Ciobănescul malinois Dih, unul dintre partenerii necuvântători ai jandarmilor și plutonierul Damian Cătălin sunt prezenți la Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu, unde mai bine de trei luni vor desfășura cursul de specializare patrulare – intervenție.

Cu o privire blândă şi absolut inofensiv la prima vedere, e greu de imaginat că acest câine este specializat în patrulare-intervenție pentru menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice, blocarea grupurilor care se comportă agresiv, împrăștierea grupurilor turbulente, căutarea și prinderea persoanelor care nu se supun măsurilor de ordine.

Dacă ar putea să vorbească, patrupedul ar raporta că activează la Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău de mai bine de un an şi este „dotarea” însuflețită a jandarmilor băcăuani. Deşi are o vârstă fragedă și este la început de drum, acest câine jandarm este mereu gata să intre în acţiune.

Cătălin Damian admira, de mic copil, jandarmii care patrulau acompaniaţi de colegii patrupezi.

„Îmi spuneam în gând că prietenia dintre ei este unică și acești jandarmi sunt cei mai speciali, iar după ce am absolvit Școala Militară de Subofițeri Jandarmi din Fălticeni am fost repartizat la Grupa de jandarmi conducători câini de serviciu din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău și a fost ca o provocare, care astăzi, după mai bine de patru ani este locul meu preferat ”, spune mulţumit Cătălin.

Deşi are o privire obosită, când vorbeşte despre DIH i se luminează faţa. Fac serviciul împreună şi orice reuşită a câinelui se datorează şi orelor istovitoare de antrenamente.

Fixat de obiectivul aparatului de fotografiat DIH ne arată cât de ascultător este şi nu ezită să mai şi pozeze.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”, invită amatorii şi profesioniştii, la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău, pentru a sărbători Ziua Astronomiei.

Aceasta a fost celebrată pentru prima dată în anul 1973, în California, atunci când astronomul amator Doug Berger, președintele de atunci al Asociației Astronomice din California de Nord, a decis ca, în loc să invite oamenii la observații într-o locație cât mai îndepărtată de luminile orașului, să aducă comunitatea astronomilor, cu tot cu aparatură, în mijlocul orașului.

Pentru că această idee a fost atât de apreciată de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se sărbătorește de două ori pe an, în anul 2022 ea sărbătorindu-se pe 7 mai și pe 1 octombrie.

Cu această ocazie, publicul este aşteptat la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău, sâmbătă, 1 octombrie, între orele 8.00 – 16.00, pentru a vizita expoziția permanentă „Universul – De la Pământ la stele” și expoziția temporară „Luna, o călătorie în timp”, pentru a viziona un spectacol de planetariu, iar în condițiile în care cerul va fi senin pentru a participa între orele 10.00 – 12.00, la observații solare. De Ziua Astronomiei vizitarea expozițiilor va fi gratuită.

Tarife: – spectacol de planetariu – 8 lei/persoană; observații astronomice – 5 lei/persoană.

Anul acesta, pentru a celebra cei „15 ani ai Grup Pharma pe piața băcăuană – Băcăuani pentru băcăuani”, Farmaciile Sf. Spiridon vă invită să participați la o serie de conferințe susținute de medici specialiști și „doctori pentru suflet”, evenimente caritabile sau lansări de carte susținute de invitați cu renume național și internațional.

După edițiile susținute de către Pr. Constantin Necula și Dan Negru; Prof. Univ. Dr. Constantin Dulcan și Pr. Vasile Ioana împreună cu Dan Negru, dorim să vă anunțăm că în curând veți putea participa și la cea de-a patra Conferință Sf. Spiridon organizată anul acesta.

Astfel, pe 9 octombrie 2022, de la ora 17.00, Klaus Kenneth, la invitația specială a Farmaciilor Sf. Spiridon, va susține o conferință cu tema „„Două milioane de kilometri în căutarea Adevărului”. Conferința va fi găzduită de inițiatorul și organizatorul acestui eveniment în Bacău – Farmaciile Sf. Spiridon, în sala mare de conferințe aflată la etajul Central Plaza Bacău. 

Prezența în Bacău este surpriza pregătită de Farmaciile Sf. Spiridon pentru pacienți și familiile acestora. Conferința va avea loc în sala mare de conferințe a Central Plaza Bacău, care poate găzdui peste 1.000 de persoane. Accesul va face pe baza invitației gratuite, disponibilă pacienților în oricare dintre unitățile Farmaciile Sf. Spiridon. 

Klaus Kenneth, după 2 milioane de kilometri

Klaus Kenneth, un nume care face înconjurul pământului de ceva vreme, în urma unor experienţe cu adevărat fulminante în căutarea Adevărului, identificat deplin cu Hristos. Am vrea să să prelungim parte din cele povestite în cartea ta, „Două milioane de kilometri în căutarea Adevărului”, cu elemente noi, pilduitoare. Cel care ţi-a citit jurnalul de bord al excursului iniţiatic sau care te-a întâlnit în conferinţe simte îndată că eşti un om iubit cu adevărat de Hristos. Cine este, pentru tine, Acest Dumnezeu, Care a intervenit aşa, deodată, în toate ale tale, schimbându-le, transfigurându-le, spunând „Stop!” călătoriei tale? Cine este Acest Dumnezeu al creştinilor, Care are o asemenea înrâurire asupra vieţii tale?

Eu Îl simt în două feluri pe Acest Hristos. În primul rând, mă simt condus şi ocrotit de El. Mi se întâmplă mereu să simt că, dintr-odată, că este prezent, că este lângă mine, iar

aceasta îmi dă o încredere enormă, ancestrală în El. Şi tu ai copii şi ştii că, de îndată ce copiii au probleme, vin la tata şi la mama. Copilul cade, se loveşte la genunchi şi repede îşi strigă părinţii. E o încredere deplină, pe care nu o au decât copiii. Exact aceeaşi încredere o am şi eu în Dumnezeu. A şti că te afli, într-adevăr, în mâna Lui, e un sentiment aşa de liniştitor şi de minunat! Prin această grijă a lui Dumnezeu, au căzut de la mine toate de ce-urile: De ce permite Dumnezeu atâtea? De ce e atâta nedreptate? De ce mor copiii? De ce nu e mai multă bunătate în lume? Toate întrebările au dispărut prin prezenţa lui Dumnezeu! Acesta este aspectul pozitiv.

Cât despre celălalt aspect, el este şi mai pozitiv, deşi este negativ. Convertirea trebuie să ţi-o imaginezi în felul următor: un om care trăieşte fără Hristos e ca o casă veche, prin care bate vântul, de pe care cad ţiglele, în care plouă. Având geamurile sparte, păianjenii

pătrund înăuntru, covoarele putrezesc şi încet-încet casa cade în paragină. Întregul complex al păcatelor îl mănâncă pe vechiul om şi îl distruge în final. Atunci când te converteşti, nu vine nicio baghetă magică ce te atinge şi – gata – te-ai transformat într-un palat! Eşti aceeaşi casă veche şi atunci când te converteşti, dar, prin faptul că ai schimbat proprietarul, se schimbă unele lucruri. Proprietarul cel vechi era lipsit de dragoste şi lăsa ca totul să se strice, pe când cel nou îşi iubeşte proprietatea, aşa că pune din nou ţiglele, pune din nou geamurile, aspiră covoarele şi renovează totul. Tocmai această renovare înseamnă „a înnoi”. Dar, până la sfârşitul vieţii, pas cu pas, se găseşte mereu altceva de renovat: după cum spuneam, nu te transformi, dintr-odată, într-un palat. Fiecare proprietar ştie că poate să vină iarăşi o furtună cu grindină care să strice acoperişul şi că mereu va trebui să investească în reparaţii. Atacurile diavolilor sunt ca această grindină. Din vreme în vreme, mai iese la suprafaţă vechiul Adam sau vechea Evă. Dar, pentru că proprietarul este unul plin de dragoste, nu oboseşte niciodată să se

reapuce de treabă. El nu spune că nu are niciun sens să repare ce s-a stricat, că oricum va mai veni o ploaie cu grindină şi iar se va strica, ci, îndată după furtună, devine activ şi repară totul. Tocmai pentru că proprietarul vede aceste spaţii putrede din casă sau din suflet – în cazul acesta, „casa” este simbolul sufletului –, îl face pe om atent, spunându-i: Hei, grijă, acolo te strici! Iar ceea ce ne strică sunt patimile.

Totuşi, dacă cheia unei adevărate raportări la Hristos stă în perseverenţa aceasta a renovării continue a casei sufletului nostru, de ce atât de puţină lume are vreme, astăzi, de Dumnezeu?

Eu nu cred că oamenii obişnuiţi, care vor să fie creştini, au probleme cu cele opt porunci ale lui Moise. Aceste opt porunci pot fi împlinite cu uşurinţă, de obicei, de orice creştin. Dar Dumnezeu ne-a dat zece porunci, iar pe primele două nimeni nu le poate împlini: Să-L iubeşti şi să-L slujeşti pe Dumnezeu cu toată puterea ta. E un lucru pe care nimeni nu a reuşit să îl facă vreodată. Până şi Sfântul Sofronie spunea că e un lucru cu neputinţă pentru om. Pentru că, de îndată ce mă gândesc la altceva decât la Dumnezeu, am lucrat împotriva primei porunci. Cât despre a doua poruncă – Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi –, şi aceasta e, de obicei, problematică pentru majoritatea creştinilor. Dumnezeu ştie, însă, lucrurile acestea şi are dragoste şi milă de noi; ştie că suntem nişte bieţi Adami plini de mizerii şi, atunci, ne spune, cu îngăduința: Bine, nu sunteţi în stare să ţineţi primele două porunci, dar măcar cu următoarele descurcaţi-vă. Dar, apoi, se întâmplă următorul lucru, care e partea cea mai grea a relaţiei cu Dumnezeu. Şi care, aşa cum mă priveşte pe mine, priveşte pe fiecare dintre noi. A venit odată la Hristos un tânăr şi L-a întrebat ce trebuie să facă pentru a ajunge în Împărăţia Cerurilor. Şi Hristos i-a spus să ţină poruncile. Tânărul i-a răspuns că nu e nicio problemă, poruncile le ţine. Însă tipul

acela avea problema cam mare că era destul de bogat şi, atunci, Hristos a pus degetul pe această bogăţie a lui şi i-a spus să o împartă la săraci. Iar Evanghelia ne spune că tânărul a plecat întristat, pentru că dumnezeul lui erau banii. În cele zece porunci, nu ni se spune să nu avem bani. Nu e păcat să ai bani şi, de aceea, tânărul nostru nu a minţit când a spus că ţine poruncile. În Statele Unite, de exemplu, există atâţia oameni graşi, încât ar trebui să se inventeze o a unsprezecea poruncă: Să nu mai mănânci atât! Vedeţi, tocmai asta este ceea ce noi numim patimi, şi ele sunt cele care îl strică şi îl despart pe om de Dumnezeu. Oamenii, adeseori, dacă ţin cele zece porunci, spun repede că sunt creştini buni, dar au accese de mânie, vorbesc lucruri rele despre alţii, se uită la filme porno, strâng bani, mănâncă prea mult – acestea sunt patimile! Şi, dacă într-adevăr ne dorim o relaţie cu Hristos, El, prin Sfântul Duh, îi arată omului aceste patimi. Şi atunci căpătăm o cu totul altă viziune asupra propriei persoane. Culmea este că oamenii care ţin cele zece porunci devin repede farisei, încep să arate cu degetul spre ceilalţi: Ia uite cum se poartă ăla, ia uite ce face… Biblia ne spune că oamenii aceştia văd paiul din ochiul

celuilalt, fără a vedea bârna din cel propriu. Şi eu mai cred ceva: în general, cei pe care noi îi numim prieteni nu ne spun adevărul, pentru că vor să păstreze prietenia cu noi. Astfel, adevărul îl auzim foarte des de la duşmani, dar acesta e un adevăr pe care nu îl acceptăm tocmai pentru că nu vine de la prietenii noştri. Ca prieten, nu poţi să reproşezi mereu unei persoane ceva. Dar, dacă avem cu adevărat dragostea lui Hristos, atunci putem. E un lucru care, însă, nu funcţionează decât atunci când suntem născuţi din nou. E mereu la fel: dacă suntem creştini numai prin certificatul de botez, lucrurile nu funcţionează. Aşa e viaţa mea cu Dumnezeu: nespus de binecuvântată. La ceva vreme după convertire, mi-am dat seama că viaţa nu îmi e chiar aşa de roz cum mi-o imaginam.

Crezusem că, nemaivoind să am de-a face cu satana, l-am luat pe vechiul Adam cu mine, l-am legat într-un sac, am mers cu el pe mare, l-am aruncat peste bord şi, pe urmă, m-am întors pe ţărm. Dar vechiul Adam, care înoată bine, imediat m-a prins din nou. Şi iarăşi a apărut! De el nu scapi uşor! Când am descoperit treaba asta, că el e încă prezent, am alergat la părintele Sofronie. Părintele Sofronie mi-a spus să nu mă tem, că nu am pierdut harul, doar că el a luat o altă formă. Chiar şi părintele Rafail Noica, acum, când am povestit aşa de mult, mi-a spus că faptul că un om îşi recunoaşte păcatul e deja primul mare dar al lui Dumnezeu. Însă trebuie să recunoaştem că este un dar cam incomod.

Nu e obositor să renovezi mereu această casă şi nu e greu să te laşi iarăşi şi iarăşi renovat?

Ba da! Dar, înainte, suferinţa era şi mai rea; acum, e mai puţină şi, oricum, fără suferinţă nu se poate. E destul de incomod să fii creştin. Şi asta e ceea ce nu ştiu protestanţii. Ei spun Aliluia şi cred că totul e în ordine, pentru că, în Biblie, scrie că suntem mântuiţi. De aceea mi-a şi spus părintele Sofronie când m-am apropiat de Ortodoxie: Încet-încet, că nu şti în ce intri. Noi, mereu, trebuie să purtăm o cruce şi cred că există trei tipuri diferite de cruci. Cred că există o cruce a oamenilor cu probleme psihice, care nu reuşesc să-şi rezolve problemele cu lumea. Mai există o cruce a oamenilor săraci, cum erau, mai demult, în România, care se simt secătuiţi de puteri şi batjocoriţi de stăpâni şi care trebuie să-şi câştige cu multă sudoare şi greutate pâinea zilnică. Şi mai există crucea dragostei. Deşi e foarte frumoasă această cruce, ea este totuşi legată de suferinţă, pentru că dragostea, întotdeauna, implică şi suferinţă. Dacă ascultăm muzica şlagărelor, adeseori auzim: I love you, you love me in eternity – Te iubesc, tu mă iubeşti, dragostea noastră va dura o eternitate, dar ei, a doua zi, sau despărţit deja… Aceasta e marea catastrofă! E o dragoste aşa de ieftină! Şi, totuşi, în aceste cântece – pentru că fiecare melodie exprimă ideea de iubire eternă – se ascunde, de fapt, nevoia celui care cântă pentru ceva veşnic.

Dar vrăjmaşul se pune mereu pe treabă şi spune: Hai, mulţumiţi-vă cu puţin sex, după care cei doi vor ajunge să nu se mai suporte. Şi e clar că aceasta nu e dragoste! Eu mereu le spun oamenilor, care vin la mine, să se roage împreună, pentru că aşa vor rămâne împreună (pray together, stay together). Noi căutăm, deci, această dragoste, adevărata iubire faţă de aproapele, cea de-a treia cruce. Eu nu am avut-o înainte, dar încet-încet începe să pună stăpânire pe mine dragostea pentru oamenii pe care îi vezi că suferă pentru că nu Îl au pe Hristos. Pe aceasta a avut-o, de pildă, Sfântul Siluan, care a suferit pentru lume şi a vărsat lacrimi amare pentru ca oamenii să-L primească pe Sfântul Duh. Asta a făcut şi părintele Sofronie, asta face şi părintele Rafail acolo, sus, unde s-a retras. De aceea, nici nu vrea să se lase deranjat de vizite singulare, pentru că mi-a spus că ele îi taie rugăciunea. Mi-a spus părintele: Întotdeauna mi-am dorit să pot să rămân mereu în această stare de rugăciune, dar, de fiecare dată când vine un om, ea dispare din nou. Aceasta este cea de-a treia cruce, crucea dragostei. Dar, pentru a o câştiga, trebuie să-I aparţinem deplin lui Dumnezeu.

Romeo Petrașciuc

Copiii și tinerii cu vârsta de până în 18 ani vor beneficia, de la 1 ianuarie 2023, de o alocație de stat mai mare.

Mai exact, guvernanții preconizează majorarea alocației de la 243 lei, cât este în prezent, la 300 lei, pentru copiii care au între 2 și 18 ani sau peste această vârstă, până la terminarea studiilor liceale.

Copiii care au între zero și 2 ani, precum și cei cu handicap, indiferent de vârstă, ar putea beneficia de o alocație de 650 lei sau chiar de 700 lei față de 600 lei cât iau acum. O decizie în acest sens urmează să fie luată, se pare, în zilele care vin.

Dacă parlamentarii vor aproba majorările preconizate, din județul Bacău vor primi bani mai mulți de la 1 ianuarie 2023 nu mai puțin de 122. 500 copii, acesta fiind numărul beneficiarilor de alocație de stat.

Intersecția străzilor Oituz și Războieni din Bacău va fi reconfigurată prin amenajarea unui sens giratoriu, a anunțat viceprimarul Liviu Miroșeanu.

Acesta spune ca propunerea a și făcut-o în Comisia de Circulație în cadrul celei mai recente ședințe la care a participat.

„Decizia vine să întărească demersurile pe care le facem pentru fluidizarea traficului și reducerea poluării din oraș, principalele obiective pe care le vizez în cadrul acestui organism. Îmi doresc ca șoferii care fie tranzitează orașul, fie locuiesc în Bacău să nu mai reprezinte o categorie ignorată de autorități”, a declarat Liviu Miroșeanu.

Acesta mai spune că crearea unui sistem modern de management al traficului este unul dintre dezideratele pe care le are pentru Bacău.

„Soluții pentru această problemă se caută peste tot în lume, nu doar în România, iar implementarea unor sisteme inteligente de transport face parte din viziunea pe care o am pentru orașul nostru. Până atunci, rezolvarea problemelor punctuale pregătesc terenul pentru proiecte mai complexe ce vor alinia comunitatea noastră cu standardele urbane ale secolului XXI”, a mai declarat Liviu Miroșeanu.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a anunţat joi seara demisia din funcţie.

„Am decis, din proprie iniţiativă, să demisionez din funcţia de ministru al Educaţiei. A fost o şansă şi o onoare pentru mine să încep reformarea din temelii a sistemului naţional de învăţământ. Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul în CV. Aveam şi una şi alta. Am venit într-un moment extrem de dificil, cu dorinţa de a schimba lucrurile în bine”, a scris Cîmpeanu pe pagina sa de Facebook.

El spune că şi-a început mandatul într-o criză sanitară fără precedent şi „a luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la şcoală cu prezenţă fizică”.

„Am militat în mod constant şi am asigurat cadrul legal pentru ca finanţarea educaţiei să crească. În mandatul de ministru al Educaţiei am reuşit schimbări care au pus bazele reformei „România Educată””, a menţionat ministrul demisionar.

Între acestea, el enumeră: „un sistem de educaţie timpurie integrat, prin preluarea creşelor în sistemul de învăţământ; îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învăţământ; organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de director în şcoli; mărirea burselor elevilor; recunoaşterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare; rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor; demararea reformării planurilor-cadru şi curriculumului aferent – o schimbare atât de mult aşteptată; extinderea programului Masă caldă în şcoli de la 150 de unităţi la 450 de unităţi de învăţământ; introducerea învăţământului dual la nivel universitar; internaţionalizarea universităţilor româneşti prin reglementarea diplomei joint degree”.

„Am preluat mandatul cu un buget de un miliard de euro pentru educaţie, iar acum educaţia are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat şi sunt în derulare toate cele 1.402 proiecte pentru reducerea abandonului şcolar – prima rundă (1,14 miliarde lei) şi toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităţilor româneşti (1,24 miliarde lei). (…) Am elaborat proiectele legilor „România Educată” şi am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte să răspundă pe deplin aşteptărilor şi nevoilor reale ale societăţii. Sunt omul care construieşte şi nu sunt omul care dărâmă! Cu toţii avem obligaţia să contribuim şi să susţinem reforma în educaţie”, a mai scris Sorin Cîmpeanu.

El anunţă că va susţine legile „România Educată” din calitatea lui de profesor, de rector şi de senator.

„Proiectele legilor „România Educată” reprezintă cea mai bună şansă pentru o educaţie aşa cum cred că ne dorim cu toţii. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educaţie de calitate, vor fi şi mai mulţi oamenii care nu percep conţinuturi şi nu înţeleg adevăratul sens al cuvintelor. Le mulţumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales să susţină educaţia”, conchide ministrul demisionar.

Firmele lui Dorinel Umbrărescu au început în forță lucrul pe tronsonul Buzău – Focșani al Autostrăzii A7.

Sursa

Deși trebuiau majorate cu data de 1 iunie, conform deciziei Guvernului, salariile îngrijitorilor de la Adăpostul de Câini al Primăriei Bacău au fost majorate abia, joi, 29 septembrie, în cadrul ședinței Consiliului Local Bacău.

„Începând cu 1 iunie, guvernul a stabilit majorarea pentru anumite sectoare de activitate a salariului minim de la 2.550 lei (brut) la 3.000 lei (brut). Printre aceste sectoare, și «îngrijirea animalelor» cu codul aferent. Înarmat cu legea în mîna și cu Certificatul emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău care confirma că Serviciul Câini funcționează în baza acestui cod, am mers din ușă în ușă în Primărie pentru a solicita aplicarea legii.

După ce am văzut că nimeni nu își asumă competența și nu dorește să aplice legea pentru cei 7 angajați, am sunat la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru clarificări. Îngrijirea câinilor, intră sub incidenta acestei legi? Răspuns prompt: DA”, spune Dinu Păncescu, șeful serviciului, care are doar șapte angajați în această ipostază.

Cu răspunsul oficial de la ITM, s-au demarat procedurile elaborării acestei hotărâri de Consiliu Local pusă în discuție la ședința de joi.

„Ce înseamnă această majorare de 450 lei la salariul brut, de la 2.550 lei la 3.000 lei brut? Băieții mei vor vedea concret în fluturașul de salariu”, a mai spus Păncescu.

Mașină electrică pentru transportul câinilor?

Șeful Serviciului de Gestionare a Câinilor fără Stăpân mai spune că angajații acestuia mai au nevoie și de o mașină cu care să meargă la intervenții.

Mașina pe care o avea serviciul, o Dacia Logan MCV cu 5 locuri plus spațiu pentru cușcă a fost luată și dată unui alt departament al Primăriei.

„Prin urmare, m-am văzut nevoit să mă deplasez la apelurile 112 cu mașina personală. Până într-o zi cînd, fiind plecat din localitate, nu a avut cine și cu ce să meargă la o intervenție. Și uite așa s-a aflat, în sfârșit, că nu mai avem mașină pentru situațiile urgente din afara orelor de program, în weekend și sărbătorile legale”, a mai povestit Dinu Păncescu.

Primăria, însă, nu mai are mașini disponibile iar șeful serviciului nu mai este dispus să își folosească mașina personală ca să transporte câini luați de pe stradă. Municipalitatea așteaptă achiziția unor mașini electrice și, ulterior, Serviciul Gestionare Câini va primi o mașină ce va fi înlocuită de una electrică. Deocamdată nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru.

Actorul Alexandru Arşinel a murit joi la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, au declarat, pentru AGERPRES, surse medicale.

Alexandru Arşinel se afla internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti din 15 septembrie pentru tratarea unor leziuni cauzate de repaosul prelungit la pat.

„Având în vedere istoricul medical şi pentru a-l avea sub o supraveghere mai atentă, s-a hotărât, ulterior, transferarea dumnealui în secţia de ATI”, informa, pe 20 septembrie, unitatea medicală.

Actorul a mai fost internat şi luna trecută, la Institutul Clinic Fundeni.

Încurajat de mama sa, se prezintă la examenul de admitere la Facultatea de Teatru din București. În 1960 a fost ales să prezinte alături de colega sa, Cici Dumitrache un spectacol televizat, regizat de marele Valeriu Lazarov, care îi reunea pe studenții de la Actorie, Regie și Conservator. A fost prima sa întâlnire cu divertismentul și cu Televiziunea în primul sediu al TVR din strada Molière… Avea să fie o dragoste reciprocă, la prima vedere, care durează de peste 55 de ani. La absolvirea facultății, promoția 1962 – Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Mișu Dobre, Harry Baranga, Harry Zomenov, Ion Fiscuteanu, Mihai Gingulescu și Ion Andrei – pleacă la Târgu Mureș unde se deschide secția română la Teatrul Maghiar. În 1964, dă concurs la Teatrul de Revista “Constantin Tănase”, joacă alături de Mircea Crișan, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Ion Antonescu – Cărăbuș, Zizi Șerban, Mihai Ciucă, Elena Burnaz, cuplurile Horia Șerbănescu – Radu Zaharescu sau Nicu Constantin – Alexandru Lulescu în spectacole de teatru de revistă și face cuplu pe scenă cu Stela Popescu, dând viață cupletelor scrise de Puiu Maximilian. Este directorul Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din 1998.

Are o bogată activitate în teatru, film, televiziune si teatru radiofonic. Pentru întreaga activitate artistică în teatrul de revistă precum și cea managerială a luat numeroase premii, medalii, ordine, dintre care amintim: Premiul Special UNITER pentru Teatrul de Revistă (2000); Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – „Arta Spectacolului, în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului” (2004), Premiul pentru spectacolele de musical acordat la Gala Premiilor revistei ‘Actualitatea Muzicală’ a UCMR (2008), Premiul de Excelență la Gala Premiilor „Confidențial”pentru Management și pentru întreaga carieră artistică (2009, 2010), Premii de Excelență și Premii Speciale la mai multe ediții ale Galelor Superlativelor VIP, Premiul de Excelență și Premiul de Popularitate la Categoria „Actori” la Gala Celebrităților Anului 2010, Medalia de Onoare a Federației Comunității Evreiești din România “pentru activitatea artistică prodigioasă dedicată teatrului românesc, pentru o viață de om exemplară, dăruită înțelegerii și apropierii dintre oameni, pentru un mare actor a cărui carieră se revărsă cu strălucire asupra scenei și publicului său” (2010), Premiul Special și Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național cu ocazia aniversării a 50 de ani de carieră (2012), Premiul Special „Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes și pentru activtatea desfășurată la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” (2013), de patru ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala „Zece pentru România”.

Actor de teatru și film, Alexandru Arșinel a jucat în sute de emisiuni de divertisment la radio și la toate posturile de televiziune, pe scenele din țară și străinătate, dar și în numeroase producții cinematografice și seriale TV: „Vacanță la mare” – 1962, „Cerul începe la etajul trei” – 1967, Ultimele zile ale verii (1976), ‘Ana și hoțul” – 1981, ‘Ca-n filme – 1983, Vară sentimentală (1986), Colierul de turcoaze (1986), În fiecare zi mi-e dor de tine’ – 1987, ‘Miss Litoral – 1990, ‘Băiatul cu o singură bretea -1991, ‘A doua cădere a Constantinopolului – 1994, ‘Paradisul în direct’ – 1997, ”Sexy Harem Ada-Kaleh” – 2001, ”’Războiul sexelor’, 2007 – 2008 sau ‘Toată lumea din familia noastră’ – 2012. A realizat dublaje în filme de animație, fiind vocea Ursului Baloo în fimele „Cartea Junglei” („Jungle Book”) și „Cartea Junglei 2” („Jungle Book 2”) și a Șerifului în filmele „Mașini” („Cars”) și „Mașini 2” („Cars 2”). A fost Micul John în „Robin Hood” și maestrul Auguste Gusteau în filmul „Ratatouille”.

Alexandru Arșinel a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Național Radiofonic, multe fiind incluse în colecții audio precum „Cufărul de cultură”: „Cercul” de Mircea Radu Iacoban, „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, „Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, comediile muzicale „Franțuzitele” de Magda Duțu și „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Căsătorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbații” de Michal Tonecki, „Adunarea femeilor” de Aristofan sau „Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger.

A fost protagonist al sute de spectacole de teatru, de divertisment și musicaluri și a lansat o serie de albume muzicale – ‘Evergreen, Cântece de Crăciun, Ce faci astă seară tu?, Olé, Parfum de romanță’ sau ‘La mulți ani viață!’. Melodiile nemuritoare din repertoriul lui Nat King Cole, Frank Sinatra, Engelbert Humperdinck sau Tom Jones (cântăreț) sunt cele mai dragi sufletului său și le interpretează mereu în spectacolele de la Savoy și nu numai. Alexandru Arșinel declara că, dacă s-ar fi născut în SUA, ar fi devenit un al doilea Frank Sinatra. ‘Îl haleam pe Sinatra!” – mărturisea artistul într-un interviu. „Am un timbru mai frumos ca al lui. Mă asemăn cu Nat King Cole și cu Dean Martin, pe care i-am considerat cei mai mari. Când e vorba de cântat, chiar mă laud. Sunt bun! (…) Eu îmi găsesc un refugiu extraordinar în cântec. Mă retrag în mine, trăiesc la maximum fiecare piesă și cânt cu ochii închiși.

A fost ales Cetățean de Onoare al orașului Suceava și al comunei natale, Dolhasca, iar Casa de Cultură din localitate îi poartă din 2014, numele.

Editura ALL i-a consacrat de trei cărți, apariții editoriale de mare succes: ”Alexandru Arșinel. De la Dolhasca pe Calea Victoriei” (2012), ”Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” de Oana Georgescu (2014) și ”Stela Popescu și Alexandru Arșinel. O pereche fără pereche” de Aurel Storin.