Producătorii agricoli au ales agricultura ecologică, atrași de prețurile mai bune la desfacere, dar și de subvențiile primite de la stat. Cei mai mulți produc miere de albine eco și cătină certificată bio, dar sunt și fermieri care produc prune sau nuci în sistem organic. Cu excepția apicultorilor, ceilalți fermieri ajung să încaseze de la stat sute de euro la hectar.
Fermierii băcăuani care vor să obțină profituri mai mari pot opta să înființeze culturi agricole sau crească animale, respectând regulile agriculturii ecologice. Acest lucru presupune un efort multiplicat, în comparație cu agricultura convențională, dar care, la final, garantează prețuri mult mai bune, la desfacere. Astfel, cei care vor să intre în elita producătorilor ecologici, trecând de la culturile convenționale la cele bio, au termen până pe 16 mai pentru a-și înregistra activitatea la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Bacău. Pot subscrie acestui tip de agricultură atât deținătorii de plantații de pomi fructiferi sau fructe de pădure, proprietarii de pajiști sau de terenuri cultivate cu lucernă, cât și cei care cresc animale etc. E drept că pentru aceasta este nevoie de numeroase documente care trebuie depuse la DAJ, respectiv copii după actul de identitate sau după CUI (unde este cazul), după certificatul eliberat de organismul de certificare, precum și contractul încheiat cu acesta, adeverință de la primărie cu suprafețele sau animalele deținute, și o serie de declarații pe propria răspundere și fișe, completate, datate și semnate. În plus, după depunerea documentelor pentru obținerea atestatului ecologic, urmează verificări din partea Direcției Agricole. De reținut că, pe o perioadă de maximum 2 ani, pentru culturile anuale, și de maximum 3 ani, pentru cele perene, conversia la agricultura ecologică se va face cu menținerea certificării suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului, timp de cel puțin 5 ani de la semnare.
Miere ecologică, alături de cătină și pomi fructiferi „bio”
Din fericire, tot mai mulți fermieri sau societăți din agricultură aleg să producă ecologic. „Agricultura ecologică”, cunoscută și ca ,,agricultura organică” sau ,,agricultura biologică”, a apărut ca o necesitate a societății contemporane, aceea de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, asigurând, totodată, conservarea şi dezvoltarea mediului. De altfel, unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este obținerea de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. Potrivit Direcției Agricole Bacău, anul trecut, în evidențele instituției, figurau 135 de producători bio. Dintre aceștia, cei mai mulți erau crescători de albine – 54, cu 7.480 de familii, urmați de propietarii de pajiști și suprafețe cultivate cu lucernă, precum și de deținători de plantații de cătină. În rest, alții au ales să crească animale în sistem bio (bovine, caprine sau ovine) ori să plateze pomi fructiferi – pruni, nuci etc. În total, aproape 3.200 de hectare de teren agricol din tot județul sunt înscrise în sistemul de agricultură ecologică.
Cătina „bio”, de Lichitișeni, din ce în ce mai căuată de străini
În Lichitișeni, comuna Vultureni, de câțiva ani, există o plantație de cătină certificată organic, afacere condusă de inginerul horticol Camelia Mihaela Popa. În total, firma Eco Catena administrează 97 de hectare de teren, pe lângă cătină, cultivând, prin rotație, grâu, mazare, rapiță, soia, lucernă, astfel încât să se asigure în mod natural nutrienții necesari solului. În prezent, plantația de cătină bio se întinde pe o suprafață de 28 de hectare. De pe aceste suprafețe, s-a ajuns să fie obținute producții de circa 110 tone de fructe, dat fiind că, abia de un an și jumătate, plantația a intrat pe rod. „Am ales să recoltăm eșalonat, în fiecare an, doar de pe jumătate din suprafață, întrucât cătina trebuie culeasă un an, după care, în următorul, se face pauză. În felul acesta, avem continuitate la recoltare. Noi desfacem producția în țară, dar de ceva timp, suntem prezenți și la export. Avem beneficiari din Germania, Italia, Spania, Franța, chiar și din Taiwan, în general, din industria de bio-cosmetice, care produce creme, seruri, gomaje, peeling-uri (procedură prin care se corectează problemele de la nivelul pielii n.r.)”, ne-a declarat Camelia Popa. Producția ajunge peste granițe, sub formă de suc, dar și pudră obținută prin metoda de uscare care folosește vacuum-ul (și nu temperaturile de ardere), precum și ulei, extras cu CO2 (păstrându-se, astfel, cantități semnificativ mai mari de elemente nutritive). Resturile rezultate în urma proceselor de fabricație ajung sub formă de furaje certificate bio la crescătorii de animale – păsări, bovine etc.
Apicultorii, uitați total de guvernanți
Apicultorii din județ au înțeles la timp avantajul producerii mierii bio. E drept că, pentru moment, satisfacțiile sunt minime, luând în calcul concurența sălbatică și adeseori neloială venită din afară (China, Ucraina etc). Chiar și așa, cei din zona „bio”, împătimiți fără leac, preferă să-și ducă mai departe ambiția de a produce miere sănătoasă, chiar dacă beneficiarii sunt, de regulă, cei cu bani mai mulți decât media. Tiberiu Sandu, din Oituz, membru al unei familii renumite de florari din zonă, deține 240 de stupi certificați „bio”. Admite că momentul nu este prielnic apiculturii „curate”, având și în prezent cantități mari de miere de salcâm, obținută în anul precedent. „E drept că avem un preț de valorificare cu circa 20% mai bun față de mierea convențională. Problema este că a produce bio presupune mai multe eforturi, implicări, griji, costuri, tratamente speciale care, câteodată, te descurajează. Plus că, în fiecare an, trebuie plătite acele reautorizări, mai trebuiesc făcute, periodic, și analize mierii, care, de exemplu, anul trecut, m-au costat vreo 3.000 de lei”, ne-a mărturist apicultorul din Oituz. Mierea sa ajunge angro, în țară, la procesatori, cu excepția, acestui an, când piața este blocată.
Fructe „curate”, ca pe vremea bunicilor
Cornel Rusu este un tânăr din localitatea Valea Arinilor, de lângă Moinești, și administrează o afacere a familiei, cu prune obținute ecologic – Livada din Valea Arinilor. Deține circa 2 hectare de livadă, de pe care obține o cantitate de circa 7-8 tone de prune, față de circa 20 de tone, cât dă o livadă intensivă. „Am vrut ca totul să fie în familie, să nu ne ducem spre sistemul intensiv. Avem o livadă de 9 ani, clasică, pe care o administrăm ca pe vremea bunicilor, fără să intervenim cu tratamente chimice. Sunt două soiuri de masă – Stanley și Tuleu Gras. Nu mergem, neapărat, pe profit, ci vrem să facem totul ecologic, clasic, iar lumea, în special din zonă, este foarte mulțumită. Oamenii vin la noi, se plimbă prin livadă, în aer curat – suntem într-o zonă frumoasă. Majoritatea clienților preferă să mai adauge puțin la preț și să cumpere ceva bun, de calitate”, spune tânărul Cornel.
Sute de euro la hectar, de la stat
De precizat și avantajul subvențiilor pe care statul le asigură celor care practică agricultura ecologică. Astfel, anul acesta, prin Măsura 11, fermierii înregistrați în sistemul ecologic pot obține 293 de euro pe hectar, la culturile agricole pe terenuri arabile. Pentru legume aflate în conversia la agricultură ecologică, subvenția este de 500 de euro pe hectar, pentru livezi, 620 de euro pe hectar, iar pentru vii, 530 de euro la hectar. În plus, 365 de euro, pe hectar, este subvenția pentru plantele medicinale și aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică, iar pentru pajiști, 39 sau 143 de euro la hectar. Aceste sume sunt pentru fermierii care se înscriu pentru prima dată în sistemul ecologic și primesc certificarea, sumele crescând, în cazul beneficiarilor care au deja plantații ecologice.
