Un bărbat din Bacău şi-a ucis fratele care ieşise recent din puşcărie, informează Antena3.

Bărbatul ucis fusese închis 17 ani, după ce şi-a omorât mama. Agresorul nu s-a împăcat deloc cu ceea ce făcuse fratele său, ameninţându-l de mai multe ori cu moartea de când a fost eliberat.

După ce consumau alcool, între cei doi izbucneau mereu altercații, care se încheiau cu acte de violență asupra bărbatului care își omorâse mama. Cei doi locuiau în aceeași casă.

La un moment dat, între cei doi fraţi a izbucnit un conflict în urma căruia bărbatul de 47 de ani i-a aplicat fratelui său lovituri repetate cu pumnii, picioarele şi cu o cârjă de lemn. La scurt timp, victima a murit în urma traumatismelor suferite.

Atât în fața polițiștilor, dar și a instanței, agresorul a negat comiterea crimei, susținând că era plecat de acasă în acea zi ca să taie lemne la un vecin. Instanța l-a condamnat la 15 ani de închisoare, însă decizia nu este definitivă.

De ani de zile oferta de locuri de muncă se menține aproape constantă, foarte multe posturi rămânând neocupate, deși numărul șomerilor este de peste 8 ori mai mare. Și aceasta nu pentru că șomerii nu ar dori să se angajeze, ci deoarece nu corespund  din punct de vedere al nivelului de pregătire profesională.

Marea majoritate au un nivel extrem de scăzut de instrucție și educație și mulți alții dintre ei sunt, practic, analfabeți. Mai exact, 6,48 la sută dintre cei aproximativ 11.000 șomeri, aflați, la sfârșitul lunii decembrie 2022, în evideța Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău, nu au deloc studii.

Alți 66,68 la sută au terminat cursurile doar ale unei școli primare, gimnaziale ori ale unei unități de învățământ profesional sau de arte și meserii. 20,26 la sută dintre șomeri au finalizat cursurile unui liceu sau ale unei școli postliceale și numai 3,58 la sută au absolvit o facultate. Revenind la șomerii fără studii sau cu un nivel extrem de redus de pregătire profesională, ponderea acestora o reprezintă cei din mediul rural.

Din cauza pregătirii lor slabe sau chiar inexistente, ei au îngroșat rândurile șomerilor de lungă durată, foarte greu ocupabili.

Cardurile pentru plata facturilor la energie au început să fie printate la Fabrica de Timbre, sucursală specializată a Companiei Naționale Poșta Română. Poștașii vor distribui cardurile pentru tranșa I în perioada 1-28 februarie.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română, au vizitat, astăzi, Fabrica de Timbre, cu ocazia lansării procesului de printare și împlicuire a cardurilor de energie.

Echipamentele care servesc printării și împlicuirii, achiziție recentă a Companiei, sunt printre cele mai moderne linii tehnologice din domeniu. Capacitatea de împlicuire a liniei de insert, de pildă, se ridică la 22.000 de materiale/oră.

”De la 20 februarie vor putea fi făcute plăți cu cardurile de energie. Alături de cardurile pentru alimente și mese calde pe care le-am oferit încă din vara anului trecut, voucherele pentru plata facturilor vor ajuta milioane de oameni aflați în situații dificile să aibă condiții decente de viață și mă refer în mod special la persoanele vârstnice, care constituie cea mai vulnerabilă categorie socială. Țin să mulțumesc Companiei Naționale Poșta Română, cu care avem deja o bună colaborare în derularea acestui tip de proiecte, dar și celorlalte instituții care sunt direct implicate, după cum știți, în stabilirea beneficiarilor măsurilor de sprijin finanțate din fonduri europene”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pentru persoanele care au întrebări punctuale legate de plata ajutorului la încălzire, Poșta Română a deschis un call center specializat pe această problemă. Numărul de telefon la care pot obține informații de la angajații Companiei este: 031 9966, de luni până vineri, între orele 08:00-20:00.

”În tot acest proces, fluxul logistic este asigurat de Poșta Română. Întreg calendarul proiectului este respectat întocmai și nu există niciun fel de întârziere. De asemenea, pentru fiecare etapă a proiectului, angajații noștri au parte de training. De exemplu, pentru declarațiile pe propria răspundere a existat o pregătire prealabilă, astfel încât poștașii să știe cum și ce date trebuie să adune. De altfel, Poșta Română asigură instruirea necesară la fiecare contract nou pe care îl desfășoară. Este firesc să fie așa; ne customizăm serviciile în funcție de clienți”, a declarat Valentin Ștefan, director general Compania Națională Poșta Română.

Plățile facturilor la energie vor fi realizate după următorul calendar:

a) Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
b) Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 31.12.2023.

Plățile se vor face la orice subunitate a Poștei Române SAU la direct la poștaș, la domiciliul beneficiarului.

Procedura este următoarea: se completează plata prin mandat poștal, către contul furnizorului de energie (ori al asociației de proprietari/locatari). Apoi, se primește dovada plății. Pe aceasta este scrisă suma rămasă după ce plata a fost făcută, valoarea plății/plăților realizate, precum și furnizorul/furnizorii către care s-a efectuat plata.

Azi-dimineață, pe Podul Narcisa, din Bacău a avut loc un accident în care au fost implicate trei autoturisme.

Evenimentul a avut loc în jurul orei 8.10. Conform polițiștilor, un șofer de 18 ani, nu ar fi păstrat distanța regulamentară și a lovit un autoturism care se afla în fața sa.

Acesta, condus de un bărbat de 54 de ani, a lovit un alt autoturism, condus de un șofer de 49 de ani.

Cei trei șoferi au fost testați cu etilotestul; nici unul cu consumase băuturi alcoolice.

Polițiștii au întocmit proces-verbal de contravenție și l-au amendat pe șoferul de 18 ani cu 870 de lei.

Organizaţiile Eco Ruralis, Romapis şi WWF România solicită retragerea autorizaţiilor emise de Ministerul Agriculturii pentru tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu neonicotinoide şi conformarea la hotărârea Curţii de Justiţie Europene, care a decis pe 19 ianuarie 2023 că aceste derogări sunt nelegale.

„În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii şi cetăţenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin şi tiametoxam şi se va semăna în judeţele Alba, Bacău, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb şi floarea-soarelui, cu imidacloprid şi tiametoxam, au început în 23 ianuarie şi se vor cultiva în toată ţara, „pe suprafeţele puternic afectate”, conform textului derogării. Menţionăm că imidaclopridul poate „beneficia” de derogări şi în cursul anului pentru culturile de toamnă (de cereale păioase), de pildă, în baza aceleiaşi motivări devenită standard şi tot la cererea cultivatorilor pe suprafeţe mari, în acest caz cultivatorii de porumb. Deci, o lungă perioadă din an, oamenii şi mediul sunt expuşi la riscurile asociate acestei substanţe, la care se adaugă multiplele alte tipuri de pesticide chimice care mai sunt folosite punctual, pe culturi/seminţe şi suprafeţe mai mici sau mai mari”, susţin reprezentaţii WWF România într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

Aceştia afirmă că Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizaţii „de urgenţă” pentru a permite şi anul acesta tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu substanţe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu şi om, decizia fiind luată înainte de Crăciun fără consultarea părţilor afectate (apicultori, societate civilă), la cererea şi în beneficiul a cinci organizaţii de fermieri mari.

Potrivit sursei citate, aceste substanţe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiţie Europeană a decis pe 19 ianuarie a.c. că aceste autorizaţii (derogări) sunt nelegale şi Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea seminţelor tratate cu neonicotinoide.

„Substanţele în cauză sunt clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam şi sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca seminţele plantelor, însă problema majoră este că acestea rămân în plantă şi afectează şi alte insecte „benefice” – albinele şi alţi polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul şi gutaţia contaminate. De asemenea, la semănatul seminţelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât şi pentru mediu în general şi oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenţie, e vorba de a se reduce, nu elimina), există numeroase reguli şi un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizaţiei de folosire a seminţelor tratate, iar societatea şi mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezenţa pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole şi alimentare”, explică WWF în comunicat.

Organizaţia de mediu afirmă că aproape trei sferturi dintre culturile agricole din lume depind, cel puţin parţial, de albine şi de alţi polenizatori. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin rolul lor în asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică. Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări ştiinţifice, anunţă o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului şi securitatea alimentară, precizează WWF.

Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populaţii în scădere (din care 9,1% sunt în pragul dispariţiei) şi 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt în scădere (din care 9% sunt ameninţate cu dispariţia). Cauzele principale sunt pierderea habitatului şi a resurselor de hrană (de exemplu prin transformarea pajiştilor în teren arabil, eliminarea vegetaţiei naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide, schimbările climatice.

De asemenea, apicultorii fac şi ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an, iar sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.

„În toamna anului 2022, începând cu septembrie, s-au înregistrat depopulări masive şi chiar moartea unor colonii de albine într-o perioadă a anului total neobişnuită pentru apariţia unor asemenea cazuri. Din sondajul publicat luna aceasta rezultă că 83% dintre respondenţi s-au confruntat cu depopulări mari, iar 35% dintre ei au raportat şi dispariţii de colonii de albine. Ne aşteptăm ca cifrele să se schimbe în primăvară, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie. Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor cu probleme, 94,2% au avut depopulări masive şi/sau pierderi totale şi numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme”, a subliniat Constantin Dobrescu, vicepreşedinte ROMAPIS.

Potrivit sursei citate, deşi neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeană parţial în 2014 şi apoi complet, în 2018, România a început cu excepţiile de la regulă încă din 2014.

Derogările au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizării de neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr. În urma unei atenţionări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 şi 2021 ţara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiţă, dar nici de floarea-soarelui.

„Însă în 2022 şi încă o dată anul acesta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale revine la „tradiţia” mai veche de a permite tratarea tuturor culturilor (cu excepţia rapiţei). An de an e invocată „urgenţa” şi situaţia excepţională, însă Ministerul nu s-a preocupat şi nu a investit nimic în cercetarea, testarea, încurajarea metodelor alternative – exemplu tehnici de management integrat al dăunătorilor (rotaţia culturilor pe mai mulţi ani, controlul biologic, diferite tehnici de cultivare). Dar de-acum România va fi obligată să facă acest lucru, după hotărârea Curţii de Justiţie Europeană”, susţin sursele citate.

De altfel, Strategia „De la fermă la furculiţă” prevede reducerea utilizării şi riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabileşte ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8,5% în prezent). România are 2,9% din suprafaţa agricolă gestionată în regim ecologic.

Peste 700 de oameni de ştiinţă cer înăsprirea legislaţiei şi cetăţenii din toată Europa solicită de asemenea reducerea drastică a folosirii pesticidelor, petiţia semnată de peste un milion de oameni fiind prezentată şi dezbătută marţi, 24 ianuarie, în Parlamentul European, după ce a trecut pragul necesar de semnături pentru a produce efecte juridice.

„Micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor şi substanţelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem şi trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice”, a susţinut şi Ramona Duminicioiu, membru Comitet de Coordonare Eco Ruralis.

La rândul său, vicepreşedintele ROMAPIS a adăugat că sănătatea albinelor şi o piaţă a mierii bazată pe concurenţă loială (unde calitatea mierii are un rol primordial) sunt provocări majore ale apicultorilor, iar recenta hotărâre a CJUE care afirmă că Statele Membre nu pot deroga de la interdicţia folosirii neonicotinoidelor în UE reprezintă un pas foarte important în acest parcurs.

De asemenea, raportul ştiinţific Planeta Vie publicat de WWF la fiecare doi ani dezvăluie o scădere medie de 69% a populaţiilor de specii din 1970, producţia agricolă cauzând 70% din pierderea biodiversităţii pe uscat. „Sunt state precum SUA care au ajuns să practice polenizarea nomadă, cu insecte aduse să polenizeze culturile agricole pentru că fără acestea producţia alimentelor este afectată. Ne dorim ca România să nu fie un altfel de exemplu, să nu ajungă să repare ci să păstreze ceea ce are preţios, anume biodiversitatea împreună cu hrana sănătoasă, prin practici agroecologice. Acum este momentul pentru a decide diferit, iar renunţarea la neonicotinoide este o decizie înţeleaptă nu numai pentru natură, ci mai ales pentru om”, spune Monia Martini, manager proiect BeeActive, WWF România.

Proiectul BeeActive este derulat de WWF România în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este mobilizarea cetăţenilor pentru conservarea albinelor şi a altor polenizatori din România. AGERPRES

La data de 22 ianuarie a.c., Poliția oraşului Comăneşti a fost sesizată prin SNUAU 112, de către un bărbat de 46 de ani, din comuna Corbasca, despre faptul că, pe strada Dorobanţi din localitate s-a produs o coliziune între două autovehicule soldată cu pagube materiale, iar conducătorul auto a plecat de la faţa locului.

În urma verificărilor efectuate de către echipajul de poliţie, a fost identificat conducătorul auto, respectiv, un bărbat de 49 de ani, din oraşul Comăneşti.
Acesta a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care a fost condus la spital unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

La data de 24 ianuarie a.c., în jurul orei 01:30, pe strada Milcov din mun. Bacău, un echipaj de poliție din cadrul Serviciului Rutier a depistat în trafic, un autoturism, condus de un localnic de 47 de ani, care avea o alcoolemie de 1,36 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la spital în vederea recoltării de mostre biologice de sânge.
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

Astăzi, 25 ianuarie a.c., 24 de polițiști au jurat credință, în cadrul festivității care s-a desfășurat în sala de ședințe de la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău.

Cei 24 de polițiști care au promovat concursul pentru ocuparea unor posturi de ofițeri și agenți, prin încadrare din sursă externă, își vor desfășura activitatea în domeniile ordine publică, acțiuni speciale, poliție rutieră, logistică și siguranță școlară.

Timp de 4 luni, aceștia vor participa la cursul de inițiere în carieră, un curs de pregătire intensivă. În acest timp, vor fi instruiți de profesori și polițiști specializați la una din instituțiile de învățământ ale Poliției Române.Totodată, noii polițiști vor beneficia și de îndrumare din partea unor colegi cu experiență care le vor arăta ce presupune munca de poliție.

Ceremonialul s-a încheiat cu felicitarea noilor polițiști de către conducerea instituției.

Datorită mobilizării din aceste zile, la nivel judeţului Bacău nu au fost înregistrate evenimente cu impact asupra siguranţei publice.

În perioada 20 – 24 ianuarie 2023, poliţiştii au acţionat suplimentar faţă de dispozitivul zilnic, pe raza judeţului, inclusiv pe principalele drumuri naţionale, în vederea evitării oricăror evenimente nedorite şi pentru fluidizarea traficului şi diminuarea riscului rutier.

Poliţiştii au intervenit la 405 evenimente, dintre care 360 sesizate prin SNUAU 112.

De asemenea, poliţiştii au organizat 7 acțiuni și au confiscat bunuri în valoare de 253.000 de lei.

În cadrul activităților desfășurate, au fost aplicate 1.200 de sancţiuni, în valoare de 380.000 de lei.

Totodată, poliţiştii au fost sesizați cu privire la 71 de infracţiuni, au retras 37 de certificate de înmatriculare şi au reţinut 107 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, din care 45 pentru încălcarea regimului legal de viteză și 13 pentru conducere sub influența alcoolului.

Activităţile s-au desfășurat în sistem integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice.