Vacanța de vară a elevilor bate la ușă. Și, ca niciodată, spectacolele de Balul Bobocilor din licee s-au întins până aproape de vacanță. Nici bobocii nu mai sunt chiar boboci, dar asta e. Știm cu toții ce chin a fost în pandemie. Una peste alta, vorba românului…bun așa…

Și uita așa, elevii de la „Karpen”, pe ultima sută de metri, și-au ales Miss și Mister Boboc 2022. Evenimentul a avut loc marți, 7 iunie, la Teatrul de Vară „Radu Beligan” iar tema balului a fost… „Galaxia Karpen – Univers Alternativ”!

A fost un spectacol în care elevii de la Karpen au pus în scenă multă muzică și dans. De cealaltă parte, 7 perechi de boboci au aspirat la titlurile puse în joc. În final, juriul a decis: Miss Boboc „Karpen” 2022 este Bianca Lăcătușu iar titlul de Mister Boboc i-a revenit lui Rareș Bâlu.

1 de 61

Unul dintre cei mai importanți sponsori ai acestui eveniment a fost Școala de Șoferi Smart ABC, care a oferit premii consistente participanților.

Municipiul Bacău a semnat, astăzi, un contract finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și primării.

Proiectul Bacăului care a primit finanțare europeană este ”Renovare integrală a Colegiului Național ”Vasile Alecsandri” – Bacău, în valoare de cca. 6 milioane de euro.

„Întrucât am fost într-o delegație în Irlanda, pentru semnarea contractului l-am delegat pe Ciprian Piștea, administratorul public al orașului. Calitatea excelentă a documentației confirmă încă o dată faptul că Primăria municipiului Bacău este una dintre cele mai dinamice, eficiente și transparente din România!”, a declarat primarul Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu

Bacăul mai are depuse încă 3 proiecte care vizează reabilitarea infrastructurii educaționale și pentru care s-a cerut finanțare prin PNRR.

O dronă aparținând regizorului britanic Charlie Ottley a fost furată, ieri, de trei copii, la Timișoara dar a ajuns, în cele din urmă, în Bacău, relatează DigiTV.

Regizorul, care a filmat, între altele, Wild Carpathia și Flavors of Romania, a fost jefuit în centrul Timișoarei în timp ce filma un documentar. Lui Charlie Ottley s-a furat geanta în care se aflau echipamentele de către trei copii – doi băieți și o fată, cu vârste cu prinse între 10 și 14 ani. Cei trei minori au fost audiați la poliție, fiind însoțiți de mama lor.

Charlie Ottley s-a oprit pe o bancă după o seară cu prietenii. Lucrurile i-au fost furate chiar de lângă el. În rucsac se aflau mai multe echipamente de filmat, printre care și o dronă.

Cei trei minori au declarat că s-au speriat și au abandonat drona în zona Hotelului Continental din Timișoara.

Un bărbat a găsit geanta și a luat-o cu el acasă, în Bacău.

El a fost identificat după ce polițiștii au văzut imaginile de pe camerele de supraveghere din zona unde fusese aruncat rucsacul lui Ottley. Bărbatul care a găsit echipamentul l-a predat la Poliția din Bacău, care îl va trimite la Timișoara.

Polițiștii și jandarmii au descins la locuințele mai multor persoane suspectate că ar fi participat la bătaia cu săbii și pistoale din fața Gării Bacău, de acum câteva zile.

Cinci mandate de percheziție domiciliară, 11 mandate de aducere și 3 rețineri, este bilanțul activităților polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Bacău, din această dimineață, într-un dosar penal ce vizează infracțiunile de tulburarea ordinii și liniștii publice și uz de armă fără drept.

La data de 7 iunie a.c., poliţiştii din cadrul Poliției municipiului Bacău, împreună cu cei din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, luptători pentru acțiuni speciale și criminaliști au pus în executare 5 percheziții domiciliare și 11 mandate de aducere, într-o cauză penală aflată sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, în care sunt efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și uz de armă fără drept.

În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au identificat și ridicat mijloace materiale de probă.Totodată, 13 persoane au fost conduse la sediul poliției pentru audieri.

În baza probatoriului administrat 3 persoane bănuite de comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice au fost reținute pentru 24 de ore.

La activități au participat și jandarmi din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.

Reamintim că, joia trecută, în jurul orei 17.40, pe strada Gării din municipiul Bacău, în fața unei săli de jocuri, a avut loc un conflict spontan între mai multe persoane. Au fost folosite săbii și s-a tras cu un pistol de zgomot, cu gloante neletale.

Un bărbat de 22 de ani, din Suceava, s-a urcat pe un stâlp de înaltă tensiune din zona străzii Chimiei din Bacău. Prietena sa s-a speriat și a anunțat evenimentul la 112.

În scurt timp a sosit un echipaj de poliție, însă tânărul cocoțat pe stâlp nu a vrut să discute cu aceștia.

El a coborât după un timp, plictisit să contemple orașul de la înălțime. A fost încătușat și internat la Psihiatrie. Evenimentul s-a petrecut luni.

O inițiativă interesantă a prins contur și se va aplica la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, este vorba de proiectul Atelier educațional „Pe urmele sfinților”, care se va desfășura în perioada 16 mai – 31 octombrie 2022, în Bacău și Comănești.
Coordonatorul Atelierului este Elena Brîndușa Popovici, arheolog și muzeograf, la Secția Arheologie-Istorie a complexului băcăuan.

Proiectul educaţional „Pe urmele sfinților” este destinat elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal, oferindu-le astfel posibilitatea de a cunoaște aspecte ale istoriei creștinismului pe teritoriul actual al României, precum și elemente moderne ale arheologiei, care au permis identificarea și protejarea patrimoniului național creștin. Cei 350 de elevii, care s-au înscris până în acest moment vor avea posibilitatea de a cunoaște importanța și necesitatea istoriei, religiei și arheologiei ce stau la baza identității naționale.

Atelierul constă dintr-o parte teoretică în care li se prezintă elevilor, prin suport Power Point, informații legate de creștinismul în zona Dobrogei, modalitățile de răspândire ale religiei creștine pe teritoriul țării noastre, importanța arheologiei în îmbogățirea patrimoniului creștin și metodele arheologice utile care au dus la identificarea zonelor creștine în Dobrogea.

Partea practică este destinată elevilor din ciclul primar și gimnazial, care au misiunea de a căuta fragmente ale unor obiecte într-o cutie cu nisip în care este reprodusă o secțiune dintr-un șantier arheologic. În final, va avea loc o evaluare a activității, pe fiecare grupă.

Vineri, 10 iunie 2022, Centrul de Cultură „George Apostu” va organiza un amplu eveniment cultural care va privilegia fastuosul univers sculptural românesc, opera și personalitățile de ieri și de azi care au adus faimă României în acest domeniu al artei plastice. Sub genericul „Pe urmele lui Brâncuși”, Centrul oferă publicului băcăuan oportunitatea unei întâlniri ce se profilează a fi una de excepție, prin intermediul personalităților invitate, prin conținutul academic al prelegerilor, ce vor deschide portaluri/ perspective nebănuite asupra modalității de receptare și de interpretare a lucrărilor marilor sculptori români.

Proiectul este structurat pe două componente importante. Astfel, pe 10 iunie 2022, începând cu ora 11.00, în Aula Universității „Vasile Alecsandri”va avea loc lansarea volumului „Brâncuși”, o excepțională și novatoare exegeză a vieții și operei marelui sculptor român, semnat de cunoscutul critic de artă Pavel Șușară, care va susține cu această ocazie prelegerea intitulată „Brâncuși – spiritualizarea materiei”. Prezentarea cărții va beneficia de alte două intervenții cu greutate academică susținute de lect. univ. dr. Adrian Jicu și de prof. dr. Gheorghe Iorga.

În cea de-a doua parte a programului, începând cu ora 17.00, Sala de expoziții a Muzeului de artă contemporană „George Apostu” va oferi iubitorilor de frumos posibilitatea întâlnirii cu unii dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai sculpturii românești contemporane, alături de remarcabilele lor lucrări: Laurențiu Mogoșanu, Aurel Vlad și Mircea Roman, prin deschiderea expoziției „Sculptură la puterea a III-a”, despre care Maria Pașc, curatorul expoziției notează: „S-ar putea spune că expoziția Sculptura la puterea 3 este urmarea firească a recent-apărutului volum «De vorbă cu Laurențiu Mogoșanu, Mircea Roman, Aurel Vlad». Expoziția reunește lucrările protagoniștilor acestui volum care îi prezintă pentru prima oară împreună pe cei trei sculptori, nume importante din tărâmul artei contemporane românești”.

Va vorbi despre expoziție criticul de artă Pavel Șușară, cele două evenimente fiind moderate de Gheorghe Geo Popa, directorul Centrului de Cultură „George Apostu”.
Expoziția va fi însoțită de video-mărturii ale sculptorilor în spațiile lor de creație, realizate de Ovidiu Ungureanu și echipa Chromatique Studio. Partener al proiectului cultural este Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

La sfârșitul săptămânii trecute, mai precis, pe 2 iunie, italienii din întreaga lume au sărbătorit Ziua Republicii. Cu această ocazie, și italienii din România, care fac parte din Asociația Italienilor  (RO. AS.IT) au organizat, la nivel de țară, pe zone sau județe, diferite activități aniversare, comemorative, culturale, sportive, marcând, astfel, unul dintre cele mai importante momente ale istoriei moderne a statului italian.

Și în Filiala Bacău a Asociației Italienilor, președinte ing. Silviu Niță, a fost organizată, ca în fiecare an, exceptând perioada pandemiei, o întâlnire cu membrii și simpatizanții asociației, asistând la momente emoționante, cum au fost alocuțiunea rostită de ing. Silviu Niță, președintele asociației, „Trecutul este mereu prezent”, expoziția de fotografii, cu aspecte din activitatea asociației, vizionarea a două scurt metraje, cu vizita unor membri ai RO.AS.IT în Italia, intitulată sugetiv „Pe urmele strămoșilor”, prezentarea volumului „Legiunea română din Italia”, autor dr.Dumitru Zaharia.

A urmat apoi o cină prietenească, priliej de aduceri aminte, povești, fotografii, urări, dar și primirea unui mesaj din partea președintei Asociației Italienilor din România, Ioana Grosaru.

Invitația redacției de a realiza un interviu cu președintele Filialei Bacău a Asociației Italienilor din România, nu a putut fi onorată din motive obiective, sărbătoarea Zilei Republicii Italiene, intrarea în normalitatea cotidiană, a fost un moment care ne-a facilitat să aflăm de la președintele filialei, Silviu Niță, cine sunt, cum s-au stabilit aici italienii, activitatea lor, despre intergrare și relațiile cu instituțiile statului român.

– Domnule președinte, vă felicit cu ocazia sărbătoririi Zilei Republicii Italiene, la fel ca pe toți italienii din Bacău. Spuneați la întâlnirea de pe 2 iunie, că Italia nu are o zi națională, ci, pe 2 iunie, este  sărbătorită Ziua Republcii. Care este semnificația acestei zile?

– Explicația este următoarea: la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1946, după o perioadă extrem de complicată, specifică multor țări din Europa, pe 2 iunie 1946, s-a hotărât organizarea unui referndum, la care, pentru prima dată aveau voie să voteze și femeile, italienii să se pronunțe ce doresc: Republică sau Monarhie. Rezultatul, care a născut multe discuții și controverse, la un scor strâns, a fost de partea  celor care doreau republică. De aceea, în Italia, se sărbătorește Ziua Republicii. De fapt, pentru noi este sărbătoare națională. Pentru cine dorește să afle mai multe despre istoria noastră, a Italiei, are la îndemână suficiente informații de pe rețelele de informații, accesând site-uri cu specificația Istoria Italiei.

– Este important pentru cititorii noștri să afle cum și când au venit italienii în România, unde s-au stabilit și cum s-au integrat în viața economică și socială a României.

– Istoria este mai lungă, italieni au venit pe acest teritoriu cu foarte mulți ani în urmă, pe motiv de curiozitate, de călătorie, religios, și chiar economic. Însuși Ștefan cel Mare avea un medic italian, să menționăm apoi faptul că cele mai multe informații despre provinciile românești provin de la preoții catolici, misionari. Însă, migrația italienilor aici s-a produs după instaurarea regalității în România, venirea lui Carol I, proiectele lui de dezvoltarea a țării, după 1881, a necesitat forță de muncă, în special calificată, astfel că a făcut lobby în țările apusene pentru atragerea acesteia din Franța, Italia, Germania. Era vorba de construirea de drumuri, căi ferate, clădiri, gări, iclusiv monumente. Astfel a început valul de imigrație și din Italia, care avea multă forță de muncă, însă nu era de lucru, nu erau investiții. Era după război, în Italia erau și zone foarte sărace, mai ales în Sud. Au venit fiecare cu ce-a putut, cu vapoare, trenuri, căruțe, și chiar pe jos. Au fost foarte mulți tineri, dar și maturi, meseriași buni, cu experiență în multe sectoare. Au găsit aici un climat prielnic, au beneficiat și de anumite facilități, astfel că s-au integrat bine și rapid, stabilindu-se cu familiile, poporul român este un popor tolerant, prietenos, primitor, mai ales că italienii au venit să lucreze și, evident, să câștige, astfel că, într-o generație și-au asigurat un trai decent, să aibă tot ce le era necesar, o casă, teren, o afacere, îi găsim apoi și în industrie, în comerț. Sunt informații că majoritatea căilor ferate, a gărilor, podurilor, sunt construite și cu contribuția italienilor. Nu sunt informații oficiale, însă se spune că au venit, atunci, peste 6000 de italieni.

 Dramele italienilor veniți în România

 – Am reținut din alocuțiunea dvs. că anul 1950 a fost unul dificil, cu accente dramatice pentru italienii din România. Ce s-a întâmplat?

– În 1950, eu știu, că, la ordinul lui Stalin, străinii din țările aflate sub influența Moscovei, trebuiau să părăsească aceste țări. Astfel că, rapid, au fost chemați la tribunale, la poliție, și li s-a pus în față două variante: să predea pașapoartele, renunțând la cetățenia italiană și să devină cetățeni români sau, dacă nu, să părăsească țara. O parte au renunțat, alții nu, bunicii mei, frații mamei, au refuzat să predea pașapoartele și, în trei zile, au fost nevoiți să părăsească România, cu ce au putut lua în două mâini. Au lăsat aici o casă, dublă, a treia casă pe care o construise aici, în Bacău, apoi toate au fost naționalizate. Așa s-au constituit două ramuri: ramura italiană, a celor care s-au repatriat și ramura română, a celor care au rămas. Eu fac parte din ramura română, ca mulți alții, mama mea, italiancă, care a copilărit aici, pe malul Bistriței, s-a căsătorit cu tatăl meu, român, cu origini în Stănișești, astfel că, prin căsătorie, nu a mai întrebat-o nimeni de etnia ei, decât la recensământ. Vă dați seama, legăturile au rămas, unii aici, alții dincolo, familii despărțite, adevărate drame, pe care nici măcar timpul nu le-a putut estompa. Mama avea voie, la doi ani, să-și viziteze rudele din Italia. Un alt exemplu: bunica după mamă, plecată în Italia, la bătrânețe, având aici, în Bacău, doi soți îngropați, o fiică, avea cavou, a dorit să vină în Bacău. A venit, a mai trăit doi ani și a decedat, fiind îngropată împreună cu apropiații ei. Și nu este singurul caz. Ce spune acest lucru? Faptul că ei s-au integrat bine aici, s-au simțit bine, se legaseră de locuri, de oameni, aveau rude, prieteni și mulți au dorit să revină, la 70, la 80 de ani.

Din nou împreună

– După Revoluție, aproape toate etniile și-au căutat o formă de organizare, și-au creat asociații, federații, sucursale, pentru le reprezenta în relația cu instituțiile statului. Când a luat ființă Asociația Italienilor?

– Au fost și înainte diferite forme de organizare, de reprezentare, cum ar fi Casele Italienilor, mai sunt și acum, în Constanța, la Galați, la Greci, lângă Brăila. Mai sunt și în alte localități, aici se adunau, învățau limba, petreceau, acolo sărbătoreau evenimente importante din viața lor, era centrul lor, casa lor, în centrele unde au fost mai mulți italieni și-au construit biserici, școli, cum a fost în București. Imediat după 1991, s-a înființat Comunitatea Italiană, cu filiale, noi făceam parte din cea de la Iași. A fost începutul, după care, în 1996, s-a înființat Asociația Italienilor din România, și apoi filiale, pe județe. Filiala noastră, al cărui președinte sunt, înaintea mea a fost d-na Săndulescu, este una mică, însă unită. Acum mai sunt 15 familii, ale căror cap de familie este italian, astfel că și-au păstrat numele. La italieni, tatăl este cel care continuă numele, tradiția, la evrei, mama. Suntem acum 55 de italieni, inclusiv simpatizanți.

Ne mândrim cu înaintașii noștri, ei au construit multe edificii în România, Mausoleul de la Mărășești, toate gările de pe valea Trotușului, monumente, cinematografe, cum a fost Fantazio, devenit Flamura Roșie, Tineretului, din Bacău, coproprietar fiind un frate al mamei, un corp de clădire de la Spitalul Județean, mozaicuruile de la Casa de Sănătate etc.

Pe lângă Asociație, cu statut și recunoscută legal, care ne reprezintă în raport cu statul, dar și cu alte organizații, cât și în relațiile externe, italienii au reprezentat în Parlament, un deputat. A fost, mai întâi, Mircea Grosaru, soțul președintei Asociației, Ioana Grosaru, care este băcăuan, a fost fotbalist, iar acum deputat este Andi Grosaru, fiul acestora.

La nivel național, asociația editează o revistă, se numește SIAMO DI NUOVO INSIEME (Suntem din nou împreună), avem formații artistice, tabere pentru copii, organizăm expoziții, excursii tematice „Pe urmele urmașilor”, festivaluri, ființează numeroase asociaț’ii și societăți culturale, iar pe plan local ne întâlnim în fiecare an cu celelalte etnii, de Ziua Naționalităților, unde prezentăm obiceiuri, tradiții, tot ce avem mai bun și mai frumos.

 Datoriile față de părinți le achităm nepoților

– Domnule Niță, sunteți președintele Filialei Bacău a Asociației Italienilor, mă așteptam să întâlnesc o persoană cu nume italienesc. Care este povestea dumneavoastră?

– Povestea mea este asemănătoare cu a multor italieni din România. Bunica mea maternă era din Roma, a venit în România, era casnică. Bunicul era un pic austriac, Mander avea numele. Este posibil să-l fi chemat Mandero, se spune că austriecii mai schimbau numele persoanelor în teritoriile ocupate. Au avut cinci copii, bunicul a murit de tânăr, iar bunica s-a recăsătorit, tot cu un italian, aici, în România, și a mai avut doi copii. Unii au murit, doi s-au repatriat, unul a fost chemat în armată și a rămas în Italia. Mama, născută în Bacău, s-a căsătorit cu un român, Niță Stelian, cu origini în Stănișești, bunica lui a fost soră cu Grigore Tabacaru, iar bunicu a fost învățător la Săucești, apoi a construit Școala 5 din Bacău, la Piață, fiind și primul director. Tata a făcut Academia Comercială, nu a terminat-o, însă a lucrat ca economist. După război, părinții s-au stabilit la Câmpina, acolo am copilărit, eu și fratele meu, acolo am făcut inclusiv liceul. Tatăl meu a fost transferat de la IRE Ploiești, la IRE Bacău, în 1961, a primit un apartament pe str. Trotuș, așa am redevenit băcăuani. Am făcut doi ani și jumătate de Electrotehnică în București, m-am căsătorit, soția era studentă la Iași, la Litere, română-italiană, și m-am transferat la Iași. La rândul meu, am doi băieți, Bogdan, medic în Bacău, are doi copii, școlari, și Silviu Florin, inginer electro, ca și mine, a colindat lumea, Canada, Italia, iar de vreo doi ani a venit în Bacău, are o fiică, medic în Franța. Mă bucur că sunt împreună cu copiii, cu nepoții, treabă de bunic, știți cum se spune, datoriile noastre față de părinți, le achităm la nepoți. Nu? Ei sunt viitorul, ei ne duc numele mai deparete, ei sunt moștenitorii trecutului nostru, ne asigură nemurirea, într-un fel.

Reprezentantul Ocolului silvic Fântânele, Compot Romică, a câștigat etapa județeană a Concursului profesional „Cel mai bun fasonator”. Pe următorele locuri s-au situat Costel Drăghici (OS Mănăstirea Cașin) și Adrian Vartolomei (OS Târgu Ocna). Câștigătorul concursului va reprezenta Direcția Silvică Bacău la etapa națională, care va avea loc, în acest an, în județul Neamț.

La concurs, organizat în condiții excelente la Pralea, în Ocolul silvic Căiuți, condus de ing. Relu Orândaru, au participat concurenți din toate cele 14 ocoale ale Direcției Silvice Bacău. Întrecerea celor mai buni fasonatori mecanici din județ a fost arbitrată și în acest an de prof. ing. Cristian Cosma, de la Colegiul Silvic „Transilvania” Năsăud, iar președintele Comisiei de organizare a fost dr. ing. Marius Iftime. La eveniment a fost prezent și ing. Silviu Geană, liderul Federației Naționale a Sindicatelor Silva și al Sindicatului Silvicultorul din Bacău, precum și o parte dintre șefii de ocoale silvice din județ.

Și în acest an concurenții au susținut cinci probe, toate în poligonul special amenajat. Aceste probe au fost pregătirea fierăstrăului mecanic, tăierea combinată și tăierea de precizie a unui trunchi de copac, doborâtul arborilor (pe simulatorul din poligon), precum și curățatul arborilor de crăci. Au fost măsurate acuratețea tăieturilor și caracteristicile lor tehnice, timpii operațiunilor, respectarea regulilor de securitate și de protecție a muncii, dar și utilizarea corectă a echipamentului de protecție. „Probele – a explicat arbitrul concursului – măsoară abilitățile concurenților de a tăia cât mai exact buștenii, cu respectarea unor caracteristici dimensionale ale tăieturilor și care conferă și siguranță și securitate în muncă, dar și o depreciere cât mai scăzută a lemnului recoltat”. Departajarea au făcut-o abilitățile pe care le-au dovedit fiecare concurent.

I-am văzut an de an pe fasonatorii mecanici din județ întrecându-se în acest concurs la mai multe etape județene, dar și la o etapă națională. De atunci i-am supranumit pe acești profesioniști „chirurgii pădurilor”, pentru măiestria cu care pot tăia un arbore și după cât de fin „feliază” și curăță, la final, trunchiurile tăiate.

„Meseria de fasonator mecanic – spune Marius Iftime – este, poate, una dintre cele mai grele din sectorul forestier, cu riscuri de cele mai multe ori inevitabile. De aceea, pe lângă îndemânarea concurenților urmărim și respectarea comportamentelor adecvate la locul de muncă”.

La finalul concursului, Silviu Geană le-a vorbit colegilor băcăuani despre importanța concursurilor profesionale în silvicultură, dar și despre problemele prin care trece, acum Regia Romsilva și despre necesitatea aplicării unei strategii unitare în exploatarea pădurilor României. De asemenea, Silviu Geană s-a referit și la preocupările Federației Silva pentru reglementarea situației salariaților Romsilva.

Liderul Federației a acordat un interviu ziarului Deșteptarea, pe care îl vom publica integral în zilele următoare.

Ing. Silviu Geană: „Îmi doresc ca astfel de concursuri să ni-i arate pe cei mai buni dintre profesioniștii noștri, inclusiv la întrecerile internaționale. Ediția națională 2023 a Concursului fasonatorilor mecanici va fi organizată din nou în județul Bacău și vrem să-i avem alături și pe colegii noștri din Republica Moldova. Noi avem deja exemple de cei mai buni fasonatori în concursurile internaționale, dar care au preferat să lucreze în alte țări din cauza salarizării din silvicultura României.”

Petru Done