Rândurile pensionarilor s-au rărit și anul trecut, scăderea numărului lor fiind semnificativă și în 2022. Astfel, dacă în ianuarie 2022 în evidența Casei Județene de Pensii Bacău erau 145.844 pensionari, acum sunt 144.093.

Așadar, în numai un an numărul pensionarilor s-a redus cu 1.751 persoane. Așa cum era de așteptat, cei mai mulți pensionari au dispărut, prin deces, din rândul celor care beneficiază de pensie de agricultor. Se știe că ei au lucrat zeci de ani înainte de 1990, în fostele cooperative agricole de producție, astfel că sunt foarte bătrâni.

Prin urmare de la un an la altul sunt tot mai puțini. Anul trecut, dintre pensionarii agricultori au decedat 945 persoane, astfel că de la 6.997 s-a ajuns la 6.052. Cât privește pensionarii proveniți din sectorul de stat, ei au scăzut de la 138.847 persoane la 138.041. În schimb, în medie, veniturile nete ale pensionarilor din sistemul de stat au crescut față de anul trecut cu aproape 12 la sută.

Astfel, dacă în ianuarie 2022 pensia medie de stat, la nivelul județului Bacău, a fost de 1.738 lei, după majorarea cu 12,5 la sută, aplicată la 1 ianuarie 2023, a ajuns la 1.953 lei. Pensia medie a agricultorilor a crescut de la 711 lei la 800 lei, dar niciunul nu primește mai puțin de 1.125 lei, indemnizația socială.

• Interviu cu jurnalista Livia VELNIC, stewardesă, Oslo, Norvegia

• Ce valoare are pentru dumneavoastră Cuvântul pe care îl investiți în discursul civic și profesional?
• Ne-am format din Cuvânt și ce ușor am ajuns să ne pierdem cuvintele, să nu mai știm să le folosim întru cele armonioase și pline de înțelepciune.

Astăzi, Cuvântul pare a nu mai avea tăria și respectul pe care îl avea odinioară. Mă uit în jurul meu și observ cum acesta este folosit pentru a ne influența unii pe alții – și nu în bine neapărat, iar asta pentru că i s-a descoperit puterea. Însă aceasta nu a dus decât la o treptată descompunere în mici cuvinte, firave, cu puține valori.

În câmpul muncii mele, cel mai prețios moment a fost să obțin educația cuvintelor aflate la locul lor:  cui spun și ce trebuie să spun. Cum să pot ajuta pe cineva, spre exemplu, care are  panică de avion, dacă nu aș ști cum să-mi adaptez limbajul la personalitatea acestuia? Și, cum nu suntem niciunul la fel cu altul, cu alții, atâtea frici, atâtea cuvinte de dojană!…

Mă gândesc mereu cu melancolie la vechile mele manuale de jurnalism, care-au rămas în urmă, raportate la pretențiile, standardele și modul de funcționare prin limbaj a lumii de azi. Diferența dintre generații a devenit atât de zdrobitoare, încât, deși vorbim aceeași limbă, părem a veni fiecare din altă țară.

• Cine vă este lipit de suflet: Fiul Risipitor sau Fratele său?
• Arta unui bun echilibru în viață este tot mai greu de apreciat și dezvoltat. Dar cine reușește să-l echilibreze, cu adevărat, pe ying cu yang?! Astfel, găsesc în jurul meu tot mai mulți Fii Risipitori și tot mai mulți părinți oftând spre drumul acestora.

Fiind cea mai mare dintre cei trei copii ai părinților mei, am urmat, mai vrând-nevrând, rostul Fratelui de Fiu Risipitor. Dar ce mi-a cultivat astfel în suflet a fost răbdarea cu greu încercată, apropierea și înțelegerea cu părinții și mai ales acceptarea celorlalți, așa cum i-a lăsat să fie bunul Dumnezeu. A trebuit să uit de a-i mai judeca pe acei fii risipitori și, așadar, să mă bucur, asemeni părinților, la revederea acestora.

• Stați uneori la taclale, la o șuetă cu Dumnezeu?
• Cele mai liniștitoare și mai de folos au fost mereu conversațiile mele cu Dumnezeu. Ca o fiică ce-I sunt, am avut și momente rebele, de furie nejustificată, însă, dincolo de toți norii, am ajuns mereu a mă consulta tot cu El. M-am izbit de mulți pereți, pietre, șanțuri în căutarea răspunsurilor evidente, clare ochilor mei de pământean. Însă a învăța să-L ,,aud” pe Dumnezeu e cel mai greu de dobândit lucru și totodată cel mai de iscusință. Și asta pentru că El ne răspunde constant, prin tot ceea ce este în jurul nostru. Privesc în urmă, adeseori, îmi amintesc de ,,conversații” cu El și îmi închipui cum îmi răspundea ,,strigând cu disperare” către mine, iar eu așteptam cu deznădejde să-L aud cu aceste urechi ,,surde”.

• Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?
• Când Dumnezeu te lasă creștin-ortodox și iubești această cale, nu ai cum să nu percepi existența Rai-Iad. În plus, această viață prinde astfel un contur mai interesant, mai semnificativ. Așadar, se dezvoltă un alt scop al vieții mele, dincolo de acela pe care societatea pare a mi-l dicta. Ce trist este însă să credem că trebuie a urma doar rostul unei vieți materiale, să considerăm că acolo unde se termină banii încetează și existența, că atunci când plouă ne plouă și nouă în minte și-n în suflet…

Viața nu poate fi doar despre ambițiile mele profesionale sau despre ce mâncăruri mai am de degustat ori despre ce destinații mi-au mai rămas de experimentat! Existența Rai-Iad face ca deciziile mele zilnice, indiferent cât de minore sunt, să aibă o altfel de semnificație, iar lecțiile mele alte rezultate.

• Când ați trădat, uneori, ce-ați simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?
• Se spune că omul ajunge să-și apropie anumite virtuți trecând efectiv prin momente de restriște. De exemplu, cum am putea învăța răbdarea, dacă nu am fi părinți sau dacă pur și simplu nu ar trebui să așteptăm pentru orice în viață? Astfel, trădarea are și ea lecția ei. Pentru mine a fost personală: am suferit de o trădare a unor valori în momente de slăbiciune. Astfel, de cele mai multe ori m-am trădat pe mine însămi, făcând ceva ce nu-mi doream sau contrar a ceea ce eram sau ce simțeam cu adevărat a face. Și asta pentru că așa era bine grupului sau părea a fi bine. Evident, atunci când te trădezi pe tine însuți nu poți obține decât gustul amar al regretelor ulterioare, întrebările repetitive cu de ce și insistența de a nu privi în urmă cu amărăciune. Trădarea, așa cum a făcut și Iuda cu Iisus Hristos, e o cale periculoasă, cu multe consecințe, dar care, dacă se analizează ulterior, se învață, se caută progresul din noi și vine cu lecții fructuoase și pline de înțelepciune în final.

• Dacă ați putea cârpi esențial ceva din zămislirea Facerii, ce ar viza acest petic?
• Într-o lume aproape pe dos, rotundă, dar răsturnată, din zămislirea Facerii cel mai frumos cred că este fix actul formării omului, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Atâta privilegiu a primit omul în viață și așa multă recunoștință ar trebui să arate… Dar acest lucru abia mai există… Zilele ne sunt atât de influențate de oglinzile de pe ,,social-media” sau, cu alte cuvinte, ,,ce grasă e capra vecinului”, că este un efort mare acela de a ne aminti că nu trăim doar pentru bucuria corpului, ci mai ales pentru cea a sufletului.

Câtă răbdare și dibăcie ne-a arătat Domnul nostru atunci când a creat lumea pentru om, pentru ca mai apoi să ne așeze în ea, să ne bucurăm în fiecare zi a vieții noastre! În schimb, se trage linie  cu neliniște și pesimism, se vede tot mai des plăcerea de a ne plânge de tot ce ni se pare că nu avem, că nu primim. Și chiar și atunci când avem mai mult decât ni se cuvine, tot nemulțumirea persistă.

Personal, ador acele momente când din zecile de persoane pe care  le cunosc zi de zi prin munca mea, unul măcar este vesel, mulțumit că s-a trezit și astăzi pentru a putea admira pur și simplu viața cu toate simplitățile ei.

• Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?
• De-a lungul procesului meu de maturizare, care de altfel este în desfășurare, am auzit nenumărate cuvinte ce mi-au trăsnit curbura vieții și, cu patos, m-au ajutat ,,să văd”.

În anii mai recenți, poate o frază, un vers ce mi-a fost ca o palmă de apă rece pe creștet am auzit din glasul blând al unui părinte călugăr: ,,Lucrurile Serioase se întâmplă numai oamenilor Serioși”. Cu o continuare mai pe îndelete: ,,Aceștia știu să aștepte. Aceștia știu să gândească. Aceștia știu ce vor. Aceștia nu sunt înțeleși de oamenii comuni. De aceea Oamenii Serioși sunt puțini, dar știu să fie Minunați oriunde s-ar afla, deoarece știu ce vor”.

Prima reacție de copil alintat a fost: dar ce eu nu sunt om serios?! Nu știu ce vreau? Era însă doar îngâmfare și neștiință. Este vorba despre cultivarea răbdării, a perseverenței în ceea ce ne dorim în rugăciuni și credință constantă, despre a nu ne pierde pe noi și nici speranța în drumul nostru. Treptat, am învățat și tot mă mai educ, să  fiu mereu minunată oriunde, în orice colț al lumii m-aș afla.        

În spațiul public au apărut imagini filmate într-o toaletă a unui liceu din Bacău. Imaginile filmate de elevi arată cum unul dintre copii agresează cel puțin doi colegi.

în primul film, agresorul îl înghesuie, în râsul audienței, pe un coleg în cabita unui WC. Acolo îl forțează sa bage capul în vasul de toaletă, îl pălmuiește și, apoi, îl pune să stea în genunchi și să-i sărute mână. Dupa aceasta, nu e lăsat să se ridice, ci e forțat să iasă din grupul sanitar târându-se în genunchi.

Într-un al doilea clip, un alt elev este luat la bătaie tot în toaletă, de același agresor.

Toate acestea se întâmplă de față cu mai mulți elevi care nu intervin, ci filmează evenimentul, râzând.

1 de 7

Poliția a deschis o anchetă

La data de 31 ianuarie a.c, polițiștii Biroului Siguranță Școlară s-au sesizat din oficiu cu privire la imaginile apărute în spațiul public, în care sunt surprinse acte de violență între elevi în cadrul unei unități de învățământ din mun. Bacău. În acest moment, polițiștii efectuează verificări la fața locului în vederea stabilirii întregii situații de fapt. Totodată, a fost deschid un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire sau alte violențe, sub supravegherea parchetului.

Aproape 800 de milioane de lei vor pleca în dezvoltarea județului. Banii vor fi alocați atât proiectelor majore din  „Sănătate” cât și finalizării investițiilor în infrastrucura rutieră. În premieră, sume importante de bani vor fi destinate, în acest an, și „Culturii”.

Consilierii județeni s-au întâlnit marți, 31 ianuarie, în prima ședință din acest an, pentru a dezbate și aproba nu mai puțin de 25 de proiecte importante pentru județul Bacău. De departe, însă, cel mai discutat proiect a fost cel care viza aprobarea bugetului pentru acest an al județului Bacău. Astfel, după dezbateri aprinse, aleșii județeni au decis ca, în 2023, să fie alocate peste 1,1 miliarde de lei, sursele de finanțare fiind, în cea mai mare parte, fondurile europene – 49%, dar și bani de la bugetul  de stat – 27% și din bugetul local – 24%. „Sunt fonduri europene, aprobate prin PNRR, pentru «Sănătate», dar și pentru eficiența energetică, tot prin PNRR. Desigur, pe parcurs, vom avea și alte proiecte care vor fi aprobate – pe «Sănătate», minim două proiecte, care sperăm că vor primi și punctajul. Sunt proiecte pe care nu am putut, deocamdată, să le includem în buget, dar care ar fi crescut valoarea investițiilor în dezvoltare. La fel, sunt proiecte pe infrastructura rutieră care, la fel, nu au putut fi aduse în bugetul de investiții din acest an, pentru că încă nu a fost publicat Ghidul de finanțare și, ca atare, nu am putut să aplicăm la aceste finanțări”, a precizat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău. Cert este că, în acest an, putem vorbi despre o sumă aproape dublă, dacă ar fi să comparăm cu anii precedenți, în 2021 fiind alocate „doar” 558 de milioane de lei (din care 63% pentru dezvoltare și 37% pentru funcționare), iar în 2022, 594 milioane de lei (58%, în dezvoltare, 42% în funcționare). Așadar, reținem că, din totalul aprobat de consilierii județeni, cea mai mare parte – 786 milioane de lei, reprezentând 71% din totalul bugetului – se va cheltui pentru dezvoltarea județului, diferența de 29% – 316 milioane de lei – fiind destinată acoperirii cheltuielilor curente ale Consiliului Județean, precum și ale celor 19 instituții subordonate, în general, pentru salarii și pentru asigurarea utilităților, respectiv energie electrică și gaze.

Un laborator de medicină nucleară  – PET CT, singurul din regiune, va fi amenajat la SJU Bacău

La capitolul „Investiții”, felia cea mai mare îi va reveni „Sănătății” – 42%, domeniu unde se vor investi circa 325 milioane de lei. Din această sumă, peste 289 de milioane de lei vor fi folosite pentru finalizarea lucrărilor la pavilionul fostului Spital Municipal și integrarea acestuia în Spitalul Județean de Urgențe. Restul banilor destinați acestui domeniu se alocă în scopul înființării unui laborator de medicină nucleară  – PET CT, respectiv 15,7 milioane de lei. „Nu greșesc dacă spun că acest laborator este unic în regiunea Moldovei. Am putea spune că suntem deschizători de drumuri, acest PET CT fiind extrem de necesar persoanele care suferă de boli oncologice”, a mai spus Valentin Ivancea. Legat de acest subiect, trebuie consemnat că tomografia cu emisie de pozitroni (PET), în completare cu CT-ul – computer tomografia, reprezintă una dintre cele mai avansate metode de diagnostic imagistic, capabile să indice, cu maximă precizie, locul afecțiunii, dar și eventualele determinări secundare ale formelor incipiente de cancer, fiind, poate, șansa unică de care pacienții oncologici pot beneficia în lupta pentru supraviețuire. Alte 7 milioane de lei se vor repartiza continuării lucrărilor de reparație la corpurile A și B Pediatrie, 3 milioane de lei, pentru extinderea și dotarea anatomiei patologice, iar 9,4 milioane, spre alte investiții. Foarte curând, urmează a fi aprobate și sume importante (circa 6 milioane de euro) pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale (asociate actului medical din spitale).

„Investiții de peste 38 de milioane de lei, în asociere cu UAT-urile din județ, din tot eșichierul politic”

Sume aproape la fel de mari se vor acorda, în acest an, investițiilor în infrastructura de transport – peste 307 milioane de lei, reprezentând 39% din totalul bugetului județului. Aici, este vorba despre cele cinci proiecte pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” – 146,2 milioane de lei, dar și de altele care mai sunt în execuție prin PNDL, cât și cele pe POR-ul vechi, programate a se finaliza în acest an. O sumă importantă se va asigura de la bugetul județului – aproape 80 de milioane de lei, pentru proiectele cofinanțate sau unde existau cheltuieli neelgibile. „Avem și investiții de peste 38 de milioane de lei, în asociere cu UAT-urile din tot județul, din tot eșichierul politic, cea mai mare parte din sumă, în zona Onești, dar și în Moinești, Zemeș, cu prioritate acolo unde se implementează fonduri europene. Am venit cu asociere unde trebuia asigurată o cheltuială neeligibilă sau o cofinanțare, astfel încât să finalizăm proiectele care sunt pe Învățământ”, a completat președintele CJ, Valentin Ivancea.

Un inedit așezământ cultural , în zona Parcului central, destinat pasionaților de lectură

Interesant de menționat și că, în acest an, se vor aloca fonduri considerabile infrastructurii culturale din județ – aproape 37 milioane de lei. O premieră în ultimii ani trei ani. Astfel, nu mai puțin de 18,7 milioane de lei (51%) vor merge spre lucrările de transformare a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” în bibliotecă județeană. „Sunt fonduri «prinse» prin PNRR. Or, ca investiția să fie completă, noi o să venim cu o proiectare completă prin care să fie transformat și parcul etc., prin care, în mod cert, va dubla suma alocată. Nu vrem să facem o simplă bibliotecă, ci un întreg așezământ cultural care să atragă cât mai mulți cititori, în scopul recreerii, mai ales după ce parcul va fi reamenajat”, a mai arătat președintele CJ. Restul sumelor repartizate domeniului cultural vor fi trimise pentru extinderea și reabilitarea Muzeului de Artă – 5,3 milioane de lei, practic pentru relocarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” pe strada Nicolae Titulescu, unde funcționează Muzeul de Arte, ambele instituții urmând să-și desfășoare activitățile în imobilul renovat de aici. În acest sens, pe odinea de zi a Consiliului Local, a fost introdus un proiect de trecere a unui teren din zona străzii Șoimului în domeniul public al județului, suprafață care va permite construirea unei clădiri mai înalte care să beneficieze și de suficiente locuri de parcare. „Ca să elimin orice discuție referitoare la mutarea Complexului. Nu se întâmplă nimic altceva decât se mută sediul dintr-o parte în alta, într-o clădire modernă, mult mai primitoare și mai potrivită culturii”, a precizat Valentin Ivancea. În fine, 12,6 milioane de lei, se vor cheltui pentru refacerea Filarmonicii „Mihail Jora”. Sunt fonduri primite de la Administrația Fondului pentru Mediu, care vor fi folosite pentru executarea unor ample lucrări de transformare a emblematicei clădiri, contribuind și la creșterea eficienţei energetice, inclusiv gestionarea inteligentă a energiei. Proiectul bugetului din acest an al județului Bacău a fost aprobat, cu majoritate, de consilierii județeni.

Rezultatele provizorii oficiale ale Recensământului de anul trecut sustin că între 2011 și 2021, judetul Bacău a pierdut doar 14.781 de locuitori, în condițiile în care mii de băcăuani au plecat la muncă în străinătate.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Bacău de 601.387 persoane, în scădere cu -14.781 locuitori (-2,4%) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (306.158 persoane, reprezentând 50,9%) și trăiește în mediul rural (349.914 persoane, reprezentând 58,2%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Bacău se situează pe locul 8 în ierarhia judeţelor și pe locul 3 în Regiunea de Nord Est.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente din județul Bacău crescând la 41,7 ani (față de 40,4 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară (42,4 ani), vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,7 ani. În ierarhizarea crescătoare a județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Bacău se plasează pe locul 12, alături de județele Maramureș și Harghita. În Regiunea de Nord Est, din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 40,8 ani, fiind regiunea cu cea mai tânără populație. Județul nostru se poziționează pe locul 5 în regiune.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Bacău este 108,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic cu 12,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere decât media națională care este de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 57,4 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul Bacău, scăderea populației cu -2,4% față de RPL2011 situând județul nostru în categoria județelor care au înregistrat cele mai mici scăderi.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Bacău, localitățile care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Hemeiuș care a ajuns la o populație de 6.523 persoane (cu 1.768 persoane mai multe decât în 2011), comuna Mărgineni cu o populație rezidentă de 9.580 persoane (cu 1.587 persoane mai multe decât în 2011) și comuna Măgura cu o populație rezidentă de 5.647 persoane (cu 1.496 persoane mai multe decât în 2011).

Ierarhia se modifică ușor dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, pe primele locuri, cu cele mai mari creșteri relative regăsim comunele Hemeiuș, Măgura și Luizi-Călugăra, comune ce au înregistrat creșteri ale populației cu peste +35,0% față de RPL2011. Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt: comuna Vultureni (1.552 locuitori, –25,1% față de populația din 2011) și comuna Tătărăști (1.857 locuitori, –22,5% față de populația din 2011). Comuna cea mai mică din județ este comuna Itești cu numai 1.374 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1.598 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică comună a fost Izvorul Berheciului cu 1.537 locuitori care, la prezentul recensământ din 2021, a înregistrat o creștere a populației, ajungând la 1.606 de locuitori.
Cea mai mare comună din județ este Dofteana cu 10.236 locuitori, comună în care populația a crescut față de RPL2011 cu 890 persoane, fiind în topul comunelor și la RPL2011

Orașul Slănic-Moldova este orașul cel mai mic din județul Bacău (4.011 locuitori față de 4.198 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Comănești cu 19.996 locuitori.
Municipiul Bacău, reședință de județ, are o populație rezidentă de 136.102 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 8.205 persoane (-5,7%). Între cele două recensăminte, o singură localitate și-a păstrat dimensiunea, respectiv comuna Zemeș (4.368 locuitori).

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 522.029 persoane (din totalul celor 601.387 persoane care formează populația rezidentă a județului Bacău). S-au declarat români 502.150 persoane (96,19%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 4.561 persoane (0,87%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 14.578 persoane (2,79%). Celelalte grupuri etnice au înregistrat un număr de 740 persoane.

Potrivit liberei declarații a celor 521.676 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Bacău după limba maternă se prezintă astfel: pentru 97,69% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 0,96% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă, iar limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,26% .

Structura confesională a fost declarată de 518.828 persoane din totalul populației rezidente a județului Bacău și arată că 79,87% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 17,30% s-au declarat de religie romano-catolică, iar 1,57% penticostală. Ponderi între 0,30%-0,10% au înregistrat următoarele religii: adventistă de ziua a șaptea, greco-catolică, baptistă, creștină după Evanghelie și creștină de Rit Vechi. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,26% din totalul populației pentru care s-au colectat informații.

Din populația rezidentă a județului, 47,6% reprezintă persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă) (sunt căsătoriți 141.471 bărbați și 144.805 femei), 41,3% reprezintă persoanele necăsătorite (131.111 bărbați și 117.086 femei), iar persoanele divorțate reprezintă 5,8% din total.

Persoanele văduve reprezintă 5,3% din totalul populației rezidente a județului, existând discrepanțe mari pe sexe. Astfel, populația feminină reprezintă 81,0% din totalul populației văduve, în timp ce populația masculină reprezintă doar 19,0% din total.

Din totalul populației rezidente a județului Bacău, 44,4% (267.039 persoane) au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 45,5% (273.879 persoane) nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 10,1% (60.469 persoane) nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Bacău se situează pe locul 33 în ierarhia descrescătoare a ponderilor înregistrate în fiecare judeţ, ponderea pe
țară fiind de 16,0%.

Populația activă a județului Bacău este de 233.192 persoane (38,8% din totalul populației rezidente), fiind compusă din 208.469 persoane ocupate și din 24.723 șomeri.
Populația inactivă cuprinde 368.195 persoane (61,2% din total), din care pensionarii reprezintă 36,3%, elevii și studenții 31,2%, persoanele casnice 12,9%, iar persoanele întreținute sau cu altă situație economică declarată reprezintă 19,6%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bacău se situează pe locul 36 în ierarhia descrescătoare a judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bacău se situează pe locul 38 în ierarhia crescătoare a judeţelor.

Abandonată de proiectant, Autostrada Brașov – Bacău (A13) înregistrează un nou eșec. Licitația pentru finalizarea studiului de fezabilitate a fost anulată marți, în ciuda dublării valorii noului contract. Contactați de ECONOMICA.NET reprezentanții CNAIR au spus că firmele de proiectare nu au depus oferte, descurajate probabil de complexitatea proiectului.

„Încă nu avem o explicație. Pur și simplu nu au depus oferte. Probabil complexitatea proiectului i-a descurajat”, au transmis reprezentanții CNAIR.

„Această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nici unul din ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”, se arată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

În iunie 2022, presa din Bacău anunța că proiectantul Search Corporation a cerut rezilierea contractului, pe motiv că nu poate acoperi costurile cu studiile geotehnice. Contractul de „Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic de Executie pentru Autostrada Brașov – Bacău” trebuia să fie finalizat anul acesta. În valoare de 20,09 milioane de lei fără TVA, vechiul contract fusese semnat pe 22 mai 2020 cu asocierea Search Corporation SRL & Primacons Group SRL.

Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date marţi publicităţii.

INS menţionează că rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentând 51,5%) şi trăieşte în mediul urban (9,941 milioane, reprezentând 52,2%).

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani (faţă de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populaţiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbaţi. Regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani.

În judeţul Ilfov trăieşte populaţie tânără, cu cea mai mică vârstă medie din ţară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au şi populaţiile judeţelor Iaşi (39,2 ani) şi Suceava (39,9 ani). Judeţul Teleorman are cea mai vârstnică populaţie, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au şi populaţiile din judeţele Hunedoara (45,5 ani) şi Brăila (45,3 ani).

Potrivit INS, judeţul Ilfov se distinge cu o situaţie particulară, cu o creştere cu 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti. Doar alte două judeţe – Bistriţa-Năsăud şi Suceava – au câştigat, 9,8 mii, respectiv 7,7 mii de locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).

Referitor la municipii, oraşe şi comune, localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt: oraşul Popeşti Leordeni, din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu o populaţie rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011, ajungând la o populaţie de 43.584 de locuitori, respectiv 291,2%, adică o populaţie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani cu 266,1% şi, respectiv 265,5 %, având la RPL2021 o populaţie de 20.014 locuitori şi, respectiv, 22.270 de locuitori.

Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, -32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori – 31,8% şi 478 locuitori – 31,4% faţă de populaţia din 2011).

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj, care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.

Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1.372 locuitori faţă de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş la RPL2021 este Popeşti Leordeni. Şi acum zece ani, dar şi în 2021, cel mai mic municipiu este Orşova, din judeţul Mehedinţi, cu o populaţie de numai 8.506 de persoane, în scădere cu 1.935 de persoane faţă de RPL2011.

Exceptând Capitala, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj, care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani, deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate, a avut o creştere uşoară (101,8%).

„Datorită tendinţei de migraţie a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluţiei populaţiei rezidente pentru municipiile şi oraşele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare şi populaţia din localităţile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca”, subliniază INS.

Conform INS, la RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor depăşeşte 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea, ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în municipiul Bucureşti (1.300 persoane).

Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551 milioane persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

În Capital şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş, iar în alte şapte judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).

Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depăşeşte 90,0% în Municipiul Bucureşti şi 22 dinte judeţele ţării, variind de la 90,6% în judeţul Sibiu, până la 99,2% în judeţul Olt, În alte 18 judeţe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în judeţul Constanţa la 51,5% în judeţul Satu Mare).

Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare(16,9%) şi Bacău (17,3%).

În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj – 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16,0% şi judeţul Harghita – 12,1%.

Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre judeţele ţării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în judeţul Olt şi 50,0% în judeţul Sălaj. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăseşte în judeţul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în judeţul Hunedoara (35,9%).

În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mare pondere a persoanelor divorţate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii judeţelor Cluj şi Timiş sunt divorţaţi (10,0%, respectiv 10,4%).

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăseşte în judeţul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în judeţul Ilfov (2,9%).

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior.Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucureşti (35,2%) şi circa un sfert dintre cei din judeţele Ilfov (25,2%) şi Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează judeţele Vaslui, Călăraşi şi Botoşani unde ponderea populaţiei cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% şi, respectiv, 7,9%).

În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc judeţele Giurgiu şi Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educaţie: 51,6%, respectiv 50,3%.

Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 495.800 şomeri.

Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%).

Cel mai mare grad de ocupare îl are populaţia din judeţul Ilfov şi din municipiul Bucureşti unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puţin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăseşte în judeţele Vrancea (31,6%) şi Mehedinţi (32,9%).

Cea mai mică pondere a populaţiei şomere revine municipiului Bucureşti (1,1%), iar alte trei judeţe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiş şi Ilfov. În schimb, în judeţul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei şomere, de 5,1% din populaţia rezidentă a judeţului.

Referitor la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul Bucureşti (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puţin numeroşi în judeţul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în judeţul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%). AGERPRES