Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) private resping introducerea de noi taxe care le vizează și acuză acordarea unor drepturi exclusive unei asociații private – ne informează economista Gina Plantos, prim-vicepreședinta Patronatului Județean Bacău al IMM, organizație afiliată Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). La Senat a fost înregistrată o inițiativă legislativă în acest sens, iar CNIPMMR protestează împotriva ei. 

Inițiativa reia propuneri mai vechi care au fost respinse sau declarate neconstituționale (propunerea de a transfera gratuit terenurile ROMEXPO către o asociație privată).

Noua propunere legislativă prevede introducerea de noi obligații birocratice și taxe pentru toți întreprinzători:

Prima este obligarea acestora de a se înscrie într-un registru – Catalogul Firmelor – realizat de o asociație, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri și de a raporta orice modificare a actelor constitutive. Nivelul taxelor propuse este stabilit astfel:

a) 100 de euro/an pentru întreprinderi mari;

b) 75 de euro/an pentru întreprinderi mijlocii;

c) 50 de euro/an pentru întreprinderi mici;

d) 20 de euro/an pentru microîntreprinderi;

e) 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale.

De asemenea, se prevede obligativitatea de a se obține un certificat de competențe pentru administrarea propriei activități, contra cost, în primul an de la înființare.

Întreprinzătorii susțin că proiectul încearcă, mascat, să substituie Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) cu o asociație privată prin acordarea dreptului de a ține evidența tuturor profesioniștilor și a oricăror modificări ale actelor constitutive ale acestora. ONRC va fi obligat să pună la dispoziție, cu titlul gratuit, înscrierile din registrul comerțului, pentru a fi corelate cu Catalogul Firmelor, în fapt transferul bazei de date.

CNIPMMR mai susține că noul proiect încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând profesioniștii (societăți comerciale, PFA, întreprindere individuale și familiale) să se înscrie în Catalogul firmelor. Și sunt enumerate alte asemenea abuzuri.

 „Solicităm Senatului și Camerei Deputaților – spune Gina Plantos -să respingă această inițiativă legislativă, care se înscrie în ciclul de propuneri reluate în mod suspect și constant, prin care se acordă unei asociații private atribuții de natura autorităților publice și introducerea de taxe publice exclusiv pentru interesul privat al acesteia”.

Petru Done

Astăzi, a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a iluminatului public în municipiul Bacău. Evenimentul a avut loc la sala de ședințe a Centrului de Afaceri și Expoziții (CAEX), în prezența, pe de o parte, a primarului Lucian Stanciu Viziteu și a echipei de la Agenția de Dezvoltare Locală Bacău, care s-a ocupat de întocmirea proiectului, și pe de alta, a reprezentanților firmei care urmează să execute lucrările.

Un amplu proiect de modernizare a iluminatului public în municipiul Bacău va fi implementat, începând de luna viitoare. Cu o valoare totală de peste 46 de milioane de lei, inclusiv proiectarea, investiția va fi derulată de o firmă din Timișoara, Elba Com, cu o experiență de peste 100 de ani în domeniu, aceasta fiind desemnată câștigătoare încă de acum un an. „Suntem într-o perioadă de criză energetică, vedem cu toții noile prețuri, la toate utilitățile, astfel încât implementarea acestui proiect este bine-venită, atât sub aspectul reducerii cheltuielilor care implică sistemul de iluminat public, cât și prin amplasarea la subteran a unei bune părți din rețeaua aeriană de cabluri”, a declarat primarul Lucian Stanciu Viziteu.

A urmat prezentarea proiectului de către Andrew Levkonyuk, expertul care se va ocupa de supervizarea contractului de execuție. „Va însemna, în primul rând, eficiență energetică, după înlocuirea stâlpilor de iluminat. Apoi, va crește siguranța publică, mulțumită creșterii iluminatului în aceste zone. Nu în ultimul rând, este vorba și de reducerea emisiilor de dioxid de carbon, mediul înconjurător având mult de beneficiat în urma acestei investiții (…) Va fi un contract cu clauze care va fi cu siguranță implementat. ”, a subliniat Andrew Levkonyuk, reprezentantul Urban Technology Alliance, consultantul proiectului de modernizare a iluminatului public.

Acesta a asigurat administrația locală că, deși contractul conferă flexibilitate constructorului, la sfârșitul proiectului, obiectivele vor fi atinse, mai ales că sunt prevăzute și penalități, în cazul în care lucrările nu vor fi executate la timp. De altfel, constructorul va prezenta inclusiv măsurări de luminanță, la fiecare recepție a lucrărilor din contract.

Sistem de telegestiune

Execuția lucrărilor va demara pe 2 mai 2022, urmând a fi încheiate în termen de 12 luni. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 11 milioane de euro, bani asigurați de administrația locală printr-un împrumut care va fi contractat de la BERD și de la Fondul Special pentru Energie Verde (Green Energy Special Fund – GESF). Creditul urmează a fi achitat în termen de zece ani. Circa 6 milioane de euro vor proveni de la BERD, la o dobândă EURIBOR la șase luni plus 1,35%, iar 5 milioane de euro din GESF (dobânda EURIBOR plus 0,6 puncte procentuale).

Cert este că proiectul de modenizare a iluminatului public va presupune, pe lângă înlocuirea a circa 2.000 de stâlpi metalici și din beton, precum și a lămpilor cu mercur cu surse de iluminat din generația nouă, de tip LED, dotate cu controlere, și executarea de ample lucrări de subtraversare a căilor de circulație.

„Vom derula un proiect destul de amplu, în care nu vom schimba doar corpurile de iluminat, ci vom integra și un sistem de telegestiune, capabil să monitorizeze și controla întreaga rețea. În condițiile în care toate aparatele vor fi echipate cu surse LED, din start, se va obține o reducere a consmului de energie. În plus, prin acest sistem de telegestiune, vom avea posibilitatea, suplimentar, să facem o diminuare a iluminației, în anumite perioade din noapte, în condițiile unui trafic rutier mai redus. Mai mult, putem implementa și un sistem de senzori, atât pentru urmărirea mediului, a prezenței, de monitorizare a traficului auto și al pietonilor etc”, a arătat Ioan Păuț, directorul tehnic al companiei Elba Com Timișoara, firma care va executa lucrările la iluminatul public.

În total, vor fi circa 45 de kilometri de rețea complet nouă, cu o garanție de cinci ani, printre străzile care vor beneficia de această investiție numărându-se str. Miorița, unde deja s-au executat lucrări demostrative, dar și str. Milcov și str. I.L.Caragiale, relativ lăsate în umbră de administrațiile precedente.

Poliţiştii rutieri băcăuani au intensificat acţiunile în trafic, pe principalele artere din judeţ, în scopul reducerii riscului rutier. 56 de permise de conducere au fost reținute și retrase 13 certificate de înmatrciulare. Totodată, au fost aplicate 387 de sancțiuni contravenționale.

Sub coordonarea Direcției Rutiere, din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, polițiștii Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău şi polițişti din cadrul Inspectoratelor de Poliție Vrancea, Harghita, Covasna, Neamț și Vaslui au desfășurat o acțiune ce a vizat prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente, respectiv viteza excesivă, traversarea neregulamentară și neacordarea de prioritate auto.

Pentru zona de competenţă a judeţului Bacău s-au folosit echipamente video de supraveghere a traficului rutier și de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor instalate pe autospeciale și cinemometrul portabil model TruCAM.
În cadrul acțiunii, polițiștii au aplicat 387 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 180.000 de lei, din care, 193 pentru încălcarea limitelor legale de viteză, 7 pentru neacordare de prioritate vehiculelor, 2 pentru conducere sub influența alcoolului, 7 pentru efectuarea unor depășiri neregulamentare, iar restul pentru alte abateri.

Și participanții la traficul rutier au fost sancționați de polițiști pentru încălcări ale legii. Astfel, 14 pietoni, 10 căruțași și 9 bicicliști au primit sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea regulilor de circulație.

Ca măsuri tehnico-administrative au fost reţinute 56 de permise de conducere ( 34 pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 7 pentru neacordare prioritate vehicule, 2 pentru conducere sub influența alcoolului, 7 pentru nerespectarea regulilor privind depășirea, iar restul pentru alte încălcări ale legii) şi au fost retrase 13 certificate de înmatriculare. Totodată, au fost constatate 4 infracțiuni la regimul rutier.

La data de 27 aprilie a.c., pe DN 11, în localitatea Sănduleni, un echipaj de poliție rutieră a oprit în trafic, un autoturism condus de un bărbat de 48 de ani, din județul Iași care avea dreptul de a conduce suspendat. De asemenea, în urma verificărilor a rezultat faptul că autoturismul figura cu menţiunea sechestrului.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce suspendat.

Un tânăr de 30 de ani, din comuna Roşiori a fost depistat în timp ce conducea un autoturism, pe Calea Romanului din mun. Bacău cu viteza de 125 km/h. Totodată acesta a avut un comportament agresiv în trafic prin deplasarea succcesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta, în scopul depășirii autovehiculelor ce se deplasau pe acelaşi sens de mers. Conducătorul auto a fost sancţionat contravenţional, iar ca măsură tehnico-administrativă i-a fost reţinut permisul de conducere în vederea suspendării pentru o perioadă de 150 de zile.

Polițiștii din cadrul Biroului Rutier Oneşti au depistat în trafic un tânăr, de 17 ani, din comuna Caşin, care conducea pe drumul comunal,un moped, neînmatriculat și fără a deţine permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul neînmatriculat şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Poliţiştii le recomandă tuturor conducătorilor auto să manifeste prudenţă şi să adapteze permanent viteza de rulare la condiţiile de drum şi de trafic.

Loteria Română a organizat, cu ocazia Sărbătorilor de Paște, o extragere specială, pentru care a suplimentat fondurile de câștiguri, la toate cele trei tipuri de loterii: 6 din 49, Joker și 5 din 40. Astfel, au fost câte două extrageri pentru toate jocurile de tip loto, evident, dublându-se și prețurile biletelor. Câțiva jucători nororcoși au devenit ceva mai bogați, după aceste extrageri.

Astfel, la tragerea suplimentară Joker, s-a câștigat premiul de categoria I, în valoare de 3.232.736 lei (peste 653.800 de euro). Biletul norocos a fost jucat la o agenție din Sighetu Marmației, jud. Maramureș. Interesant este că norocosul jucător a plătit doar 10,50 lei pentru biletul care l-a făcut milionar în lei, jucând o singură variantă simplă la Joker și o variantă simplă la Noroc Plus.

Însă și la tragerea principală Joker de sâmbătă, 23 aprilie, dar la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig, e drept de valoare mai mică, de doar…133.541,36 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție din Ploiești. Tot de Paște, un alt jucător, de data asta din Constanța, a prins combinația norocoasă de numere care i-a adus în cont nu mai puțin de 100.000 de euro (494.664,60 lei ) la tragerea principală Loto 5/40, categoria I, plătind doar 6,50 de lei pe un bilet completat cu o variantă simplă. În fine, iepurașul i-a adus de Paște unui jucător din Onești a unui premiu de 52.181,90 lei la tragerea suplimentară Loto 6/49, categoria a II-a. Același cuantum a fost câștigat și de alți pasionați de loterie din Cluj-Napoca, Craiova și Roman.

Reporturi semnificative, la 6/49

Restul jucătorilor care nu au avut noroc până acum la loterie pot spera la premiile mari care au rămas, respectiv peste 812.300 de euro, reportul la categoria I, de la Loto 6/49 și peste 839.400 de euro, reportul la jocul Noroc. De precizat că fondul de câștiguri a fost suplimentat cu 500.000 de lei la categoria I a jocului Joker, la care se adaugă și reportul de 51.000 de lei (peste 10.300 de euro) de la categoria I, a jocului Noroc Plus.

Prin urmare, jucătorii pot spera la un loc de aur, de argint sau măcar de bronz pe lista norocoșilor la loto. Nu în ultimul rând, este bine de știut și că, la Loto 5/40, la categoria I, a rămas în joc de la tragerea suplimentară un report de peste 110.800 de lei (peste 22.400 de euro), iar la categoria a II-a, se înregistrează un report de peste 30.400 de lei. La Super Noroc, este în joc, la categoria I, un report de aproximativ 64.000 de lei (peste 12.900 de euro).

Ieri, 27 aprilie, Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău a început vânzarea biletelor la tratament balnear din cea de-a V-a serie din acest an. Pentru această serie, instituția județeană a primit 101 bilete, în stațiunile unde baza de tratament aparține Casei Naționale de Pensii Publice, dar și în cele în care locațiile sunt deținute de firme private.

Este vorba despre stațiunile 1 Mai, Amara, Buziaș, Căciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix, Lacu Sărat, Mangalia, Neptun, Nicolina, Ocna Șugatag, Olănești, Pucioasa, Sarata Monteoru, Tîrgu Ocna și Vatra Dornei. Din cele 101 locuri, 93 le sunt rezervate automat (pe baza cererilor depuse la CJP Bacău) unor pensionari și asigurați care și-au exprimat dorința de a merge la tratament balnear în luna mai. Ei vor trebui să se prezinte la CJP Bacău pentru a-și ridica biletul până în data de 4 mai 2022.

Celelalte 8 bilete disponibile sunt în stațiunile Amara și Ocna Șugatag și vor fi scoase la vânzare liberă. La cumpărarea biletului, beneficiarii vor depune recomandarea de la medicul de familie ori de la cel de specialitate, pentru tratamentul balnear pe care îl vor urma. Persoanele cu dizabilități, dacă vor să beneficieze de gratuitate, vor prezenta, în plus, certificatul de încadrare în grad de handicap, precum și ”Programul individual de reabilitare și integrare socială”.

Acest document se obține de la Comisia Județeană de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte. Beneficiarii vor pleca la tratament balnear în 10, 11, 12, 13 sau 14 mai, data fiind stabilită în funcție de fiecare stațiune și hotel. Următoarea serie va începe cel mai devreme în 26 mai.

Comparativ cu anul trecut, numărul șomerilor a scăzut destul de mult, respectiv cu peste 1.000 persoane. Mai exact, la sfârșitul lui martie 2022, în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău erau 11.446 șomeri față de 12.516, câți au fost în aceeași lună a anului trecut. Dintre cele 11.446 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, nu mai puțin de 4.856 sunt șomeri de lungă durată, adică au rămas fără serviciu de foarte multă vreme (de peste 6 luni, tinerii cu vârsta sub 25 de ani, și de mai bine de 12 luni, cei care au peste 25 ani).

Cei mai mulți șomeri, înregistrați în ultima perioadă la AJOFM Bacău, provin din domeniile: prelucrări mecanice-industria de mașini și echipamente (lăcătuș mecanic-constructor montator de structuri metalice, electrician, strungar, mecanic întreținere și reparații, mecanic utilaje, sudor, tehnician mecanic și inginer mecanic), transport și reparații auto (tinichigiu, mecanic auto și șofer), comerț (vânzător, agent comercial și gestionar), prelucrarea lemnului (tâmplar și sortator produse), construcții (zidar, dulgher, zugrav, asfaltator și instalator), industria chimică (operator chimist și laborant chimist), agricultură, vânătoare și servicii anexe (mecanic agricol și muncitor necalificat), industria alimentară, restaurante și ate servicii de alimentație (brutar, cofetar-patiser, bucătar și ajutor ospătar-chelner).

Alți șomeri sunt calificați în meseria de economist, contabil, asistent medical generalist, operator introducere, validare și prelucrare date și confecționer articole din piele și înlocuitori. Pe de altă parte, din angajările care s-au făcut cele mai multe sunt în domeniile: comerț (vânzător, gestionar și agent vânzări), construcții (zidar, dulgher, zugrav, fierar-betonist și instalator), industria confecțiilor din textile, blănuri și pielărie (operator confecționer îmbrăcăminte), hoteluri și restaurante (ospătar, barman și bucătar), prelucrări mecanice (lăcătuș mecanic, electrician, inginer mecanic) și transport și reparații auto (șofer și mecanic auto).

În momentul de față, sunt căutați în vederea angajării lucrători în meseriile de economist, jurisconsult, medic, inginer electronist, informatician, operator introducere, validare și prelucrare date, contabil, casier, asistent medical generalist, confecționer încălțăminte, agent de pază și ordine etc. Să mai notăm că, în prezent, în evidența AJOFM Bacău sunt aproximativ 1.800 locuri de muncă vacante, în 160 de meserii, comunicate de către diverși angajatori din județ.

Costul inputurilor în agricultură a crescut de patru-cinci ori, mai ales de la declanșarea războiului din Ucraina. Creșterea a început odată cu criza gazelor, de dinaintea conflictului armat de la granițe, urmată de cea a carburanților. Pe deasupra, apare și neajunsul lipsei precipitațiilor, din ultimele luni, inclusiv din iarna recent încheiată.

Fermierii se plâng că, din cauza sistării activității, în luna decembrie, la combinatul de îngrășăminte Azomureș, dublată de războiul din Ucraina, fertilizatorii se găsesc din ce în ce mai greu. În plus, și prețul acestora a crescut fulminant, pe lângă restul inputurilor din agricultură – motorină, ierbicide, fungicide și insecticide. Și asta în plină campanie de primăvară, când nevoia de îngrășăminte este poate cea mai mare, întrucât fără fertilizatori, scade în mod dramatic producția. Iar, efectul imediat este creșterea prețurilor alimentelor, cu cel puțin 20%, spun economiștii. „Este simplu de înțeles, dacă socotim că, de exemplu, tona de uree care, anul trecut, costa 1.400 de lei, acum nu o găsești sub 5.000 de lei. Apoi, motorina care, în 2021, era 4,5 lei – 5 lei, acum este peste 8 lei litrul. Mergem mai departe și vedem că, la semințe, adaosul de acum, în comparație cu nivelul de preț din 2021, este de 15 – 20%, iar la ierbicide, fungicide și insecticide, este o creștere de 20 – 30 %”, spun fermierii băcăuani. Deși prețurile pot fi negociate în funcție de cantitate, un sac de 50 de kg cu azotat de amoniu care, la începutul anului trecut, costa 50-60 de lei, în prezent se vinde cu …260 de lei, indiferent de cantitatea comandată, după ce, în noiembrie, prețul era de peste 80 de lei.

„Fără îngrășământ, în doi ani de zile, dăm faliment”

Înainte, fermierii puteau alege de unde să se aprovizioneze cu îngrășăminte, dar acum, după declanșarea conflictului din Ucraina, când exporturile din această țară și din Federația Rusă au fost sistate complet, lumea nici măcar nu mai întreabă de proveniență, acceptând orice ofertă, din orice țară. Prin urmare, au rămas, ca variante, produsele importate din Azerbaidjan și Egipt, cu marele dezavantaj al creșterii prețurilor, la toate aceste produse. „Imaginați-vă că îngrășămintele s-au scumpit cel mai mult, de trei – patru ori față de anul trecut. Efectele crizei îngrășămintelor se vor resimți al naibii de tare la toamnă, pentru că, mă gândesc, mai toți marii fermieri au reușit să-și procure cât de cât din necesarul pentru primăvară. Unii se sperie că motorina și-a dublat prețul, dar ureea e mai scumpă de patru ori. Plus că nu se mai găsește. Or, cele mai mari cantități veneau de la ucrainieni, pentru că le videau mai ieftin. Totul se leagă, pentru că gazul metan, materia primă din care se fac îngrășămintele pe bază de azot, era adus de la ruși”, explică Viorel Ilaș, unul dintre marii fermieri din județul Bacău, cu terenuri cultivate în zonele Ardeoani și Sănduleni. De reținut că, anterior crizei războiului din Ucraina, producția de îngrășăminte din Europa s-a scumpit enorm, ca efect al creșterii prețului la gaze. Partea proastă este că restul producătorilor, în special cei din lumea arabă, nu fac față necesarului de îngrășăminte din zona Europei. „Vă spun că dacă prețul gazelor va rămâne la acest nivel, extrem de ridicat, vor fi probleme mari, în următorii doi ani, în privința îngrășămintelor pe bază de azot, care este principalul element în dezvoltarea plantei. Fără îngrășământ, în doi ani de zile, dăm faliment. Anul ăsta, să zicem că mergem în virtutea inerției, dar la anul…vai de noi”, mai spune fermierul Ilaș.

Visând, cu ochii deschiși, la comorile pierdute din industrie

În aceste condiții, agricultorii regretă dispariția din sistem a combinatului Amurco, redenumit ROM Fertilizers (fostul CICh – Sofert) Bacău, deținut de grupul InterAgro al miliardarului Ioan Niculaie. Fost ofițer de Securitate, acesta a fost închis pentru 5 ani, sub acuzația de instigare la evaziune fiscală, instigare la spălarea banilor şi cumpărare de influenţă. La fel ca și restul combinatelor fanion de îngrășăminte (Nitroporos Făgăraş Ga Pro Co Săvineşti, Donau Chem Turnu-Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria), toate cumpărate de Ioan Niculaie, și Amurco a ajuns la fier vechi. Și asta în ciuda falsei campanii mediatice, de dezinformare, declanșate de Ioan Niculaie, după tipicul serviciilor secrete, în privința repornirii colosului industrial de la periferia Bacăului. Ca o paranteză, combinatele de îngrășăminte deținute de Ioan Niculaie, împreună, consumau gaze cât întrega populație a României. „Amurco?! Păi, Amurco făcea cel mai bun îngrășământ chimic din România. Producea DAP (diamoniu fosfat), îngrășământul numărul 1 pe bază de fosfor din lume, (folosit, de ex., și ca activator de creştere a drojdiilor în timpul fermentaţiei alcoolice n.r.). dar făcea și uree de foarte bună calitate. Amurco era aur pentru România , dacă ar fi mers”, spun fermierii băcăuani.

Seceta, capac peste toate

Însă, de departe, problema cea mare rămâne lipsa apei din sol. Astfel, pe lângă criza fertilizatorilor, lipsa precipitațiilor, menite să dizolve îngrășământul din sol, pune în pericol culturile din acest an. De altfel, în toată țara, a fost înregistrată o secetă apăsătoare, în ultimele luni. „Nu scăpăm de griji, dar măcar o ploaie bună ne-ar mai da speranțe să mergem mai departe, să putem intra la semănat, în condiții normale. Îngrășământul pe care am apucat să-l dăm stă deasupra, pentru că n-a plouat deloc. Ar trebui măcar vreo 30 de litri pe metrul pătrat. Măcar. Sigur că, după aceea, va trebui să plouă mereu, cât de mult. Știți cum se zice: «Plouă în mai, avem mălai»”, spun fermierii. Din păcate, nici măcar hibrizii de porumb sau grâu, rezistenți la secetă, nu fac față lipsei acute de apă din sol. Specialiștii americani din cercetare lucrează la elaborarea unui hibrid de porumb, transaltând o genă de la cactus, care se crede că va face să reziste planta la secetă. Până să ajungă inovația în producție, o variantă mai credibilă și mai lesne de pus în practică ar fi dezvoltarea sistemelor de irigații, distruse de hoții de fier vechi, dar și de aplicarea legilor fondului funciar. „Pentru noi, cei din zonă, e dificil, pentru că aici nici în trecut nu a fost Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații – OUAI. Pe de altă parte, eu nu pot să fac proiecte de finanțare europeană, în lipsa unui OUAI, iar pentru că terenul este foarte fărâmițat, nefiind al meu, ci luat în arendă, nici nu pot face investiții pe termen lung. Pentru că e posibil ca proprietarul, la anul, să nu ți-l mai dea în arendă. Bașca, nici statul nu te lasă să irigi din apa freatică, considerând că apa este proprietatea statului”, conchide fermierul Viorel Ilaș

Efecte în lanț

Din păcate, necazul agricultorilor se va extinde peste tot, în lanțul alimentar. Și asta pentru că, de afacerile din agricultură va depinde restul verigilor din economie, mai ales industria alimentară. Bunăoară, numai dacă luăm în calcul că grâul a atins cotele cele mai mari, la începutul anului, trecând peste 300 de euro tona. Războiul de la graniță, însă, a provocat haos pe bursele de cereale europene, prețul grâului fiind în creștere din nou, în ultima perioadă. În prezent, cereala-vedetă a depășit pragul de 400 de euro pe tonă. În aceste condiții, în prețul pâinii, dar și al tuturor alimentelor, este foarte posibil să crească, cu peste 20%, față de anul trecut. Pe de altă parte, scumpirea cerealelor ca urmare a creșterii prețului îngrășămintelor produce efecte și în ograda producătorilor de carne, întrucât animalele vor consuma hrană mai scumpă. Or, furajele reprezintă 75% din costul total al animalelor. Deja s-a văzut asta de Paște, când prețul mieilor a atins cote de neimaginat – 40 de lei / kg, în piețe, 50 – 60 de lei/kg, în magazine.

Potrivit Direcției pentru Agricultura Județeană (DAJ)Bacău, „prețul imputurilor pentru campania de însămânțări de primavară pot să difere, în funcție de tehnologia aplicată de fermieri, de modernitatea utilajelor folosite, dar și de firmele de la care aceștia cumpără produsele – importatori direcți sau distribuitori ai acestora”. „Cantitatea cumpărată poate fi, de asemenea, un factor de cost însemnat, întrucât pentru cantități mai mari se aplică reduceri de preț”, au precizat reprezentanții DAJ Bacău. Din analiza acestora, reiese că prețul motorinei a crescut de la 4,5 lei/l, în anul 2020, la 8,30 lei/l, în prezent, creșterea fiind de aproximativ 84 %. La semințele de grâu, de exemplu, prețul a fost, în toamna anului 2020, de aproximativ 2,00 lei/kg, iar în toamna anului 2021, a ajuns la aproximativ 2,50 lei/kg, rezultând o creștere de circa 25%. Prețul pentru sămânța de porumb, în schimb, a crescut de la 580 lei sacul cu 80.000 de boabe, în anul 2021, la 750 lei/sac, în anul 2022, creșterea de preț fiind de 29%. La pesticidele folosite la culturile agricole, prețul a crescut, în anul 2022, față de 2021, cu 10%, iar la îngrașamintele chimice, diferența era de 163% la uree (1.900 lei pe tonă, în anul 2021, 5.000 de lei, în acest an), 150%, la îngrășământul complex ( în anul 2021, o tonă costa 1.600 lei, iar în acest an este de 4.000 de lei).