• interviu cu Grigore Horoi, președintele Grupului de firme Agricola

1 .  Domnule Grigore Horoi, anul acesta, Agricola a împlinit 30 de ani de la înființare, in 1992. Izvoarele sale sunt datate undeva cu 65 de ani în urmă, dar relevant pentru momentul de față este trecutul mai apropiat. Prin urmare, aș întreba ce înseamnă, în context postdecembrist, faptul că o companie românească împlinește 30 de ani?

Da, ne-am simțit tot timpul datori să ducem mai departe o foarte frumoasă tradiție clădită în timp de oameni foarte competenți și dedicați.

În 1992 s-au pus bazele actualei companii Agricola, care a unit sub o strategie comună cinci companii cu capital de stat. S-a privatizat astfel managementul acelor exploatații, acționar majoritar fiind Moksel, din Germania, un jucător important din piața de profil din Europa. Evident, politicul nu a avut nicio contribuție la această construcție, așa cum, sporadic, încă mai insinuează câte cineva!… Și tot evident, prezența companiei Moksel în acea organizare a adus multe beneficii, de la know how la creditare, schimb de experiență, transfer de bune practici și altele. Agricola a reprezentat la acea vreme una din primele mari investiții străine din industrie, a fost cu siguranță prima companie din Bacău și probabil din industria alimentară românească care s-a aliniat rigorilor unui audit financiar la standarde internaționale și a beneficiat de proiecte de consultanță oferite de companii specializate cu prestigiu internațional.

Sunt foarte bucuros că am avut ocazia să fac parte din această poveste. Apropo, domnule Done, cum am ajuns eu să mă ocup de destinele unei astfel de organizații: mulți știu că mai întâi am făcut un «stagiu» de 13 ani și jumătate la Întreprinderea de Avioane, după care, transferat la Avicola, am fost economist în fermă, economist șef complex, ajungând ca în anul 1996 compania de consultanță Roland Berger, solicitată de Moksel să ne ajute în gestionarea unui dezechilibru financiar acut, să mă propună acționarului majoritar Moksel pentru o funcție în top-managementul companiei. Așa am ajuns vicepreședinte.

Provocările au fost mari, efortul pe măsură: Doamne, nu-i da omului câte poate să ducă!…

Erau în acea perioadă consultanți care nu dădeau nicio șansă Agricola, din cauza bilanțului foarte dezechilibrat (datorie foarte mare în dolari, leul devalorizat de la 4,25 lei/ dolar în decembrie ’96 la 7,8 lei/ dolar în aprilie ’97, inflație mai mare de 165%, dobânda la fel de mare, subvenția zero, cost liberalizat la imputuri, dar preț controlat la vânzarea produsului final!!!…). La toate acestea s-a adaugat lipsa efectivă a resurselor furajere (cerealele), dar și a banilor – în acea vreme traderii- multinaționale nu operau în piața din România. Așa că într-o perioadă ne-am împrumutat de la Rezerva de Stat, garantând cu scrisoare bancară la valoarea de două ori prețul pieței!… Era foarte, foarte greu de obținut acele împrumuturi și cel puțin la fel de greu de obținut o scrisoare de garanție bancară.

Începuturile: «Agricola moare, dar nu se predă!»

Au fost și alte crize care au făcut ravagii în industrie, dar Agricola a reușit să le depășească cumva în spiritul vorbelor unui lucrător de la Garda Financiară care striga după mine în anii ’90, pe plajă la mare, că: «Agricola moare, dar nu se predă!».

Cu toate greutățile enumerate, Agricola a continuat să investească fiecare ban obținut și mulți bani din credite, a continuat să se dezvolte, să se adapteze la noile realități. Efortul a fost mare, dar a meritat. În anul 2016, la un eveniment care marca punerea în funcțiune a unei extinderi (dublări de capacitate) a fabricii de mezeluri crud-uscate, unul dintre participanți a făcut o remarcă pe care mi-o amintesc și acum: «Unde ar fi fost România astăzi, dacă în toate companiile s-ar fi procedat ca în Agricola?!».

Abia acum reușesc să ajung și la întrebarea dumneavostră, domnule Done: 30 de ani Agricola înseamnă – cel puțin pentru echipele de management care s-au succedat în acest timp – angajamente asumate și împlinite. Astăzi, Agricola este unul din cei mai importanți jucători din agribusiness-ul românesc, este o companie foarte apreciată și respectată la nivel național și nu numai.

2. Sunteți președintele Consiliului de Administratie al Agricola, deci principalul responsabil al viziunii acestei companii și totodată al execuției tuturor activităților firmei. Vă întreb: cum arată, pe scurt, Grupul Agricola la 14 ani după ce ați asumat direct aceste responsabilități? Care sunt principalele repere de dezvoltare?

Așa este, din 2009 am asumat managementul companiilor din Grupul Agricola în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație. Am pornit în munca de continuare a «poveștii» Agricola de la ideea că realizările predecesorilor trebuie păstrate și consolidate. Am încercat – și zic eu că am reușit – să imprim două direcții importante de dezvoltare a afacerilor gestionate de firmele Grupului.

Prima dintre acestea o reprezintă delegarea de competențe și responsabilități. Practic, din ianuarie 2009 fireare firmă a devenit responsabilă direct pentru gestionarea resurselor și livrarea rezultatelor. A rezultat o competiție foarte benefică între firme, care a ridicat nivelul de performanță al Grupului.

A doua direcție: cu aceleași resurse să produci cât mai mult (gradul de îndatorare al firmelor noastre fiind încă foarte mare în 2009, aspect specific întregii industrii). De altfel, specialiștii în management au afirmat încă cu mult timp înainte că în industria noastră «crești sau pleci» (grow or go!). Ori, această a doua direcție s-a concretizat în una din cele patru valori asumate de Agricola: Creștere și Diferențiere.

Volumele au crescut de trei ori in 14 ani

Cele două direcții strategice au livrat rezultate concretizate în creșteri ale volumelor vândute. Spre exemplu, la carnea de pasăre, de la 14.820 tone în 2008 am ajuns la 50.000 tone vândute în 2022. Triplări de volume am înregistrat și la salamurile crud uscate, inclusiv la Salamul de Sibiu, și la produsele semipreparate și ready-meals din carne. Cifra de afaceri, la nivelul Grupului Agricola, a crescut de la 87,65 mil. Eur în 2008 la 223,6 mil. Eur în 2022. În acest interval de timp a avut loc alinierea salariilor și oferirea de bonusuri pentru performanță și, în sfârșit, după 25 de ani de la înființarea companiei, am reușit acordarea de dividende acționarilor.

3. Domnule Președinte, au mai fost și alte crize pe care Agricola le-a depășit în timp și care dintre toate acestea a necesitat cele mai mari eforturi din partea echipei de management și a angajaților?

Da, după «examenul» din ’97 – ’98 și criza furajelor de la începutul anului 2000, au fost și alte «hopuri» pe care a trebuit să le trecem, așa cum a fost criza financiară din 2008 – 2010, care efectiv a dat o parte a lumii peste cap, iar astăzi ne confruntăm cu o criză care acționează în valuri – pandemie, război, criză energetică, inflație, criză a resurselor furajere, puterea de cumpărare în scădere abruptă – o criză în care lumea și-a pierdut parcă reperele…

Dintre toate, pentru cei din industria noastră, «mama tuturor crizelor» (cum se exprima Nouriel Roubini cu privire la criza actuală) a fost cea din  ’97 – ’98, când nici companiile nu erau pregătite pentru astfel de provocări.

4. Pare foarte complicat. În astfel de situații, chiar și pentru un lider asumat, nu e mai simplu să lași jos, să lași totul baltă?

Păi, domnule Done, în ce mă privește am fost măgulit să primesc o astfel de responsabilitate și – spuneam odată, în glumă – eram decis să fac orice efort pentru a justifica încrederea acordată măcar pentru un an de zile, pentru a mă putea lăuda nepoților că am fost și eu director!… (râde, n.n.)

Am mai făcut glume de-a lungul timpului, spunând colegilor mei vorbe de genul: ți-am promis că-ți asigur loc de muncă până la pensie!… Păi, promisiunile nu trebuie respectate?! Lăsând gluma la o parte, da, sunt și momente în care te simți copleșit. Dar…., eu sunt Taur și nu cedez ușor!

Fără dezvoltare, industria nu are nicio șansă

5. Ce șansă la viitor au companiile care nu-și pun obiective de dezvoltare sau care nu reușesc să se dezvolte?

Aici nu există echivoc: cei din industria noastră nu au nicio șansă! Nu o spune profetul Horoi, o spun toți specialiștii din Vest cu care am intrat în contact. Repet: pentru noi e grow or go! Industria cărnii de pasăre este una de comoditties, cu marje de câștig mici pe unitatea de produs și în condițiile în care – pentru a fi competitiv – investițiile sunt foarte mari în infrastructură, echipamente, ……….., transport și așa mai departe.  DOAR VOLUMELE mari țin în viață companiile. Eu am afirmat cu mult timp înainte că în industria noastră vor fi concentrări/ consolidări foarte ample…. Ok, poți să fii mic și să ai o viață frumoasă – deși nu foarte lungă – dar numai dacă vii în piață cu un produs de nișă, diferențiator, cu preț mare, care rezolvă o cerință a unui grup restrâns de consumatori. Dar să concurezi cu marea industrie nu este posibil decât de pe poziția unei dimensiuni care poate optimiza costuri.

6…. Adică unele companii din Romănia sau prezente aici vor achiziționa alte companii?

Exact așa! Procesul a întârziat, dar în această perioadă și în viitorul apropiat sunt și vor fi în derulare procese foarte spectaculoase. Marii jucători își vor mări capacitățile de producție; viitorul este imposibil fără dezvoltare.

6. Căt de importantă este, în opinia dumneavostră, existența unei companii mari într-un oraș? Cum amprentează comunitatea, zona, o companie performantă mare, versus multe companii performante mici și foarte mici?

La asta ar fi mai potrivit să răspundă altcineva, să nu fiu bănuit de subiectivism. Dar v-aș spune că, prezent nu cu mult în urmă la un eveniment în București, câțiva oameni importanți din afaceri de nivel national întrebau (retoric, evident): Ce este cu Bacăul, de ce s-a instalat impresia că totu-i cenușiu, totul este pus pe pauză, că în afară de Dedeman, Agricola, Aerostar nu mai știm ceva semnificativ în industria băcăuană (la acea vreme proiectul Chimcomplex nu era inițiat) ?!!…

De ce să răspund eu, domnule Done, dacă e important ca o comunitate să aibă în mijlocul ei una, două sau mai multe companii mari active și performante? Dacă mă gândesc cum au reacționat oamenii la debutul crizei pandemice și la începutul războiului din Ucraina, când panica a cuprins întreaga populație și lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt… , în acele momente Agricola era foarte importantă pentru foarte multă lume – populație și autorități.

O activitate amplă, performantă, pune comunitatea pe hartă

Agricola nu a întrerupt măcar o oră activitatea în acești ultimi ani dificili, a alocat resurse financiare semnificative pentru protecția propriilor angajați în condițiile pandemice date, am implementat reguli igienico-sanitare de o rigurozitate fără precedent și, da, am trăit cu sufletul la gură în tot acest timp. Dar a trecut, sper, și asta!…

Și să nu vă dezamăgesc, că nu răspund întrebării: de regulă, o activitate amplă, o companie cu un brand performant conferă un specific, o parte a identității unei comunități; practic, pune comunitatea pe hartă.

7. Cum are grijă de proprii anjajați o companie mare, auditată de multiple organisme locale și internaționale?

Tocmai pentru că lucrăm într-o industrie ce oferă locuri de muncă nu tocmai confortabile, Agricola a avut tot timpul în atenție nevoile și aspirațiile propriilor angajați. Plata salariilor s-a făcut întotdeauna la timp și chiar dacă nivelul acestor salarii nu a fost la nivelul efortului oferim beneficii periodice în funcție de realizări, de indicatorii financiari. Oferim masa subvenționată angajaților, precum și locuri la Grădinița Agricola cu cost subvenționat pentru copiii sau nepoții angajaților. Sunt, de asemenea, acordate ajutoare pentru cazuri speciale (căsătorii, decese, boli grave și altele). Plătim bonusuri de performanță. Deloc de neglijat este faptul că în urmă cu câțiva ani Agricola a primit titlul de Cel mai bun Angajator din România – categoria companii mari, ca urmare a unui sondaj de opinie confidential făcut în rândul angajaților de către un operator international specializat în domeniu. Mărturisesc că ne-am simțit foarte onorați.

Agricola nu e perfectă: mai are de făcut multe lucruri

8. În raport cu mediul și protejarea acestuia, cum se raportează o companie mare și cum ați descrie dimensiunea procedurilor de mediu pe care o companie mare le îndeplinește ca să-și poată desfășura activitatea?

Protecția mediului a devnit o preocupare deosebit de importantă pentru statele membre UE și evident și pentru România și Agricola. În ce ne privește, Agricola a făcut foarte multe lucruri și mai are de făcut destule. Intuiesc faptul că adresați întrebarea referindu-vă și la situația specială, fără precedent, în care se află în acest moment Agricola, care a demarat procesul de modernizare a Abatorului de păsări după ce a obținut absolut toate avizele și autorizațiile solicitate de lege, a investit aproximativ 18 milioane Euro – optsprezece milioane EURO!!!! – realizând 70-80% din investiția autorizată, pentru ca ulterior să intervină o decizie luată de o autoritate și care pune compania și totodată alte autorități într-o situație nemaiîntâlnită!…

Nu am căderea să evaluez astfel de decizii, dar sunt întrebat de oameni cu multă experiență, care au lăsat urme importante prin trecerea lor prin viață, cum este posibil așa ceva. Nu știu ce să răspund!…

Nu spun că Abatorul sau alte exploatații Agricola nu produc un oarecare disconfort. Orice activitate umană are impact asupra mediului și tocmai din acest motiv sunt întocmite studiile de impact de către specialiști, care stabilesc dacă și cât este afectat mediul și calitatea vieții de către respectivele activități. Ori, dacă nu avem încredere în experți, nici să renunțăm la dezvoltare nu mi se pare o opțiune demnă de secolul în care trăim.

Dumneavoastră știți ce poluare olfactivă producea fabrica de făină proteică care a funcționat de prin 1979 și până când am eliminat-o din peisajul Abatorului, la mijlocul anilor 2000? O sursă importantă de miros care a afectat zona Gherăiești și chiar alte zone a fost Platforma de gunoi din Aviasan. Personal, sunt omul care a moștenit calitatea (sau defectul) de a fi educat să trăiască fără să deranjeze pe nimeni. Așa că am insistat la colegii mei să găsim soluții să controlăm mirosurile generate de această platformă și-am încercat tot felul de căi, de la plantarea unei liziere protectoare, crearea unor curenți direcționali de aer și chiar folosirea unor substanțe odorizante. Platforma a fost în cele din urmă relocată, deci au dispărut și mirorurile aferente, dar este posibil ca senzația neplăcută să rămână o vreme în percepția vecinilor noștri, inclusiv din zona Abatorului, desi alți vecini cu care am discutat ne-au semnalat că nu mai există mirosuri care să provoace disconfort.

Agricola nu a renunțat la idea unui abator nou, în altă locație

Cu un buget de 1200 mii euro avem în lucru o stație de incinerare a deșeurilor animale pe care o dezvoltăm departe de locurile populate, undeva la graniță cu județul Neamț. În 2023, foarte probabil vom reloca Ferma 2, ferma de vis-à-vis de sediul Agricola.

Știați oare că înainte de a demara proiectul de modernizare a Abatorului am studiat posibilitatea realizării unui abator nou? Ne trebuiau 32 milioane euro (la prețurile care erau valabile în 2018-2019) și 500 de oameni care să-l opereze! Nu avem nici atâția bani și nici oamenii… În plus, valoarea neamortizată pe Abatorul existent era la acea vreme peste 30 milioane lei (6 milioane euro) care, în cazul dezafectării, s-ar fi transformat în costuri, apoi în pierderi și ar fi făcut Agricola «nebancabilă». Mai mult, un consultant olandez Anton H., prezent în Abator pentru consultanță tehnologică, a spus că în Olanda nu s-ar pune în discuție soluția relocării atât timp cât clădirile o mai duc câțiva ani buni și că oricum echipamentele noi sunt mai performante și mai prietenoase cu mediul.

Așa am ajuns la soluția modernizării, deocamdată, dar nu am renunțat la ideea de a găsi o soluție pentru un abator nou, într-o altă locație.

Într-o companie deciziile nu se iau asemenea celor dintr-o gospodărie. O companie este o persoană juridică și funcționează după o legislație specifică, sunt mai multe părți interesate și spun asta pentru că deseori se vorbește cu prea multă ușurință despre aceste lucruri care nu sunt tocmai simple.

Realitatea este că Agricola are implementate 9 sisteme de Management al Calității, care înseamnă alinierea la standarde internaționale și vizează toate domeniile de activitate: achiziții, legislație (comercială, antifraudă, sănătate, salariați, mediu, implicare social, sustenabilitate ș.a.). Implementarea acestor certificări se face de către organisme externe independente foarte exigente, iar recertificarile și auditurile se fac anual sau prin verificări inopinate – sunt adevărate examene pentru firmele noastre.

Pentru moment asigur că ne străduim cu toate forțele să ne adaptăm oricărei situații, să îndeplinim orice rigoare se impune rational și legal, să ținem seama de sensibilitățile fiecăruia îndreptățit la o viață de calitate și să mergem mai departe.

Investiții totale din 1992 și până în prezent = peste 200 milioane euro.

Locurile de muncă direct create = 2970 angajați.

Contribuțiile Grupului Agricola la budget = 20 milioane euro/ an.

Locurile de muncă indirect sprijinite = 23.700.

Contribuțiile la dezvoltarea comunității = peste 1.000.000 lei/ an.

9. Care ar fi cifrele cheie prin care ați prezenta cât mai succint dimensiunea socio-economică a companiei Agricola în peisajul economic dar și în comunitatea din care face parte?

Păi, m-aș opri la cinci dimensiuni:

Investițiile totale făcute din 1992 și până în prezent depășesc 200 milioane euro.

Locurile de muncă direct create (vorbim de o medie anuală) asigură salarii pentru 2970 angajați.

Contribuțiile Grupului Agricola la bugetul consolidate al statului și bugetul local depășesc cu puțin  20 milioane euro/ an.

Locurile de muncă indirect sprijinite (mă refer aici la furnizorii noștri, prestatori, constructori, finanțatori, ș.a.) se ridică la 23.700.

Contribuțiile la dezvoltarea comunității (proiecte de CSR, sprijin pentru persoana defavorizate ori proiecte de educație, sport, sănătate) depășesc  1.000.000 lei/ an.

10. Ce investiții ati făcut în ultimii ani și ce investiții veti face anul viitor?

În anul 2000 Grupul Agricola a investit aproape 20 milioane euro, în 2021 puțin peste 7 milioane și jumătate, în 2022 aproaspe 8, 4 milioane euro. Publicațiile financiare cunosc faptul că Agricola investește, într-un an normal, 8 milioane de euro: la amploarea activităților nostre acesta este un minim de efort investițional în utilaje de tot felul, echipamente – investiții de înlocuire, cum le numim. Când vorbim și de modernizare, sumele cresc.

Cert este că toate aceste investiții contribuie inclusiv la asigurarea existenței locurilor de muncă la toți furnizorii noștri, prestatorii de servicii și alți parteneri, cum precizam anterior.

11. Ce însemna contribuții la dezvoltarea comunității?

În 2022 înseamnă pană acum 1.100.000 lei, care au sprijinit 24 de proiecte ale comunității băcăuane, fie că vorbim de educație, sănătate, artă, cultură, copii și adulți defavorizați, refugiați – toate sub atenta supraveghere a Asociației Agricola. Cred că aceste proiecte au devenit destul de vizibile în mediile sociale, nu trebuie să vorbesc eu despre ele. În plus, contribuim alături de alți mari operatori din Bacău la sprijinirea execuției lucrării de pictură la Catedrala orașului cu jumătate de milion de lei.

Agricola privește cu încredere în viitor

13. Care este noutatea anului , din pucnt de vedere al portofoliului de produse Agricola (Bravito)

Lansarea brandului și a gamei de produse pentru copii BRAVITO. Spuneam că întotdeauna am valorizat ceea ce au făcut foarte bine predecesorii noștri și astfel consumatorii de astăzi au la dispoziție produse de cea mai înaltă calitate: Salam de Sibiu, puii Agricola, semipreparate fără E-uri, ouă îmbogățite pe cale naturală cu antioxidanți si Omega 3. Iată că privim foarte serios în viitor și am dedicat câteva produse de excepție copiilor – generația pentru care astăzi toți cei raționali alegem să ne dezvoltăm sustenabil.

BRAVITO înglobează sortimente din toate categoriile noastre de produse, pe care colegii de la Marketing le expun atenției la TV și în mediul virtual.

14. Credeți că în acesti 30 de ani s-a schimbat și mentalitatea oamenilor proporțional cu realitatea vremurilor? În Agricola au venit tineri, există o generație care își face planuri serioase de viitor. Cum sunt tinerii de astăzi, domnule președinte și ce le-ați transmite?

Evident că lucrurile s-au schimbat și odată cu ele și mentalitatea oamenilor. Să nu uităm că noi am fost crescuți și educați de părinții și bunicii noștri care au cunoscut experiența și greutățile războiului, oameni care au transmis generației următoare un set de valori care au legătură cu experiențele trăite. Este clar că valorile generației tinere țin de alte realități, alte ritmuri ale transformării mediului în care trăim – mă refer la volumul de informații, la viteza schimbărilor ș.a. Spuneam mai în glumă că toate fanteziile din romanele lui Jules Verne au fost puse în practică în ultimii ani. Da, tânăra generație poate să aducă acel suflu nou de care are nevoie orice organizație, acel dinamism de care sper să avem priceperea să beneficiem și noi, cei de la Agricola.

Dați-mi voie să transmit tuturor românilor indiferent unde se află un călduros La mulți ani!, însoțit de încrederea că putem construi lucruri interesante, de valoare, pe care generațiile viitoare să le aprecieze așa cum am făcut-o noi, la Agricola, când ne raportăm la realizările predecesorilor.

“Un suflet, o inimă și-un dor, o Românie ce se-nalță falnic cu cel mai unit popor! Asta îți dorim noi ție, dulce Românie!” – asta au urat Tinerii Liberali din România frumoasei țări în care trăiesc.

Alături de aproape 30 de organizații din toată țara, TNL Bacău au făcut parte din cea mai frumoasă activitate desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a României, prin care aceștia au împărtășit cele mai sincere gânduri tuturor românilor, printr-un filmuleț cu mesaje din toate părțile țării.

Pentru partea lor din filmuleț, membrii TNL Bacău, îmbrăcați în costume populare, au ales una dintre cele mai reprezentative locații din Municipiul Bacău și anume – Parcul Unirii – 1 decembrie 1918, la monumentul dedicat unirii, Regelui Ferdinand I și Reginei Maria cu numele : „România Biruitoare”.

Astăzi de 1 decembrie, Tinerii Liberali au oferit băcăuanilor prezenți la ceremonialul militar-religios din Piața Tricolorului ceai cald, transmițându-le cele mai frumoase urări.

La mulți ani, dragi români!

La mulți ani, România!

#GenerațiaAltfel

La fiecare 1 Decembrie sărbătorim Marea Unire și o facem fiecare în felul nostru. Ne gândim la România Mare și la actul Unirii, fără a ne concentra în mod special atenția și pe războiul care a precedat și influențat actul politic ce a stat la baza țării noastre, așa cum este ea astăzi. Dar noi, cei din județul Bacău, nu putem ignora acest aspect al istoriei noastre pentru că, pe aici a trecut linia frontului în care s-au dus bătălii sângeroase care ne-au lăsat multe cimitire militare. Poate că trecem uneori pe lângă ele uitând că acolo și-au găsit pacea mulți eroi din toate colțurile țării. Iar în unele dintre aceste cimitire sunt înmormântați și sute sau mii de militari din armatele europene care în urmă cu o sută de ani și-au sacrificat viața într-un război crud și nemilos.

Cred că e important să privim adevărul în față în această zi atât de importantă pentru România. Suntem un stat puternic și mare pentru că am luptat cu vitejie și patriotism în Primul Război Mondial. Suntem o țară pentru toți românii pentru că am suferit în cel de-al Doilea Război Mondial, când una din mizele est-europene a fost ciuntirea României. Sunt două războaie în care europenii au luptat între ei și sunt două războaie care au produs milioane de victime. Noi, România de astăzi, suntem ceea ce suntem și ca rezultat al acestor conflicte dureroase și trebuie să fim conștienți de acest fapt.

România e departe de a fi perfectă, dar România poate fi mândră astăzi cu alegerea sa de a fi parte a Europei democrate. Noi suntem astăzi din nou de partea bună a istoriei și trebuie să ne respectăm decizia de a fi parte a unei Europe care a înțeles că autodeterminarea politică și bunăstarea economică vin din valorile democrației adevărate. Noi trăim astăzi într-o țară imperfectă, dar sigură, pentru că am ales să fim parte a unei Europe care a muncit din greu ca să șteargă urmele unor vremuri în care lipsa de respect și puterea discreționară schimba destinele unor cetățeni nevinovați.

Astăzi, în această zi de sărbătoare, privim cum unii oameni din politica noastră încearcă să mânjească apartenența noastră la valorile europene, încearcă să semene neîncredere și teamă. Avem politicieni populiști care și-ar dori să ne vadă afară din Uniunea Europeană și care prin minciuni și dezinformare încearcă să ne schimbe destinul istoric.

Ei bine, acești oameni nu fac decât să mânjească memoria celor care au căzut pe câmpurile de bătălie din Primul Război Mondial, ei sunt politicieni care nu au nici un respect pentru generația care a luptat pentru Marea Unire și a sfârșit în pușcăriile comuniste. E nevoie să ne sărbătorim eroii și să le mulțumim prin a respecta ceea ce ne-au oferit. E nevoie să respectăm România și să construim o țară democratică și onestă cu cetățenii ei. Dacă vrem să sărbătorim ceea ce înseamnă 1 Decembrie pentru România e important să recunoaștem ce am făcut bine și ce am făcut greșit și să muncim pentru a lăsa copiilor noștri o țară mai bună decât cea pe care am primit-o.

Vreau ca generația copiilor noștri să fie mândră de ceea ce am reușit să facem noi pentru ei și să nu își mai dorească să plece din țară pentru un salariu mai bun. România nu poate fi o țară pe care cetățenii ei să o părăsească pentru că nu au școli și spitale. Dacă acest lucru s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, asta înseamnă că am greșit cu toții. Nu vreau să trăiesc cu sentimentul eșecului, ci cu cel al muncii bine făcute. De aceea, sunt atât de exigent chiar și astăzi, când e o zi de sărbătoare. Bucuria unei zile simbolice pentru noi toți mă face și mai responsabil ca politician care are o datorie permanentă față de concetățenii săi.
Așa că vreu să vă urez tuturor ”La mulți ani!” și în același timp să îmi doresc pentru noi toți ”Mult spor la muncă!”.

România zilei de mâine nu se va construi singură.

Cristian Paul Ichim
deputat de Bacău

În noaptea de marți spre miercuri, Ovidiu Constantinescu, fost ziarist, s-a despărțit de viață și de lumea aceasta, care i-a adus multă durere. În ultimii ani, suferind de o boală cronică gravă, mergea de trei ori pe săptămână la Centrul de hemodializă al SJU Bacău. A murit în casa părintească, unde se retrăsese de ceva timp, fiind îngrijit de fratele său, Mihai.

Ovidiu Constantinescu a fost jurnalist la Radio Star B și la „Ultima Oră”, apoi a venit în echipa cotidianului „Desteptarea”. Aici a scris despre administrație și politică, fiind coleg de secție cu Dorin Ciulină, Florin Crețu, Dana Munteanu și Constantin Murad. Au urmat Monitorul de Bacău, unde a fost redactor șef, și Euro TV.

După ce s-a îmbolnăvit a lucrat pentru un post de radio online. Îi plăcea să cutreiere județul în căutare de subiecte interesante și de oameni speciali. Deși era specializat pe „administrație-politică”, poveștile din lumea satului îl fascinau. „Era un om de echipă, foarte bun ziarist, cam incisiv, dar corect, afirmă Florin Crețu. Și un foarte bun coleg! A plecat mult prea devreme. Dumnezeu să-l ierte!”