joi, 11 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5760

Sentinta executorie pentru doi avocati \ Taranu si-a prins urechile in justitie

    Sotii Taranu au fost obligati de Tribunalul Suceava la plata a peste 800 milioane lei. Ca orice buni romani si cat de cat instariti, Elena si Anghel Taranu, cu statut de avocati, si-au dorit o casa la kilometrul 0. Si nu orice casa, ci o vila, cu subsol, parter si etaj, inconjurata de un teren indestulator. Acum e gata. Cine nu stie unde este vila lui Taranu! Pe strada I. S. Sturza, la nr. 59. Arata ca o nava cu panze, rosie si porneste exact din strada. Pentru indiscreti, a fost inconjurata cu un gard solid si destul de inalt. Nu sunt carcotas. Nu este Anghel Taranu singurul bacauan care si-a construit o vila. Sunt altele si mai mari si mai impunatoare. Exista, totusi, o deosebire intre Anghel Taranu si alti proprietari de vila: toti si-au achitat constructorii, furnizorii de materiale si servicii efectuate, numai Taranu, dupa cum arata o hotarare a Curtii de Apel Suceava, mai are inca multe datorii.

    Primul pas

    Dupa achizitionarea terenului, sotii Elena si Anghel Taranu au comandat un proiect pentru casa. Tot proiectantul i-a recomadat si constructorul. S-a nimerit sa fie firma SC ARAV CON SRL Bacau – patron si manager fiind ing. Virgil Arseniu. In anul 2001 s-a incheiat un contract intre ARAV CON si sotii Elena si Anghel Taranu. Firma se obliga sa construiasca casa, iar beneficiarii sa achite contravaloarea materialelor si a manoperei. S-a semnat si fiecare a trecut la treaba. &#8222Noi ne-am angajat sa aducem materiale de cea mai buna calitate, unele la sugestia partenerului nostru, avocatul Taranu. Suntem constructori, dar si distribuitori autorizati ai mai multor firme de materiale de constructie. Apoi, conform proiectului, am demarat lucrarile de constructie. Am lucrat in conditii bune aproape un an, decontarea lucrarilor s-a facut pe situatii de lucrari, insusite si semnate de beneficiari, fara obiectii&#8221, ne-a declarat Virgil Arseniu, managerul firmei ARAV CON SRL. &#8222La sfarsitul anului 2002, am observat o oarecare raceala din partea lui Anghel Taranu, ba ca lucrarile nu sunt de calitate, ba ca unele materiale nu sunt corespunzatoare. Intr-o zi mi-a spus ca nu mai doreste sa lucreze cu firma noastra, in conditiile in care aveam lucrari in executie, materiale aduse si bani de decontat. Nu ne-a mai dat nici un leu. Am discutat, am negociat, insa nu am ajuns la nici un rezultat&#8221, mai spune Virgil Arseniu.

    Al doilea pas

    Pentru continuarea lucrarilor, Anghel Taranu a aranjat sa lucreze cu o parte din lucratorii firmei ARAV CON . Normal ca acestora li s-a desfacut contractul de munca. &#8222Au ramas in discutie peste 800 de milioane de lei, pe care dl Taranu a refuzat sa-i mai achite. In aceste conditii, m-am vazut nevoit sa-l actionez in judecata&#8221. Speta a ajuns pe rolul Tribunalului Bacau. Dupa mai multe termene, prea multe in opinia lui Virgil Arseniu, expertize peste expertize, Tribunalul ii respinge actiunea, in baza sentintei nr. 3122 din 19 septembrie 2003. A urmat apelul la Curtea de Apel Bacau. Dupa primul termen, managerul societatii ARAV CON cere stramutarea procesului. Motivarea acestei cereri a fost luata in calcul de Curtea Suprema de Justitie si stabileste ca acesta sa se judece la Suceava.

    &#8222Mai exista dreptate in justitie”

    In tot acest timp s-au cheltuit bani, timp si nervi. &#8222A fost o perioada foarte grea pentru noi, insa am avut noroc ca o parte din firmele cu care am colaborat(Vasion, Dedeman, Rombet, Lustrans, Delta) ne-au inteles si au acceptat amanarea unor plati&#8221, mai spune dl Arseniu. Calvarul a luat sfarsit in ziua de 14 septembrie 2005. Dispozitivul sentintei este bogat si destul de tehnic, de aceea nu vom intra in amanunte. Pe final, se spune: &#8222Fata de toate cele expuse mai sus, curtea, in temeiul disp. art. 296 Cod de Procedura Civila, va admite apelul reclamantei si va respinge apelul paratilor. In consecinta va schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca va admite actiunea reclamantei si va obliga paratii la plata sumei de 819.535.099 lei catre reclamanta, reprezentant contravaloare lucrari constructie efectuata la imobilul proprietatea paratilor. Va mentine celelalte dispozitii contrare prezentei decizii. Pentru aceste motive, in numele legii DECIDE: &#8222Admite apelul declarat de reclamanta SC ARAV CON SRL Bacau impotriva sentintei nr. 3122 din 19 decembrie 2003 a Tribunalului Bacau. Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca, admite actiunea reclamantei. Obliga paratii Taranu Anghel si Taranu Elena la plata sumei de 819.535.009 lei reprezentand diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea acestora si TVA, situat in municipiul Bacau, str. I.S.Strurza nr. 59. Respinge, ca nefondat, apelul paratilor impotriva aceleasi sentinte. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.&#8221

    Taranu poate fi executat silit

    Sentinta, in dosarul nr. 5287, este definitiva si executorie. &#8222Vom declansa procedurile de executare, chiar daca dl Taranu va face recurs. Este dreptul lui, insa eu sunt bucuros ca instanta mi-a dat dreptate, asa cum era normal. Nici nu cred ca mai este vorba doar de bani&#8221, ne-a spus la finalul disctiilor Virgil Arseniu, un om care s-a judecat trei ani pentru a-si castiga banii cuveniti si demnitatea. Din informatiile noastre mai sunt si alte societati care au de primit bani de la Anghel Taranu pe lucrarile executate la vila personala. De notorietate este si cazul firmei MILEA IMPEX din Darmanesti care se judeca in continuare cu avocatul Taranu. Insa acestea sunt aspecte care privesc partile si instanta se poate pronunta in fiecare caz.

    Contactati telefonic, sotii Taranu au refuzat, initial, sa ne ofere informatii asupra cazului prezentat in acest articol. Avocatul Taranu ne-a spus, ulterior, ca &#8222in principiu, nu discut cu ziaristii de la Desteptarea.&#8221 Dar, in concret, l-am intrebat. &#8222In concret inseamna in principiu&#8221, a raspuns avocatul Taranu.

    Scris de Gheorghe BALTATESCU

    Spre NATO, pe calea licitatiei \ Armata isi scoate bunurile la vanzare

      Dupa cinci ani de la aparitia Ordonantei de Urgenta 95/1999, Guvernul a aprobat procedura de valorificare a bunurilor aflate in otarea MApN. Guvernul Romaniei a emis recent o hotarare prin care aproba normele la OUG 95/1999. Bunurile scoase din functiune aflate in administrarea institutiilor publice de aparare pot fi valorificate prin Compania Nationala ROMTEHNICA SA.

      Potrivit acestei hotarari, deseurile de sticla, cauciuc, textile, lemn, hartie, carton, plastic, materialele de resortul hranirii si cele de constructii si cazare, animalele, uneltele genistice si ambalajele pot fi valorificate si de catre unitatile militare gestionare, an conditiile stabilite prin instructiuni aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale. Valorificarea bunurilor aflate an administrarea Ministerului Apararii Nationale se efectueaza la propunerile comandantilor sau sefilor unitatilor militare gestionare si se aproba de organele competente, potrivit legii. Prin bunuri se anteleg produsele, echipamentele si orice alte obiecte, de orice fel si cu orice fel de descriere, cu exceptia cladirilor si terenurilor. Daca acestea nu mai sunt necesare, au devenit excedentare, nu mai sunt prevazute an anzestrarea armatei, nu se mai fabrica sau, datorita uzurii morale ori fizice avansate, nu mai corespund destinatiei sau fac obiectul anlocuirii cu altele performante de acelasi tip, pot fi instrainate. Bunurile care pot fi folosite an mod curent an alte sectoare de activitate se valorifica la persoane fizice sau juridice romane. Nu fac obiectul valorificarii aparatura de secretizare sau componentele speciale care, prin procedura de valorificare, ar conduce la transmiterea de informatii si date cu caracter secret. Bunurile aflate an administrarea Ministerului Apararii Nationale se valorifica la intern, prin licitatie publica deschisa cu strigare, selectie de oferte de pret sau negociere directa, valorificare directa fara organizare de licitatie, transmitere fara plata la alte institutii publice. In acest mod pot fi valorificate tehnica de lupta care devine comuna cu alte sectoare de activitate, dupa dezafectarea de dotarea specific militara, precum si bunurile, inclusiv cele demilitarizate care pot fi folosite an mod curent an alte sectoare de activitate, an starea an care se afla ori an stare dezmembrata sau partial dezmembrata, cat si tractoarele de artilerie, plasele si completele de mascare, busolele, lunetele, binoclurile, precum si deseurile feroase, neferoase, de metale pretioase si de aliaje ale acestora. Compania Nationala ROMTEHNICA a organizat mai multe licitatii pentru vinderea de mijloace de transport, remorci, marmite, bucatarii portative, dulapuri frigorifice, autocisterne, masini de scris, autostropitoare, masini de cusut manuale, masini de gaurit autofurgonete. O parte din aceste obiecte au fost achizitionate de diferite societati. O bucatarie de campanie scoasa la licitatie si vanduta nu de mult timp are mare pret in curtea unei societati agricole din judet. In luna august 2005, a fost organizata o noua licitatie iar pe 11 octombrie urmeaza alta. Pe site-ul ROMTEHNICA nu figureaza insa nici o unitate militara din Bacau care sa fi scos la licitatie un anume utilaj sau obiect care nu le mai este de folos. Cpt. Gelu Miron, purtator de cuvant al Garnizoanei Bacau, ne-a declarat: &#8222Toate obiectele se scot la licitatie si se vand prin ROMTEHNICA. Aceasta societate decide care obiecte anume pot face obiectul acestor licitatii”.

      Scris de Dan MINDIRIGIU

      „Universitarii romani trec prin momente dificile” / Studentie mai scurta pentru „boboci”

        Anul universitar 2005 – 2006 s-a deschis ieri in Bacau cu „sarcini noi&#8221 si tristeti vechi pentru profesorii Universitatii de stat. Renuntand partial la „elanul muncitoresc&#8221 si festivismul obisnuit al acestui eveniment, rectorul Gogu Gheorghita nu si-a ascuns ingrijorarea si nemultumirea pe care le incearca lumea universitara bacauana la acest nou inceput de drum. „Este un moment de rascruce. Incepem acest an universitar cu sarcini noi, fiind constienti ca studentii de astazi sunt mai grabiti, mai pragmatici, au un stil mai speculativ. Invatamantul universitar romanesc trebuie sa se supuna unor noi reguli, in timp ce se lupta cu o subfinantare cronica, trebuie sa aiba tot mai bune rezultate in cercetare, luptandu-se in acelasi timp cu lipsa unei baze materiale&#8221, a mentionat Gogu Gheorghita in discursul sau. „Am remarcat o anumita tristete, justificata, in discursul domnului rector. Universitarii romani trec prin momente dificile. Scara valorilor s-a schimbat. Profesorul nu mai este profesor, doctorul nu mai este doctor, inginerul nu mai este inginer&#8221, a intarit prefectul Gabriel Berca spusele universitarului bacauan. Desi deschiderea anului universitar s-a facut in aceste tonuri gri, conducerea Universitatii Bacau si mai apoi invitatii sai au incercat sa le insufle „bobocilor&#8221 un elan care sa-i tina pe parcursul tuturor anilor de studii, spunandu-le, comic pentru „cunoscatori&#8221, ca Romania si Bacaul au nevoie de ei. Cei peste 1000 de „boboci&#8221 inscrisi la Universitatea Bacau vor avea o studentie mai scurta decat colegii lor mai mari. Incepand cu anul universitar 2005 – 2006, studiile de licenta au – conform standardelor europene – durata de trei ani. Exceptie fac studentii la Inginerie care vor invata patru ani, inainte de a-si da examenul de licenta. Absolventul promotiei 2005 -2006 va primi pe langa diploma obisnuita si suplimentul la diploma, emis intr-o limba de circulatie europeana, care asigura recunoasterea studiilor din Romania. Suplimentul va contine pe langa datele din foaia matricola de pana acum, mai multe informatii, cum ar fi: media minima si maxima a promotiei, participarile la diferite manifestari. Acest supliment va fi util mai ales daca studentul va dori sa mearga in Europa pentru a-si continua sau finaliza studiile din tara. Tot la capitolul noutati, din acest an studentii din mediul rural vor putea primi o bursa lunara de peste 3.500.000 de lei vechi indexabili, cu conditia sa profeseze in mediul rural, la finalul studiilor.Scris de Laura HUIBAN

        „Un simbol care emana tinerete si optimism” / Cea mai frumoasa poveste de dragoste a targului

          Saptamana viitoare, targul Buhusi va fi ravasit de povestea sa de dragoste cea mai frumoasa. Buhusenii vor sarbatori implinirea a 50 de ani de invatamant liceal si a 85 de ani de invatamant profesional, tehnic si de arte si meserii. Multe sunt povestile de dragoste ale targului (in care apersonajele” sunt celebrele stofe, gloria sportiva sau celebrii rabini), dar aceasta este cea mai frumoasa dintre toate pentru ca – nu-i asa? iubirile adolescentine nu se uita si nu se vestejesc niciodata. Le tinem in suflet ca pe-o icoana secreta, le sarutam in vis si le multumim c-au existat pentru noi.

          La ceas aniversar, singura poveste de dragoste neofilita a targului va fi depanata, ca-ntr-o veritabila Seherezada, de elevi, parinti, profesori (din toate zarile si generatiile), de sponsori si reprezentanti ai autoritatilor. Prefatand acest eveniment, conf. univ. dr. Radu Ababei, inspector scolar general, spune: aEste cu totul remarcabil faptul ca un oras atat de mic a reusit mereu sa dea tarii oameni atat de mari. Mi-am pus mereu intrebarea acum?a, iar raspunsul a venit firesc: datorita scolii, o scoala buhuseana cladita pe truda unor cadre didactice de mare valoare si pe silinta unor elevi pe masura dascalilor lor (…). Colegiul Tehnic aIon Borcea” este singurul dintre simbolurile orasului care emana mereu tinerete si optimism… (…). Este, fapt incontestabil, aport-drapelula invatamantului din zona”. Academicianul Gheorghe Platon, cel care a invatat pe bancile scolii buhusene, fiind aici si profesor, un scurt timp, ne-a spus: aRegret nespus ca nu pot participa la aceasta sarbatoare tare draga sufletului meu. Transmiteti tuturor felicitari si spuneti buhusenilor, elevi, dascali, parinti, ca-i iubesc si-i respect foarte mult”. Din Israel, rabinul I. Tobias ne-a spus: aLiceul buhusean este o institutie de referinta internationala. Peste tot aud de valoarea elevilor si profesorilor ei. Multi evrei au trecut pe aici”. In aceasta institutie, care are astazi o mie de elevi, au fost ani in care erau inscrisi in cataloage si 3000 de cursanti. Veritabila scoala nationala in domeniul industriei textile, institutia reprezinta si acum un spatiu de referinta in domeniul educatiei si invatamantului. Aici au fost scoliti cei care au dus peste zari faima stofelor romanesti. Pe bancile acestei scoli au invatat handbaliste componente ale loturilor nationale. Cel putin trei loturi nationale performante de handbal feminin ar putea fi alcatuite din fostele liceene buhusene, iar mentorii lor, profesorii Crisostom si Angela Dantz, care le-au indrumat si pe prima scena a tarii, le-ar putea fi oricand antrenori. E de poveste si faptul ca echipa de fotbal feminin a aborcenilor” a abatut mar”, la faza nationala, echipe ale unor licee si cluburi sportive, castigand lauri nationali. Stiati ca unii dintre elevii acestei scoli (baieti si fete) sunt campioni nationali la box? Banuiati ca aceste rezultate au fost obtinute chiar in conditiile in care elevii n-au sala de sport? Tot de poveste este si faptul ca vreo cincizeci de elevi ai acestei institutii au urcat pe treptele cele mai inalte ale podiumului national al olimpiadelor scolare. De curand, toti elevii prezentati la examenul de bacalaureat au iesit invingatori. Nu se poate sa nu fi auzit ca aici a fost scrisa, probabil, cea mai lunga scrisoare de dragoste din lume, care poarta pentru Andrei Muit, acest lord al caritatii, peste 1300 de semnaturi. Au ajuns elevii acestei scoli, membri ai clubului de debate, sa sustina dezbateri demonstrative in Parlamentul Romaniei, pentru a le sugera spiritul autentic in care trebuie desfasurate dezbaterile. Unii dintre ei au participat la competitii internationale, si ca membri ai echipei nationale, cucerind lauri. Despre asta stiati? Se poate sa nu fi aflat si despre faptul ca, intre timp, elevii acestei institutii au ajuns in gratiile unor sponsori de exceptie ca Betania, ca si-au primenit aproape totul in ultimii ani (de la centrala si instalatie termica, pana la mobilier si aparatura), ca sunt si in gratiile fondului PHARE care, cu vreo 600.000 de euro, va transforma sediul Scolii de Arte si Meserii intr-o locatie occidentala a domeniului? Har Domnului, nici autoritatile judetene si locale nu sunt (mereu) stranse la punga, atunci cand este vorba despre aceasta institutie care are pentru elevi si parinti o deviza mult apreciata si eficienta: aIntra cine poate, termina cine merita!”. De regula, pe fondul unei exigente pe care profesorii o manifesta si fata de ei insisi, numai cine nu vrea nu devine absolvent bacalaureat…

          Umorul si speranta, leacuri pentru vanatai

          Dar povestea aceasta de dragoste are si vanatai pe care liceenii incearca sa le lecuiasca inedit, picurand in amaraciunea lor mult umor, speranta si pragmantism. Ca sa-si construiasca sala de sport, s-au autoproclamat proprietari ai planetei Marte, pe care mai apoi au scos-o la licitatie. Ca sa incropeasca o premiere decenta a celor mai buni dintre ei si-au facut prieteni sinceri si de cursa lunga precum Betania, Jupiter, Sublim, Avita, Stefel, Florian, Coroana, Electropas, Oups International, Dynamic Netyork System, Isatis, Paradis, Doru Trans, Generali Asigurari, CAR Pensionari si CAR Stofe, SC Stofe, Desteptarea, Tribuna Invatamantului, Unitar Ro, Eltchim, C.U.M., Renasterea si multi altii. Sprijinul comunitatii a avut un raspuns pe masura: rezultatele.

          Aniversarea va fi concretizata in activitati organizate in perioada 10-14 octombrie. Un aTe Deum”, o monografie (prima din istoria scolii), un film realizat de elevi si profesori ai liceului, un numar special (dinamitard!) al revistei scolii, un spectacol din care nu va lipsi parada uniformei scolare de la inceputuri si pana astazi…), lansarea unor reviste proprii de matematica-informatica si chimie, expozitii diverse, dezbateri dintre cele mai atractive, intrecerile sportive si intalnirea cu fosti elevi si profesori reprezinta doar cateva dintre reperele acestei manifestari. Liceenii vor acorda premii supriza invitatilor, dar si profesorilor lor. Ei insisi vor avea parte de premii surpriza. Printre invitati vom regasi elevi si profesori ai primei promotii, reprezentanti importanti ai autoritatilor si sponsorilor. Va fi o sarbatoare a simplitatii si decentei si pentru faptul ca la Buhusi fastul n-a avut loc niciodata din cauza saraciei.

          Scris de Ion FERCU

          Fotbal, Divizia A / Ne-am „croit”-o singuri / Steaua – FCM Bacau 1-0 (1-0)

          Am trecut pe langa primul gol din deplasare si am fost foarte aproape de o remiza in Ghencea. Chiar am fi meritat sa castigam un punct in Capitala, mai ales dupa cum au decurs ostilitatile in repriza secunda. Marius Croitoru a avut golul in bocanc, insa a executat relaxat un penalty obtinut de Neagu in minutul 67. Steaua s-a impus la limita, cu 1-0, dupa un gol inscris in prima repriza de Paraschiv. Disputa din Ghencea a inceput intr-o usoara dominare a gazdelor care au avut o prima oportunitate in minutul 19 prin Nicolita, dupa o combinatie cu Paraschiv. Codreanu a incercat si el poarta adversa printr-un sut de la 30 de metri, insa balonul a atins plasa din spatele portii. Stelistii au deschis scorul in minutul 26. Nicolita i-a pasat lui Paraschiv, mijlocasul Stelei a sutat spre poarta lui Bogdan, balonul respins in prima faza de un fundas bacauan a ajuns din nou la acesta, care a trimis usor in coltul lung: 1-0. Pana la finalul primei reprize nu s-a mai intamplat nimic, doar actiunea individuala a lui Croitoru, care a insirat trei stelisti, dar a fost oprit de Radoi. La reluare, meciul a curs spre poarta lui Hamutovschi, bacauanii iesind cu curaj la atac. Abia intrat pe teren, Neagu a fost agatat in careu de Lovin, Martis aratand punctul cu var dupa o consulatare cu asistentul Stoianof. Era minutul 67. Croitoru a executat slab permitandu-i lui Hamutovschi sa retina balonul. &#8222Galben-albastrii” au mai trecut pe langa egalare in minutul 75, sutul lui Gheorghiu fiind retinut in doi timpi de portarul stelist. Elevii lui Protasov au simtit pericolul si au iesit la atac. In doar trei minute, Dica, Iacob si Nicolita l-au intrebuintat serios pe Bogdan.

          Steaua: Hamutovschi – Ogararu, Goian, Radoi, Nesu – Nicolita, Paraschiv, Lovin, Bostina – Dica (80, Fl. Dumitru), Iacob (80, Cristea). Antrenor: Oleg Protasov.

          FCM Bacau: Bogdan – Codreanu, Bojescu, Ureche, David, Isac – M. Croitoru, Doltea (54, Matei), Dobos (57, Neagu), Gheorghiu – Petcu (70, Tanasa). Antrenor: Cristi Popovici.

          Arbitri: Marius Martis (Focsani), Sebastian Stoianof (Constanta) si Bogdan Medrea (Rm. Valcea).Scris de Cristi SAVA

          Luna viitoare incepe operatiunea „Regularizarea” / Bacauanii au de primit miliarde de la stat

          Fiscul bacauan a finalizat situatia privind contribuabilii care ar urma sa primeasca de la stat bani ca urmare a regularizarii impozitului pe 2004. Sumele de restituit reprezentand diferente de impozit pe venit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala. Sumele de restituit reprezentand diferente de impozit pe venit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

          Potrivit Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, au fost emise in total 78.623 decizii de impunere. Din acest total, 6.219 de bacauani trebuie sa mai plateasca statului, ca urmare a regularizarii, 3.172.000 lei noi (aproximativ 31,7 miliarde de lei vechi). Partea buna este ca aproape 60.000 de contribuabili au de primit bani de la stat. In total, ei au de incasat 7.790.000 lei noi (aproximativ 78 miliarde de lei vechi). Peste 8.300 de contribuabili au de primit sume mai mici de 5 lei noi (50.000 de lei vechi), in vreme ce aproape 35.800 de bacauani au de incasat de la stat sume cuprinse intre 5 lei si 150 de lei noi (50.000-1,5 milioane de lei). &#8222Din totalul sumelor de restituit, 2.523.000 lei noi (peste 25 de miliarde de lei vechi) reprezinta cheltuieli facute de contribuabili pentru reabilitarea termica a apartamentului, respectiv si-au pus termopane, centrale termice etc”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al DGFP Bacau. Totodata, 78.000 lei noi (780 milioane de lei vechi) reprezinta prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu deduse din baza de impozitare (474 de dosare depuse si aprobate). In fine, 112.000 lei noi, reprezentand deducerea sumei de pana la unu la suta din impozitul pe venitul anual datorat entitatilor nonprofit deduse din impozitul pe venit datorat, sectiune unde figuraeza 4.776 de optiuni. In schimb, nu exista nici un caz reprezentand cheltuieli cu bursele private an limita a unu la suta deduse din impozitul pe venit datorat.

          Banii de la Fisc, adusi de postas, cu dobanda

          Diferentele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei inscrise in decizia de impunere anuala sau ramase dupa compensarea cu eventualele debite neachitate, dupa caz, raman in evidenta fiscala spre a fi compensate cu datorii viitoare. Aceste sume se restituie in numerar, numai la solicitarea contribuabilului, sau atunci cand, cumulat, suma de restituit depaseste limita mentionata. Diferentele de impozit pe venit de restituit cuprinse intre 5 lei inclusiv, si 150 lei se restituie prin mandat postal. In acest caz, contribuabilii nu trebuie sa se deplaseze la unitatea fiscala, pentru incasarea sumelor. Suma de restituit se achita persoanei, la domiciliul acesteia, de catre lucratorii postali, iar in cazul in care persoana respectiva nu este gasita la domiciliu, suma se ridica de la oficiul postal. Diferentele de impozit de restituit mai mari de 150 lei inclusiv, se restituie in numerar, prin mandat postal sau virament in contul bancar comunicat de contribuabili. Restituirea in numerar a diferentelor de impozit mai mari de 150 lei inclusiv, se face de unitatile de trezorerie la data comunicata contribuabililor prin instiintarea de restituire, conform programarii. In cazul in care contribuabilii nu se prezinta la data comunicata, reprogramarea se face de catre unitatea fiscala de domiciliu, la solicitarea acestora. Pentru diferentele de impozit pe venit nerestituite in termenul de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii acestui termen. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor.Scris de Florentin RADU

          Justitia se tine de glume / Adus cu jandarmii de pe celalalt taram

            Cetateanul bacauan Ghimici Ioan, mutat la cele vesnice la inceputul acestui an, si-a vazut tulburata odihna de veci din initiativa presedintelui Asociatiei de proprietari nr.130, cu sediul pe starda Letea, nr.32, si a adminstratorului acestei asociatii. Cei doi vajnici aparatori ai drepturilor proprietarilor n-au mai fost sa verifice la fata locului daca Ioan Ghimici mai locuia in apartamentul 2 de la parterul blocului 32, scara B si l-au actionat in judecata &#8222pentru suma de 91,36 lei, reprezentand cheltuielile de intretinere pe periaoda februarie-august 2005″. Intre timp, insa, Ioan Ghimici decedase, iar in apartamentul cu pricina locuieste alta familie. Vecinii ne-a spus ca fostul locatar n-avusese urmasi, ei nu stiu cui anume vanduse raposatul apartamentul si s-au crucit cand au auzit de citatie. Dar citatia exista si Ghimici Ioan a fost &#8222chemat in instanta”, &#8222in calitate de debitor”, &#8222pentru somatie de palta”, deoarece, &#8222cu rea credinta refuza sa achite debitul precizat mai sus”. Ieri dimineata, la avizierul Judecatoriei Bacau era inscris, de la ora 13.00, dosarul 12638/2005, cu numele lui Ghimes Ioan, asa cum se poate vedea si din fotografia alaturata. Probabil ca in viitoarea citatie va fi specificat si faptul ca, daca nu se va prezenta in fata instamntei, Ghimici Ioan va fi adus cu jandarmii. Ceea ce ne dorim si noi, sa fim adusi post-mortem cu jandarmii, macar pentru a ne vizita prietenii, pret de cateva minute macar. S-auzim de bine, si aici si pe lumea aialalta!Scris de Stefan OLTEANU

            Copiii din orfelinate traiesc cu 230.000 de lei pe luna / Condamnati la mizerie

              Sumele destinate, pentru anul 2006, centrelor de plasament pentru cazarmament, echipament, transport, jucarii, materiale igienico-sanitare, rechizite si materiale cultural-sportive au fost, recent, aprobate in sedinta extraordinara a Consiliului Judetean. Acestea sunt de-a dreptul jenante, in conditiile in care variaza, in functie de varsta copilului sau a tanarului, doar intre 2,769 milioane lei si 6,393 milioane lei.

              &#8222Este adevarat. Aceste sume sunt extrem de mici. Dar nu noi le stabilim, ci Guvernul&#8221, ne-a declarat Sorin Brasoveanu, director general la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Este adevarat! Legea nr.111/2004, care a modificat Legea nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti in serviciile publice specializate pentru protectia copilului, precum si mamele protejate in centre maternale, stabileste aceste sume infime care, pentru anul curent, culmea ironiei, erau limite maxime. Concret, pentru anul 2006, un copil cu varsta cuprinsa intre 0 – 3 ani va trebui intretinut cu numai 2,769 milioane lei. Facand un simplu calcul matamatic, intr-o luna, un bebelus sau un copil mic trebuie sa fie imbracat si sa i se cumpere jucarii doar in valoare de 230.750 lei. Doar atat. &#8222Doamne, dar asa ceva este practic imposibil. Numai o jucarie de duzina costa peste 100.000 de lei. Iar hainutele sunt foarte scumpe. Vai de capul copiilor&#8221, se mira Daniela Stanciu, mama unui baietel in varsta de 1 an. Pentru copiii intre 3 si 7 ani suma alocata, pe tot anul 2006, este putin mai mare, de 3,775 milioane lei, iar pentru cei cu varsta cuprinsa intre 7 – 14 ani de 4,632 milioane lei. Nici pentru adolescenti sumele alocate nu sunt mai imbucuratoare: pe un an intreg, fiecare dintre acestia va beneficia doar de 5,712 milioane lei. Comentariile sunt de prisos pentru ca, oricum, nu ar majora sumele aprobate de Consiliul Judetean. De suma cea mai mare, de 6,393 milioane lei, se vor bucura, asta daca le da mana, tinerii de 18 – 26 ani si mamele protejate in Centrul Maternal. „Anul acesta sumele au fost la jumatate. Pentru anul 2006, cu siguranta va mai exista o rectificare de buget, ne vor mai ajuta sponsorii sau organizatiile nonguvernamentale. Doar suntem in sistem bugetar si trebuie sa ne multumim cu putin. Doar nu vom imbraca copiii de la Armani sau Versace. Vom face eforturi sa le asiguram un standard minim de viata. Si, cu siguranta, vom mai gasi si alte surse de finantare pentru ca, altfel, nu ne vom descurca. Doar nu trebuie sa le cumparam haine si rechizite in fiecare luna&#8221, spune Brasoveanu, care recunoaste ca nici 10 – 12 milioane pe an daca s-ar aloca pentru un copil sau un tanar nu este mult.Scris de Carmen SERBAN

              11 procurori anticoruptie vor fi dati afara pentru incompetenta \ Cutremur la PNA

                Pe faras se afla si procurorii Ioan Irimie si Alexandru Chiciu,

                doi dintre magistratii care au intocmit dosarul &#8222Sechelariu”

                Daniel Morar, seful Departamentul National Anticoruptie (DNA), cere ca 11 procurori anticoruptie sa fie dati afara din departament, lista acestora fiind trimisa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la finele saptamanii trecute. Printre cei 11 se numara si doi magistrati care au lucrat la dosarul fostului primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu. Avocatul acestuia caracterizeaza cererea noului sef de la PNA drept o miscare pur administrativa si spune ca motivul ar fi incompetenta procurorilor vizati.

                Surse judiciare au declarat agentiei MEDIAFAX ca lista celor 11 anchetatori vizati a fost trimisa CSM vineri seara, urmand a fi luata in discutie in sedinta de marti a Consiliului. Potrivit modificarilor aduse recent la legile privind reforma justitiei, avizul CSM este unul consultativ, revocarile si numirile in functii fiind facute de catre presedintele tarii, la propunerea motivata a ministrului Justitiei, a sefului Parchetului instantei supreme sau al fostului PNA. Potrivit site-ului CSM, Morar doreste revocarea din functiile de conducere si de executie din cadrul DNA a cinci sefi de servicii: Ioan Irimie (seful Serviciului teritorial Cluj), Ioan Otel (seful Serviciului teritorial Constanta), Alois Imbrea (seful Serviciului teritorial Iasi), Constantin Stefanescu (seful Serviciului teritorial Ploiesti) si Gheorghe Vizitiu (seful Serviciului de anchete speciale, din structura centrala a fostului PNA). Totodata, este ceruta eliminarea din DNA a unui anchetator din cadrul Serviciului teritorial Cluj si a cinci procurori din structura centrala a fostului PNA. Acestia sunt Nicolae Dorel Pascut si, respectiv, Alexandru Chiciu, Carmen Cojocariu, Ioan Ciofu, Gheorghe Stan si Octavian Lupescu.

                Sub lupa presei

                Unii dintre cei a caror eliminare o cere procurorul general Daniel Morar s-au aflat in atentia presei, in diferite momente, cel mai adesea din cauza dosarelor pe care le-au instrumentat. Numele lui Ioan Irimie – seful Serviciului teritorial Cluj – a fost vehiculat, acum cateva luni, ca posibil inlocuitor si, ulterior, succesor al lui Ioan Amarie la conducerea PNA. Procurorul Ioan Otel este unul dintre cei doi anchetatori care au semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata, in dosarul &#8222Flota”, aflat pe rolul instantei supreme. Otel a fost vizat de o plangere penala pe care Basescu a inaintat-o legat de modul in care s-a facut cercetarea. Procurorul Constantin Stefanescu, seful Serviciului Teritorial Ploiesti, s-a implicat in instrumentarea primelor dosare vizand mafia petrolului. Gheorghe Vizitiu este seful Serviciului de anchete speciale din cadrul structurii centrale a fostului PNA, cea care a realizat primul dosar penal in baza caruia a fost trimis in judecata un senator.

                Chiciu in cadere libera

                Procurorul Alexandru Chiciu a fost eliberat la cerere din functia de sef al Sectiei a II-a penale (Sectia de combatere a infractiunilor conexe faptelor de coruptie) a fostului PNA, in vara acestui an, el fiind vizat de propunerile de destituire facute de ministrul Justitiei, in momentul in care a fost schimbata intreaga conducere a acestei structuri de ancheta. El a solicitat in 19 iulie eliberarea din functie din motive medicale astfel ca, la fel ca in cazul sefului PNA, Ioan Amarie, solicitarea de revocare facuta de Macovei a ramas fara obiect. Chiciu a coordonat Sectia a II-a timp de un an si doua luni, timp in care a fortat intocmirea dosarului fostului primar al Bacaului Dumitru Sechelariu. Numele lui Chiciu a fost legat mereu si de cazul Armagedon II, in care a fost vizat Mugur Ciuvica (fostul sef de cabinet al lui Emil Constantinescu). &#8222Schimbarea este una pur administrativa. Cei 11 n-au reusit sa respecte ordinele primite. A fost un fel de examen pentru ramanerea in PNA. Nereusind au fost exclusi. Multi dintre ei au fost detasati din tara cu cate o comanda clara. A fost si cazul lui Ioan Irimie adus special pentru dosarului lui Dumitru Sechelariu. Cred ca Morar a inteles mai repede despre ce este vorba. Nu-i stiu pe toti procurorii in cauza dar pot spune ca platesc pentru incompetenta lor”, ne-a declarat avocatul Catalin Dancu, aparatorului fostului primar al Bacaului. Daniel Morar anunta inca de la numirea sa la conducerea fostului PNA ca va evalua activitatea tuturor procurorilor anticoruptie si ca va propune destituiri, pentru eficientizarea activitatii structurii si pentru profesionalizarea celor implicati in lupta anticoruptie.

                Scris de Catalin BEJAN

                In judetul Bacau nu exista nici un psiholog scolar / Profesorii sunt in ilegalitate

                  De anul acesta, profesorii trebuie sa fie examinati de psihologi scolari, care nu exista in judetul Bacau. Cadrele didactice ar putea fi amendate daca nu sunt la zi cu examenul medical periodic. Vizita la medic este obligatorie si trebuie platita de anagajator. Profesorii sunt siliti insa sa scoata bani din buzunar.

                  In luna august, ministrul educatiei, Mircea Miclea, a emis un ordin prin care impune efectuarea controlului psihologic anual numai la psihologii scolari. Insa, acesti psihologi nu exista. Pentru a intra in aceasta categorie, psihologii trebuie sa treaca printr-o testare, pe care insa nu a organizat-o nimeni nici pana in ziua de astazi. &#8222Nu am cunostinta de existenta psihologilor scolari, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al Directiei de Sanatate Publica. De altfel, nici psihologi fara aceasta competenta nu prea avem. In perioada inundatiilor a trebuit sa facem echipe cu mai multi specialisti. Cu greu am adunat sapte psihologi din tot judetul”. Asa se face ca examinarile psihologice, care ar trebui luate in serios, conform ordinului ministerial, sunt o simpla formalitate. Constienti ca psihologii nu pot deveni &#8222scolari” peste noapte, emitentii ordinului au adaugat ca examinarea se poate face pe parcursul anului scolar. Se pare insa ca testarea psihologilor nu va avea loc in urmatoarele luni, asa ca profesorii vor fi examinati abia spre sfarsitul anului scolar, ceea ce nu va fi de nici un folos elevilor.

                  In plus, profesorii trebuie sa scoata bani din buzunar pentru examenele medicale, cand, conform legii, ar trebui sa fie platite sau decontate de anagajator, adica Ministerul Educatiei. Ordinul din august, semnat de Mircea Miclea si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prevede ca profesorii din invatamantul preuniversitar trebuie sa treaca anual prin mai multe examene medicale, nu doar cel psihologic. Ei trebuie sa primeasca de la medicul de familie avizul ca sunt sanatosi din punct de vedere clinic, iar de la radiologie, rezultatul examenului micro. &#8222Anul trecut a fost singurul in care s-a respectat legea si profesorilor li s-a platit examenul medical de catre angajator, a declarat Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant, la ultima intalnire a Comisiei de Dialog Social de la Prefectura. Acum, isi platesc singuri vizitele la medici, iar costul este prea ridicat”. Luna aceasta, examenul medical periodic va fi tema unor controale in scoli si licee, iar pe profesorii care nu sunt in legalitate ii pasc amenzi de zeci de milioane.Scris de Doina MINCU

                  Karting/ Campionatul National Dupa sase vine sapte?

                  Sapte clase, sapte castigatori. Aceiasi in ambele manse de concurs. Asa suna deznodamantul etapei a sasea a Campionatului National de Karting, desfasurata sambata si duminica pe circuitul „Selena Motor Sport&#8221 din Bacau. Stefan Viktor (la clasa ICA), Mihnea Stefan (Pufo), Matei Mihaescu (ICC), Robert Visoiu (Mini), Ionel Iancu (Formula Mondiala), Doru Sechelariu (ICA/J) si Lucian Moldovan (BILAND): iata invingatorii celor doua finale ale etapei bacauane. Cu precizarea ca la sfarsitul primei curse a clasei BILAND, Moldovan a fost penalizat cu retrogradarea pe pozitia a cincea, ceea ce a facut ca, per total, castig de cauza sa aiba Victor Nemes, ocupantul locului secund in ambele curse. Daca Nemes a fost avantajat de o penalizare a lui Moldovan, in schimb la celelalte categorii, castigatorii au fost mai presus de orice dubiu. Stefan Viktor nu a avut nici o problema cu Mihnea Cristescu. Mihnea Stefan s-a impus atat in fata lui Florin Catana, cat si a lui Filip Atanasiu. Matei Mihaescu si-a demonstrat inca o data clasa, aratand ca nu are rival. Robert Visoiu a castigat de doua ori impotriva lui Sergiu Nicolae. Ionel Iancu l-a tinut la distanta pe Mihai Tanasescu, iar Doru Sechelariu l-a ridiculizat pe Dumitru Teslari, liderul clasamentului generel la ICA/J. Vreme frumoasa, victorii clare, dueluri pasionante si nici un fel de incidente: acestea au fost ingredientele etapei a sasea a Campionatului National. Etapa a sasea si, totodata, ultima? Deocamdata, nimeni nu poate spune nimic cu precize. Nici macar oficialii Federatiei. „O decizie finala va fi luata in zilele urmatoare&#8221, s-a limitat sa spuna Calin Herascu, presedintele Comisiei de Karting din cadrul FR Automobilism, care a explicat si motivul pentru care runda a saptea s-ar putea sa nu se dispute: pista de la Arad nu intruneste decat 80 la suta din conditiile cerute. Ar fi insa pacat si lipsit de respect pentru spiritul de competitie ca un Campionat National ce si-a programat initial sapte etape sa se retraga la boxe dupa doar sase runde.

                  &#8222Facem tot ce tine de noi sa castigam”

                  @ a declarat castigatorul etapei la clasa ICA/J, Doru Sechelariu

                  Doru Sechelariu l-a invins pentru a patra oara pe Dumitru Teslari, in sezonul competitional 2005. In clasamentul national, distanta dintre cei doi a ramas inca destul de mare, 10 puncte, cu greu recuperabila in etapa &#8222antoma” de la Arad. Asta nu inseamna ca bacauanul se da batut.

                  -Doru, cum au fost cele doua manse?

                  -Destul de grele la inceput, cand nu poti sa prevezi ce va fi in cursa si esti nelinistit. Dar am reusit doua manse bune, tracul a disparut foarte repede si m-am concentrat bine, eu avand si un kart bine pus la punct. N-am comis nici o greseala pe care Dima Teslari sa o poata specula, iar la final totul mi s-a parut usor.

                  -Ti-ar fi placut sa fii si campion al Romaniei. Cat de tare de roade ca ocupi doar locul secund?

                  -Eu si mecanicii mei am facut tot ce se putea ca sa castigam cursele la care am luat startul. Sunt impacat in aceasta privinta. A contat mult etapa la care am absentat, pentru a fi prezent la alte concursuri din strainatate. Daca va mai fi o etapa, voi incerca sa-l depasesc pe Teslari. Nu se stie niciodata, conditia este ca eu sa-mi vad de treaba.

                  -Cum crezi ca va fi in Turcia?

                  -Greu de zis. Nu pot decat sa spun iarasi ca vom incerca sa fie cat mai bine. Am avut ghinion in Grecia, cand mi s-a defectat o piesa, atunci cand eram cat pe ce sa inving. Acum trebuie sa recuperez puncte, in loc sa fiu campion al Europei de Sud-Est inainte de etapa de la Istanbul.

                  Invingatori fara drept de apel

                  ICA- Viktor Stefan

                  Prima clasa care a intrat sambata in concurs a fost Inter-Continental A. Primul castigator, Stefan Viktor. Principalul favorit. Pilotul legitimat la SKAT Kart a „ucis&#8221 cursa inca de la inceput. In conditiile in care Mihnea Cristescu s-a tinut bine pe pozitii, a fost clar ca singurul semn de intrebare plana deasupra ocupantului celei de-a treia pozitii. In final, locul trei a fost adjudecat de Radu Grozea, care, pornit de pe grila cu numarul cinci, l-a depasit pe Cheikh Ali Tagaris. Aceasi ordine s-a inregistrat si duminica, in ciuda faptului ca Radu Grozea a intretinut la un moment dat iluzia ca si-ar putea trece in cont un loc doi. Sa consemnam si iesirea in dacor a lui Cheikh Ali Tagaris, chiar in ultimul tur de pista.

                  Pufo-Mihnea Stefan

                  Un alt Stefan, aceeasi soarta nobila: campion. De data aceasta la Pufo, acolo unde Mihnea Stefan, componentul echipei Motor Club Sport Targoviste a avut de rezistat atacurilor mai multor oponenti: Andrei Atanasiu, Florin Catana, Razvan Mocuta sau Adrian Iliescu. Pana la urma, Mihnea Stefan si-a demonstrat valoarea, ramanand in fruntea cursei in ambele manse. Sambata, Catana si Mocuta au completat podiumul, in timp ce duminica, locul doi a revenit lui Atanasiu, iar Catana a trebuit sa se multumeasca doar cu locul trei. De notat debutul bacauanului Alexandru Calapod, care s-a comportat onorabil.

                  ICC-Matei Mihaescu

                  Cea mai rapida clasa a inregistrat, o data in plus, monopolul lui Matei Mihaescu. Campionul en-titre a castigat detasat ambele curse, chiar daca in prima a avut parte si de o mica surpriza: „bacauanul&#8221

                  Agostino Marinucci i-a luat fata la start. In turul patru, Mihaescu a restabilit status-quo-ul, dupa care a inceput sa se intreaca pe sine insusi. Dupa 53,86 sec., 53,63 sec. si 53,56 sec., pilotul de la Badsi Racing Team a „coborat&#8221 parcurgerea unui tur de pista pana in dreptul cifrei de 53,28 secunde! Mihaescu, dar si Marinucci s-au distrat si cu cei din coada plutonului. Astfel, sambata, cei doi fruntasi l-au lasat in urma cu un tur pe Dan Ovidiu Glavan, in timp ce duminica au repetat figura atat cu Glavan, cat si cu Mocuta.

                  Mini-Robert Visoiu

                  Cea mai populata clasa (15 participanti) a oferit si cele mai palpitante dueluri. Robert Visoiu s-a impus pe buna dreptate, chiar daca a avut un demn rival in Sergiu Nicolae. Desi sambata a pornit de pe grila de start din spatele lui Nicolae, Visoiu si-a depasit contracandidatul la capatul unor atacuri spectaculoase. S-a creat apoi un „trenulet&#8221 cu sase vagoane, locomotiva fiind, evident Visoiu, urmat de Nicolae, Atanasiu, Iorgulescu, Nicolescu si Stariradov. In acest trenulet nu a reusit sa urce si fiul primului-ministru, Calin Popescu Tariceanu, nevoit sa sfarseasca prima mansa pe locul noua. Finala de duminica a consemnat acelasi duel Visoiu-Nicolae, insa si mai interesanta a fost batalia pentru locul trei. Nicolescu a avut ghinion iesind in dacor cand se afla pe locul trei, in timp ce curajul lui Iorgulescu a fost premiat in prima curba de la finalul liniei drepte din fata tribunelor, acolo unde l-a depasit pe Atanasiu care se instalase pe pozitia a treia. In final, s-a repetat podiumul de sambata: Visoiu, Nicolae si Iorgulescu. Si la aceasta clasa trebuie sa salutam debutul unui bacauan, Cosmin Frigura.

                  Formula Mondiala-

                  Ionel Iancu

                  O clasa linistita. Si curse fara istoric. Ionel Iancu, de la Scoala de Karting Herastrau, a castigat la pas mansa desfasurata sambata, depasindu-i pe Mihai Tanasescu si Radu Marcovici. Ziua de duminica s-a dovedit lipsita de fantezie, asternand o foaie de indigo peste evolutia si rezultatele din mansa precedenta.

                  ICA/J-Doru Sechelariu

                  Cea mai asteptata clasa de catre bacauani, curiosi sa vada cum se va solutiona duelul dintre pilotul Selenei Motor Sport, Doru Sechelariu si liderul clasamentului, Dumitru Teslari, de la BADSI Racing. Nevoit sa accepte dominatia lui Teslari in ierarhia generala doar pentru ca bucuresteanul participase la o etapa in plus, Sechelariu s-a revansat din plin pe pista. Inca din sesiunea de calificari, bacauanul a aratat ca este peste rivalul sau. Pornit din pole position in mansa de sambata, Doru Sechelariu a fost acrosat usor de Teslari in prima curba, dar a reusit sa ramana in frunte. Teslari, in schimb, a platit pentru agresivitatea atacului sau, fiind intrecut de Badina. Sechelariu s-a distantat serios, ajungand la un avans de peste 100 metri fata de Teslari, revenit ulterior pe locul doi. Sugestivi sunt si timpii-record ai celor doi piloti: 55,07 pentru Doru Sechelariu fata de 55,46 cat a inregistrat Dumitru Teslari. Mansa de duminica nu a adus nimic nou. Pilotul bacauan s-a instalat inca de la inceput pe prima pozitie, in ciuda faptului ca Teslari a „furat&#8221 startul, motiv pentru care in final a fost penalizat cu zece secunde. Penalizarea nu a afectat insa locul doi ocupat de Teslari pentru ca acesta a avut un avans de aproape 12 secunde fata de Radu Badina, cel ce s-a clasat pe locul trei. Avansul lui Doru Sechelariu in fata lui Dumitru Teslari in a fost si mai impresionant: peste 16 secunde! Ca si sambata, si podiumul mansei de duminica a fost completat de Badina.

                  BILAND-Victor Nemes

                  Singura clasa la care nu a castigat cel mai bun pilot. Lucian Moldovan a platit tribut unor neregularitati, asfel incat locul intai obtinut in prima mansa a fost „convertit&#8221 de comisarii de cursa in locul cinci. A profitat de acest lucru al doilea clasat, Victor Nemes caruia i-a fost suficienta pentru castigarea etapei inca o clasare pe locul doi. Si in mansa de duminica, Moldovan si-a demonstrat clasa, desi a pornit de pe pozitia a cincea. Ghinionul nu l-a lovit doar pe Moldovan, ci si pe Eduard Nicolescu, iesit in dacor cand era pe pozitia secunda si pe Alina Carmina Bunica, nevoita sa abandoneze din cauza unor probleme la motor in momentul in care era pe locul trei.

                  Scris de Dan SION

                  Fotbal, Divizia B \ Risipa de puncte \ Petrolul Moinesti – Dacia Braila 2-2

                  Moinestenii joaca mai bine in deplasare decat pe teren propriu. O confirma rezultatele inregistrte in acest campionat. Castiga in deplasare si pierde puncte pe teren propriu. Aceasta este Petrolul Moinesti. Dupa ce a castigat la Botosani trei puncte, elevii lui Dan Motei si Giani Florian au irosit doua puncte in disputa de pe teren propriu cu Dacia Braila, o abonata la promovare. Brailenii au deschis scorul in chiar minutul zece al partidei prin Cr. Ungureanu. Pana la pauza am mai notat doar cateva ratari ale gazdelor, fara efect pe tabela de scor. Dupa pauza, s-a vazut ca moineptenii au iesit de la cabine mai motivati. Au inceput in forta ce-a de-a 2-a repriza reusind sa preia conducerea pe tabela in doar doua minute. Mai intai a fost golul lui S. Popa din minutul 57. Doua minute mai tarziu, Chiriac a punctat pentru 2-1, gazdele fiind in avantaj. La adapostul acestei fragile diferente, elevii lui Motei au scazut din viteza. Pe final, mai precis in minutul 85, brailenii au izbutit egalarea, Covaci inscriind golul doi al oaspetilor. De notat ca la scorul de 2-1, oaspetii au ratat o lovitura de pedeapsa. Desi au pierdut doua puncte, moinestenii se mentin in prima parte a clasamentului. Dan Motei a trimis in tren urmatoarea formula de

                  echipa: Anton – Muntianu, Neculai, Dragomirescu, Chiriac, Moldoveanu – Tismanaru, Toma, Popa – Dobirceanu, Ursu. Au mai jucat: Jipa si Vrinceanu. Arbitrii: Mugurel Draganescu din Breaza, Liviu Ciubotaru si Iulian Bedreaga, ambii din Galati.

                  N-au avut bani pentru baremuri

                  Brigada de arbitrii si cei doi observatori ai jocului de la Moinesti au asteptat ceva vreme pana ce oficialii gazdelor au gasit bani pentru baremuri. Si jucatorii s-au plans dupa joc, mare parte din ei neavanf bani nici sa se intoarca acasa. Se pare ca jucatorii nu se vor prezenta la antrenamentul de azi si nici in zilele viitoare daca conducerea clubului nu le achita salariile de 2,5 milioane de lei pe luna.Scris de Cristi SAVA

                  Investitii straine zero / Bacaul sub embargo

                  Investitorii straini intarzie sa vina in Bacau. In schimb, ei aleg alte orase: Iasi, Suceava sau Piatra Neamt. Mai mult, chiar si Vasluiul pare a fi mai atragator pentru oamenii de afaceri straini decat Bacaul. Fostii guvernanti acuza actuala putere de situatia in care se afla judetul si municipiul Bacau. Actuala putere se apara sustinand ca situatia nu este noua si ca de 15 ani Bacaul se afla pe un neonorant loc 41 la capitolul investitii straine.

                  Dupa ce in luna iunie a acestui an in judetul Bacau au venit doar trei investitori straini, in luna iulie nu a mai venit nici unul. In acelasi timp, in judetul Iasi au fost inregistrate in luna iunie 10 firme cu capital strain iar in Suceava 14. Daca in iunie numarul firmelor cu capital strain inregistrate in Bacau a fost egal cu cel din Vaslui (trei), valoarea capitalului social al celor trei firme din judetul vecin a fost de trei ori mai mare decat cel al societatilor inmatriculate in Bacau. Ca sa nu mai vorbim ca in luna iunie, din cele 46 de firme cu capital strain inmatriculate in Regiunea Nord Est, 14 au fost in judetul Suceava, 10 in Iasi, cate 8 in Neamt si Botosani. In luna iulie, investitorii straini par a fi intrat in concediu, deoarece pe toata Regiunea Nord Est s-au inmatriculat numai 9 firme cu capital strain: una in Iasi, doua la Botosani si cate trei la Neamt si Suceava. Vasluiul si Bacaul sunt din nou la egalitate: zero investitori straini.

                  Mai rau ca Vasluiul

                  Aceasta nu este o tendinta sezoniera de exemplu, in luna ianuarie 2005, in judetul Bacau nu a venit nici un investitor strain in timp ce la Iasi au fost 9, la Neamt – 11 si la Vaslui – 1. In luna februarie 2005, in judetul Bacau a fost inmatriculata o singura firma cu capital strain, valoarea investitiei fiind derizorie: 30 de dolari. In aceeasi luna, in Vaslui a fost infiintata tot o singura firma, dar cu un capital strain de aproape 35.000 de dolari iar in judetul Iasi au fost ingeristrate 20 de firme cu participare straina la capital. In martie in judetul Bacau a fost infiintat tot o singura firma cu participare straina, care a adus un aport de 60 de dolari la capitalul social, adica 0,1 la suta din totalul sumelor investite in acea luna in Regiunea Nord Est. In martie la Iasi s-au infiintat 16 firme cu participare straina, la Neamt si Vaslui – cate sase.

                  Politicienii trag spuza pe turta lor

                  Fostii guvernanti acuza actuala putere de situatia in care se afla judetul si municipiul Bacau. &#8222E un oras inchis din cauza administratiei care a promis ca reda Bacaul bacauanilor. De cand s-a blocat orice activitate, orice initiativa, banii circula intre afaceristii bacauani fara nici un aport din exterior. Blocajul este determinat de situatia neclara din institutiile statului din Consiliul Local din Primarie. Acolo nu exista nici o strategie clara ci doar o interminabila cearta, ceea ce constituie un semnal clar pentru investitori. Nimeni nu face nimic. Singura investitie din municipiul Bacau a venit pe o relatie personala a fostului viceprimar Slic, fapt pentru care il si felicit”, ne-a declarat deputatul PSD Gabriel Vlase. Actuala putere se apara sustinand ca situatia nu este noua si ca de 15 ani Bacaul se afla pe un neonorant loc 41 la capitolul investitii straine. &#8222Cunosc datele statistice si nu imi convine situatia, dar trebuie sa luam in calcul toate datele. Insumand investitiile straine realizate in Bacau in ultimii 15 ani, judetul nostru se situeaza in coada unui clasament, locul 41. E dificil sa schimbam acum optica. La aceasta se mai adauga si inundatiile din aceasta vara care au afectat serios infrastructura. Asta-i realitatea. Administratia publica nu face afaceri in locul firmelor, ci doar deschide caile de comunicare. Iar, firmele noastre nu se implica. Daca municipiul Bacau are perspective bune in a atrage sume serioase din investitii straine in urmatorii patru ani, in judet realitatea e alta. Nici primarii nu se implica”, ne-a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului.Scris de Razvan BIBIRE

                  Caminele universitatii sunt in impas \ Viata de student in mizerie

                    Incepe anul universitar si situatia caminelor studentesti este una care nemultumeste atat parintii si studentii, cat si cadrele universitare. Studentii bacauani trebuie sa se gandeasca unde vor locui din luna februarie.

                    Mai sunt doar cateva zile si incepe noul an universitar. Ca in fiecare an, studentii au nemultumiri privind caminele universitatii din Bacau. &#8221Nu este nici o diferenta fata de anul trecut&#8221 a pus verdictul un student. Intr-o camera sunt patru studenti de la inginerie si s-au apucat de zugravit, pe banii lor. Sunt nemultumiti ca &#8222nu s-a facut nici o renovare&#8221, iar &#8222saltelele sunt mizerabile si paturile infecte, murdare, mucegaite&#8221.Cu toate acestea, un student trebuie sa scoata din buzunar o suma de minimum 650.000 lei. Asa se prezinta situatia in caminul mixt al Universitatii Bacau. Anul trecut, Liga studentilor a obtinut o finantare de 16 miliarde lei de la Banca Mondiala, pentru modernizarea acestuia. La 1 octombrie a.c., trebuia sa demareze reparatia capitala, dar la presiunea studentilor, inceperea lucrarilor s-a amanat pana in luna februarie. Ana Maria Chirila, presedinte al Ligii Studentilor din cadrul Universitatii Bacau, este de parere ca &#8222decat sa lasam studentii sa stea la licee, unde sa n-aiba nici apa, mai bine sa stea in camin. Unele camere de la licee nici macar nu aveau paturi&#8221.

                    &#8222Sunt studentii multumiti, suntem si noi”

                    Gheorghe Pintilie, profesor doctor inginer – prorector pe probleme economice si studentesti, afirma ca &#8222a fost complet igienizat caminul de fete din corpul C. Toate holurile si camerele au fost zugravite, de asemenea s-a fectuat si dezinsectia anuala&#8221. &#8222S-au facut mai multe decat anul trecut, acum au zugravit si camerele. Anul trecut s-a varuit doar pe holuri&#8221 afirma o studenta la inginerie. Pentru a moderniza camerele studentilor, Universitatea a dorit sa cumpere mobilier (scaune, mese, dulapuri), din surse proprii de finantare. Achizitia nu a putut fi facuta deoarece exista o ordonanta de urgenta ce nu permite unitatilor bugetare sa faca astfel de cheltuieli pana la sfarsitul anului.S-au facut demersuri pentru ca Universitatea sa intre intr-unul din cazurile exceptate, iar in momentul in care vor primi aprobarea vor achizitiona mobilier pentru camerele din camine. Despre caminul mixt, Gheorghe Pintilie afirma ca &#8222situatie este alta, s-a facut in doua saptamani ce trebuia facut intr-o vara&#8221 pentru ca acesta sa-i poata primi pe studenti. Pentru ca studentii sa-si faca existenta cat mai comoda si-au adus de acasa un dulap si un frigider. Pana in februarie vor avea unde sta, dupa aceea vor vedea. Unii dintre ei se vor muta in caminele liceelor, altii in gazda sau la rude.

                    Scris de Alina BERUICA

                    Medicina de stat e pe cale de disparitie \ Spitale cu banul jos

                      Spitalele romanesti ar putea fi privatizate. Opiniile lumii medicale sunt impartite: patul de spital ar putea deveni &#8222un lux&#8221 sau &#8222de lux&#8221. Pentru populatia de rand ar ramane doar un spital sau doua. In judetul Bacau se afla primul spital privatizat din tara.

                      Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a anuntat ca vrea sa scoata la privatizare spitalele romanesti. Daca intentia va fi dusa pana la capat, in fiecare judet vor ramane doar unul sau doua spitale publice, pentru populatia cu venituri scazute.

                      Modul in care aceasta masura va fi pusa in practica nu a fost specificat inca. Ministrul a mai spus ca incearca sa scape astfel bugetul de pietrele de moara care sunt spitalele nerentabile, ingropate in datorii si fara sanse de a fi acreditate si acceptate sa mai lucreze dupa integrarea in UE.

                      Doar unul-doua spitale pentru oamenii simpli

                      Lumea medicala si-a exprimat ingrijorarea ca un eventual investitor privat va renunta la sectoarele neprofitabile, orientandu-se spre cele gen chirurgie plastica. Si precedentul ministru, Mircea Cinteza, a intentionat sa privatizeze unitatile cu paturi, dar s-a lovit de opozitia medicilor care au folosit drept argument perspectiva ca spitalele sa devina de lux, inaccesibile pacientilor de rand. Mai exista posibilitatea ca pacientii sa moara cu zile pentru ca nu-si permit sa plateasca spitalizarea. Si acum, medicii se plang ca bolnavii ajung la ei in stadii avansate ale bolilor. Privatizarea dupa modelul &#8222Nicolaescu&#8221 ar fi o premiera in Europa, unde spitalele sunt in majoritate publice. Populatia Romaniei se zbate intr-o saracie care ar putea face din spitalele private o Fata Morgana.

                      Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta:

                      &#8222Privatizarea spitalelor e un lucru la care refuz sa ma gandesc. O enormitate! In toata lumea exista spitale de stat, cu dotare extraordinar de buna, care pot rezolva orice caz. Spitalele private reprezinta un procent mic in Europa, iar ziua de spitalizare costa intr-o astfel de unitate chiar si 1.500 de dolari pe zi. O practica frecventa este cea a cazarii pacientilor la hoteluri de patru stele, caci e mai ieftin decat in spital. Noi suntem acum obligati sa ne incadram in 800.000 lei/zi: masa, casa, tratament. Va dau ca exemplu Maternitatea. Daca maine s-ar privatiza, tot maine s-ar inchide. A fost proiectata pentru natalitatea de acum 30 de ani. Cu scaderea natalitatii, fiind platiti pe servicii, ar da faliment&#8221.

                      Dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica:

                      &#8222E o idee buna privatizarea. Avem exemplu in judet: spitalul din Podu Turcului. Inainte aveam mereu probleme acolo cu salariile, dotarea, asistenta medicala. Nu e pericol cu privatizarea daca se intocmeste cum trebuie caietul de sarcini. Eu am fost in comisia de privatizare a spitalului de la Podu Turcului. S-a impus pastrarea obiectului de activitate, a sectiilor majore si a salariatilor. Acum, acolo exista si sectii noi, au personal, vin chiar si profesori universitari de la Iasi, iar pacientii vin si din alte judete&#8221.

                      Aurel Cretu, lider Sindicatul Sanitas:

                      &#8222Daca nu se gaseste alternativa pentru populatia saraca, e o masura proasta. Pe de alta parte, privatizarea ar putea avea efecte bune. Vom avea insa grija sa impunem conditii, cum ar fi protectia sociala. Nu suntem adeptii tinerii cu forta a angajatilor pe locurile de munca de acum, dar nici sa fie concediati dupa privatizare. Sa primeze selectia in functie de capacitatile profesionale.&#8221

                      Scris de Doina MINCU

                      Karting, Campionatul National, etapa a VI-a / Pista Selena a inceput sa devina fierbinte

                      Primii dintre pilotii care vor participa la etapa bacauana a CN s-au antrenat pe pista Selena incepand de ieri dimineata. Printre ei si reprezentantii Bacaului, Doru Sechelariu, de la Selena Motor Sport, si novicii Alexandru Calapod si Cosmin Frigura, care vor debuta ca piloti privati in cadrul categoriilor Pufo si, respectiv, Mini.

                      Cel mai experimentat de pe pista era Marian Jurchescu, unul dintre fruntasii clasei regina, ICC 125 cc. Se reglau masinile, se dezmorteau reflexele, pentru ca timpul pana la mansa de calificare este destul de scurt, pana sambata, 1 octombrie, ora 13.15. Pentru echipele de mecanici timpul este si mai dramuit, doar pana in aceeasi zi, la 11.10, cand vor incepe verificarile tehnice si validarile. De aceea este de asteptat ca vineri (intre orele 10.45-14.10 si 16.00-19.25) si sambata (intre 10.45-12.25) pista sa fie solicitata intens.

                      Mansele de concurs sunt programate sambata, de la ora 15.00, si duminica, de la 11.15. Festivitatea de premiere – tot duminica, de la 15.30. Clasele nu vor concura in ordinea marimii lor, de la mic la mare, ci intercalate, pentru a mentine permanent un spectacol interesant pentru publicul spectator. Astfel, ordinea va fi, in ambele manse, ICA 100 cc (20 tururi de circuit), PUFO (8 tururi), ICC 125 cc (20 tururi), MINI (11 tururi), FORMULA MONDIALA 200 cc (17 tururi), ICA-J 100 cc (17 tururi) si BILAND 250 cc (20 tururi).

                      In program ar putea interveni schimbari, in functie de conditiile meteo si de numarul de inscrisi. Astfel, este problematic daca se vor mai desfasura cursele de la Formula Mondiala 200 cc (motoare in patru timpi), clasa cu cea mai inconstanta participare de-a lungul CN trecut si a celui din 2005.Scris de Peter KELMANN

                      Duminica, Daniel David, capitanul FCM Bacau, se va lupta cu patru dintre fostii sai coechipieri / Fereste-ma, Doamne, de prieteni!

                      Florin Lovin, Andrei Cristea, Dorin Goian si Eugen Baciu. Un zambet se lateste pe fata lui Daniel Alexandru David: „Multi mai sunt. Sa vedem acum daca vor juca toti&#8221. Prin urmare, partida dintre Steaua si FCM Bacau incepe de aici, de la duelul fostilor coechipieri. Amici-inamici: stranie ipostaza! „Asta e fotbalul. Pe teren trebuie insa sa uitam de prietenii si sa punem ca lumea osul la bataie&#8221, filozofeaza capitanul Bacaului. Sa-i luam pe rand. Incepem cu Lovin. „E cel mai bun prieten al meu din fotbal&#8221, spune David. „Aveam preocupari comune si ne invarteam in acelasi cerc de prieteni. Ne auzim si acum des la telefon. Ultima oara, in urma cu vreo patru zile. I-am urat bafta pentru meciul cu Valerenga&#8221, marturiseste fundasul central al Bacaului. Urmatorul pe lista: Andrei Cristea. „Si cu Andrei vorbesc mereu la telefon. Nu am fost prieteni la catarama asa cum am fost cu Ata (n.r. Porecla lui Lovin), dar ne intelegeam bine. Mi-as dori ca Andrei sa joace contra noastra pentru ca il cunosc bine. Stiu ca-si face mingea numai pe dreptul si ca e pe viteza&#8221. Urmeaza Dorin Goian. Parca ieri vorbeam de cuplul de fundasi centrali format din Goian si David. „Ne intelegeam foarte bine pe teren, ne ajutam mult pentru ca aveam aceeasi cauza. Goe ramane foarte periculos la fazele fixe. Are o lovitura de cap mortala&#8221, avertizeaza David. In fine, Eugen Baciu. „N-am fost prieteni, dar am jucat cateva meciuri impreuna. Nu stiu daca va juca duminica&#8221, declara Daniel David, care stie in schimb reteta unei evolutii bune contra Stelei. „Trebuie sa nu-i lasam sa joace. Daca ii lasam, ne intoarcem cu sacul plin, asa cum s-a intamplat in partida cu Dinamo. Trebuie sa alergam mult, cum am facut si cu Farul si sa dam dovada de agresivitate. De asemenea, e important sa nu luam gol in primele 20 de minute, cand ei vor face un pressing ucigator&#8221, precizeaza capitanul FCM Bacau, care are si un exemplu la indemana: „Asa cum cei de la Rapid ll au putut elimina Steaua din Cupa Romaniei, chiar daca veneau din Divizia B, si noi avem sansa noastra duminica, in campionat. Totul e sa credem in ea. Si in noi&#8221.Scris de Dan SION

                      Industria băcăuana își continuă căderea

                      Producția industrială realizată de firmele din județul Bacău pe primele șapte luni ale acestui an a scăzut față de perioada similară a anului trecut cu 1,5 la sută. La această tendință au contribuit scăderea volumului realizat de industria extractivă (cu 15,4 la sută), industria energiei electrice, termice, gaze și apă (scădere cu 10,3 procente), precum și declinul înregistrat de industria prelucrătoare (-0,9 procente). Datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bacău confirmă tendința înregistrată încă de la începutul acestui an – industria băcăuană se află pe un trend descendent. În luna iulie 2005, producția industrială totală a scăzut cu 10,4 la sută față de media anului trecut. Dacă se compară cu luna iulie 2004, producția industrială totală a scăzut cu 19,2 procente, iar dacă această comparație se face în raport cu luna iunie 2005, scăderea este de 19,3 la sută.

                      Nu toate industriile au înregistrat regrese. Industria bunurilor de folosință îndelungată a avut o creștere de 11 procente pe primele șapte luni, iar cea a bunurilor de uz curent de 6,4 la sută. Concret, a crescut producția de cherestea de foioase cu 246 la sută, lână – cu 110 procente, pompe centrifugale (cu 89 la sută), păcură (cu 53 la sută), gaze de rafinărie (+49,7 procente), hârtie (+33,8%), sodă caustică (+23 la sută). Au avut scăderi importante piesele turnate din fontă (-94%), încălțămintea (-84,3 la sută), acidul sulfuric (-72,5 la sută), combustibilul lichid ușor (CLU) (-74,3 la sută), cărbunele preparat (-70,1 la sută), armăturile industriale din oțel (-63,5 la sută), etc.

                      Valoarea producției a scăzut cu 38 la sută

                      Trendul descendent al industriei nu se manifestă doar sub aspectul producției fizice; a scăzut și valoarea acesteia. Pe ansamblu, era o veste bună dacă, în loc să se producă mai multe bunuri ieftine, s-ar fi produs mai multe bunuri cu valoare adăugată mai mare. Era un semnal că industria ar fi renunțat la fabricarea unor produse cu prelucrare sumară și s-ar fi orientat spre produse cu înalt nivel de prelucrare. Lucrurile nu stau așa și o demonstrează și faptul că valoarea producției industriale pe primele șapte luni a scăzut cu 38,2 la sută față de perioada similară a anului trecut.

                      Cele mai bune rezultate le-a avut RAFO Onești, societate urmată de Agricola International, Petrom Moinești (sucursala Moinești, schelele Mădăraș și Zemeș), Chimcomplex Borzești, Diana Forest Bacău, Pambac, Aerostar, Finn Forest Baco Production, Carom, Letea, Sofert și CET Bacău. De altfel, cea mai mare pondere în realizarea producției industriale a județului o are în continuare municipiul Onești (41,9 la sută), în timp ce municipiul Bacău participă doar cu 32,3 la sută.

                      Sinistratii sunt ajutati cu promisiuni / In Bacau a fost inaugurata o singura casa!

                        In judetul Bacau, viiturile au spulberat 771 de case si au avariat peste 1000. Guvernul a promis bani, materiale, teren, asistenta. Pana la ora asta au sosit 40 la suta din materialele necesare. Unii sinistrati, inca in putere, au imprumutat bani si s-au apucat de treaba. Din 771 case distruse, UNA e gata. A fost construita si inaugurata la Moinesti.

                        In judetul Bacau, inundatiile au afectat 2080 case, din care 771 trebuie reconstruite din temelii. Cel mai crunt lovite de revarsarea apelor au fost Gura Vaii, cu 283 de case distruse total, Asau, cu 143, Comanesti – 88, Agas – 46, Darmanesti – 39, Urechesti – 35, Dofteana – 20. Guvernul a promis materiale, asistenta tehnica, bani etc., dar s-a urnit tarziu. Unii sinistrati n-au mai asteptat boltarii de la stat. In Agas, 17 case sunt aproape terminate, fiind ridicate pana la acoperis. Trei in Cotumba si trei in Agas au fost construite de sateni, iar alte 11, de Episcopia Sucevei. Sinistatii n-au avut bani sa cumpere pamant, dar au facut o intelegere, girata de primarul Toma Spoiala. „Oamenii n-au stat degeaba, sustine el. Vanzatorii le-au dat terenul, stiind ca vor primi banii cand vor sosi subventiile&#8221. Din 114 case avariate, peste 50 au fost reparate. Si in Asau sunt cateva imobile noi. Cretu Constantin si Neculai Bors, din Asau, au casele „la rosu&#8221. Primul, in Lunca, al doilea, in Goioasa. O alta familie din Asau a acceptat sa se mute la Moinesti. Casa lui Rusu Mircea a fost construita de o primarie din Bistrita Nasaud, care a organizat si inaugurarea imobilului. „Au pus o singura conditie: fara aparate de filmat, fara publicitate, declara Stefan Potoroaca. Sambata au venit din Bistrita doua autocare cu enoriasi ca sa participe la sfintire&#8221. In Asau, 143 de case au fost distruse total, dar numai 128 de familii, care au avut act de proprietate, vor beneficia de sprijin. Problema terenului revine in actualitate. „Pe islaz nu se poate construi, eu nu pot sa-mi raspunderea, declara Stefan Potoroaca. I-am spus domnului prefect, acolo sunt alunecari de teren&#8221.

                        Casele din Comanesti vor fi reevaluate

                        Din cele 88 de familii sinsitrate din Comanesti, doar una are, in momentul de fata, casa aproape gata. „Imobilul a fost construit de o firma din Vermesti, iar beneficiarul a fost stabilit prin tragere la sorti&#8221, declara viceprimarul Nicolae Ciocan. Alte 10 au fost incepute tot in Vermesti. Casele care au nevoie de consolidari sau reparatii, 235, vor fi revaluate de o comisie infiintata la Prefectura Bacau. „Eu cred ca ca aproximativ 60 la suta din sinistrati vor avea case in aceasta iarna&#8221, a declarat Ciocan. Fundatia Habitat pentru Umanitate s-a angajat sa repare sapte case in Laloaia. Raman, insa, 228 de familii disperate, care nu stiu cum se vor descurca. „Guvernul nu a trimis materiale pentru consolidari si reparatii, declara Dumitru Nada, seful secretariatului CJSU. Nici pentru casele distruse total n-au venit toate materialele&#8221. Doar 40 la suta din cimentul si cheresteaua necesara au ajuns la sinistrati.

                        Prefectul e, inca, optimist

                        In Bacau, o singura casa este, nu finalizata, dar aproape finalizata. Cele partial afectate se afla in diferite faze de reabilitare. „Pe 5 octombrie vor fi terminate, asa au promis firmele de constructie, a declarat primarul Romeo Stavarache. Multe case sunt din chirpici si necesita si consolidari, nu numai reparatii&#8221. Initial, numarul caselor distruse total in Bacau era 39, apoi s-a ajuns la 16, iar acum sunt 13. Din aceastea, una e gata, iar 12 au doar fundatie. Cea aproape gata este a familiei Lacatusu, str. Pr. Bradului. Prima demolata, prima refacuta. „Au beneficiat de sponsorizarea unei firmei”, a explicat primarul. Societatile de constructie vor fi platite din banii stransi in conturile „Speranta&#8221, 2,4 mliarde lei. „Nu cred sa ne ajunga, a declarat Romeo Stavarache. Din bugetul local am rezervat 5 miliarde de lei, dar ii vom cheltui ultimii&#8221. Cel mai rau stau lucrurile la Gura Vaii, unde nici problema locatiei n-a fost solutionata. Prefectul Gabriel Berca acuza lipsa de solidaritate a bacauanilor. E, totusi, optimist: „Ministerul Constructiilor ne-a promis ca locuintele vor fi realizate de ANL, pe Rotunda&#8221. Autoritatile au ales dealul Rotunda, insa rromii refuza categoric si cer langa Chimcomplex. Apele au distrus la Gura Vaii 283 de case, dar in acestea locuiau 1600 de persoane, care nu au, la ora asta, adapost.Scris de Silvia PATRASCANU

                        Grozavie la Girleni / Crima pentru o palma de pamant

                          Din cauza unui teren de cateva sute de metri patrati, in Girleni s-a ajuns la moarte de om. Intr-un moment de furie, Remus Ciobanu si-a lovit vecinul, pe Georgica Hadimbu, cu un levier in cap. Pustiul victimei, in varsta de 9 ani, a asistat la toata scena. Ciobanu va trebui sa dea socoteala pentru infractiunea de omor calificat.

                          Conflictul intre Georgica Hadimbu, in varsta de 51 de ani si Remus Ciobanu, de 52 de ani, dureaza de trei ani. Iar motivul acestei dusmanii nu este altul decat o bucata de pamant, asupra careia cei doi isi exercitau dreptul de proprietate. „Terenul a fost mostenit de sotul meu, insa printr-un concurs de imprejurari, Ciobanu are titlu de proprietate asupra lui, ne explica Marieta Hadimbu. De trei ani incoace, noi cultivam terenul, iar Ciobanu strangea recolta. De aici toate certurile&#8221. Saptamana trecuta insa, pentru pamantul din vatra satului Girleni s-a facut moarte de om. Mai grav ca bataia s-a petrecut sub ochii unui copil de noua ani, care si-a vazut tatal pe moarte. „Joi am auzit tractorul lui Ciobanu care ara terenul nostru, povesteste Marieta Hadimbu. Sotul meu s-a enervat tare rau si s-a dus la Ciobanu sa-l opreasca. Apoi am auzit scandal mare. L-am trimis pe baiat sa vada ce se intampla&#8221. Copilul a asistat la toata scena de violenta dintre Georgica Hadimbu si Remus Ciobanu. In incercarea de a-l opri sa mai are pamantul, Hadimbu a luat un pietroi si a tintit geamul tractorului, pe care l-a spart. Deloc luat prin surprindere, Ciobanu a reactionat imediat. El a aruncat cu un ciocan dupa „dusmanul&#8221 lui, dar acesta s-a ferit. Atunci tractoristul a pus mana pe un levier si l-a trosnit pe Hadimbu drept in moalele capului. Barbatul s-a prabusit din picioare ca retezat. „Fiul meu a alergat imediat la taica-su si i-a ridicat pe brate capul plin de sange. Apoi, sotul meu s-a caznit sa ajunga in curte. L-am dus imediat la spital. Pe drum mi-a zis: Alte cuvinte nu a mai rostit&#8221, mai spune Marieta Hadimbu.

                          De la vatamare corporala la omor calificat

                          Victima a fost transportata, mai intai, la Spitalul Orasenesc Buhusi, insa data fiind starea sa de sanatate s-a facut transferul la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Diagnosticul stabilit de medici a fost traumatism cranio-cerebral acut deschis, delacerare cerebrala. In pofida ingrijirilor de specialitate primite, miercuri seara, Georgica Hadimbu si-a dat obstescul sfarsit. Desi initial, Remus Ciobanu a fost cercetat pentru vatamare corporala grava, odata cu decesul victimei s-a schimbat si incadrarea juridica. El urmeaza sa dea socoteala pentru infractiunea de omor calificat. Ciobanu a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta, iar ieri pe numele sau instanta bacauana a emis mandat de arestare. Daca va fi gasit vinovat, Remus Ciobanu risca ani grei de inchisoare.Scris de Lili ADOCHITEI