar trei sunt de la Dumnezeu: profesor, judecător și doctor”. O fi primit Președintele meu ceva de la Dumnezeu? A, să nu uit: pentru evaluare, în ceea ce privește caracterul profesorului/ președinte Iohannis am suficiente argumente.
          Altfel, cu aceeași răbdare, aștept răspunsul solicitat, pentru a spulbera orice urmă de venin din glasul celor care se îndoiesc de competențele profesorului Iohannis.

          Pilda Semănătorului

          Evanghelia acestei duminici ne prezintă una dintre acele pilde magistrale, Pilda Semănătorului, pe care Iisus Însuşi ne-o tălmăceşte şi prin care El ilustrează soarta pe care o are Cuvântul Lui în sufletele oamenilor. Cuvintele Domnului sunt bine alese şi surprind o realitate valabilă şi pentru prezent: „Iată, semănătorul a ieşit să semene. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o. O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.

          O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o. O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul, şaizeci, şi altul, treizeci. Cine are urechi de auzit să audă” (Matei 13:3-9). Din pildă reiese că numai a patra parte din sămânţa cuvântului evanghelic aduce în suflete rodul aşteptat de Dumnezeu şi anume, sămânţa căzută în pământul cel bun, adică în inima bună şi curată care auzind îl păstrează şi-l cultivă cu sfinţenie şi cu răbdare. Din cauza neînţelegerii Cuvântului, sămânţa căzută lângă drum nu are nici o relaţie cu pământul. Sămânţa însă căzută pe stâncă se pare că are o relaţie cu Cuvântul: „Sămânţa căzută în locuri stâncoase, este cel ce aude Cuvântul, şi-l primeşte îndată cu bucurie” .

          Persoana dată şi-a deschis inima la Cuvânt şi l-a primit dar nu este păstrat şi ascultat în inima acestei persoane. Dar atunci când vin necazuri şi prigoniri, din pricina Cuvântului în inima omului apare o contradicţie faţă de Cuvânt şi se leapădă îndată de el. Singura categorie de pământ care are o relaţie cu sămânţa este pământul bun – inima care primeşte Cuvântul şi-L înţelege şi continuă să rămână în Voia lui Dumnezeu, aduce roade pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Fiecare om se poate încadra în anumite momente ale vieţii într-una din aceste patru categorii de pământ. Merită să reţinem încă un lucru important din Pilda Semănătorului: Dumnezeu ne iubeşte la fel, neselectiv, oferindu-ne aceleaşi seminţe ale adevărului indiferent de calitatea “pământului” din care este alcătuita inima noastră. Noi însă ne comportam diferit faţă de Evanghelie.

          Pr.Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” Bacău

          Sa mai glumim un pic

          Răsfoiesc presa noastră cea de toate zilele și dau peste tot felul de chestii hazoase, aiuritoare. Mă amuză, mai ales, panseurile unor vedete. Foarte adânci, de te-neci în ele. Iat-o pe Marina Voica: „Femeia fără un bărbat e zero !” Aș, ce grozăvie! Mi-era simpatică micuța, vivacea și cocheta doamnă, cu apariții spectaculoase, și cu melodia ei celebră „Și afară plouă, plouă,” cu apariții nostime, pline de culoare, dar se vede că anii mulți nu te înțelepțesc neaparat, ci din contra, uneori. Păcat! Nu-i frumos, doamnă, să spuneți asemenea enormități, la vârsta dumneavoastră ! Ce mesaj transmiteți tinerelor femei? Că nu sunt oameni, în primul rând, că nu se pot realiza, împlini și singure? Sau vă alintați, că vorba aia, vă dă mâna, că ați fost în lumina reflectoarelor, vedetă, răsfățată, iubită de public și de bărbați? Chiar de unii mult mai tineri, ehe, ceea ce era un fel de sfidare pe vremuri, un act de curaj într-o societate închisă, strict supravegheată, în care trebuia să respecți morala socialistă, etica și echitatea, tralala…

          La polul opus, dau peste niște declarații ale unor vajnice femei, cu o supradoză de încredere în ele, senatoarea Șoșoacă, care se ipostaziază în Xena, Prințesa războinică, și sexy impresara Anamaria Prodan, care susține că ea deține „ce nu au mulți bărbați în pantaloni”. Mereu ostentativă, această femeie cu gură mare și lăudăroasă (ce familie extraordinară are, ce succese, ce relații, ce avere !), a întreținut o adevărată telenovelă în presă cu ceea ce se anunța a fi divorțul anului. Vai, și ce s-a zbătut, cât a mai luptat ea să-l apere de bârfe „nefondate” pe fantasticul ei soț, inegalabil, intergalactic, soarele ei. Un soare înșelător! Pentru că iubirea atât de strigată, de-ți spărgea timpanele, se răcise de mult, și adoratul, divinizatul soț, unic pe mapamond, avea o viață dublă. Poate se săturase bietul Reghe de atâta adorație, că te saturi de orice, la urma urmei, și voia ceva mai simplu, mai pământean.

          Apoi chestia asta cu amanta îmi aduce în minte o butadă a lui Sacha Guitry, care spune, în cel mai autentic spirit galic: „Lanțurile căsniciei sunt atât de grele, încât e nevoie de cel puțin trei ca să le poată duce”. Justificare foarte motivată a triunghiului conjugal, care va să zică. Mă rog, așa-s francezii, recunoscuți pentru frivolitatea, pentru libertinajul lor, la ei, fidelitatea în cuplu fiind considerată o „circumstanță agravantă”, cum sună o vorbă de duh. O glumă adică, așa cum este și tonalitatea tabletei mele, că m-am săturat de stări de alertă, de urgență, de atmosfera asta angoasantă până la limita insuportabilului, mai vreau și o stare de bine, în care să râd cu poftă. Fie starea invocată cât de mică, de relativă, dar să fie, că umorul este una dintre cele mai bune, mai eficiente terapii din câte se cunosc, e bine să nu uităm acest adevăr.

          Dar, înainte să închei, apropo de relația femei-bărbați sau invers, „as you like it”, că vin ei de pe Marte sau de pe Venus, în fine, am să mai reproduc o anecdotă (ca să vă mai descrețesc frunțile), care spune cum un individ intră într-o librărie și întreabă: „Aveți o carte despre supremația bărbaților asupra femeilor ? Și răspunsul veni promt: „utopie și SF, la etajul I”.

          Iar data viitoare, pentru că m-am jucat puțin acum, voi scrie despre un studiu foarte serios, cu argumente științifice, care lămurește de partea cui este supremația, bun de citit pentru toată lumea, indiferent de gen.