Polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Bacău au reținut, un tânăr de 25 de ani, din județul Galați, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.

La data de 22 iunie a.c., polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Bacău au fost sesizați despre faptul că, în noaptea de 18/19 și 21/22 iunie a.c., persoane necunoscute au pătruns în punctele de lucru a două societăți comeciale din localitate, de unde ar fi sustras validatorul cu bancnote din automat.

La fața locului, echipa operativă a stabilit că, la punctele de lucru ale celor două societăți comerciale ce au ca profil de activitate spălătorie auto, cutiile de colectare amplasate pe fiecare pistă erau întredeschise, din interior fiind reclamată sustragerea sumelor de bani.

În urma investigațiilor efectuate de polițiști au fost identificați doi tineri, de 22 și 25 de ani, ambii din județul Galați, bănuiți de comiterea faptelor.

Polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Bacău au efectuat două percheziții domiciliare la imobilele celor doi bănuiți, ocazie cu care au fost identificate și ridicate mijloace materiale de probă.

La data de 25 iulie a.c., tânărul de 25 de ani a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore.

Cercetările continuă în cadrul unui dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

„Inevitabilul s-a produs: ceea ce am anunțat în octombrie 2021, este confirmat astăzi de ministrul Sănătății, dl. Alexandru Rafila: «Spitalul Municipal» nu poate fi finanțat prin PNRR”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea.

În principal, finanțarea nu poate veni de la PNRR deoarece spitalul a fost desființat, încă din iulie 2020, prin hotărâre dată de guvernul Orban (HG nr. 597/31 iulie 2020) iar Unitatea de „mari arși” care fusese înscrisă în PNRR nu are proiect, fiind doar o născocire pe hârtie.

„Asta s-a întâmplat pentru că PNRR, pe domeniul Sănătății (și nu numai), a fost o afacere în care s-au negociat pe genunchi voturi la congresul USR: în schimbul susținerii echipei Barna, primarul Viziteu a fost păcălit de Ghinea cu plasarea spitalului desființat pe ultimul loc, al 49-lea, în lista de investiții din PNRR”, a mai spus Dragoș Benea.

Acesta spune că a anunțat că Primăria va ajunge în această fundătură, pentru că nimeni nicăieri – cu atât mai puțin în Uniunea Europeană – nu finanțează spitale desființate sau secții fără proiect. „Dacă ar fi avut o minimă pregătire sau decență în a-i asculta pe alții, ar fi știut și Viziteu asta. Din păcate, nepriceputul primar al Bacăului a crezut că-i poate amăgi la nesfârșit pe băcăuani, livrându-le postări pe Facebook în loc de spital. Iată că realitatea contrazice această presupunere”, spune europarlamentarul.

„Alături de colegii din echipa social-democrată am venit și cu soluția la problemă, în baza „foii de parcurs” gândită și comunicată de Ministerul Sănătății: trecerea clădirii fostului spital din domeniul public al municipiului, în cel al județului și transformarea sa în pavilion municipal al Spitalului Județean de Urgență, în curtea căruia a și fost ridicată această clădire”, a mai declarat Dragoș Benea.

Inițiativa a primit, deja, girul Consiliului Județean care – la mijlocul lunii mai – a aprobat cu unanimitate un proiect de hotărâre în acest sens. În oglindă, o hotărâre similară trebuie aprobată și de Consiliul Local, însă de luni bune se refuză inițierea unui astfel de proiect.

„Încă din aprilie, le-am comunicat colegilor de coaliție de la PNL că pentru noi subiectul fostului spital este o „linie roșie” pentru care suntem dispuși să mergem până în pânzele albe. Liberalii ar trebui să renunțe să se prefacă că nu văd elefantul din sufragerie și să se ralieze la soluția propusă de Ministerul Sănătății, singura prin care se poate da utilitate medicală unei clădiri rămasă de 15 ani la stadiul de șantier. Între a termina fostul Spital Municipal și a rămâne agățați în alianța cu Viziteu, nășită de perdanții alegerilor locale din 2020, eu cred că alegerea trebuie să fie facilă pentru cei de la PNL. Dacă mai pun vreun preț pe sănătatea băcăuanilor, de grija căreia mureau în campania electorală din urmă cu vreo 10 ani”, a mai spus europarlamentarul băcăuan.

Cele cinci zile intensive ale Cursurilor de Vară dedicate instrumentului Oboi s-au derulat în perioada 19-24 iulie. Încărcătura emoţională şi artistică a Tescaniului, cadrul natural mirific şi locul preferat al compozitorului George Enescu în care a dorit să fie înmormântat şi-a pus amprenta asupra desfăşurării cursurilor.

Având în vedere că proiectul este la  prima editie, organizatorii au încercat să puneă accentul pe schimbul de experienţe cât şi cunoaşterea şi relaţionarea din întreg spectrul artistico-muzical al instrumentului Oboi.

Activităţile artistice au culminat cu ziua de sâmbătă, când majoritatea participanţilor au evoluat în cadrul unui recital organizat de  Muzeul National „George Enescu”-Secția „Dumitru și Alice Rosetti Tescanu-George Enescu”, sub atenta supraveghere şi indicaţiile oboistului Dorin Gliga. Emanaţia artistic-culturală a însufleţit participanţii cât şi întregul proiect, oglindindu-se în: Atelierele de confecţionat ancii oboi, Cursurile de Interpretare, Cursurile de Muzică de Cameră cât şi Seminariile interactive care au atins cele mai sensibile problematici ale oboiului.

Alături de personalitatea marcantă a oboistului Dorin Gliga, ajutat în coordonarea proiectului de Emil Stancu – Solist Instrumentist Oboi în cadrul Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, au evoluat instrumentişti de top din peisajul artistic românesc, profesori, studenţi şi elevi.

Între aceștia, remarcabilă a fost participarea lui Doris Iorga-Şef Partidă Oboi în cadrul Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, Lavinia Opriş-studentă la Masterat în cadrul Academiei Naţionale de Muzică din Copenhaga, Bârlean George-locul I la Olimpiada Naţională de Muzica Timişoara 2022-secţiunea oboi, elev în clasa a X-a în cadrul Liceului de Artă din Târgu Mureş cât şi Ștefan Negurici-student în primul an la Voralberger Landeskonservatorium Austria.

„Ne dorim ca în ediţiile care vor urma, cu sprijinul de care am beneficiat şi anul acesta din partea Muzeului National „George Enescu”-Secția „Dumitru și Alice Rosetti Tescanu-George Enescu” şi al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, să aducem un nou suflu artistic şi Tescaniul să redevină ceea ce a şi fost de fapt, un pol şi un centru artistic muzical al culturii naţionale şi internaţionale”, au precizat organizatorii evenimentului.

„În acest cadru minunat al Tescanilor am avut onoarea şi plăcerea să fiu invitat la prima ediţie a Întâlnirii oboiştilor. Excelenta organizare şi serviciile de care am beneficiat ne-au oferit posibilitatea de a ne desfăşura activitatea într-un mod ideal. De la cei mai mici participanţi, până la personalităţi ale oboiului din România ne-am bucurat de schimbul de experienţă şi cunoaştere al fiecăruia. Sper din tot sufletul că aportul meu să se fi ridicat la nivelul dorit de participanţi. Cu gândul că ne vom întâlni la ediţia următoare unde ne propunem să fim mai buni, mulţumesc tuturor celor care au participat profesional şi organizatoric.”

Dorin Gliga, solist și profesor de oboi

„Cele 5 zile ale cursului de oboi de la Tescani au fost cadrul ideal pentru a cânta și a face schimb de idei într-un spirit relaxant. Domnul Gliga ne-a îndrumat și inspirat să facem muzică cu multa bucurie și căldură. Este un privilegiu ca cineva cu atâtea cunoștințe, dăruire și experiență ca dumnealui este atât de dornic să vină aproape de noi, să ajute atât oboiștii tineri, dar și pe cei mai experimentați. La Tescani am regăsit o energie foarte bună, un spațiu în care ne-am putut manifesta liber, înconjurați de natură și de bucuria de a cânta și a face muzică împreună. Oboiul este un instrument complex și uneori poate fi solicitant. De aceea, posibilitatea de a ne întâlni mai mulți oboiști ne poate ajuta enorm în a depăși cu mai mare ușurință obstacolele ce pot apărea pe parcursul drumului nostru artistic. Aștept cu nerăbdare cursul de anul viitor.”

Doris Iorga-Şef Partidă Oboi în cadrul Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti 

„Săptămâna petrecuta în superbul conac de la Tescani a fost pentru mine o experiență reinvigorantă. S-a creat un punct comun de întâlnire al diferitelor generații conectate prin pasiunea de a cânta la oboi. Am purtat discuții libere pe teme întâlnite de orice interpret de vârste fragede pâna la oboiști profesioniști cu experiență în spate. Cei mari au putut împrumuta entuziasmul celor mici porniți la început de drum cu o perspectivă proaspătă și cu o percepție nealterată de prea multe influențe exterioare. Iar cei mici au aruncat o privire spre viitor, putând să audă ce posibilități sonore pot avea în față dacă continuă pe această cale de perfecționare în arta interpretativă a oboiului. Cred că toți vom pleca din acest superb loc din mijlocul naturii cu multe amintiri frumoase, reinvigorați de acest schimb de experiență și de noile cunoștințe acumulate.”

Lavinia Opriș-studentă master la Academia Naționala de Muzică din Copenhaga

Piața de gross nu duce lipsă de marfă, de sezon. Acolo nu se merge cu sacul după banane, nuci de cocos sau ananas. Vin producători cu mașini mari, mai ales din zona de Dobrogei, Ialomiței, unde terenurile sunt mai bine irigate, să-și vândă produsele la noi. Pe un preț mai bun pentru ei, acceptabil și pentru consumatorii băcăuani. Dorm nopțile cum își aștern, păzindu-și munca, în speranța că va veni un angrosist, distribuitor mai departe în zonă, să le cumpere toată marfa. Într-o economie de piață funcțională, când oferta crește, firesc ar fi ca prețurile să scadă, până la acea linie roșie care te scoate din profit. Concurența marilor magazine modifică regula jocului, în detrimentul producătorilor autohtoni. Degeaba ai marfă de calitate, la un preț echitabil, dacă cel care o preia, până la prețul de vânzare cu amănuntul, trebuie să își ia și el un comsion. În batista înodată cu grijă, ascunsă la sân, leuțul nostru se topește ca ceara ținută la căldură. De unde mai mult?

La intrarea în târgul amenajat pe malul Bistriței, la vre0 300 m de Podul cu Lanțuri, spre Buhuși, pe post de barieră, și-a amenajat standul cu pepeni Marcel Mitru, din Cudac. Cu mulți ani de experiență în spate, este cunoscut de majoritatea producătorilor, dar și de micii comercianți, care aprovizionează aprozarele din cartiere, unde se mai vinde și pe condicuță: „Anul ăsta am pus 3 hectare cu pepeni. Acum nu se mai pun cheltuielile. Mult! Să văd dacă le scot? Am cultivat din ăștia verzi, Pată neagră și Sorient. Merg mai bine la solul nostru. Ăștia galbeni sunt din soiul Raimond. Cu cât dau kilogramul? Păi te dai după om. La angro cu 2,5/ 2,3 lei, în funcție și de cât cumpără. Am 27 de ani de când mă ocup cu asta. Am vândut și în Piața Centrală. Parcă e mai greu acuma, nu are lumea bani.” La nici 20 de metri mai departe, din remorca unui tir tras la umbra unor arini, doamna Gabriela vinde la 1,5 lei, pepeni din soiul Livia, aduși tocmai din Ialomița. Are clienți, nu timp de vorbă. Mai hâtri și puși pe a face haz de necaz, așezați la umbra altei mașini pline cu harbuji, pe niște scăunele improvizate, trei agricultori, rumeniți de soare, așteaptă cumpărători. Sunt din Galați. Prețul este același. Încearcă să țină la el. Din vorbă-n vorbă, la modul serios, sunt mari probleme: „Am investit mult. N-a plouat, a trebuit să băgăm apă, pompele consumă benzină… Nu ne scoatem banii. Am pus din ăștia, de-ai noștri, Clisu de baltă, Baraka, Baroneasa, Dobonta… Ponta, cum i-o mai zice (că și surdul dacă nu aude, tot le mai potrivește, n.a.), cel mai delicios. Aia mici și îndesați, care trag greu la cântar în magazinele mari din oraș, nu-s curați. Bagă în ei de toate. Fier, magneziu, cupru, să fie la greutate. Rămân dinții în el. Ați văzut vre-o etichetă? La noi cresc natural… și-s buni!”

Între cei trei, vecini din zona nu neapărat de origine, că sunt și băcăuani măritați, suprafețele cultivate diferă. Nu numele lor este important, ci situația în care întreaga comunitate de producători de acolo se află: „Eu am plantat 3 ha, tu 5… el 8! El stă mai rău. Are gaură. Trebuie să vândă! Zona Bacăului e cea mai bună pentru noi, la pepeni. Până în București nu-ți scoți nici motorina.” Nici vântul nu adie. Mai e mult până la amiază. „El”, cel cu 8 ha, vine spre mine. Ține la șagă sau caută gâlceavă? Privind spre intrare, de unde în loc să vină măcar o Dacie papuc, pedalează mocănește doi bicicliști. E vizibil dezamăgit:„ N-aveți bani mai mulți? Să-mi dați împrumut? Cu camătă! Ce, banca nu dă la fel? Dar nu mai dă! Am datorii la casă. Fac împrumut cu buletinul! Ne promite ministrul despăgubiri. Credeți că vom vedea ceva?”.

În Piața de gross vin și alți producători. Sunt două sectoare distincte, unul rezervat societăților comerciale și altul producătorilor agricoli. Indiferent unde te oprești, prețurile sunt mai mari decât cele din anii trecuți.

După atâta muncă în zadar, marfă stricată rămasă pe câmp și bulion cu 2% roșii, importat, pe raft în magazin, mulți producători se gândesc să renunțe. Cred că nu o vor face. Dar vor reduce suprafețele cultivate. Cine va avea de câștigat?

1 de 11

Câteva zeci de locuitori ai comunei Mărgineni au pornit, duminică, 24 iulie, la prânz, de la Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, într-o procesiune religioasă dedicată Eroilor din cele două războaie mondiale originari din această localitate. Participanții la acest marș au parcurs distanța între biserică și Monumentul Eroilor ridicat în parcul din fața primăriei. Evenimentul s-a înscris în Programul duhovnicesc derulat în perioada 21-24 iulie prin care Protoieria Bacău, în parteneriat cu Filiala județeană Cultul Eroilor, a organizat evenimente în câteva localități pentru cinstirea memoriei Eroilor Neamului. În această perioadă, Filiala Cultul Eroilor a aniversat 30 de ani de la reînființare.

Alături de credincioșii din Mărgineni a fost și protopopul de Bacău, părintele dr. Eugen-Ciprian Ciuche. Sub protia sa s-a aflat și un sobor de preoți, care au purtat pe brațe casete cu moaște ale unor sfinți din calendarul creștin ortodox și care pe parcurs au susținut scurte slujbe religioase. În acest alai s-au aflat și reprezentanți ai conducerii filialelor județene ale asociații lor naționale Cultul Eroilor, asociația Veteranilor de Război și asociația Cadrelor Militare în Retragere și în Rezervă, dar și reprezentanți ai unor instituții locale. La acest eveniment a participat și primarul comunei Mărgineni, Dorian Pocovnicu.

Marșul s-a oprit în parcul care găzduiește Monumentul Eroilor, unde preoții au ținut o slujbă pentru pomenirea Eroilor. Slujba a fost urmată de o suită de alocuțiuni ținute de părintele dr. Eugen-Ciprian Ciuche, Dorian Pocovnicu, Dănuț Voicu – președintele Filialei Bacău „Colonel Coneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Bogdana-Mihaela Burlăciuc – directoarea Școlii Gimnaziale „Al Piru” din Mărgineni, prof. Tudor Andrei și gl. de flotilă aeriană (rtr) Vasile Florea – președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale a Veteranilor de Război și membru al Consiliul Director al Filialei județene Cultul Eroilor.

La Monumentul Eroilor au fost depuse, la final, coroane de flori.

Filiala Cultul Eroilor a acordat unor colaboratori și parteneri din comună Placheta Aniversară bătută cu prilejul aniversării celor 30 de ani de la reînființarea ei.

În tot timpul derulării evenimentului, spațiul aerian unde se află Monumentul Eroilor a fost survolat de un avion de la Aeroclubul Mărgineni, condus de piloții Ștefan și Gabriela Bălan.

***

În Anul Omagial 2022 al importanței rugăciunii în viața bisericii și a creștinului, Protoieria Bacău derulează în parteneriat cu Filiala „Col. Corneliu Chirieș” proiectul „Eroi au fost, Eroi sunt încă”, pentru identificarea eroilor și a monumentelor dedicate lor și pentru promovarea în rândul tinerei generații a importanței cinstirii eroilor și a înaintașilor.

Programul duhovnicesc a debutat joi, 21 iulie, la Parohia Nănești (Parincea) cu oficierea Sfintei Liturghii și cu resfințirea Monumentului Eroilor din curtea bisericii satului, a continuat cu acordarea Filialei Cultul Eroilor a Ordinului „Melchisedec Ștefănescu” și s-a încheiat duminică, 24 iulie, în Parohia Mărgineni, unde a fost programat, alături de celelalte parohii din comună, marșul dedicat Eroilor, marș care va porni de la Biserica din Mărgineni și s-a încheiat la monumentul dedicat Zborului Marii Uniri din 1918. Pe acest monument se află și o machetă a avionului care în iarna 1918 a decolat de la Mărgineni și a ajuns pe Câmpia Libertății de la Blaj, cu documente de susținere a făuririi Marii Uniri.