O publicație document, în serial online: Curierul Băilor Slănic (Moldova)

    În primul rând, Serviciul Publlic Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS) – inițiatorul acestui proiect, ține să mulțumească și -pe această cale Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU), pentru întreg sprijinul acordat în prezentarea integrală, în format electronic, a colecției acestei publicații, un important mijloc de comunicare la acea vreme, care a contribuit din plin la dezvoltarea și promovarea stațiunii Slănic-Moldova.

    Așadar, în vara anului 1897, mai precis în urmă cu 125 de ani și o lună (26 iunie 1897), pe când așezământul băilor de la Slănic-Moldova era administrat de Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, vilegiaturiștii sosiți în stațiunea de la poalele Nemirei luau cu asalt chioșcul cu ziare, unde era expus primul număr al publicației ,,Curierul Băilor Slănic”, bisăptămânal subintitulat ,,Jurnal dedicat vizitatorilor”, ziar cu o existență estivală, redactat în patru pagini (format 32 x 24 cm).
    Pe atunci, trei luni pe an, respectiv iunie, iulie și august, aproape o mie de vizitatori căutau alinarea suferințelor bând apă de la cele zece izvoare minerale, câte se captaseră la acea dată.

    În paginile ziarului, adevărate file de istorie, au rămas înscrise, pe lângă preocupările care ne oferă ambianța degajată și romantică a Slănicului din ,,la belle epoque”, și variatele creații literare ale unor cunoscuți scriitori și poeți, care au vizitat și chiar s-au tratat în stațiune.



    Începem prezentarea ziarului ,,Curierul Băilor Slănic”, cu cel de-al doilea număr, apărut la 3 iulie 1897, întrucât primul nu există în colecția BCU Iași.
    În cele patru pagini ale sale, ziarul ne înfățișează sub forma unui serial, istoricul stațiunii, care a intrat într-un amplu proces de dezvoltare, o dată cu trecerea acesteia în ,,stăpânirea absolută” a Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon din Iași, cu mențiunea specială că adevărata renaștere a stațiunii a început în anul 1880, când au continuat ,,serioase cercetări chimice și biologice”, după ce în anii 1833, 1846, 1853 și 1854 se efectuaseră o serie de analize ale apelor minerale.
    Se amintește în acest număr și de noile stabilimente de cură și confort pe care le posedă acum Slănicul, precum hotelurile Cerbu, Zimbru, Puf, Dobru, Racoviță, Sala de cură, Cazinoul Regal (primul din România – inaugurat în 1894), considerate ,,monumente vii, care povestesc ce poate să facă bunăvoința și destoinicia omenească dintr-o localitate sălbatică, așa cum era Slănicul acum 20 de ani”. În ziar apare și o știre de senzație, care vine tocmai de la Paris: celebra cântăreață de operă, Valeria Nilda, încântătoarea privighetoare a muzicii românești va petrece câteva săptămâni la Slănic. Cine credeți că se ascundea sub pseudonimul Valeria Nilda? Nimeni alta, decât Valeria Micle, primul copil al poetei Veronica Micle, marea dragoste a lui Mihai Eminescu! Mai aflăm printre altele că peste câteva zile va fi inaugurată noua sală de spectacole din incinta Cazinoului și că va fi gata și noua cortină a teatrului lucrată de dl Drach, pictor din Viena, cunoscut ieșenilor prin lucrările sale de la plafonul Teatrului Național, ca și pe cel al Universității.

    În paginile acestui număr mai putem citi și o prezentare a Slănicului la 1873 – una cu destule aspecte critice, o listă a vizitatorilor sosiți în stațiune, informații diverse, epigrame, tarifele pentru închirierea camerelor din hotelurile de la Băile Slănic, dar și taxele biletelor de tren dus-întors la Târgu-Ocna, de unde se ajungea apoi în stațiune, cu trăsura.

    Serialul poate fi vizualizat și pe site-ul și pagina de Facebook a SPJPTCAS Bacău, la www.turism-bacau.ro, în fiecare marți și vineri, la fel ca și pe site-ul acestui cotidian.

    Următorul număr al ziarului ,,Curierul Băilor Slănic”: vineri, 29 iulie 2022. Lectură plăcută!

    Sursa: BCU Iași
    Text adaptat și adnotat de Romulus-Dan BUSNEA

    Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"