Aproape 400 de comercianți și diverși producători din industria alimentară au fost vizitați, luna trecută, de inspectorii cu atribuții de control oficial în domeniul siguranței alimentelor din cadrul Direcției Sanitare Veterinare Bacău.

Controalele au urmărit mai multe direcții, de la respectarea legalității privind autorizarea în a vederea funcționării, până la valorificarea în condiții de igienă alimentară a produselor destinate consumului uman (spații curate, manevrarea în deplină siguranță a alimentelor, lipsa dăunătorilor etc). Nu au scăpat de controale nici transporturile de animale, în aceste cazuri urmărindu-se bunăstarea viețuitoarelor pe timpul deplasărilor, inclusiv actualul context al înmulțirii cazurilor de pestă porcină.

Jegul din magazinele alimentare, sancționat cu zeci de mii de lei

Cum era de așteptat, în urma controalelor tematice de luna trecută, nu toate firmele verificate de inspectorii DSV erau în regulă. Astfel, urmare a deficiențelor constatate, inspectorii sanitari veterinari au fost nevoiți să aplice amenzi totalizând 36.900 de lei. Mai exact, au fost sancționate 2 supermarket-uri, 2 magazine alimentare și o fabrică procesare a laptelui. Potrivit DSV, în cazul celor două unități tip supermarket din Bacău, s-au identificat probleme ce țineau de igienă, atât la pavimente, cât și la rafturile de expunere și agregatele frigorifice, neconformități din cauza cărora firmele au fost amendate cu 1.200 de lei. În schimb, angajații a două magazine alimentare au fost surprinși de inspectorii DSV manipulând alimentele care urmau să ajungă pe mesele băcăuanilor, fără a purta echipament de lucru. În plus, și aici a fost depistată mizerie peste tot locul, iar în depozite marfa era păstrată contrar condițiilor cerute de producători (la temperaturi cu mult peste limita de îngheț sau de frig și împreună cu alte produse, incompatibile, existând riscul contaminării etc). În aceste condiții, cele două magazine alimentare au fost amendate cu 26.000 de lei.

Lactate no name

Controalele de luna trecută au mai scos la iveală neconformități grave și la o fabrică de procesare a laptelui. Aici, în depozitele fabricii, inspectorii sanitari veterinari au descoperit cantități uriașe de produse finite, respectiv brânză de vaci, brânză de burduf, unt, telemea, toate nefiind etichetate, deși urmau să ajungă pe rafturile comercianților. Astfel, un eventual client preocupat de riscurile de sănătate la care se poate supune în cazul alimentelor, nu ar fi putut să afle trasabilitatea produsului (nu putea determina locul unde a fost fabricat, componența exactă a alimentului, metoda de fabricație sau în ce condiții a fost transportat etc). În acest caz, agentul economic a fost sancționat cu o amendă în valoare de 12.000 de lei, iar, complementar, s-a dispus confiscarea și neutralizarea a 3.315 kg de diferite sortimente de produse lactate.
Florentin Radu

Tinerii și copiii din Săucești, dar nu numai, se vor putea bucura de facilități moderne pentru studiu și petrecerea timpului. Astfel, beneficiind de finanțare din bani europeni nerambursabili, edilul comunei, Valentin Manea, împreună cu echipa sa de lucru, a reușit să edifice un modern Centru Civic, obiectiv care, la multe capitole, se plasează peste anumite investiții similare din municipiul Bacău.

Copiii, cei mai norocoși beneficiari

Din acest ansamblu fac parte atât sediul nou al primăriei, al cărui interior și nu numai, a fost complet refăcut, cât și o școală gimnazială și un centrul after school, obiectiv care a presupus alocarea a peste 700.000 euro. „De altfel, domnul primar Manea a manifestat, mereu, o atenție deosebită pentru investițiile în educație, mai ales că tot mai multe familii tinere se stabilesc în Săuceşti”, a transmis Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău. Prin urmare, la centrul after school, de-acum încolo, elevii vor putea derula diverse activități educative și recreative școlare și extrașcolare din registrul jocului, socializării, sportului, artelor și meseriilor ori al muzicii și cercetării etc. Copiii care vor participa la programele after-school vor putea dobândi mai multă încredere în sine, dezvoltând comportamente sociale pozitive, de cele mai multe ori, cu efect major în obținerea de rezultate mult mai bune la evaluările școlare. Însă, lucrurile par că nu se vor opri aici, edilul având pe planșă un alt proiect amplu, care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii şcolare, investiție totalizând peste 1,5 milioane euro, din care circa 90% reprezintă fonduri nerambursabile. Banii vor fi asigurați prin Programul Operațional Regional, fiind, deja, finalizate selecția și evaluarea dosarului care vizează acest obiectiv, cât de curând urmând a fi semnat și contractul de finanțare.

Cămin cultural readus la viață cu bani europeni

Din Centru Civic de la Săucești mai face parte și un modern cămin cultural, obiectiv edificat pe structura unei vechi clădiri folosită în trecut pentru același scop, dar care acum are capacitatea de a readuce în prim plan activitățile specifice, prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei culturale. Numai în acest obiectiv a fost investit aproape un milion de euro, bani proveniți prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). În lista investițiilor mai intră și o piață agroalimentară, lucări aflate în plină desfășurare, dar și spații verzi și pietonale.

Se spune că experiența te recomandă. Dar și ce iese din mâinile tale și rămâne după tine. În urmă cu mai bine de 30 de ani, în spațiul economic băcăuan apărea firma Elisa, afacere pusă pe picioare de Vasile Manole, un băcăuan care, prin munca lui, a construit locuri și obiective. După atât timp, firma Elisa a trecut la un alt nivel și de curând a demarat construirea unui cartier de locuințe în Bacău, pe Calea Moldovei 190, un loc numit, cum altfel, Complexul Elisa Rezidence.

Construcția noului cartier Elisa Rezidence a demarat în primăvară, atunci când firma a împlinit 30 de ani. Practic, s-a dorit ca la ceas aniversar, Elisa să aducă ceva nou pentru băcăuani, acesta fiind primul proiect ca dezvoltator imobiliar. Complexul Elisa Rezidence este format din 5 blocuri, în regim parter plus 4 etaje , cu 165 de apartamente de 1, 2 și 3 camere. Clădirile vor fi dotate și cu lifturi iar zona va dispune de locuri de parcare spații verzi și loc de joacă. Cartierul va avea și o barieră de acces la intrare.

Elisa are o experiență bogată în domeniu, chiar dacă nu a mai construit asemenea cartiere în Bacău. Cu ani în urmă, Vasile Manole și firma pe care o conduce, au construit 13 blocuri și 400 de vile în Irak. Practic, se poate vorbi de un oraș întreg la care, pe lângă construcțiile imobiliare, Elisa a construit și lucrările edilitare: drumuri, poduri, autostrăzi. Toate acestea în patru ani.

„Am mai construit și în țară. Două blocuri în București. Dar vremurile nu au fost mereu favorabile. Irakul a fost o piață bună de construcții și dacă nu începea războiul cu ISIS cred că și acum eram acolo. Acolo, acum cred că este de lucru pentru următorii 100 de ani”, a povestit Vasile Manole care a continuat să ne spună câte ceva despre firma pe care a ridicat-o și care i-a adus atâtea satisfacții. „A fost foarte frumos. Elisa a plecat de la o roabă și o lopată, în 1991. Au fost și suișuri și coborâșuri. Am avut multe lucrări în Bacău și vă dau exemplu complexul EMD, pista de karting dar fără pista de rulare, preungirea de la Primărie, pasajul de la gară, străpungerea de pe str. Mihai Viteazu spre Piața Centrală pe lângă biserica Sf. Neculai, blocurile ANL de la Buhuși și câte și mai câte. De aia m-am și ținut de construcții, că am satisfacția muncii”, a completat directorul general de la Elisa Bacău,Vasile Manole. La început, Elisa s-a ocupat de comerț, așa cum făceau toate firmele nou înființate după 1990.

Până la începutul pandemiei firma Elisa a construit în capital după care lucrurile nu au stat tocmai grozav. Așa că, Vasile Manole, împreună cu echipa sa, a gândit acest proiect care a durat ceva vreme și care a demarat în primăvară.

„Am pornit de la ceva mai mic și am început să dezvoltăm. Practic de la ceva mic am ajuns la un proiect care se întinde pe un hectar și ceva. Noi ne-am axat și am căutat nișa noastră de clienți. Când am început să finisăm partea de proiectare am dat foarte mare importanță la partea de compartimentare, de suprafețe, bugete, ceea ce oferim ca facilități. În momentul de față suntem destul de avansați cu vânzările”, a declarat Marius Iștoc de la Parteners Avenue, care se ocupă de sectorul vânzări în cadrul acestui proiect. Iștoc a precizat și faptul că sunt mai multe variante și posibilități de achiziționare a unui apartament în Complexul Elisa Rezidece, inclusiv posibilitatea de rate la dezvoltator. Mai sunt variantele de plată integral, caz în care clientul poate negocia un discount, dar și varianta creditelor ipotecare. „Noi nu refuzăm pe nimeni și avem soluții pentru fiecare”, a mai spus Marius Iștoc.

Cât despre zona aleasă, reprezentanții Elisa au spus că în orice oraș zona de nord este una rezidențială. În cazul Complexului Elisa Rezindence sunt foarte multe avantaje de amplasare. În primul rând, nu este chiar la stradă, cartierul fiind legat de Calea Moldovei printro alee, ceea ce reduce semnificativ poluarea sonoră, Calea Modovei fiind destul de circulată. Așezarea cartierului este în apropiere de parcul Gherăiești și de canalul de fugă, într-o zonă verde și liniștită, o zonă perfecta pentru sport și mișcare în aer liber.

Pentru a înțelege mai bine și a cunoaște tainele succesului Elisa Bacău trebuie să facem o altfel de prezentare:

Viziunea

Viziunea Elisa este să se situeze printre cele mai de success companii de Antreprenoriat General și de construcții industrial din România, prin seriozitate, professionalism și calitate. Elisa trebuie să satisfacă întotdeauna nevoile clienților, prin a le oferi cel mai înalt nivel calitativ al serviciilor din domeniu.

Echipa

Elisa s-a dezvoltat în jurul unor oameni cu viziune, tineri, dinamici, a căror perspectivă în acest domeniu a accelerat dezvoltarea companiei.

Despre Elisa

Pe o piață cu un grad înalt de competitivitate, Elisa nu a trebuit doar să construiască, ci să o facă perfect. Acum, mai mult de 150 de angajați lucrează energic, ajutați de cele mai noi echipamente și tehnologii. Cifra de afaceri a companiei s-a multiplicat de câteva ori datorită faptului că fiecare construcție a însemnat pentru Elisa o bornă a identității sale. „Facem totul responsabil și cu suflet. Așa am decis să procedăm după fiecare contract încheiat. Și pentru a ne fi mai ușor, ne-am organizat în divizii cu personal experimentat și specializat în aria sa de lucru”, au precizat reprezentanții Elisa Bacău.  Aceștia au mai spus că: „Construim pentru viitor și asigurăm clienților noștri locul în care trăiesc, locul în care muncesc, locul în care își crează produsele sau locul în care le depozitează. Noi facem casele clienților noștri, birourile lor, spațiile de producție sau de depozitare de care au nevoie.”

Sigur, dacă ar fi să vorbim detaliat despre firma Elisa Bacău și experiența celor 30 de ani, cu ușurință am umple pagini bune de ziar. Noi ne oprim aici cu prezentările, dar toate detaliile despre noul Complex Elisa Rezidence, care va finalizat în luna august 2022, le puteți descoperi pe siteul oficial www.elisaresidence.ro, iar relațiile suplimentare pot fi obținute la numărul de telefon 0729.10.67.67.

De luni, vor putea merge la școală fizic toți elevii din localităţile în care rata de infectare este sub trei la mia de locuitori, indiferent de rata de vaccinare în rândul personalului, a anunțat ministrul interimar al Educației, Sorin Cîmpeanu.

Vor fi precizări cu privire la protocolul care se aplică în cazul elevilor care vor fi depistați pozitiv în urma testării. Dacă testul de salivă este pozitiv și se face test PCR și este negativ, elevul va aduce testul negativ și poate continua cu prezență fizică. Dacă nu se face testul PCR sau dacă testul PCR este pozitiv, rămâne la domiciliu 14 zile.La decizia scolii testele vor putea fi administrate acasă, de către părinți, sau în școală. Acolo unde există dorința la școală este nevoie și de acordul părinților, formularul va fi elaborat de Ministerul Sănătății.

Este posibil ca în ziua de vineri, fiecărui elev să i se pună la dispoziție 2 teste pentru săptămâna care urmează.

Cîmpeanu a anunțat miercuri un nou termen la care testele de depistare a infecției cu Covid pe bază de salivă vor ajunge în școli – jumătatea săptămânii viitoare.

Astăzi, în județul Bacău, incidență peste 3 la mie aveau comunele Berești Tazlău, Bogdănești, Colonești, Dămienești, Gârleni, Gura Văii, Hemeiuș, Luizi Călugăra, Oituz, Poduri, Sănduleni, Sascut, Tățărăști, Urechești, Zemeș, precum și orașele Moinești și Tg Ocna.

La sfârșitul săptămânii trecute au avut loc lansarea cursurilor susținute de tinerii din taraful „Crescut pe Muzică”, o activitate ce face parte din proiectul național „Manualul de Lăutărie”, care și-a propus să îi descopere și să îi prezinte pe păstrătorii mărcilor patrimoniului imaterial. Totul s-a consumat, așa cum ne-am obișnuit în ultima vreme, online, iar activitățile au continuat și în prima zi a săptămânii curente prin organizarea unui artist talk cu adolescenții care au participat la atelierele de journalism și creație audiovizuală precum și o conferință online cu profesorii.

În toată această „poveste muzicală națională” am descoperit și un tânăr din Bacău, care a avut un aport foarte important în derularea acestui proiect. Este vorba de Teodor Avram, elev al Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, îndrăgostit iremediabil de … vioară. Teodor are 17 ani și am considerat că e mai bine să îl lăsăm pe el să își spună poveste:

„Studiez vioara de la vârsta de 13 ani. Istoricul meu muzical este totuși unul mai amplu. La vârsta de 6 ani am început să studiez pianul, dar am abandonat cursurile după câteva luni. Muzica a rămas un element important în viața mea, ascultând multă muzică clasică în perioada școlii primare. În clasa a IV-a am redescoperit muzica începând să cânt la chitară, și începând din nou pianul, de data aceasta autodidact. În clasa a VII-a am auzit primele piese de folclor, ulterior muzică lăutărească, și am fost acaparat de diversitatea întâlnită în diferitele regiuni din spațiul românesc. Prima experiență cu instrumentele tradiționale românești a fost confecționarea unui caval dintr-o țeavă de plastic, instrument pe care am învățat și primele piese. Fascinat fiind de sonoritatea instrumentului, mi-am achiziționat un fluier și un caval de la un meșter popular. În căutările mele pe internet, am descoperit nume mari ale muzicii românești. La instrumentele tradiționale de suflat pot să îi menționez pe Dumitru Zamfira, Marin Chisăr, Ion Lăceanu.

Descoperirea marilor violoniști din Moldova (Alexandru Bidirel, Mihai Botofei și mai ales Ion Drăgoi, care sunt adevărate modele de studiu la vioară) a fost momentul care mi-a dat impulsul să practic acest instrument. Știam cât de greu va fi drumul, dar dezvoltând o pasiune foarte mare pentru folclor, am considerat că este o decizie bună. Mi-am cumpărat prima vioară și am studiat autodidact timp de 8 luni, dar mi-am dat seama că merită mai multă atenție. Așa că am decis să merg la un profesor să învăț. Sunt elev la “Colegiul Național Vasile Alecsandri” pe un profil uman, deci muzica instrumentală nu a reprezentat o materie de studiu importantă la școală.

Intrarea în proiectul “Crescut pe Muzică” a fost realizata prin participarea în două concerte ale tarafului care poartă numele proiectului. Invitația a venit de la țambalistul Matei Vasilescu, în urma unei colaborări realizate pentru experiența personală. Inițiatoarea proiectului, Simona Constantin a fost deschisă la introducerea mea în formula tarafului. Această experiență de a ieși în scenă ca solist cu un taraf tradițional, mi-a oferit șansa de a scoate în evidență si câteva piese locale, ale marelui violonist băcăuan Ion Drăgoi. Formula tarafului este una diversă, interpreții venind din mai multe zone regionale și abordează diverse stiluri muzicale. Deși personal, abordez multiple stiluri muzicale din arealul românesc, mereu am prezentat o afinitate către muzica de acasă, zona Bacăului prezentând un folclor foarte bogat.”

Colegul nostru de breaslă, Constantin Pletosu, artist fotograf și ziarist inclusiv la ziarul Deșteptarea și la alte publicații băcăuane, stabilit, în prezent în Tenerife, a moderat un eveniment cultural inedit în Insulele Canare. A fost un eveniment organizat în trei runde prin Consulatul Onorific al României în arhipelagul din Oceanul Atlantic: prezentarea cărții „Povești Călătoare”, o culegere de texte ale unor români din lumea largă care vorbesc despre identitatea celui plecat de acasă. Autorul cărții este scriitorul și jurnalistul Ciprian Apetrei. Lansarea a avut loc, inițial la Madrid, apoi în Tenerife și în Gran Canaria. La evenimente a participat li consulul onorific Alina Elena Râmaru.

Volumul reunește 43 de povestiri din 18 țări diferite, cinci din Spania dintre care două din Insulele Canare, dar și povestea unei întoarceri în România din Madrid, după 20 de ani, într-un sat din Bistrița. „Această carte – a explicat autorul – este despre oamenii care, la un moment dat, și-au pus granița-n raniță, după versul superb al Adei Milea, și, într-un fel sau altul, au emigrat sau doar au călătorit prin lume: „Eu mi-aș băga granița-n raniță/ țara în raniță/și gata”.

Despre infinitul de nuanțe personale ale acestui „și gata” este vorba. Despre un vitraliu atât de divers colorat de personalități și circumstanțe, prin care intrând, lumina realității exilului ne oferă un spectacol impresionant. Despre oameni sfâșiați sufletește pentru că au două „acasă” ca și cum ar avea două inimi” – scrie în postfață Christian Crăciun.
Cartea are pe coperta principală vulcanul Teide într-o fotografie făcută de Constantin Pletosu, în care este reprezentată o tânără româncă alergând spre „măria sa vulcanul” oferindu-i, parcă, din valiza plina cu surprize o carte cu poveștile românilor – cum a comentat pe pagina sa de facebook chiar Consulatul Onorific.

Ciprian Apetrei este profesor de filosofie, scriitor și jurnalist, stabilit în Bretania (Franța). Colaborează cu mai multe publicații din România de mai bine de 10 ani. Colaborează cu mai multe publicații din România și este unul dintre fondatorii unui proiect media care reunește jurnaliști români stabiliți în străinătate, numit RoZoom Press. „Pentru mine – spune Ciprian Apetrei -, jurnalismul este o modalitate de a călători între România și Franța, dar și de a pune în valoare comunitățile românești din întreaga lume. Subliniez în carte curiozitatea de a-l înțelege pe celălalt, din perspectivă jurnalistică este un exercițiu de cunoaștere. Personal, în călătoriile prin Italia, Elveția sau Franța care apar în carte, descopăr etape de formare, care mi-au construit identitatea astăzi”.

Constantin Pletosu este și Administrator al grupului media „Univers Românesc – Insulele Canare”, din august 2018.

Nu e nimic ieșit din comun că toamna lui 2021 surprinde proiectul A13 Bacău – Brașov în punctul în care era și la începutul verii: adică, încremenit în „chinurile” Analizei multicriteriale etapa 2, la capătul căreia (când va fi oare acest capăt!?) proiectantul ar trebui să stabilească traseul final al autostrăzii, scrie europarlamentarul Dragoș Benea pe Facebook.

Acesta spune că faptul că 4 luni și mai bine s-a bătut, cu consecvență, pasul pe loc pe acest proiect – sub o guvernare preocupată strict de luptele pentru putere și organizarea congreselor în pandemie – reconfirmă dezinteresul fățiș pe care miniștrii Drulă (USR) & Vîlceanu (PNL), într-un cuvânt „Dreapta”, îl manifestă față de subiectul traversării Carpaților printr-o autostradă care să lege Moldova de Transilvania.

„«Temporizarea» în care CNAIR a scăldat și scaldă subiectul A13 – mimând că se face ceva, când de fapt se stă pe loc – este tocmai expresia acestui dezinteres, pe care nu-l pot bănui decât premeditat. Ne facem că facem, ca să nu facem”, consideră Dragoș Benea. Pe 5 mai, în plin mandat, ministrul Drulă anunța că secțiunile Buzău – Focșani, Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani vor fi scoase în licitație pentru execuția lucrărilor „la câteva luni distanță”. Ministrul a recidivat la 26 mai, anunțând că „ne propunem ca până la sfârșitul verii să scoatem la licitație sectorul Buzău – Focșani, iar până la sfârșitul anului Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani”.

„Au trecut lunile peste promisiunile lui Drulă, de fapt a trecut jumătate de an, și din «revoluția bunei guvernări» la Transporturi i-au ieșit doar postările despre drumuri, nu și drumurile”, aprecia europarlamentarul. Tronsoanele din A7 care trebuiau scoase în licitație pentru execuția lucrărilor au rămas blocate în diferite stadii birocratice. „Am îndoieli din ce în ce mai pronunțate cu privire la viabilitatea la finanțare, prin PNRR, a acestei autostrăzi, în condițiile în care cursa contracronometru a redresării și rezilienței are termene foarte precise, iar A7 este într-o întârziere vizibilă, după mine imposibil de recuperat”, a mai spus Dragoș Benea.

La 29 noiembrie, vom comemora 3 ani de la adoptarea, de către Parlament, a Legii 291 a „Autostrăzii Unirii” – A8 Tg. Mureș – Iași – Ungheni. „Sunt 3 ani scurși de pomană, în care – începând cu noiembrie 2019, deci de 2 ani – PNL și, ulterior, PNL & USR nu au reușit – la guvernare fiind – să facă un studiu de fezabilitate serios pentru tronsonul montan Tg. Mureș – Tg. Neamț (210 km), de departe cel mai problematic din tot proiectul.

Sunt 2 ani în care, tocmai cei care au «răcnit» în Parlament pentru aprobarea unei legi rămasă fără consecințe concrete, au dovedit că totul a fost un demers de fațadă, menit a-i amăgi pe moldoveni și a le subtiliza voturile. Totul a culminat, în august 2021, cu respingerea de către CNAIR a studiului de fezabilitate făcut de spanioli pentru sectorul Tg. Mureș – Tg. Neamț, pe motiv că documentația tehnică ar fi incompletă”, a mai spus europarlamentarul.

„Cum PNRR – pe secțiunea Transporturi – înclină net în favoarea Transilvaniei, unde au fost direcționate peste jumătate (50%) din fondurile disponibile, mă încumet să afirm că perspectiva unei Românii cu două viteze, cel puțin în materie de infrastructură și dezvoltare regională, tinde să capete contur mai repede decât ne-am fi așteptat. Tocmai de aceea, revine PSD-ului să corijeze, urgent, această stare de fapt, astfel încât Moldova sau sudul României (Oltenia) să nu fie debarcate, odată pentru totdeauna, din trenul redresării și rezilienței, probabil ultimul pe care-l mai putem accesa dacă ne dorim o țară în care coeziunea teritorială să fie reală și nu doar o lozincă scandată prin studiourile TV. Cum își imaginează unii că ar trebui să rămână”.
Dragoș Benea
europarlamentar

Ana Maria Pal are o poveste de viață mai mult decât interesantă. O viaţă trăită prin puterea exemplului. Este povestea unei fete de la țară care a reușit să–și depășească limitele, ajutându-se singură pentru a face arc peste piedicile de orice fel. S-a luptat din răsputeri pentru a arăta lumii cine este și, mai ales, ce poate oferi.

Luptătoare de lupte libere, MMA, kickboxing, wushu, Ana Maria Pal, legitimată la trei cluburi, a luat la trântă toate greutățile vieții, reușind, de fiecare dată, să le doboare, ca o campioană adevărată. Prin muncă, determinare și multe sacrificii personale, a reușit să devină un exemplu de voință pentru toată lumea. S-a născut la Tamași, în urmă cu 28 de ani, într-o familie numeroasă, cu opt copii – trei fete și cinci băieți, dintre care doi, din păcate, sunt cu afecțiuni grave, care-i fac nedeplasabili. Își amintește cu drag de copilărie, presărată cu bucurii și cu tristeți. A ales să vorbească mai mult de clipele de fericire, evocând perioada în care era, cumva, „a doua mamă pentru frații mai mici”, îngrijindu-i pe mezinii familiei. „Îmi amintesc, de exemplu, că atunci când vroiam să ies afară, în drum, să mă văd cu fetele, cu colegii, trebuia neapărat să iau un frate cu mine, să-l car pur și simplu în spate, fiind foarte mic și, normal, trebuia supravegheat de cineva. N-am trăit în lux, dar nici nu pot spune că, de exemplu, nu am avut cu ce mă încălța, să merg la școală. Am avut o copilărie…normală”,  își începe povestea vieții Ana Maria.

„Oțelită” la munca din agricultură

Ca în orice familie cu mulți membri, și lipsurile erau la fel de numeroase. A încercat să suplinească neajunsurile, muncind la câmp, de multe ori și pe la oamenii ceva mai înstăriți, din sat. „Știu să dau cu sapa, am făcut-o de multe ori. La început, mai tăiam porumbii cei buni, când nu prea știam cum se face. Mai mult mi-a plăcut la fân – să adun, să fac căpițe … Nu știu, îmi plăceau lucrurile astea mai grele, unde trebuia să depui forță. De multe ori, îi întreceam pe băieți! La porumb, îmi plăcea să tai cu secera, să leg cocenii, să depănușez … Mereu mă chema vecina noastră, căreia îi spuneam «moașă», pentru că, pe patru dintre frați, ne-a ajutat să ne naștem, acasă, până să vină «Salvarea». Inclusiv eu m-am născut în casa părintească din Tamași, dar cu ajutorul unei alte moașe. Încă, am venit greu pe lume, învinețită toată, din cauza cordonului ombilical care mi se înfășurașe în jurul gâtului, de-a făcut-o pe moașă să strige la mama «Ce naști Cristină, cioată»”, continuă amuzată „amazoana” din Tamași. Norocul a fost că, înainte de a pleca la liceu, în Bacău, aveau în gospodărie animale de tot felul, care le asigurau hrana zilnică, de bază. Creșteau vite, porci, găini … care, evident, presupuneau eforturi susținute, zi după zi, chiar și de sărbători sau duminica. Își împărțeau „frățește” sarcinile, fiecare știind ziua în care trebuia să aibă grijă de animale: mulsul vacilor, rânitul podelei, hrănitul animalelor … Din păcate, n-a scăpat de bullying-ul din școală, colegii tachinând-o mereu și obligând-o, cumva, să stea în ultima bancă din clasă, pentru „vina” de a mirosi a … grajd.

Vopsitor auto sau militar

A absolvit Liceul cu Program Sportiv, o perioadă făcând chiar naveta la Bacău. În primul an de liceu, s-a apucat de atletism. „Dacă vă spun, inițial, vroiam să mă fac vopsitor auto, pentru că tata e mecanic, frații mei, la fel, știu cum e cu mașinile. Am zis să urmez și eu același drum, știind că e o meserie bănoasă. Până când, profesorul de sport din sat m-a remarcat și mi-a zis să mă apuc de un sport. Țin minte cum zicea: «Ce vrei să faci, Ană, să stai la coada vacii? Mergi și fă liceul, că o să–ți prindă bine în viață!», se mai destăinuie tânăra sportivă.

A fost sfatul care avea să-i schimbe radical viața. Prin 2010, a „cotit-o” spre lupte libere, ajungând, mai târziu, să facă parte din lotul național. Finalul de liceu a fost marcat de … nașterea băiețelului, în urma unei relații toxice cu un tânăr din Brașov, fiind nevoită să înghețe anul de studiu. „După doi ani de atletism, ca să pot să uit de toate problemele pe care le aveam, inclusiv că nu mă lăsa tata să vorbesc cu un băiat de pe la noi, mergeam prin sala de box. Acolo, m-a văzut antrenoarea cum loveam cu pumnii sacii cu nisip – Maria Hagimă, Dumnezu să o ierte!, căci a răposat, recent. Mi-a zis că ăsta nu e sport pentru fete și m-a dus la lupte. Ajunsesem, la un moment dat, să fac trei sporturi: începeam cu box, plecam la atletism și apoi ajungeam la lupte”, mai aflu de la Ana Maria Pal. Într-un final, a ales să rămână cu un singur sport pe care să-l practice – lupte libere. Asta după ce fusese remarcată la o competiție amicală pentru cluburi, reușind, din prima, să ocupe primul loc. Antrenorul, „adulmecându-i” abilitățile de campion, a oprit-o la lotul său de sportivi. De altfel, ea însăși mărturisește că, în copilărie, când privea cercurile întrepătrunse din simbolul jocurilor olimpice, mereu visa se devină campioană, neștiind, însă, în mintea ei de prunc, în ce sport va obține această performanță. Cert e că a reușit, an de an, să se plaseze pe podium, la diferite competiții de gen, inclusiv în 2020, în debut de pandemie, obținând aurul la Campionatul Național Individual de lupte-libere pentru seniori. Un timp, a cochetat și cu ideea de a se face parașutist, în forțele militare de elită. Încercase de trei ori să intre în rândul corpului de Soldați si Profesioniști Gradați (SGP) din cadrul MApN. Fusese chiar acceptată la o școală de profil, urmând să înceapă instrucția, undeva, la Caracal. Dar, din nou, sportul a fost cel care a decis, Ana optând să participe la o competiție importantă de Wushu, în Italia, unde, de altfel, a și obținut centura de campion. „Aș fi vrut să le fac pe amândouă, dar era imposibil, la acea dată, cei de la armată spunându-mi că regulamentul militar nu permite să fac sport, în viața civilă, să fac și militărie. Puteam, eventual, să mă legitimez la un club militar, dar…eu am ales drumul pe care merg acum. Mă gândesc, totuși, că nu e târziu nici acum să îmbrățișez cariera de militar”, crede Ana Maria Pal.

Aur cucerit cu degetele rănite și arcada spartă

A reușit să termine liceul, după un an de suspendare, iar ulterior, a absolvit și Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău. Încă din timpul, studenției, a lucrat ca ajutor de ospătar, la restaurantul „Dumbrava”, apoi ca ajutor de bucătar, dar și la o pizzerie a unor foști sportivi. „M-am tăiat la degete, în timp ce feliam niște roșii, dar așa am «luptat» la Cluj, într-o competiție de MMA. Înainte de concurs, m-am antrenat cu degetele bandajate, încă din prima săptămână, până aproape că m-am vindecat. Prima dată, loveam doar cu o mână. Îmi sângerau rănile, când loveam în sac. Chiar și așa, am câștigat concursul de la Cluj, deși aveam arcada spartă și degetele sensibile, din cauza rănilor”, mai spune luptătoarea din Tamași. La 24 de ani, a început să participe și la competiții de kick boxing, MMA (Arte marțiale mixte) luptele în „cușcă” și Wushu, toate sporturi grele, din care nu ieși, mereu, întreg. A ajuns chiar să lupte cu Diana Belbiță, în prezent, cea mai bună luptătoare din acest sport, care participă la cea mai mare competiție de arte marțiale mixte din lume – Ultimate Fighting Championship (UFC). O luptă inegală, aș zice, date fiind atât lipsa de experiență a Anei, cât mai ales diferența mare, în greutate, în favoarea Dianei, chiar dacă prima repriză a fost câștigată de „amazoana” noastră. Muncește mult, se antrenează, participă la aproape toate competițiile posibile, ajungând peste tot în lume, chiar și în China, patria artelor marțiale. „Da, mi s-a spus că am «ciocanul» tare, că am forța unui bărbat – sportiv, evident – de 80 de kilograme. Altercații nu am avut, pe stradă, pe nicăieri. Eu îmi văd de drumul meu, am grijă de Ștefan, băiețelul meu, merg cu el peste tot, mă feresc de probleme. Până la urmă, sunt femeie, nu bătăuș. Plus că, dacă, Doamne ferește!, lovesc pe cineva – în afară de cazurile de autoapărare, mă suspendă, imediat, pe doi ani, din orice competiție, și nu-mi doresc asta. Eu vreau să fac sport, doar în ring … și în cușcă, desigur. Mereu, când aveam un semi – eșec, m-am ambiționat ca, data viitoare, să fiu campioană. Vă spun sincer, dacă ar fi să mai am o viață, tot sportul ăsta vreau să-l fac. S-ar putea chiar să-l încep mai din timp …”, declară zâmbind, sportiva noastră. În palmaresul său, Ana Maria a inclus, la kickboxing, nu mai puțin de 5 medalii de aur, alături de multiple gale la pro și o participare la „mondialele” din Italia, în 2021 (locul 6 în lume), iar la Wushu – 2 medalii de aur, un loc 3 și o participare la „mondialele” din 2019, din China, pe lângă alte gale, tot în Italia, unde a luat o centură și o cupă. Colecția de distincții este completată de cele 3 titluri obținute la MMA.

În căutare de tinere talente și … a unei case

Interesant e că Ana știe să fie ponderată, în toate, dar mai ales cu veniturile, înțelegând că nu are sens să cheltuie banii pe haine scumpe, mașini sau bijuterii. Contrar trend-ului din sporturile dure, prin care sportivele își aleg un look fioros, masculin, scurtându-și părul sau aplicând pe corp tatuaje cât mai înfricoșătoare, „amazoana” de la Tamași își creează o prezență extrem de feminină, chiar și în ring, unde realmente își derutează, de multe ori, adversarele. În viața civilă, Anei îi place, deseori, să arate că este, totuși, femeie, căutând, mereu, să apară în lume îmbrăcată elegant, cu bun simț estetic, transmițând, totodată, că are un corp pe care nu și-l dorește ascuns privirilor. De trei ani, stă în Bacău, în chirie, împreună cu un frate mai mic, plecat, pentru un timp, în Spania, și copilul său. „Mă limitez la ce am, ca să pot pune bani deoparte, pentru zile negre, pentru că vor veni și astea, cred. Tata mi-a zis că e mulțumit dacă fac 12 clase, eu am obținut mai mult. Îmi mai doresc să am o casă, a mea, pe pământ”, mi-a destăinuit Ana, din planurile sale pe termen mediu. Și-a propus să facă sport până la 30 de ani, maxim, după care își va atârna echipamentul în cui, cel mai probabil urmând cariera de profesor de sport, combinată cu cea de antrenor, întrucât, recent, a terminat și școala de profil. „Îmi place să lucrez cu copiii. Deja, fac voluntariat la școala din Chetriș, unde mi-am deschis o sală, pe care, din păcate, am fost nevoită să o închid, din cauza pandemiei. Nu am cerut să fiu plătită. Am adus de la club tot ce era nevoie, am obținut acordul primarului, acordurile părinților etc. Pot veni copii care, după ore, vor să facă sport adevărat. În felul ăsta, îi pot observa pe cei care își doresc, au talent și vor să facă ceva din sport. Sunt copii care vin din curiozitate, dar sunt și unii care au talent cât China. Au fost unii care aveau atâta talent … , dar părinții le-au zis «Păi, eu cu cine merg la pădure?». Potențial există, mai ales la țară, dar … ”, își exprimă regretul Ana Maria. Când va ajunge la bătrânețe, Ana Maria se vede cu o cămară plină cu dulcețuri, borcane de zacuscă și alte bunătăți, posibil, nevastă, de mulți ani, subliniind că-l va accepta lângă ea doar pe bărbatul echilibrat, educat, care s-o respecte, și „să nu aibă burtă, din aia plină de bere, în niciun caz. Dacă eu arăt bine, cu pătrățele, și el trebuie să fie măcar pe aproape, chiar dacă, la o anumită vârstă, o să ne cam «stricăm»”. „Îmi plac bărbații duri, dar să aibă și ceva rafinament. Cel care va fi lângă mine, trebuie să fie bine clădit, nu neapărat sportiv. Iar, dacă se va confrunta, vreodată, cu o piedică, să se poată ridica singur, nu să zacă jos, ca un fătălău”, încheie campioana de la Tamași.