În cadrul vizitei pe care a făcut-o în Bacău, ministrul Sportului a participat și la ceremonia prin care sala de gimnastică a SCM Bacău a primit numele „Monica Roşu”, în prezenţa fostei sportive, campioană olimpică la gimnastică.
Asta în condițiile în care Sala de gimnastică „Monica Roșu” din Bacău poartă în mod oficial această denumire de aproape patru ani.
De exemplu, după cum se vede din această imagine, în 2020, sala se numea deja Monica Roșu.
La intersecția străzilor Vasile Alecsandri cu Războieni, s-a schimbat prioritatea de mers. Începând de joi, 24 noiembrie, cei care circulă pe Str. Vasile Alecsandri și ies în Strada Războieni au prioritate.
Prin urmare, cei care circulă pe Str. Războieni, dau prioritate mașinilor din stânga, ce vin dinspre Str. Vasile Alecsandri.
Schimbările de trafic vin la solicitarea Biroului Rutier din cadrul IPJ Bacău, pentru fluidizarea traficului auto.
Atenție la noile semne de circulație!
Sfaturi despre cum să alegeți tăblia de pat ideală
O tăblie de pat poate fi completarea perfectă pentru dormitorul tău. Nu numai că adaugă personalitate, dar și protejează peretele de zgârieturi și ajută la izolarea împotriva frigului.
Cum să alegi una?
Când vine vorba de decorarea dormitorului, fiecare detaliu este important. De aceea, înainte de a alege o tăblie pat, trebuie să luați în considerare mai mulți factori, cum ar fi materialul, designul și forma acesteia. În acest moment, există o mare varietate de alternative care se remarcă prin detalii personalizate și funcționalitate.
De obicei, atunci când intrați în dormitor, tăblia de pat este una dintre primele piese care atrage atenția. Din acest motiv, alegerea sa nu trebuie luată cu ușurință. Mai jos, am compilat câteva recomandări pentru a vă ajuta să faceți alegerea corectă atunci când cumpărați una. Citiți mai departe!
Cum sa alegeti o tablie pat ideală
Alegerea tăbliilor de pat poate fi punctul de plecare pentru decorarea dormitorului. Datorită multiplelor modele, țesături și culori, acestea sunt ideale pentru a implementa orice stil – elegant, modern, nordic – în spațiul de dormit.
De fapt, mulți producători oferă opțiunea de a le personaliza, ceea ce facilitează adaptarea lor și transformarea lor într-o piesă funcțională. Cu toate acestea, dincolo de acest lucru, este important de reținut că aceste elemente au mai multe scopuri; de exemplu, ele ajută la prevenirea frecării și a petelor pe perete. De asemenea, acestea protejează împotriva frigului de pe perete și împiedică perna să se miște.
Așadar, ce detalii trebuie să luați în considerare atunci când o alegeți pe cea mai potrivită? Ei bine, deși totul depinde de preferințele dvs. individuale, există câteva sfaturi generale care pot fi luate în considerare înainte de a opta pentru un model sau altul de tăblie pat.
Material pentru tăblia de pat
Unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le luați în considerare atunci când alegeți cea mai bună tăblie pat pentru patul dumneavoastră este materialul din care este făcută. Le puteți găsi din lemn, tapițate cu bumbac sau in sau din fier forjat. Fiecare dintre acestea aduce un stil diferit în decor.
Lemnul, fiind natural, conferă o atmosferă caldă și confortabilă. Între timp, fierul forjat este ideal pentru iubitorii de stil vintage. Mobilierul tapițat este versatil și poate fi integrat în diverse stiluri de decor. Pentru aceasta trebuie să țineți cont de culoarea lor sau dacă sunt cu model. Acestea din urmă sunt ideale pentru camerele copiilor.
Dacă vă place un stil romantic sau elegant, tapițeria de catifea este o alegere bună. Tonul lor strălucitor conferă un aer de lux camerei. Cele din fier forjat sunt ideale pentru camerele în stil rustic sau clasic.
Dimensiune
În ceea ce privește dimensiunea, există două considerente. În primul rând, dimensiunea camerei, deoarece dimensiunea tăbliei de pat depinde de aceasta. Dacă alegeți una prea mare pentru un spațiu foarte mic, aceasta va lua din spațiul pentru alte accesorii, cum ar fi rafturi sau tablouri. Cu toate acestea, dacă cumpărați o tăblie pat care este mai mică decât patul, va arăta inestetic. Cel mai bine este să vă luați măsurile și să alegeți una care să se potrivească atât patului, cât și dimensiunii camerei.
Funcționalitate
Acesta este poate unul dintre cele mai importante detalii atunci când alegi o tăblie pat, mai ales atunci când dormitorul nu dispune de mult spațiu. Ce înseamnă funcționalitate? Mai exact, este vorba de utilizările care pot fi date accesoriului dincolo de funcția sa decorativă. În acest caz, există caracteristici care îi sporesc utilitatea. De exemplu, următoarele:
– Tăblii pat cu spătar suplimentar: ideale pentru cei care nu doresc să aibă prea multe perne pe pat. Acestea sunt foarte confortabile pentru cei care obișnuiesc să citească sau să facă alte activități în pat.
– Noptiere: în funcție de spațiul din cameră, puteți alege tăblie de pat cu noptiere integrate. Acestea sunt destul de estetice și vă permit să aveți la îndemână sertare pentru a depozita diferite obiecte.
– Tăblie pat cu organizator: în acest caz, sunt integrate rafturi în care pot fi așezate obiecte precum ceasuri deșteptătoare, cărți etc.
– Cu depozitare ascunsă: acesta este un tip de tăblie pat care integrează două sau mai multe compartimente de depozitare. Are uși glisante, astfel încât nu se poate vedea ce este depozitat înăuntru.
Administrația Bazinală de Apă Siret şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău sunt instituții strategice, cu greutate, ale căror avize sau autorizări atârnă hotărâtor în implementarea proiectelor derulate de autoritățile administrației publice locale.
„Alături de directorul Relu Adam (ABA Siret), am avut o discuție deschisă, plină de miez, cu şefii de servicii și birouri din ABA şi SGA, asigurându-i de opțiunea mea spre o colaborare nemijlocită, a cărei eficiență să se traducă prin cât mai multe investiții realizate în comunitățile din județul Bacău”, a declarat prefectul județului, Lucian Bogdănel.
Acesta a cerut disponibilitate la efort din partea funcționarilor, pentru a depăşi cu succes birocrația presupusă de proiectele finanțate prin PNRR, cadrul bugetar multianual al UE, respectiv prin programul național „Anghel Saligny”, dar şi o abordare orientată către prevenție & îndrumare în relația cu unitățile administrativ-teritoriale.
„Reprezentanții ABA & SGA au evidențiat nevoia de eficientizare a comunicării cu UAT-urile din județ, dar şi lipsa acută a unor documentații tehnice robuste/fiabile, pe fondul unor studii şi estimări lacunare realizate de proiectanți.
Poate că ultimii ani au fost pentru ABA Siret ani de turbulențe instituționale majore, dar am convingerea că în noua formulă de lucru vom da foaia înainte, lăsând în urmă ceea ce este de lăsat în urmă”, a mai declarat prefectul Lucian Bogdănel.
Din seria activităților dedicate Zilei Naționale a României fac parte și cele prin care respectăm și păstrăm vie memoria eroilor noștri.
Mărturia acestor nobile sentimente de cinstire a memoriei celor care s-au jertfit pentru România se manifestă și prin protejarea, îngrijirea, respectarea și întreținerea mormintelor și monumentelor acestora.
În acest context, militari aparținând tuturor unităților militare din Garnizoana Bacău au desfășurat astăzi, 24 noiembrie, o activitate de îngrijire a mormintelor și monumentelor eroilor din Cimitirul Eroilor „Poligon de Tragere” din municipiul Bacău.
Îngrijirea spațiului sacru în care se află îngropate trupurile celor adormiți constituie o îndatorire și o responsabilitate de a păstra aprinsă flacăra pomenirii din neam în neam sau din generaţie în generaţie a celor decedaţi, mai ales a eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei.
Peste 30 de mii de pomi de Crăciun sunt oferiți spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, pentru sezonul sărbătorilor de iarnă.
Din cei 30.594 de pomi de Crăciun puși pe piață prin intermediul ocoalelor silvice de stat, 21.814 bucăți, adică aproape 75%, sunt produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate, iar 8.780 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă.
Majoritatea pomilor de Crăciun oferiți spre vânzare în acest an sunt din specia brad, 22.295, în timp ce restul de 8.299 de bucăți sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.
Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale.
Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.
În cadrul Proiectului educațional „VOLUNTARI DE FAPTE BUNE”, din calendarul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară, în săptămâna fructelor și legumelor donate(21-25 noiembrie 2022), Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, comuna Gârleni, prin coordonator S.N.A.C local- prof. Anamaria Domnina Gînju, a inițiat o campanie socială în parteneriat cu instituțiile de învățământ, Școala Gimnazială „Ion Borcea” Racova, Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău și Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău. Acțiunea de voluntariat a implicat un număr considerabil de elevi, părinți și profesori inimoși, dornici de fapte bune.
În data de 23 noiembrie, voluntarii faptelor bune și-au îndreptat pașii sfioși și cu inima deschisă către vârstnicii de la Centrul de Rezidență „Bunul Pastor” din Lespezi, unde au donat produsele colectate, și le-au oferit zâmbete și gânduri bune bunicilor prezenți. Sensibilizarea beneficiarilor direcți ai educației, prin cultivarea empatiei și al respectului față de vârstnici primează în conturarea și realizarea acestor proiecte de suflet, și constituie nucleul central de acțiune.
Bunătatea vine din inimă și se manifestă prin fapte, contăm pe valențele umanitare, implicarea, angajamentul și responsabilitatea fiecărui elev și profesor voluntar în derularea tuturor activităților din cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară.
Misiunea Asociației “Agricola Neam de Gospodari” continuă și în 2022 cu proiecte care au ca scop un strop de “mai bine” în viața comunității.
Asociația a pornit încă din 2019 cu focus către sănătate și viziunea Agricola de a aduce valoare în casele românilor. Anul acesta lansăm cel de-al treilea ghid de nutriție și alimentație, un ghid ce sperăm noi să ajungă în mâinile fiecărui părinte, bunic, unchi, mătușă sau oricărui om care privește cu grijă și speranță către viitorul copiilor.
Dacă în 2021 v-am oferit rețete sănătoase și gustoase gândite pentru cantine, tabere, școli și grădinițe, ghidul de față se adresează familiilor.
Investim în continuare în “Gustul care face bine”, dar adăugăm și componente care aduc o perspectivă integrată asupra modului în care ne hrănim și creștem copii. Credem că prevenția este pasul cel mai firesc pe care fiecare părinte responsabil îl poate face pentru a nu ajunge la intervenții drastice. Tocmai de aceea ghidul de anul aceste este dedicat întregii familii, cu recomandări pentru părinți și gust pentru cei mici.
Pentru că în familie învățăm obiceiuri care ne servesc în viață, învățăm să gustăm, să ne hrănim, să simțim, să ne mișcăm.
Familia crește împreună
La baza ghidului din acest an a stat îngrijorarea față de cifrele alarmante care anunță cât de crescută este rata obezității în România. Un viitor care se clădește astăzi și care nu se conturează roz când ne uităm la statistici.
Un prezent în care consumul de fast-food devine un obicei pentru copii iar nutrienții sunt dați la schimb pe preparate îmbâcsite de grăsimi nesănătoase și calorii.
Un ritm de viață care ține copii țintuiți în scaune câte 10 ore pe zi fără mișcare naturală, în fața gadgeturilor, deconectați de natură și un mediu care să îi supună la un efort fizic.
O perpetuă grabă cotidiană care uită de mesele în familie, de mâncare gătită în tihnă, de ingrediente simple, de emoțiile pozitive care, create în bucurătărie, aduc familia împreună.
O presiune constantă care provoacă mecanisme de mâncat compulsiv, o lipsă de educație emoțională care duce la refugiu în cel mai la îndemână loc- frigiderul.
“Veți găsi în acest ghid perspective, sfaturi, rețete utile, recomandări utile tuturor celor care își doresc să crească copii sănătoși. De la sfaturile medicului pediatru, până la importanța mișcării, perspectiva psihologului, idei de plan alimentar și bineînțeles rețete, gătite cu ingrediente sănătoase, echilibrate din punct de vedere nutrițional și gândite în așa fel încât toată familia să se bucure de ele.
Noi am adunat la un loc specialiștii și vă dăruim astăzi un ghid pentru bucurie și sănătate în familie!
Acest conținut este disponibil în mod gratuit, în formate diferite pentru cei care vor să îl folosească, dar în același timp va funcționa și ca punct de start al unei conversații atât de necesare despre alegeri sănătoase, educație alimentară și resurse pentru familie. Descărcați-l de pe www.agricola.ro sau scanați, pur si simplu codul qr dedicat”, îndeamă Daniel Bitere, președintele Asociației Agricola.
Resurse de educație modernă la îndemâna părinților
Asociația AGRICOLA aduce la un loc acești specialiști pentru a asigura resurse de educație modernă la îndemâna părinților și copiilor pentru o viitoare generație echilibrată și sănătoasă.
Noile provocări: • De ce se îngrașă copii și de ce crește rata obezității? • De ce este aceasta o problemă? • Cum se schimbă societatea în care trăim și ce efect are asupra copiilor? • Cât contează alimentația pentru un stil de viață sănătos? • Cât contează sportul și educația fizică? • Cât contează mediul (familia, școala, prietenii) în alegerea unui stil de viață sănătos? • Cum facem prevenție și când ajungem la intervenție?
Noul Ghid abordează aceste teme împreună cu diverși specialiști:• nutritionist • chef bucătar • psihoterapeut • coach mâncat emotional • consilier parenting • kinetoterapeut.
Grija zilnică, fundamentală: ce mănâncă copilul
Reținem aici și insightul primit de la Grigore Horoi, reprezentatul unuia dintre finanțatorii asociației, compania Agricola: “Eu cred că oamenii care lucrează în această asociație s-au gândit înainte de toate la copiii noștri, la copiii cunoscuților noștri, pentru că rolul de părinte este unul care te transformă în mod radical. E firesc să ne dorim să le oferim celor mici tot ce este mai bun, să fim liniștiți știind că alimentația pe care le-o punem la dispoziție le oferă energie pentru a-și trăi copilăria în cel mai frumos mod. Și e foarte important să îi îndemnăm la acțiuni sănătoase, la mișcare în aer liber și acasă, iar nu de puține ori ne lovim de rezistența lor, care este la fel de firească. Pornind de la acest insight, am convingerea că acest Ghid oferă părinților informații și recomandări dintre cele mai bune și echilibrate din punct de vedere științific și gastronomic. Ce mănâncă copilul este o grijă permanentă de părinte, indiferent de studii, venituri sau oraș. Este o grijă zilnică, fundamentală, ce nu dispare nici când copilul se face mare și se mută la casa lui.”, a apreciat Grigore Horoi.
Compania Naţională Poşta Română informează că în zilele de miercuri, 30 noiembrie și joi, 1 decembrie 2022, toate oficiile poştale din mediul urban şi rural vor fi închise.
Programul anunţat este în conformitate cu prevederile Codului Muncii, potrivit cărora ziua de 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, precum și ziua de 1 decembrie – Ziua Națională a României sunt declarate zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează.
Astfel, programul de lucru al subunităților poștale va fi următorul:
Ca urmare a programului anunţat, este posibil ca trimiterile poştale prezentate în această perioadă să înregistreze timpi mai mari de circulaţie.
Interagroaliment, parte a cunoscutului Grup Șerban Holding (GȘH) cu sediul central în Filipești (Bogdănești), a primit certificarea Best Managed Companies la prima ediție a Galei Deloitte Best Managed.
Este o certificare acordată în baza unei metodologii internaționale care evaluează patru piloni ai activității unei firme: strategie, cultură, inovație-resurse și guvernanță. Gala a fost organizată de compania Deloitte România, în parteneriat cu Banca Transilvania.
Reprezentanții Interagroaliment au urcat pe podium alături de cei ai companiilor AROBS Transilvania Software, Celco, Daw Benta, Fortech, Libris, Lidas, RDF și Romstyl Impex. Câștigătorii au fost desemnați dintre peste 20 de companii antreprenoriale românești. Juriul independent a fost format din experți pentru mediul anteprenorial de la Banca Națională a României, Bursa de Valori București, International Finance Corporation și Academia de Studii Economice.
Cu acest prilej a avut loc un număr mare de sesiuni, workshopuri și grupuri de lucru la care au participat facilitatori, Deloitte și Banca Transilvania și proprietari de business și echipele de management ale businessurilor pe care le conduc.
Certificările au fost acordate pentru excelența în management raportată la bunele practici internaționale.
Interagroaliment este pilonul principal al grupului de firme Şerban Holding, controlat de antreprenorul Nicolae Şerban. GȘH este un grup de firme cu capital românesc, în plină expansiune, care și-a început activitatea în Onești în 1994.
Structura grupului este integrată și are următoarele domenii de activitate: agricultură, comerț cu cereale, plante oleaginoase și legume, creșterea păsărilor, panificație, patiserie-cofetărie, alimentație publică (lanț propriu de magazine – Băcăniile Șerban), distribuție și transport.
„Certificatul obținut – a spus la Gală directorul financiar al GȘH, Ovidiu Bucătaru – ne dovedește că truda muncii noastre și direcția de business Grup Șerban, este recunoscută. Mulțumim întregii echipe Grup Șerban, celor peste 400 de angajați, mulțumim tuturor celor care au avut și au încredere în viziunea noastră!”
În cursul nopții trecute, pompierii băcăuani au intervenit în orașul Comănești, în urma
unui apel primit pe Numărul Unic pentru Apeluri de Urgență care anunța producerea unui incendiu la un adăpost pentru animale.
De urgență, la locul indicat s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și un echipaj SMURD.
La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta violent la nivelul adăpostului, pe o suprafață de aproximativ 120 mp, arzând construcția și plantele furajere depozitate în interior.
Din cercetările efectuate la fața locului, cauza probabilă a incendiului este acțiunea intenționată.
În această săptămână, La Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău, au avut loc manifestări pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, desfăşurate sub tema „Săptămâna fructelor şi legumelor donate”, din cadrul Campaniei SNAC. Demersul a pornit dintr-o dublă motivaţie, ancorată în realităţile vieţii şi nevoilor cotidiene. Pe de o parte, conştienţizarea, în rândul elevilor, a necesităţii unei alimentaţii corecte, iar, pe de alta, implicarea în activităţi de voluntariat, ştiut fiind faptul că orice comunitate trebuie să manifeste grijă pentru semenii săi.
Sub aceste auspicii, în cadrul Colegiului Economic „Ion Ghica”, profesori şi elevi au adus/donat fructe şi legume care, ulterior, au fost aşezate într-o expoziţie pe holul colegiului în care cromatica, formele şi mesajul au reprezentat provocări ale gustului estetic şi imaginaţiei. După momentul expoziţional, urmează ca toată cantitatea de fructe şi legume să fie donată la Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr.1, Bacău şi la Centrul de zi pentru copilul aflat în dificultate, DAS Bacău.
Profesorii coordonatori şi clasele care s-au implicat sunt: prof. Bondăreţ Alina-Ioana (a XII-a A), prof. Coţa Anca (a X-a D), prof. Anghel Daniela (a X-a L), prof. Albotă Marta (a X-a I), prof. Bâzu Dana (a XI-a G), prof. Blaga Larisa (a IX-a A), prof. Buznea Daniela (a XII-a I), prof. Coţa Anca (a X-a D), prof. Gherasă Doru (a XI-a K), prof. Grigoraș Irina (a IX-a P1), prof. Gutunoi Dana (a XI-a H), prof. Iftimiu Nicoleta (a XI-a C), prof. Mihăilă Lăcrămioara (clasa a X-a H), prof. Mrejeriu Cristina (a X-a J), prof. Murariu Larisa (a X-a G), prof. Ochiană Mihaela (a XII-a H), prof. Partenie Alina (a XI-a L), prof Pușcașu Liliana (clasa a XI-a D), prof. Stoica Viorela (a IX-a J), prof. Silion Andreea (a X-a P2), prof. Smaranda Ilinca (a XII-a G), prof. Soisun Miruna (a XII-a K), prof. Voicu Cornelia ( a X-a B), prof. Nistor Răzvana (coordonator local SNAC).
Profesorii şi elevii au fost de acord ca manifestări de felul acesta să nu reprezinte doar acţiuni sporadice ci, dimpotrivă, să se repete periodic, pentru a deveni o constantă a culturii organizaţionale a acestei unităţi de învăţământ.
Încă de la lansare, în cadrul BacFest2022 – Festivalul Național „George Bacovia”, volumul Iorgu, primul roman al scriitorului Adrian Jicu, director al Bibliotecii Județene „Costache Sturdza” Bacău, a trezit un interes deosebit, la nivel local și național, atât în rândul specialiștilor, cât și printre elevi și profesori sau simpli cititori ai poeziei lui Bacovia. Cu acest interviu, ne-am propus să aflăm ce a însemnat procesul de creație a unei cărți care ne împrietenește cu poetul „spleen-ului și al solitudinii”.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Ce v-a determinat să scrieți romanul Iorgu?
Adrian Jicu: Da, e o întrebare bună! E o întrebare nimerită pentru începutul discuției noastre. N-am un răspuns foarte clar, pentru că nu știu nici eu cu exactitate cum de am ajuns să scriu un roman. N-am avut un plan de felul ăsta, pentru că eu sunt cronicar literar, adică un ins care se ocupă cu altceva, care scrie, de regulă, despre cărțile altora. Așa că am fost și eu surprins să mă trezesc în ipostaza asta. M-a determinat mai degrabă nevoia, fiindcă n-am avut încotro! Planul meu inițial era, așa cum am mai spus, de a scrie o carte de critică literară sau un eseu despre creația bacoviană. Numai că nu eram mulțumit de ceea ce ieșea, astfel încât am amânat ideea aceasta, am lucrat la altceva, în speranța că va veni o zi când lucrurile se vor așeza cum trebuie. Ziua aceea a venit, numai că lucrurile s-au așezat sub forma unui roman. Mi-am spus că, poate, e mai bine să transform materialul pe care îl adunasem eu într-o ficțiune, într-o poveste, cu speranța că ea va ajunge la mai mulți cititori, că va fi, poate, mai atractivă.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Ce v-a convins să alegeți acest titlu pentru roman?
Adrian Jicu: Și aici au fost lupte grele, cum zice Caragiale. Am ezitat, m-am învârtit în jurul cozii, am oscilat între diverse variante și am rămas la „Iorgu”, titlul care a fost prima mea propunere, prima mea opțiune. După aceea, consultându-mă cu Andreea Răsuceanu, care coordonează colecția de Scriitori români contemporani de la Editura „Humanitas”, am zis că poate ar fi bine să alegem altceva: un vers, o sintagmă din poezia bacoviană, care să fie așa… un titlu metaforic, să fie un fel de trimitere la poezia lui Bacovia. Am făcut chiar mai multe liste. Am trecut din nou prin poezia lui Bacovia, am citit-o de la A la Z în căutare de titluri și mi-am făcut o listă lungă. După, lista aia am scurtat-o la 5 sintagme, i-am trimis-o Andreei, s-a uitat și ea. Nici eu, nici ea nu eram mulțumiți și, în cele din urmă, am zis că totuși sună mai bine „Iorgu”.
Vladimir-Alexandru Moțoc: De ce Bacovia? Vă regăsiți în scrierile lui?
Adrian Jicu: Să le luăm pe rând. Întâi pentru că simțeam că am o datorie față de Bacovia. Ca băcăuan și ca profesor aici, în urbea lui Bacovia. Mă gândisem de mult să scriu o carte despre Bacovia. N-aveam cum să-l ratez. Am scris și una despre Alecsandri. Deci e și un soi de patriotism local, dacă pot să-l numesc așa, dar cred că e – în primul rând – un sentiment al datoriei față de cei care au fost înaintea noastră, față de oamenii care chiar înseamnă ceva. Uite, au trecut atâția și atâția ani și ei rămân foarte importanți pentru ceea ce ne definește pe noi, băcăuanii. Și mai e o chestiune care m-a intrigat dintotdeauna: în legătură cu Bacovia circulă o serie de clișee, și critice, și didactice. El ne este predat într-un anumit fel în școală. Eu aș spune că e un mod impropriu. Se merge pe un singur text, un text canonic. Elevul este bombardat cu o serie de informații, i se cere să facă un eseu – că acum e la modă termenul ăsta. Un eseu în care, de fapt, nu face altceva decât să preia niște clișee într-un limbaj foarte tehnicizat, aproape de lemn. Din păcate, școala nu prea încurajează gândirea critică, exprimarea opiniei personale față de un anumit text. Pentru mine asta ar fi mult, mult mai relevant: cum vede un tânăr un text, indiferent că e Bacovia sau orice alt autor am vrea noi. Elev fiind, când era predat un autor, discutai mai multe texte, era o abordare mai largă. Astăzi totul se reduce la un singur text, ca și cum Bacovia ar însemna doar „Plumb” sau ca și cum Eminescu ar însemna doar „Luceafărul”, ca și cum Caragiale înseamnă doar „O scrisoare pierdută”… Ăsta este un mod păgubos de a vedea lucrurile. Eu am refuzat și refuz în continuare să cred că Bacovia e un tip tern, pesimist, cu o viziune sumbră asupra vieții. M-am întrebat oare cum o fi fost viața lui? Oare n-a avut și el momente de optimism, de bucurie, de speranță? Cu siguranță, a avut și el visuri, cu siguranță și-a dorit altceva decât i-a dat viața. Lucrurile astea au contat foarte mult pentru mine, în încercarea asta, de a vedea dacă nu cumva viața lui Bacovia a fost mult, mult mai interesantă. Și eu asta spun: că a fost mult mai interesantă decât ne lasă școala să credem.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Ce reprezintă poezia pentru dumneavoastră?
Adrian Jicu: Eeeee…asta e o întrebare foarte complicată. Aș putea să răspund în multe feluri la chestiunea asta. Pot să spun că pentru mine, poezia reprezintă obiectul muncii, pentru că predau literatură și pentru că scriu, uneori, despre cărți de poezie. Inevitabil, sunt în contact cu poezia și din rațiuni profesionale și din rațiuni personale. Am momente când simt chiar nevoia de a citi poezii. Slavă Domnului, nu scriu poezie!
Vladimir-Alexandru Moțoc: De când lucrați la această carte?
Adrian Jicu: Aici aș putea răspunde glumind, ca junimiștii: Originea acestei cărți se pierde în negura timpului. Nu există un moment T0 din care să fi plecat… Eu am adunat, am citit despre Bacovia de când mă știu, din școală, din studenție și mi-am tot făcut fișe de lectură, mai târziu foldere în calculator. Am tot adunat – ca o furnicuță – material, în speranța că va ieși la un moment dat o carte. De asta, dacă e vorba de lucratul efectiv, de când m-am apucat s-o aștern sub forma asta cred că pe la începutul anului 2020. Așadar, a durat cam un an și jumătate punerea ei sub această formă, cu precizarea că anterior au fost ani de documentare.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Cum a fost pentru dumneavoastră procesul creativ?
Adrian Jicu: A fost foarte interesant, pentru că sunt un debutant în zona asta! N-am mai scris proză, n-am scris niciodată roman. A fost, fără doar și poate, o provocare – cum se spune astăzi, cu un alt cuvânt la modă. Am fost și eu curios: cum o fi să scrii proză? Eu care scriu cronică literară, care scriu, din când în când, câte un studiu academic, pentru că asta e activitatea mea obișnuită. Romanul este altceva și aveam nevoie de acel altceva, pentru că e bine ca, în viață, din când în când, să mai schimbi registrele, să încerci ceva inedit. Pe de o parte a fost provocator, stimulator, pe de altă parte a fost chinuitor, trebuie să spun și lucrul ăsta. Puțini dintre cei care s-au pronunțat în legătură cu cartea au observat chestiunea asta. De curând, unul dintre prozatorii pe care îi admir cel mai mult, Cristi Fulaș, a postat ceva în legătură cu asta și a observat că, de fapt, îndărătul cărții, îndărătul frazelor se ascunde o muncă stăruitoare. E mult chin. Într-adevăr, m-a chinuit cartea asta, dar am chinuit-o și eu pe ea, în sensul că nu eram mulțumit niciodată de felul în care sună. Schimbam, corectam, reveneam asupra textului. I-am chinuit și pe cei de la editură cu nesfârșite modificări. Ei îmi spuneau: „Gata, asta e ultima formă, îi dăm drumul!”. Eu trimiteam un nou e-mail: „Știți. oare nu s-ar putea să?… Aici, la capitolul cutare, aș mai schimba.” M-au suportat așa și le sunt recunoscător pentru că mi-au îngăduit atâtea și atâtea reveniri. Și mai e un lucru interesant. Și acum parcă aș fi tentat să mai schimb câte ceva. Dar, uneori, e bine să-i dai drumul cărții pentru că așa n-o scoți niciodată la capăt.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Care a fost, în mare, programul dumneavoastră în perioada scrierii romanului „Iorgu”?
Adrian Jicu: Asta este o întrebare foarte specială, pe care nu prea știu de unde s-o apuc… Programul meu a fost programul normal, cred, până la un punct, până seara, pe la 10, când se culcau ai mei, când era liniște în casă și puteam să deschid laptopul și să mă apuc de treabă. Sigur că ziua curgea cu rutina ei, cu ceea ce aveam eu de făcut în mod curent și abia după ce rezolvam ce era de rezolvat, mă puteam apuca de scris. Stăteam uneori o oră, alteori 5-6 ore, până târziu în noapte, în funcție de cum mă prindea fraza. Pentru că și aici e o chestiune foarte interesantă: scrisul nu vine la comandă. Nu pot să scriu la foc automat. Poate e și chestiune de disciplina muncii, poate și chestiune de inspirație.
Vladimir-Alexandru Moțoc: De ce ați ales să porniți de la viața părinților lui George Bacovia?
Adrian Jicu: Nici eu nu mai știu exact cum am ajuns aici, pentru că în mintea mea au fost multe scenarii. Erau multiple posibilități de a ataca această temă și erau foarte multe șanse de a o rata. Se putea întâmpla cu ușurință să dau greș, să plec pe un drum care să nu fie convingător pentru cititor. Am ales varianta asta pentru că, pe de o parte, mi s-a părut că sună cum trebuie, pe de altă parte – și asta se poate observa în momentul lecturii – devenirea lui Bacovia este influențată de familie, de atmosfera de acasă, de relația cu părinții, mai ales de relația cu tatăl. Ei erau, de fapt, firi opuse. Tatăl, negustor, era un tip pragmatic, care știa foarte clar ce vrea de la viață. Muncise de mic, făcuse parale, ajunsese un om respectabil în comunitatea băcăuană și evident că visul lui era ca Bacovia, cel mai mare dintre băieți, să ducă mai departe afacerea de familie, să înmulțească banii – cum zicea el. Numai că băiatul lui cel mare l-a dezamăgit profund. Băiatul lui cel mare, în loc să se țină de chestii serioase și să-i dea o mână de ajutor la prăvălie, cu aprovizionarea, cu clienții, cu tot, băiatul lui – încă din școală – are preocupări pe care el nu le poate înțelege. Cum adică să citești toată ziua, cum adică să scrii poezie? Cum adică să frecventezi cluburile socialiste? Pentru că asta face Bacovia încă din adolescență. Se apropie de mișcarea de stânga, citește presă socialistă, este foarte atent la nevoile celor sărmani. Or tatăl nu poate să înțeleagă… Și au avut, cu siguranță, discuții aprinse în familie pentru că tatăl l-a vrut negustor sau măcar ofițer. Dar Bacovia fuge de la școala militară, se întoarce acasă. Aici s-a produs ruptura. Eu cred că tatăl, Dimitrie, până în clipa morții a rămas cu aceste nedumeriri: Unde a greșit el? De ce băiatul ăsta nu l-a ascultat? De ce n-a mers pe drumul pe care el i-l netezise?
Vladimir-Alexandru Moțoc: Care este, în opinia dumneavoastră, momentul cel mai semnificativ din viața lui Bacovia?
Adrian Jicu: E greu să faci clasamente, e greu să spui care a fost cel mai important, mai ales când o spui din afară… Mai ales când o spui după 100 și ceva de ani. Aș menționa câteva, cu precizarea că nu le ierarhizăm. A fost importantă căsătoria cu Agatha, hai să începem cu asta. Căsătoria cu Agatha, care l-a salvat din foarte multe puncte de vedere, și biologic, și poetic. Fără îndoială, important a fost Premiul Național pentru Poezie, pe care l-a luat în 1934. El și Arghezi. Fără îndoială, importante au fost întâlnirile pe care le-a avut cu oameni din mișcarea socialistă, pentru că astea i-au modelat gândirea într-un anume fel. Trebuie să fi contat și bețiile, de ce nu? Experiențele acelea bahice, care l-au aruncat în infern, care l-au făcut să ajungă în punctul cel mai de jos al existenței și de acolo să revină, trăind experiențe care și ele au tras greu la cântar, care l-au influențat în felul în care a văzut lumea și ulterior a scris despre despre ea. Fără îndoială că a contat și nașterea lui Gabriel, băiatul lor. Să nu mai spun de moartea mamei, un șoc care i-a acutizat percepția efemerității și așa mai departe. Lista e lungă, dar o să ne oprim aici.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Cum ați reușit să obțineți informații atât de amănunțite, precum activitățile tatălui acestuia, cearta dintre părinți în legătură cu alegerea numelui?
Adrian Jicu: Păi, n-am avut surse secrete. Am citit bibliografia. Am căutat să acopăr, prin lecturile mele, cât mai mult din ceea ce a însemnat, pe de o parte, creația lui Bacovia, pe de altă parte, epoca, lumea aceea. Mie îmi place istoria și cred că a contat și asta. Am citit cât am putut din presa antebelică, interbelică și chiar din anii ’50-’60, ca să înțeleg lumea în care trăia, pentru că presa este o oglindă foarte bună a lumii. Am umblat și eu prin arhive, m-am consultat cu specialiști în Bacovia sau cu oameni care cunoșteau bine epoca. Și e și o altă componentă care merită subliniată: am și inventat, pentru că, să nu uităm, „Iorgu” este un roman. Cartea aceasta nu trebuie citită doar ca un document. Nu tot ceea ce este în paginile cărții este real. Nu tot ceea ce este în paginile cărții este documentat. Sunt și scene, personaje, momente ficționalizate, că, până la urmă, asta înseamnă romanul.
Vladimir-Alexandru Moțoc: În ce moment v-ați dat seama că scrierea dumneavoastră este completă?
Adrian Jicu: Păi… niciodată, pentru că scrierea mea nu este completă. Nici măcar acum. Cu siguranță, sunt lucruri pe care nu le-am prins. N-ai cum să prinzi totul. Nu există scriere completă. Nu-mi fac asemenea iluzii. Aș fi naiv să cred că gata, cu cartea asta am epuizat subiectul. Nici pomeneală! Eu cred că abia am deschis sau sper că abia să fi deschis subiectul, să fac această temă – viața lui Bacovia – mai interesantă.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Care este cel mai important pas în scrierea unei cărți?
Adrian Jicu: Da, asta e o altă întrebare cu schepsis, foarte bine țintită… Nici aici nu cred că există un unic răspuns. Cred că și aici diferă de la caz la caz, de la autor la autor. Dacă luăm cazul meu, pentru mine au fost foarte importanți oamenii… Sigur, bâjbâiam, căutam, încercam să găsesc o formulă. Pentru mine a contat foarte mult răspunsul pe care l-am primit de la prieteni cărora le-am trimis câteva capitole ale cărții, fiindcă nu eram nici eu sigur. E bine ce fac? Nu e bine? Oare merită să insist? Are rost să încerc să scriu un roman? Sau mă fac de râs? Și atunci mi-am luat inima în dinți și am apelat la câțiva prieteni care sunt critici literari, care știu foarte bine ce înseamnă lucrurile astea și i-am rugat să-mi spună deschis dacă romanul ăsta merită să apară. Acela a fost declicul pentru mine, feedback-ul lor, reacția lor, faptul că mi-au spus: „Dă-i înainte, că e bine!”
Vladimir-Alexandru Moțoc: Cum a fost receptat romanul până în prezent?
Adrian Jicu: Aici nu pot să dau decât un răspuns parțial fiindcă lucrurile sunt, cum să spun, în desfășurare. Deocamdată, ecourile sunt bune și foarte bune. Sigur, nu trebuie să mă îmbăt cu apă rece. Fiecare dintre reacțiile primite contează, indiferent că vin de la un copil de 12 ani sau de la un un om de 80 de ani, fie că vin de la un elev sau de la un academician, fie că-s reacții din partea unor cititori care activează în alte domenii, că-s avocați, că-s medici, că-s muncitori, că-s pensionari, fie că sunt critici literari, specialiști. N-am vrut să scriu o carte elitistă, o carte de nișă, care să se adreseze unui public restrâns. Visul meu a fost să scriu o poveste, o poveste care să ajungă la sufletul cât mai multor cititori. Și de asta ecourile nu fac decât să mă bucure. Sigur, există și o receptare, hai s-o numim oficială, care se traduce în cronici literare. Au apărut deja câteva, mi s-au cerut câteva interviuri la diverse posturi de radio. Deocamdată, să nu fiu ipocrit, sunt foarte mulțumit. E chiar mai bine decât aș fi sperat în momentul în care lucram la această carte.
Vladimir-Alexandru Moțoc: Cine este Adrian Jicu?
Adrian Jicu: Ei, da, asta e cea mai grea întrebare! E o întrebare cu care mă lupt de ani buni. Mă întreb și eu adesea „Cine sunt? De ce sunt? Încotro?” și așa mai departe… Aș putea răspunde că Adrian Jicu este un om care scrie. Dar ar fi prea puțin. Sunt cel pe care îl vedeți, pe care, poate, îl știți.. De când am scris cartea asta nu mi-au crescut nici aripi, nici coarne. E mai bine totuși să ne oprim aici. Mi-e foarte greu să vorbesc despre mine, fiindcă orice aș spune poate fi folosit împotriva mea sau, mai grav, poate suna a laudă. Și nu e cazul…
Interviu realizat de Vladimir – Alexandru Moțoc, elev în clasa a VIII-a, la Școala Nr. 10 și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Foto credits (interviu): Mara Lazăr (clasa a VIII-a), elevă la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Prof.coord. Laura Huiban
Folosind modelul practicat de alte instituții ale statului, Protecția Consumatorilor a inițiat, în premieră, o strategie specială de pregătire a operatorilor economici, prin control de fond voluntar inițiat de aceștia. Mecanismul a intrat în vigoare din 15 noiembrie 2022. Vor fi controlate, cu prioritate, societățile care activează în domeniile HoReCa, comerțul cu alimente și prestarea serviciilor legate direct de sănătatea consumatorilor.
Deși pare ciudat pentru unii, de luna aceasta, firmele băcăuane vor putea solicita să fie controlate de comisarii Protecției Consumatorilor. Practic, este vorba despre un mecanism prin care firmele se asigură că nu încalcă legea, un fel de conformare voluntară la regulile Protecției Consumatorilor. Prin acestă măsură, autoritatea de control speră să determine cât mai mulți operatori să fie deschiși și că colaboreze cu autoritățile statului.
Ofertă specială pentru agenții economici
Patronii de firme vor avea de câștigat dacă vor chema singuri autoritățile în control la firmele pe care le dețin. Astfel, principalul avantaj al acestui control voluntar este că, în cazul în care vor fi identificate neconformități, firmele nu vor risca să fie amendate, ci se vor emite doar măsuri de remediere. Cu alte cuvinte, proprietarii afacerilor scapă de amenzi, dacă se dau „în gât” singuri. Prioritate la control vor avea firmele din HoReCa, cele care vând produse alimentare și cele care prestează servicii în directă legătură cu sănătatea consumatorilor. Pentru aceasta, însă, va fi nevoie de o cerere adresată comisariatului regional pentru protecția consumatorului în raza căruia firmele își au sediul social. În cazul județului Bacău, adresa aparține CRPC Iași – crpciasi@anpc.ro – structură căreia îi sunt subordonate județele Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Suceava și Botoșani. Solicitarea trebuie să conțină denumirea firmei, adresa sediului social și toate punctele de lucru (inclusiv a depozitelor), precum și specificul activității prestate.
Imaginile de dinainte și după control vor fi făcute publice
Astfel, Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Iași îi va transmite operatorului economic data când va avea loc inspecția, iar ulterior și fișa de control care va conține obiectivele acțiunii de verificare. „În urma acestei acțiuni, operatorul economic care a făcut cererea nu va fi sancționat pecuniar, în cazul în care comisarii vor constata neconformități, ci va primi un set de măsuri de remediere, într-un termen rezonabil de execuție, urmând ca îndeplinirea acestora să fie reverificată de ANPC. După ce va fi constatată aducerea la conformitate a deficiențelor, ANPC va aplica, la loc vizibil, un semn distinctiv, care va certifica această stare de fapt consumatorilor”, au precizat reprezentanții Protecției Consumatorilor. Mai exact, vor fi făcute publice datele și imaginile de dinainte și de după control, precizându-se că, din punctul de vedere al ANPC, condițiile de lucru ale operatorului respectiv au fost aduse la normalitate.
Probabil ați auzit de un scandal american cu o firma care tranzacționa criptomonede, aflată în legătură cu Ucraina și cu Partidul Democrat…
Știți ce sunt criptomonedele? Mult ă lume nu știe și va asigur că nu a pierdut nimic. În ciuda tam-tam-ului bine organizat (până și tatăl meu a aflat de ele și mă întreba cum se pot câștigă bani, că auzise la televizor), în momentul de față nu sunt decât o formă mai elitistă de speculă. Și când spun „specula” mă refer la specula în stil bursier, unde produse, servicii sau hârtii de valoare sunt speculate zilnic, unii (puțini) câștigând și alții (cei mai mulți) pierzând.
Revenind, scandalul din America se referă la platforma FTX, o agenție care se ocupă de schimbul „valutar” între monedele clasice și criptomonede. Conform Wikipedia, „denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia și este descentralizat pentru a controla tranzacțiile și preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale”. În 2021, FTX a avut peste un milion de utilizatori și a fost al treilea cel mai mare schimb de criptomonede ca volum.
Acum FTX a intrat în faliment și a pierdut miliarde de dolari ai investitorilor în criptomonede. Înainte de faliment, însă, FTX a acționat într-un lanț interesant de tranzacții între SUA și Ucraina. În afară că a colectat donații în criptomonede pentru Kiev, FTX s-a aflat în centrul unuor schimburi cel puțin interesante. Adică, SUA acordau ajutoare financiare Ucrainei, în dolari. Ucraina cumpăra, cu o parte din acești bani, criptomonede de la FTX. FTX dona, ulterior, bani pentru campania electorală a Partidului Democrat. Se aude că și către Partidul Republican, dar sume mai mici. Scandalul a izbucnit imediat după alegerile din SUA.
Deocamdată, povestea rămâne în ceață. Desigur, pagubele sunt mari și au pierdut inclusiv fondurile de pensii, nu doar marii speculanți profesioniști. Prin subterane, însă, se vorbește despre faptul că scandalul nu va rămâne în această zona și vor fi afectate și alte companii, industrii și chiar organizații politice. Schema de finanțare a Partidului Democrat este una cât se poate de banală. Te-ai fi așteptat de la unii care dau lecții de democrație și de anticorupție să se preteze la niște scheme mai inteligente, să-și ascundă urmele mai bine. Dar în cazul de față este o lucrătură cât se poate de simplă, ușor de văzut și de anchetat.
Liderii partidului aflat la Putere aprobă ajutoare pentru o țară, țara respectivă cumpără cu o parte din bani un produs american (criptomoneda) iar patronul firmei care produce lucrul respectiv donează o mare parte din bani partidului.
Ce schemă mai simplă de parandărăt poate exista?
La sfârșitul acestei săptămâni, Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu” din Bacău va găzdui finala CN de gimnastică pentru junioare I, II și III
Weekendul trecut, gimnastica juvenilă masculină și-a disputat medaliile naționale cu ocazia finalei CN pentru juniori. La sfârșitul acestei săptămâni este rândul fetelor să atace finalele Campionatului Națonal de Junioare I, II și III și, implicit podiumul de premiere. Ca și etapa finală la masculin, și cea de la feminin se va derula în Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu” din Bacău. Sâmbătă, în program figurează concursul de individual compus, care va debuta la ora 9.25, cu junioarele III, nivelul 7.
În intervalul orar 12.15-14.05 va avea loc individualul compus pentru junioare III, nivelul 6 și cel al junioarelor II, nivelul 4. În fine, între orele 15.15 și 17.40 este programat individualul compus al junioarelor II, nivelul 5 și cel al Junioarelor I, nivelul 1, pentru ca ultima serie de întreceri, cea rezervată Junioarelor I, nivelul 3 și 2 să înceapă la ora 18.40. Ziua de duminică, 21 noiembrie este destinată finalelor pe aparate pentru Junioarele III, II și I, toate nivelurile.
Finala Junioarelor III și II se va disputa întrele orele 9.35- 11.55, în timp ce lupta pentru medalii la Junioare I se va ține în intervalul orar 13.20 și 15.40. Festivitatea de premiere a finalelor pe aparate la cele trei categorii de junioare va debuta la 15.45.
La competiția finală de la Bacău vor participa 21 de cluburi: CSM Arad, SCM Bacău, CSȘ Bârlad, CS Dinamo București, CSȘ Dinamo București, CS Steaua București, CSȘ Steaua București, CS Triumf București, CSȘ Buzău, CSM Cluj, Viitorul Cluj, Farul- CSM Constanța, CSȘ 1 Constanța, LPS Cetate Deva, CSȘ Focșani, CSM Onești, CS „Nadia Comăneci” Onești, Petrolul Ploiești, CSȘ Sibiu, CSȘ 1 Timișoara și Palatul Copiilor Timișoara. Gazdele de la Sport Club Municipal Bacău vor miza pe patru gimnaste: Andreea Turculeț (9 ani, nivelul 7), Alexia Blănaru (12 ani, nivelul 4), Camelia Ghiulău (10 ani, nivelul 6) și Maria Elena Cerguță (11 ani, nivelul 5).
Primele două sunt antrenate de Vasilica Agop, în timp ce Ghiulău și Cerguță sunt pregătite de Mihaela Bucur și Alexandra Roșu. De urmărit (și, la fel ca în cazul băcăuancelor de la SCM, de încurajat) contingentul oneștean de la CSM format din Adelina Bădică, Sara Cristea, Ioana Gabriela Merchez, Daria Ștefania Tănasă, Delia Toma și Ana Maria Gabor.
|
|
