Opinii
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Coaliția pro-europeană nu a reușit să nască, dar stă în poziție
Prin aprobarea ,,Raportului Matic” în plenul Parlamentului European, UE a certificat faptul că bărbații...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
De pe cai mari, la struţo-cămilă
Graba, orgoliul şi ignorarea unor prevederi importante din Constituţia României, la care s-au adăugat o totală necunoaştere a realităţilor momentului, interne şi internaţionale, lipsa de predictibilitate în evoluţia fenomenelor politice, economice şi sociale, au condus la situaţia gravă în care se găseşte astăzi România.Preşedintele şi-a dorit un guvern al...
Vaccinul obligatoriu de facto
Cele mai negre previziuni par să se împlinească, iar cei ce nu vedeau rațiunea unei consipirații mondiale au acum ocazia să întrezărească răspunsul. Un „certificat electronic de vaccinare” ar fi cel mai recent instrument conceput pentru a combate pandemia de coronavirus . Citându-l pe Primarul din Bergamo, democratul Giorgio...
Groful
În naivitatea mea, când a fost ales, la primul mandat, prezentul președinte, mi-am făcut o cruce mare și am nutrit speranța că un nativ neamț va pune ordine în lucrurile din țară. După rețeta germană. Din păcate, am trăit dezamăgiri pe bandă rulantă, încă din primul an de când...
Mario, ce facem cu amărâții ăștia ai spiritului?
Am sufletul lipit de Mario Balotelli, nonconformistul, talentatul, capriciosul, încântătorul jucător de fotbal. Omul ăsta aruncă praful de pe toate tabuurile bucuriei; nu sărbătorește pe teren niciun gol înscris. Nu face giumbușlucuri, nu schițează nici măcar un zâmbet. Adoptă o atitudine care îi scoate din minți pe adversari, îi...
Noaptea generalilor sau (ne)simțirea de român
Un lucru neobișnuit s-a petrecut zilele trecute. Deși, a trecut de mult vremea perseidelor, iar geminidele nici n-au ajuns, am văzut o ploaie de stele căzând ... pe umerii pseudoluptătorilor, dar și de decorații în piepturile civililor aproape fără trecut, aflați la prima tinerețe. Nu contest meritul militarilor...
O altfel de complicitate
De fiecare dată, când se apropie alegerile, deşi vocea raţiunii mă avertizează să nu-mi repet greşeala, am totuşi un mic şi naiv sentiment al aşteptării a ceva care să aducă a salvare providenţială. Sigur, e o iluzie la care contribuie şi gustul meu pentru spectacol. Adevărul este că sper...
Tragediile și ambuscadele lecturii (I)
Vine o vârstă la care începi să realizezi inventarul „bibliotecii din tine”. Ce-ai citit? Cum ai citit? Ce urme au lăsat lecturile?... Când am inițiat acest inventar m-au lovit din nou vorbele rostite de regretatul Om/ filolog Mihail Andrei, într-o gară, pe când eram adolescent: „Spune-mi, te rog, ce...
Teleșcoala noastră (XVI)
„Lada de croitor a morfologiei”Așa a fost numit adverbul, dar nu pentru a-l face sinonim cu obiectele inutile (cum s-a spus), ci pentru a-i evidenția resursele nebănuite și posibilitatea de a ne scoate din impas când dorim a ne nuanța exprimarea. C. O., profesoara de serviciu din zilele de...
Povestea unui tricou cu greutate
Majoritatea meciurilor se jucau la orele prânzului. Pe o căldură nemiloasă. În optimile de finală trecuseră de un adversar tradițional. La limită, dar trecuseră. Unicul gol fusese marcat de Pedrito, care tocmai căzuse din prima divizie italiană cu echipa de club. Acum urmau alți adversari istorici. Unii și mai...
Pasiunile sufletului electoral mioritic
Suntem în pragul alegerilor. Imparțial (ca tot românul), înțeleg că nu trebuie să influențez votul. Tocmai de aceea, temporar, am dispus restricționarea accesului la tezaurul personal de vitriol. Un motiv ar fi și faptul că am o convingere fermă: toți candidații care s-au înscris în această minunată (n-am găsit...
Teoria este tare, la practică stăm prost
Sunt, după statisticile oficiale, mii de persoane aflate în izolare sau în carantină, la domiciliu sau instituţionalizată, din cauza infectării cu virusul Sars-Cov-2. Alte sute sunt internate în spitalele din judeţ, în căminele pentru persoanele în vârstă sau se află în imposibilitate de deplasare. Şi aceste persoane au drept...
Castelul de cărți COVID
Un calculator, oricât de performant ar fi, îți dă soluții eronate dacă datele introduse sunt la rândul lor eronate. Adică, „varză bagi, varză iese”. Măsurile de răspuns ale statului în fața pandemiei sunt greșite pentru că datele de la care pornește analiza autorităților sunt alterate. Și nu neapărat de...
Ce-mi doresc eu mie, dulce Românie
Ziua de 1 Decembrie, mi-ar fi plăcut să fie...altfel. România noastră să fie ... cu adevărat a noastră, dar, mai ales, unită. De la cap, la coadă. Toți să tragă în aceeași direcție, conștienți fiind că suntem, pe lume, trecători și, în mod categoric, nu vom lua nimic cu...
Minciuni. Cu M de la Maradona
Despre Diego Armando Maradona s-au rostit nenumărate neadevăruri. Cel mai recent, dar și cel mai mare, este că ar fi murit. Baliverne! Maradona este nemuritor. V-o poate spune orice napoletan. Sigur, cu excepția celor creduli și impresionabili care, creduli și impresionabili precum toți împătimiții de la poalele Vezuviului, au...
