Totuși, Elbit a anunțat că Elmet Măgurele va funcționa ca centru de producție și integrare pentru turelele contractate de Elbit Systems, chiar dacă aceastea se pot fabrica și la Elmet Bacău

Elbit Systems Ltd. a anunțat astăzi că filialei sale din România, Elmet International SRL Bacău, i s-a atribuit un contract subsecvent în valoare de 120 milioane de dolari de la General Dynamics European Land Systems pentru furnizarea de turele telecomandate, mitraliere telecomandate (RCWS) și sisteme de mortiere pentru transportorul blindat ‘Piranha 5’ al Forțelor Armate Române. Lucrările vor fi efectuate în România pe o perioadă de trei ani.

În cadrul contractului, Elbit Systems va furniza turele UT30 MK2, RCWS și sistemele de mortiere SPEAR, toate complet integrate la bordul APC „Piranha V” al GDELS. UT30 MK2 de la Elbit Systems este o turelă ușoară fără operator de 30mm care integrează sisteme de luptă, sisteme de control al focului, senzori și sisteme de afișare pentru o eficacitate sporită în luptă și capacități de identificare a țintelor.

RCWS este o stație de luptă de 12,7 mm de mare precizie și greutate redusă. SPEAR este un sistem de mortier autohton computerizat și autonom de 120 mm. În afară de România, turelele, stația de luptă și sistemele de mortier ale Elbit Systems au fost selectate până în prezent de zeci de clienți din întreaga lume, inclusiv Israel, SUA, Danemarca, Austria, Belgia, Brazilia și Croația. Acestea au fost produse în România.

Bezhalel Machlis, Președinte și Director Executiv al Elbit Systems: „Atribuirea acestui contract de continuare reprezintă încă un vot de încredere în portofoliul de soluții ale Elbit Systems pentru platformele blindate. Consider că extinderea capacității noastre de integrare și de producție în Europa ne consolidează capacitatea de a răspunde cererii tot mai mari de capabilități avansate și dovedite pentru platformele blindate.”

Elbit Systems este o companie internațională high-tech care derulează proiecte în domeniul apărării, securității și în domeniul civil în întreaga lume.

Elbit Systems operează în România de 27 de ani, fiind un furnizor tradițional al Ministerului Apărării Naționale, în strânsă colaborare cu companii din industria locală către care a facut transfer de tehnologie.

Elbit Systems a participat ca furnizor principal la programe majore de modernizare a armatei române: pentru forțele aeriene – (MIG-21 Lancer, PUMA-Socat, IAR-99 Șoim, EW-C130), pentru forțele terestre (LAROM, Pirahna), pentru forțele navale (Puma-Naval și simulatoare navale), etc.

Pentru a onora contractele încheiate cu Ministerul Apărării Naționale, Elbit Systems, în calitate de acționar unic a pus bazele a patru unități de producție românești:

Simultec (Măgurele) – Produce simulatoare pentru forțele aeriene, terestre și navale, dezvoltă programe software și integrare hardware.

A/E Electronics (Bacău) – Produce și testează subansamble electronice, cu destinație militară și civilă

Elmet (Bacău) – Produce sisteme și subsisteme electromecanice, printre care și turele cu echipaj și telecomandate (12,7mm/25mm/30mm)

Elmet Măgurele Unitate de producție pentru sisteme terestre care va funcționa ca centru de producție și integrare pentru turelele și stațiile de luptă contractate de Elbit Systems în cadrul unor programe locale, dar și ca hub regional conceput să acopere cererea de astfel de sisteme pentru alte țări.

Multe zâmbete, emoții, entuziasm și implicare în cea mai „Altfel Săptămână „, pentru peste 500 de copii, care și-au însușit, de la mic la mare, regulile de siguranța alături de jandarmii băcăuani.

Activitățile au fost organizate atât la sediul jandarmilor băcăuani, cât și la Școala Gimnazială Racova, Școala Gimnazială ” Alexandru cel Bun ” , Școala Gimnazială ” Mihail Sadoveanu ” ,Grădinița ” Rază de Soare”, dar și la Liceul Sportiv ” Nadia Comăneci ” Onești.

Exercițiile câinilor de serviciu, materiale și tehnica din dotare, exerciții demonstrative a jandarmilor din cadrul Grupei de Intervenţie Antiteroristă și Acțiuni Speciale pentru capturarea unor infractori înarmați și multe alte surprize au fost prezentate de jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău și ai Grupării de Jandarmi Mobile Bacău.

Povestea crucilor militarilor români din cimitirul de la Valea Uzului nu s-a sfârșit, încă, în ciuda procesului care a decis că monumentele trebuie demolate.

Chiar dacă instanța a decis că Primăria Dărmănești nu avea dreptul să monteze crucile și că acestea trebuie demolate, autoritățile nu se înghesuie sa o facă, temându-se de problemele de imagine care însoțesc dărâmarea unor monumente ridicate pentru cinstirea eroilor care au murit pentru țară.

Presa maghiară scrie că Prefectura Bacău nu dorește să se implice în demolarea crucilor pe motiv ca nu ar fi de competența sa, deși, în proces, a fost de partea autorităților din Sânmărtin impotriva Dărmăneștiului.

„În ciuda implicării, Instituţia Prefectului din judeţul Bacău a declarat pentru Krónika că nu se simte competentă în executarea hotărârii instanţei. La întrebarea portalului legată de punerea în aplicare a sentinţei, prefectul Lucian-Gabriel Bogdănel a răspuns că informaţiile ar trebui obţinute de la primăria din Sânmartin şi de la Prefectura judeţului Harghita. Potrivit hotărârii guvernului 299/2010, cimitirul militar aparţine proprietăţii publice a localităţii Sânmartin din judeţul Harghita – a explicat prefectul”, scrie Hirado.hu.

Conform hotărârii pronunţate în primă instanţă însă demolarea crucilor de beton este responsabilitatea primăriei din Dărmăneşti, iar acest lucru a fost confirmat şi de hotărârea definitivă a curţii de apel, iar prefectul, în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu, este responsabil pentru respectarea legii în România – scrie portalul Krónika.

În aprilie 2019, Primăria Dărmănești a amennajat un monument și mai multe morminte cu cruci de beton pentru militarii români care au fost îngropați în Cimitirul de la Valea Uzului în Primul și în Al Doilea Război Mondial. Neînțelegerile au pornit de la faptul că maghiarii reclamă că cimitirul este doar al eroilor maghiari și în cimitir nu ar fi înmormântați și militari români. În replică, s-a spus că crucile românilor au fost scoase și arse în 1990, conform unor relatări din presa din acea vreme.

• bugetul total este de 300.000 de euro

Fundația Pădurea de Mâine anunță deschiderea unei noi runde de finanțări nerambursabile în Programul Comunitățile Pădurii de Mâine. Pentru anul 2023, bugetul alocat este de 300.000 de euro, iar un grant poate ajunge la 30.000 de euro. Proiectele pot fi depuse până pe 31 martie.

A doua ediție a programului debutează pe 1 martie 2023 cu o nouă direcție de acțiune eligibilă pentru finanțare și includerea institutelor de cercetare în domeniul silviculturii printre potențialii beneficiari.

Valoarea totală a proiectelor contractate la runda de finanțare din 2022 a depășit 1,8 milioane de lei, iar proiectele admise sunt în prezent în faze de implementare în județele Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Harghita și Satu-Mare. La Târgu ocna au fost plantate 8 ha de pădure.

„În 2022 am primit propuneri foarte interesante, bine structurate și susținute cu imaginație și inventivitate,” spune Mihail Caradaică, director executiv al Fundației Pădurea de Mâine. Avem proiecte de educație, de economie socială, de amenajări care pun în valoare pădurile comunitare și serviciile pe care acestea le oferă și, bineînțeles, împăduriri și reîmpăduriri.”

Bugetul alocat pentru anul 2023 este de 300.000 de euro, iar proiectele individuale pot primi finanțări între 3.000 și 30.000 de euro.

Mai multe informații, Ghidul Solicitantului și modelul cererii de finanțare sunt disponibile pe site-ul Fundației Pădurea de Mâine, la adresa w w w. padureademaine. ro/ comunitati. Mai multe detalii vor fi oferite într-un webinar Zoom care va avea loc pe 14 martie, de la ora 19,00.

Prin acest program a fost finanțată și Asociația In Context, din Slănic Moldova – proiect de rezidență de artă contemporană și muzică experimentală care urmărește să revitalizeze potențialul geografic și turistic al stațiunii care are o identitate distinctă definită de munții Nemira și de pădurile care o înconjoară, oferind un cadru natural favorabil artiștilor interesați de impactul activităților umane asupra mediului.

Fundația Pădurea de Mâine promovează rolul pădurii în lupta cu schimbările climatice prin proiecte de împădurire și reîmpădurire, educație și conștientizare, dezvoltare comunitară și susținerea inovării în domeniul silviculturii durabile. Programul multianual de granturi nerambursabile Comunitățile Pădurii de Mâine se va desfășura în perioada 2022-2031.

Mihail Caradaică: „În viziunea noastră, cele mai sănătoase păduri sunt gestionate de comunități prospere, în pas cu noile tehnologii din domeniul silviculturii și protecției mediului,” explică. Aceste granturi sunt un stimulent important pentru ca actorii comunitari – ONG-uri, instituții, întreprinderi sociale și așa mai departe – să realizeze că soluțiile cu impact real pot fi găsite în fiecare comunitate și pot fi puse rapid la treabă.”

De la un an la altul numărul pensionarilor tot scade astfel că nu este exclus ca într-un timp relativ scurt să se ajungă la un echilibru între această categorie de populație și salariații care lucrează.

Din statisticile publicate pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice rezultă că, anual, de mai multă vreme încoace, rândurile pensionarilor s-au tot rărit cu 1.500-1.700 persoane, uneori chiar și cu peste 2.000. În doi ani, respectiv în perioada februarie 2021-februarie 2023, scăderea a fost de 4.192 pensionari, adică de la 148.099 s-a ajuns la 143.907, la data de 28 februarie a.c.

În ultimul an, adică în intervalul februarie 2022-februarie 2023, numărul pensionarilor s-a redus cu 1.762 persoane.

Mai exact, dacă în februarie 2022, la nivelul județului Bacău au fost 145.669, la sfârșitul aceleiași luni din 2023 erau 143.907. Pierderea cea mai mare este în rândul pensionarilor agricultori, care, se știe, sunt din ce în ce mai bătrâni, iar alții noi nu mai au de unde apărea, pentru că în 1990 cooperativele agricole de producție (CAP) au dispărut, locul lor fiind luat de ferme private.

Concret, dintre cei 1.762 pensionari, care au ieșit din evidența Casei Județene de Pensii, 952 proveneau din fostele CAP-uri, iar 810 din sistemul de stat. În prezent, pensionarii agricultori numără 5.960 persoane față de 6.912 (în februarie 2022), iar cei din sistemul de stat au ajuns la 137.947 (138.757).

Dar, deși numărul pensionarilor a tot scăzut, încă îl depășește pe cel al angajaților. În ianuarie 2023, în județul Bacău erau 124.181 salariați. Prin urmare, raportul este de 1,1 pensionari la 1 angajat.

Preotul paroh Cătălin Ilie al Bisericii „Sf. Ilie” din Slănic Moldova a propus ca arealul luptelor din zona acestei localități să fie declarată „sit protejat”. Propunerea a fost făcută la ședința de bilanț al activității din anul 2022 a Subfilialei Cultul Eroilor din Slănic Moldova. „Dealurile noastre – a precizat părintele paroh – sunt pline de urmele tranșeelor din Primul Război Mondial, unde și noi copiii găseam deseori tuburi de cartușe. Zona ar trebui să fie semnalizată și să devină vizitabilă”.

Prezent la ședința de bilanț, primarul Gheorghe Baciu a amintit că există un proiect în desfășurare care are ca scop conștientizarea importanței conservării și prezentării zonelor în care au fost duse lupte. „Avem în intenție – a spus primarul orașului-stațiune – să marcăm un traseu de tip Camino de Santiago de Compostela (Drumul lui Iacob – traseu de pelerinaj creștin străbătut încă din Evul Mediu, care are ca destinație mormântul Apostolului Iacob cel Mare din Catedrala din Santiago de Compostela, din Galicia, Spania). Avem deja marcaj provizoriu, iar traseul va intra în Slănic Moldova pe Dealul Cireșoaia, în zona în care se află Monumentul Eroilor și Masa Reginei. Traseul va traversa zona noastră și va ieși la Brețcu. Iar pe acest taseu a fost stabilit să putem face și turism istoric. Vrem să preluăm terenul de pe Dealul Cireșoaia în proprietate a Primăriei, să putem dezvolta acolo inclusiv un ansamblu monumental mai mare”.

La propunerea părintelui Ilie au făcut referire, în ședința de bilanț, și profesorul Alin Radu – președintele Subfilialei Târgu Ocna Cultul Eroilor, dar și Vasile Boboc – președintele Subfilialei Dofteana. Amândoi sunt cercetători cu detectorul de metale ai zonelor în care au fost duse lupte și au descoperit peste o sută de oseminte ale foștilor luptători, dar și obiecte care au aparținut acestora.

„În țară – a precizat Alin Radu – nu există nicăieri protejate zone în care au fost duse lupte în Primul Război Mondial. Procedurile sunt foarte complicate și greoaie. Descoperim mereu noi artefacte și oseminte ale luptătorilor. Le-am putea expune într-o vitrină chiar în Slănic Moldova, dacă ar exista”. Primarul Baciu crede că o astfel de expunere ar putea fi făcută chiar în Cimitirul Internațional din oraș, unde există câteva ocnițe care pot fi amenajate în acest scop.

În cei trei ani ai „pandemiei”, în județul Bacău au murit, oficial, de COVID, 2098 de persoane. Dar dinamica numărului de decese din județ sugerează că această cifră nu acoperă decât o parte din excesul de mortalitate ai celor trei ani. Cu alte cuvinte, doar o parte din decesele suplimentare din cei trei ani pot fi puse în seama COVID. Din cei circa 3.400 de băcăuani care au decedat peste medie în acești ani, pentru 1300 trebuie căutată o altă explicație.

Întâi, cifrele din UE

Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, a publicat, acum câteva zile, cifrele oficiale ale „execesului de mortalitate” din anii „pandemiei”. Adică, procentul deceselor suplimentare față de media ultimilor ani. Deloc surprinzător, cifrele diferă de la țară la țară, cu maxime în partea vestică și cu minime în partea de est. În cazul Germaniei, acest indicator depășește 37%, pentru Austria procentul deceselor este mai mare de 27% decât media, Franța, Norvegia, Finlanda, Cehia înregistreaza depășiri de 20-25% În acest timp, România și Bulgaria au cea mai mică rată – 6%  Este clar că în toată Europa au murit mai mulți oameni în această perioadă, iar din cei care au murit în plus, au murit mai mulți decât a ucis virusul. Mai clar: dacă media deceselor era 100, în pandemie au murit 130, dar numai 10 din cei 30 morți în plus au fost uciși de COVID.

Județul Bacău: 1300 de morți neexplicate

Un calcul simplu ne arată că media anuală a deceselor în județ între 2014 și 2019 a fost de 8705. În 2020, primul an de „pandemie”, au murit 9891 de persoane, cu circa 1200 peste medie, dar numai 508 decese au fost atribuite COVID.

În 2021, cel mai dur an din pandemie, au fost înregistrate, în județ, 10.786 decese, cu circa 2100 peste medie, dar numai 1289 au fost puse în seama virusului. În fine, în al trelea an, în 2022, s-au înregistrat 9104 decese, cu circa 400 peste medie, din care doar 301 COVID oficial. Per ansamblu, după cum am precizat, din 3400 de decese suplimentare, 2100 au fost atribuite COVID iar despre 1.300 nu se spune nimic. Dacă aceste cifre nu vă spun nimic, să încerca, cu procente. Între 2009 și 2019, mortalitatea la nivelul județului a fost cuprinsă între 11 și 12 la mie. Cu aproximație, mai mult sau mai puțin 0,2 la mie. În 2020, crește de la 11,8 cât se înregistrase în 2019, la 13,4 pentru a ajunge la 14,5 în 2021 și scade la 12,5 în 2022. Însă, la o creștere de 1,6 la mie cât a fost în primul an de pandemie, doar 0,69 la mie a fost cauzat de COVID. În 2021, la o creștere de 2,9 la mie față de 2019, 1,7 la mie a fost pus în cârca virsului. Și asta DACĂ toate decesele raportate a fi fost cauzate de COVID chiar au fost cauzate de virus.

Care ar fi explicația?

În general, în zona occidentală se pomenește de un așa-zis „sindrom al morții subite la adulți”, atunci când persoane tinere, care par în formă, mor fără cauze aparente. Unii au mai explicat acest gen de decese că fiind cauzate de „schimbările climatice”. Se vehiculează, însă, că, mai degrabă, acest exces de mortalitate care nu este legat direct de COVID să aibă legătură cu întreruperea tratamentelor, închiderea spitalelor, refuzul și întârzierea acordării de ajutor persoanelor accidentate, care erau puse, întâi, să facă un test COVID, prioritizării tratăriipacienților cu simtome de COVID în detrimentul celor cu alte simtome și așa mai departe. Nu în ultimul rând, există suspiciunea că injectarea cu vaccinurile experimentale ar fi contribuit la acest exces de mortalitate.

Cum explică Eurostat «excesul de mortalitate»

O creștere neobișnuită a mortalității într-o anumită perioadă, într-o anumită populație, este adesea denumită o mortalitate în exces, scrie pe pagina Eurostat. Indicatorul de exces de mortalitate al Eurostat este exprimat ca procent din decesele suplimentare într-o lună comparativ cu o perioadă de referință.

În 2020, valoarea de referință este dată de decesele medii lunare în perioada 2016-2019. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât au avut loc mai multe decese suplimentare în comparație cu valoarea de referință. O valoare negativă înseamnă că au avut loc mai puține decese într-o anumită lună, comparativ cu perioada de referință. Indicatorul de mortalitate în exces poate atrage atenția asupra amplorii crizei, oferind o comparație cuprinzătoare a deceselor suplimentare din țările europene și permițând o analiză suplimentară a cauzelor acesteia.

Numărul de decese din toate cauzele observate în timpul acestei pandemii, astfel, poate fi comparat cu numărul așteptat de decese într-o anumită perioadă din trecut. Motivele unui exces de mortalitate pot varia în funcție de diferite fenomene, actualul fiind legat de pandemia COVID-19. Mortalitatea în exces este o măsură mai cuprinzătoare a impactului total al pandemiei asupra deceselor decât numărul de decese confirmate de COVID-19.

Pe lângă decesele confirmate, mortalitatea în exces surprinde decesele cauzate de COVID-19 care nu au fost diagnosticate și raportate corect, precum și decesele din alte cauze care pot fi atribuite stării generale de criză. De asemenea, ține cont de absența parțială a deceselor din alte cauze, cum ar fi accidentele care nu au avut loc din cauza, de exemplu, limitărilor privind naveta sau călătoriile în perioadele de izolare.