In municipiul Bacau apar tot mai multe constructii-apendice, adica lipite de blocurile existente. Acestea inghit suprafete mari din spatiile verzi, iar locatarii nu sunt de acord. O mana de pensionari de pe strada Ana Ipatescu incearca sa atraga atentia autoritatilor, nemultumiti ca li se ia &#8222gura de oxigen” de sub fereastra.

Locatarii de pe scara C a blocului 3 de pe strada Ana Ipatescu incearca, in ultima clipa, sa il impiedice pe un vecin sa distruga spatiul verde din spatele blocului. Ei spun ca sunt constienti ca au sanse minime de reusita, dar spera ca macar semnalul lor de alarma sa declanseze o reactie a autoritatilor. &#8222Dispare spatiul verde din oras, iar cei care vor suferi nu suntem numai noi, persoanele varstnice, ne-a declarat indignata Tinca Mocanu, una dintre locatare. Persoana care a inceput sa distruga deja spatiul verde a spus ca va construi un cabinet medical in apartamentul 2 si ne-a cerut acordul pentru asta. Am semnat. Am fost, de asemenea, de acord sa faca o intrare de doi metri patrati. Pe 9 noiembrie, a inceput lucrarile si am vazut ca a insemnat o parcela de 33 metri patrati din spatiul verde”. Locatarii spun ca indignarea lor este &#8222pana la Dumnezeu”, caci ingrijesc spatiul verde de 40 de ani, de cand s-a construit blocul si nu vor sa accepte construirea acestor &#8222buncare care iau aerul si care apar ca ciupercile dupa ploaie in tot orasul”.

Extindere cu acte in regula

Proprietarul spatiului, Valeriu Luca, spune ca are toate documentele in ordine, ca a obtinut aprobarea pentru extindere in mod legal. &#8222Daca locatarii nu stiu ce inseamna extindere… Pot dovedi cu tabelul ca au semnat pentru acces si extindere. Eu vreau sa traiesc in buna vecinatate cu eu ei, dar mi se pare exagerata aceasta panarama”.

Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, a declarat ca &#8222persoana fizica” a respectat toate prevederile legale si are toate avizele pentru a face extinderea. &#8222Are si acordul vecinilor, au semnat in fata notarului. Am citit personal capul de tabel si au fost de acord cu calea de acces si cu extinderea”, a precizat Ionut Tomescu. Locatarii sustin insa ca a fost modificat capul de tabel si ca ei au semnat doar pentru acces de doi metri patrati, nu pentru extindere.

Solutia este descatusarea orasului

Ultima speranta a acestui grup de locatari era ajutorul &#8222celor de la Mediu”. Se pare insa ca autoritatile de mediu sunt legate de maini si de picioare de legislatie. &#8222Prin spatiu verde sunt desemnate in Regulamentul planului urbanistic general parcurile si zonele de agrement, ne-a declarat Corina Pricope, director executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau. Spatiile din jurul blocurilor sunt considerate domeniu public, nu spatiu verde. Ele sunt gestionate de consiliile locale, iar primariile emit certificatul de urbanism, nefiind necesar acceptul nostru”.

Petru Placinta, presedinte al Comisiei de urbanism din Consiliul Local (CL) Bacau, nu este de acord cu &#8222sufocarea orasului”, dar in anumite cazuri cererile de extindere sunt aprobate de CL. &#8222De principiu, am fost de acord sa dam posibilitatea asta farmaciilor, cabinetelor medicale si notariale, care asigura servicii pentru populatie, precum si in cazurile sociale cu totul speciale. Nu exclud presiunile politice, nici cele care vin din relatiile umane”. Petru Placinta sustine ca nu e corect sa se construiasca pe spatiul verde fara stiinta si acordul locatarilor. &#8222Categoric trebuie sa existe consimtamantul tuturor locatarilor, nu doar a 80 la suta dintre ei”. Solutia este extinderea municipiului, si nu extinderea apartamentelor. &#8222In calitate de presedinte al Comisiei de urbanism am spus ca nu este posibil sa mai mergem asa. Vom gasi bani pentru noul PUG al Bacaului ca sa descatusam orasul si sa cautam solutii de extindere spre Cartierul CFR, Magura si Letea Veche. Asta ar crea o alta viata, un alt dinamism”.

Scris de Doina MINCUSilvia PATRASCANU

Situatie de-a dreptul dramatica la Centrul de Zi din comuna Orbeni: salariatii nu si-au luat lefurile de mai bine de trei luni, iar cei 20 de copii beneficiari au fost trimisi acasa, inca de luni. Si totul din cauza lipsei de fonduri, dupa cum sustine directorul centrului. CJ si CL, care sunt obligate sa sustina financiar unitatea, paseaza raspunderea. Acest proiect, in pericol sa fie oprit, a costat 53.000 euro. „Nu stiu ce sa mai fac. La cine sa apelez. Avem urgent nevoie de un sponsor, ca sa iesim din acest an. Nu ne trebuie mai mult de 200 de milioane de lei&#8221, ne spune, cu disperare in glas, Ion Tabacaru, director la Centrul de Zi Orbeni. Inaugurat cu mare tam-tam la inceputul anului 2003, centrul a reprezentant pentru taranii saraci lipiti pamantului si pentru copiii lor un ajutor nesperat. Aici, la centru, nu mai putin de 20 de copii, cu varstele cuprinse intre 5 si 13 ani, se bucura cu adevarat de copilarie. Si asta pentru ca au tot felul de jucarii educative, sunt antrenati in jocuri interactive si beneficiaza de o masa calda la pranz si un supliment alimentar inainte de a pleca acasa. Cladirea in care functioneaza centrul are toate utilitatile in dotare si corespunde standardelor europene. Nu mai putin de 53.000 de euro au fost investiti in imobil, bani obtinuti printr-un program Phare. „Toate ar fi bune si frumoase in continuare daca am avea bani ca sa ne desfasuram activitatea. Pentru anul curent am primit doar 400 milioane lei de la Consiliul Judetean, mult prea putin pentru nevoile noastre. Suntem sase angajati de toti, dar nu ne-am luat salariile de cateva luni, mai exact din septembrie. Am epuizat toate fondurile, motiv pentru care, saptamana aceasta am inchis portile centrului. Nu mai putem primi copiii la noi pentru ca nu avem cu ce sa le asiguram masa. Nici benzina nu avem ca sa ii aducem pe copiii din satul Scurta, aflat la 12 kilometri departare de centru. Ar fi nevoie de un sponsor pentru ca bani de la comunitatea locala nu cred ca vom primi&#8221, a precizat Tabacaru. Situatia dramatica existenta la Centrul de Zi din Orbeni este cunoscuta de conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Sorin Barladeanu, director general adjunct, afirma ca, la rectificarea bugetara din aceste an, exista toate sansele ca centrul sa mai primeasca fonduri. „Mai mult decat atat, la inceputul anului s-a convenit ca fondurile sa fie asigurate de Consiliul Judetean si Consiliul Local din comuna. Din cate stiu eu, Consiliul Judetean si-a achitat promisiunile. Cred ca probleme cu banii sunt din cauza Consiliului Local din Orbeni. Insa, cu siguranta se vor gasi solutii pentru functionarea acestui centru&#8221, sustine Barladeanu. Din pacate, Centrul de Zi este ajutat in acest moment doar cu asigurari. „Toata lumea sa stea linistita, declara Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau. Vom face o rectificare de buget luna aceasta si vor primi bani, cu prioritate, institutiile de asistenta sociala&#8221. Viorel Fantu, primarul din Orbeni, nu e la fel de increzator. „Am avut si avem mari necazuri cu Centrul de zi, sustine el. CJ trebuie sa dea bani pentru functionarea lui de la bugetul mare. In ianuarie 2005, noi am cerut 600 de milioane lei, dar am primit numai 400. Saptamana trecuta am informat CJ, dar ni s-a spus ca trebuie sa mai contribuie si comunitatea locala. Ce bani are comunitatea locala, cred ca stiti si dumneavoastra. Ne-ar mai trebui 3 miliarde de lei pe 2005 pentru salarii, investitii in derulare si altele. Fara Centrul de zi&#8221. Asadar, un proiect care apropia judetul Bacau si comuna Orbeni, in privinta serviciilor sociale si a respectarii drepturilor copilului, de Uniunea Europeana, va muri. Zeci de mii de euro sunt ca si pierduti. 20 de copii care abia au descoperit ce inseamna o viata normala – trei mese pe zi, jucarii, carti, educatie – se vor intoarce la lipsurile de care nu sunt vinovati. Scris de Carmen SERBAN/ Silvia PATRASCANU

Inspectorii Sanitari de Stat din cadrul Direcției de Sănătate Publică au demarat un control în cabinetele stomatologice din județ. Acțiunea a fost impusă de o adresă a Ministerului Sănătății, care s-a sesizat în urma unui reportaj de televiziune ce prezenta povestea unei femei bolnave de SIDA. Aceasta susținea că a contractat virusul HIV în timpul unei intervenții la stomatolog.

Ca urmare a materialului de presă, inspectorii sanitari au fost alertați și au început să verifice cabinetele stomatologice, atât publice, cât și private. „Se urmărește mai ales modul în care se respectă regulile de sterilizare a instrumentarului”, ne-a declarat dr. Dana Marcu, șef al Inspectoratului Sanitar de Stat Bacău. „Asta nu înseamnă că nu vom verifica respectarea generală a normelor de igienă.”

Inspectorii vor verifica dacă se respectă etapele necesare de decontaminare, predezinfectare și curățare a instrumentarului, dacă se respectă durata sterilizării și dacă în registrul special este menționată data sterilizării.

Din păcate, pacienții cabinetelor stomatologice nu au nicio posibilitate de a se asigura că instrumentarul folosit de asistenți și medici este corect sterilizat. Ar putea, eventual, să citească eticheta de pe capacul recipientelor în care se păstrează trusele. Pe aceste etichete sau banderole sunt notate informații precum data sterilizării, conținutul cutiilor, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatul indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea și eventualele observații.

„Este imposibil pentru pacienți să se asigure că nu sunt în pericol”, a mai spus dr. Marcu. „Nu pot decât să meargă pe încredere. Medicii sunt, în general, interesați să păstreze curățenia în cabinete și să respecte normele de sterilizare, deoarece altfel riscă să își piardă dreptul de liberă practică și, implicit, veniturile.”

Dr. Marcu a adăugat că stomatologii solicită frecvent serviciile DSP pentru analize în cabinete, în scopul evitării infecțiilor specifice. De asemenea, aceștia își procură dezinfectante de ultimă generație, care sunt mai eficiente decât obișnuitul alcool de 90 de grade, folosit în trecut, și nici nu deteriorează instrumentarul.

Bineînțeles, există și excepții, iar acest control urmărește tocmai identificarea stomatologilor care pun în pericol sănătatea pacienților.
Scris de Doina Mincu

Tensiunile la Colegiul Economic &#8222Ion Ghica&#8221din Bacau au luat aploare inca din luna mai a acestui an. De fapt, dupa unele informatii, &#8222atmosfera neplacuta, mai bine spus tensionata&#8221 dureaza inca de la inceputul anului 2005. &#8222Un grup de profesori&#8221, &#8222Un grup de cadre didactice&#8221 au inaintat Inspectoratului Judetean Scolar, inspectorului general mai multe referate si sesizari, in care erau semnalate deficiente in activitatea directorului Colegiului, Ovidiu Cojocaru, cat si a Consiliului de Administratie.

Una din acuzatiile grave se refera la faptul ca s-au facut transferuri ale unor elevi cu incalcarea Ordinului 4747 al MEC, sectiunea 7, Transferul elevilor. Se cerea atunci Inspectoratului Scolar sa se cerceteze un Proces verbal de la sedinta CA din 14 ianuarie 2005, &#8222deoarece se consemneaza ca s-ar fi aprobat transferul unor elevi de la alte scoli, desi membrii CA nu au specificat ca au aprobat transferurile&#8221. Se mai afirma ca PV este incomplet, cu spatii libere (11 randuri intre ultimul elev transferat si semnaturile membrilor CA. &#8222Este vorba de transferul, cu aprobarea directorului, a unor elevi de la alte scoli, cu incalcarea grava a unor prevederi din regulamentul de functionare a invatamantului preuviversitar&#8221. La art. 126 din Regulament se spune clar: Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupa primul semenstru, daca media de inscriere din liceu este cel putin egala cu media ultimului intrat la specializarea la care solicita transferul&#8221. La Colegiul Economic au fost transferati, de la alte scoli, cel putin opt elevi ale caror medii sunt sub media clasei la care a fost transferat. Nu dam numele elevilor, insa la sediul Colegiului, dar si la Inspectoratul Scolar exista aceasta situatie. In aceeasi nota ni se aduce la cunostinta ca alti elevi au fost transferati si trecuti in cls. a X-a fara sustinerea examenelor de diferenta, ceea ce ar fi trebuit sa se intample in septembrie 2004. Si pentru a completa tabloul unor asa-zise nereguli, pentru aceeasi elevi s-au prezentat adeverinte medicale abia in septembrie 2005, insa fara a avea avizul Comisiei Judetene, ei nu sunt in evidenta cabinetului medical al scolii si nici nu figureaza in evidenta scolilor de unde provin cu afectiuni din diagnosticul din adeverinte. La acest punct, doar o comisie specializata poate face lumina si stabili daca reclamatiile se confirma. Cat priveste prima neregula, aceasta este confirmata si de Procesul Verbal incheiat in ziua de 19 octombrie 2005, de comisia de cercetare a ISJ de la Colegiul economic &#8222Ion Ghica&#8221, constituita conform deciziei nr. 2588/22.09. 2005, semnat de Stela Onica, ca presedinta, Maria Gheorghiu, Lilica Budaca, Mihaela Dughiri, Adriana Costandache si Chiriac Manole – lider de sindicat.

Acuzatii de fals si uz de fals

S-a scurs multa cerneala si nervi si pentru a stabili veridicitatea unor semnaturi de pe Catalogul cu rezultatele examenului de competente profesionale – liceu, specializarea &#8222tehnician in domenii financiare si contabile&#8221, sesiunea mai 2004. Cu ocazia unor verificari ale ISJ, directorul Cojocaru prezinta comisiei catalogul cu 36 de pagini, sustinand ca prof. Elena Vrabie a semnat atat la rubrica presedinte, cat si la cea de profesor examinator, ceea ce contravine legii. Prof. Vrabie sustine ca ea a semnat pe documentele originale numai la pozitia &#8222presedinte&#8221, insa in cataloagele prezentate comisiei figureaza si la rubrica &#8222profesori examinatori&#8221. In acelasi timp, presedinta nu-si recunoaste semnaturile de pe catalog, &#8222ele au fost contrafacute, nu sunt executate de mine, deci sunt false&#8221. Cum s-a ajuns la aceasta situatie este greu de spus.

Directorul Cojocaru se spala pe maini

Directorul Ovidiu Cojocaru nu pare a avea scrupule, el spalandu-se pe maini precum un personaj celebru din Biblie. &#8222In ceea ce priveste transferul elevilor respectivi, printre membrii Consiliului de Administratie care au aprobat acest lucru se afla si d-na Elena Vrabie, asa ca vina nu-mi apartine. De ce nu s-a opus atunci? Parerea mea este ca s-a respectat art. 126 din Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar. Scrie ca transferurile pentru cazuri medicale se aproba pe baza avizului comisiei medicale judetene? Asa s-a procedat&#8221, sustine Ovidiu Cojocaru. Din pacate, domnia sa ignora un lucru esential, prima parte a acestui articol, conditie &#8222sine qua non&#8221 pentru efectuarea transferului: &#8222Elevii din clasa a IX- a se pot transfera numai dupa primul semestru, daca media lor de inscriere la liceu este cel putin egala cu media ultimului intrat la specializarea la care solicita transferul&#8221. De cand 7,70 este o medie mai mare ca 8,50? Transferul numai pe linie medicala, fara nici o legatura cu media, nu-si are rostul. Referitor la faptul ca directoarea Elena Vrabie a figurat pe trei state de plata si a incasat trei indemnizatii la examenul de sustinere a proiectului de specialitate in cadrul examenului de obtinere a certificatului de competente profesionale, directorul Ovidiu Cojocaru a adoptat aceeasi pozitie. &#8222Conform Ordinului MEC, nr. 4330/2002, art. 12, al. 2, la incheierea examenului, dosarul comisiei de examinare va fi predat de presedintele comisiei, sub semnatura, secretarului unitatii de invatamant. Deci n-am nici un amestec. Originalul se afla la ISJ&#8221, spune directorul. Asadar, pentru moment, n-am putut vedea daca semnaturile Elenei Vrabie au fost sau nu falsificate pe o copie. Culmea e ca directorul Cojocaru a semnat statele de plata ca…primarul. Daca Elena Vrabie nu avea voie sa fie trecuta pe cel al profesorilor examinatori, pentru ca fusese presedintele comisiei, de ce n-a taiat-o si a semnat statul de plata? &#8222Nu stiam ca d-na Vrabie este presedinte de comisie!&#8221, afirma directorul starnind nedumerire. Nu-i mai putin adevarat ca si Elena Vrabie s-a complacut in a primi 520.000 lei care nu i se cuveneau, ca profesor examinator, suma nefiind restituita nici pana astazi. &#8222Am fost trecuta din eroare pe acel stat de plata&#8221, se disculpa directoarea.

Se mai constituie o comisie

Inspectorul general al ISJ, Radu Ababei, nu a ramas surprins atunci cand i-am prezentat cazul. &#8222Eu si conducerea Inspectoratului cunoastem foarte, foarte bine ceea ce se intampla la Colegiul Economic. Au fost acolo mai multe comisii, insa lucrurile nu sunt inca pe deplin lamurite. Am pe birou mai multe sesizari. Astazi (ieri s.n.) am stabilit ca ultimul raport sa fie prezentat membrilor Consiliului de Administratie si vom constitui o noua comisie de cercetare. Profesorii din Colegiu in loc sa se ocupe de problemele scolii fac reclamatii si rapoarte. Eu nu dau verdicte, insa vina, se pare, se poate imparti la cei doi directori implicati. Va promit ca intr-o saptamana lucrurile se vor lamuri si vom putea sa prezentam ziarului masurile luate. Atat, doar de o saptamana mai avem nevoie.&#8221

Comisie, comisie

O parte dintre profesori se intreaba cine va conduce noua comisie. Surse din inspectorat ne-au spus ca situatia de la Colegiul Economic este dificila, este chiar exploziva, deoarece unele acuzatii ar putea intra in sfera penalului. O intrebare tot am putea formula: de ce s-a tergiversat atata timp rezolvarea acestor diferende, in conditiile in care ele sunt cunoscute de la inceputul anului. Ca sa nu mai amintim si de faptul ca pe lista neregulilor se mai afla inca multe aspecte, semnalate, de altfel, inspectoratului. Sa speram ca acest caz nu va intra in sfera politicului, deoarece el are un caracter strict profesional si de management.

Scris de Gheorghe BALTATESCU Dan MINDIRIGIU

DSP nu reuseste sa angajeze mediatori romi si asistenti medicali comunitari. La concursuri nu se prezinta nici un candidat, iar acolo unde sunt solicitari apar piedici absurde. Bacaul ar putea pierde fondurile alocate pentru plata asistentilor comunitari si a mediatorilor romi. In acest timp, apar tot mai multe cazuri medicale grave din comunitatile defavorizate.

Directia de Sanatate Publica (DSP) are bani pentru salarizarea asistentilor medicali comunitari si a mediatorilor romi, dar nu reuseste sa atraga persoane dornice sa lucreze in sistem. Asistentii medicali comunitari au rolul de a asigura legatura, comunicarea dintre medicul de familie, autoritati si populatie, iar mediatorii romi inlesnesc relatiile cu comunitatea din care fac parte, identifica problemele medico-sociale cu care se confrunta aceasta si gasesc solutii, impreuna cu autoritatile locale si cele medicale. Suna extrem de bine, s-au facut eforturi, dar rezultatul este departe de a fi multumitor.

Piedici ridicole in calea angajarii mediatorilor

In anul 2002, judetul Bacau a primit aprobarea si bugetul pentru angajarea a sapte mediatori sanitari. Au intrat atunci in sistem cinci, dar doi dintre acestia au parasit ulterior postul plecand in Italia. Optiunea lor este perfect justificata, salariul unui mediator fiind mai mic de cinci milioane de lei pe luna. In acest moment, exista mediatori sanitari la Temelia, comuna Gura Vaii, la Moinesti si Buhusi. Zonele cu comunitate roma semnificativa sunt mai multe dar, in ciuda incercarilor, de trei ani incoace nu se reuseste identificarea unor persoane care sa ocupe posturile vacante de mediatori. Pentru anul 2005, DSP Bacau a primit 450 milioane de lei numai pentru salarizarea si decontarea cheltuielilor acestor mediatori. Banii se vor pierde daca nu vor fi cheltuiti. &#8222Ne chinuim sa angajam mediatori, dar cand credeam ca am reusit s-a ivit o noua problema, ne-a declarat dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si copilului din cadrul DSP. Am identificat sapte posibili mediatori pentru Bacau, Comanesti, Valea Seaca, Berzunti, Poiana Negustorului, Plopana si Corbasca. Am aflat insa ca aceste persoane nu au cursuri de pregatire. E vorba doar de trei zile, dar nu-i putem angaja. Am luat legatura la Bucuresti, cu Asociatia Romani Cris, poate reusesc sa-i formeze rapid. Apoi, urmeaza trei luni de pregatire pe langa personalul medical. Ar fi pacat sa nu reusim angajarea lor si sa returnam banii la Ministerul Sanatatii&#8221.

DSP se roaga sa apara candidatii

Cu aceleasi probleme se confrunta DSP si in incercarea de a angaja asistenti medicali comunitari. Zilele acestea s-a dat a cincea oara in acest an anunt pentru a ocupa posturile din Rosiori, Damienesti, Ungureni, Colonesti, Valea seaca, si Brusturoasa. &#8222Desi au trecut doua saptamani de la publicarea anuntului, nu s-a prezentat nici un candidat, a mai spus dr. Rosculet. Un impediment il reprezinta faptul ca o conditie obligatorie este domiciliul in localitatea respectiva. Nu poti face aceasta meserie intre doua curse. Daca nu vom reusi angajarea asistentilor s-ar putea pierde finantarea. Incercam sa obtinem aprobarea pentru dirijarea banilor spre sectiile de pediatrie din judet&#8221. Acolo unde exista mediatori sanitari si asistenti comunitari s-a trecut deja peste problemele de comunicare cu autoritatile, de la inceput, iar activitatea a intrat pe fagasul normal. Din pacate, unii dintre ei au parasit postul temporar pentru concediul de maternitate sau efectuarea stagiului militar. Altii, nemultumiti de remuneratie, isi pregatesc plecarea spre zari mai bune. Cei care observa primele efecte sunt medicii pediatri, care se confrunta cu cazuri grave de malnutritie la sugarii proveniti tocmai din zonele in care nu exista sau nu mai exista asistenti medicali comunitari si mediatori romi.

Scris de Doina MINCU

Doi cunoscuti capi ai lumii interlope bacauane au ajuns in arestul politiei. Acestia au fost prinsi in flagrant in timp ce faceau un schimb de aparatura electronica pentru fraudarea bancomatelor. Se pare ca cei doi fac parte dintr-o retea de profil ce activeaza numai in strainatate. Marfa confiscata urma sa treaca granita.

Viorel Chiriac, zis Bica, 33 de ani, si Bogdan Viorel Rusu, 25 de ani, au fost prinsi in flagrant in timp ce transferau dintr-o masina in alta dispozitive electronice destinate fraudarii bancomatelor. Tranzactia a avut loc miercuri seara, in jurul orei 21.00, intr-o parcare de pe strada Ardealului, din Bacau. Cei doi infractori sunt varful piramidei lumii interlope si detin o putere financiara deloc neglijabila. procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) si ofiterii din cadrul Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au mers direct la tinta. Acestia stiau de schimbul de aparatura computerizata ce urma sa aiba loc miercuri seara. Ajunsi la locul tranzactiei, politistii i-au imobilizat pe infractori si au perchezitionat cele doua autovehicule. Cei doi romi aveau asupra lor, pe langa o sabie ninja, si aparatura performanta ce urma sa fie folosita pentru a sustrage bani de pe cardurile bancare. Complexitatea aparaturii este direct proportinala cu eficacitatea ei. Un pix dotat cu camera video era montat langa bancomat. Acesta filma codul PIN tastat, dupa care imaginile erau transmise unei alte camere video. Cu ajutorul imaginilor transmise, infractorii reuseau sa confectioneze carduri clonate cu ajutorul carora sustrageau banii din contul respectiv. De asemenea, Viorel Chiriac si Bogdan Rusu detineau asupra lor dispozitive cu ajutorul carora cardurile sunt blocate in bancomat si toate datele de pe cartelele magnetice sunt copiate si transmise unui computer special. Dupa ce s-a reusit aflarea datelor, bancomatul se deblocheaza, iar beneficiarul reuseste sa-si recupereze cardul. Aparatura confiscata urma sa fie exportata in Occident. &#8222Viorel Chiriac, zis Bica, si Bogdan Viorel Rusu au fost arestati preventiv pentru comiterea infractiunii de detinere ilegale a aparaturii de fraudare a bancomatelor, a declarat Valerica Manole, subcomisar in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Urmeaza ca Tribunalul sa decida daca cei doi vor ramane in arestul politiei&#8221. Surprinzator este faptul ca cei doi romi nu au antecedente penale in tara. De asemenea, aparatura detinuta asupra lor este confectionata artizanal si este rezultatul unei minti geniale. Pentru faptele savarsite, romii ar putea petrece maximum cinci ani dupa gratii.

Ieri, Tribunalul Bacau a emis mandate de arestare de 29 de zile pe numele celor doi, Viorel Chiriac si Bogdan Viorel Rusu. Surse din Politia Bacau sustin ca tot ieri s-a predat de buna voie si cea de a treia persoana implicata in acest caz, Ionut Petru Birjoveanu de 24 de ani. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare de 30 de zile.

Scris de Iulia CUCU

A fost primar al Bacaului vreme de opt ani. Intre 1996 si 2004, numele lui Sechelariu era sinonim cu orasul pe care l-a condus. A intrat in afaceri chiar in 1990, cand a infiintat compania Selena, prima societate comerciala nascuta dupa legislatia noua. In 1996, era bogat si urca in scaunul de primar. Dupa 8 ani in care si-a pus amprenta asupra orasului, Sechelariu a plecat din primarie fara sa fi trecut nici macar o data pe la casierie, sa-si ia leafa. La capatul celor doua mandate in care a condus orasul, firmele lui Sechelariu aveau credite de cateva milioane de euro la banci. Si nici un leu restanta la bugetul de stat. Sechelariu se mandreste ca n-are astfel de probleme. Si, totusi, a facut 45 de zile de arest. El si doi colaboratori de-ai sai. Li s-a pus tot Codul Penal in cap. Dupa aproape un an de ancheta, PNA a fost nevoit sa renunte la cele mai multe si mai importante din capetele de acuzare. De fapt, dosarul &#8222Sechelariu” a inceput cu Letea, General Proiect, Transport Public. Dar aceste capete au cazut, deoarece anchetatorii PNA n-au putut satisface un ordin politic de &#8222linsare” a incomodului &#8222Seche”. Cotidianul DESTEPTAREA continua azi un serial de analiza a fenomenului &#8222Sechelariu”, cu toate laturile sale: sociala, economica si politica.

Dupa 1990, LETEA a devenit tinta predilecta a unor foarte influente si puternice grupuri de interese politico-economice. Controlul asupra unicului producator de hartie din Romania a deveni subit un punct de interes maxim. Avand Letea in mana, un rau-voitor putea manipula, prin presiuni mai mult sau mai putin subtile, mass-media nationala. Dupa liberalizarea pietei de hartie de ziar, interesul cercurilor politico-economice fata de fabrica bacauana au mai scazut. S-a incercat de mai multe ori privatizarea ei. Fabrica de hartie a fost cumparata in 1999 de Adrian Sirbu cu 5 milioane de dolari. Patronul de la Media Pro a renuntat la afacere dupa trei luni. De-a lungul timpului, la LETEA s-a facut in trei randuri audit international, analize care au declarat afacerea falimentara. In 2003, APAPS a organizat o licitatie internationala pentru re-privatizarea LETEA. Caietul de sarcini a fost cumparat cu 400 de milioane de lei de Selena si de patronul Chimcomplex, Stefan Vuza, acesta din urma retragandu-se. Pe 1 septembrie 2003, firma Selena a incheiat un contract de cumparare a pachetului majoritar de actiuni LETEA. Numai ca actiunile vor intra in intregime in proprietatea cumparatorului abia in 2007 si numai in conditiile in care cumparatorul va indeplini o serie de clauze contractuale deosebit de dure.

Refuz cu iz de presiune politico-economica

Demersul PNA de a implica societatea LETEA Bacau intr-o ancheta penala a creat probleme singurului producator de hartie de ziar din Romania. Incercarea administratiei firmei de a obtine un credit pentru acoperirea necesarului de capital de lucru s-a izbit de refuzul unei banci comerciale, gest care nu a avut neaparat o motivare realista. &#8222Raspunsul bancii este destul de alambicat. Ne refuza cererea de credit, dar ne spun ca raman alaturi de noi. Motivul nu este unul de natura pur economica, in conditiile in care, la intocmirea documentatiei, ni se cer date despre patron. Raspunsul bancii ridica anumite semne de intrebare, pentru ca LETEA si Selena, actionarul principal, aduc garantii solide si contracte in derulare acoperitoare. Numai cererea la export este de doua ori mai mare decat capacitatea noastra de productie”, ne-a declarat Manea Avramescu, directorul general al LETEA SA si, in acelasi timp, presedintele Consiliului de Administratie al societatii.

Acuze neacoperite

Din noiembrie 2004, insa, PNA a facut publice acuzele care i se aduceau fostului primar al Bacaului. Prima dintre ele se referea la &#8222achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de la SC LETEA SA”. De fapt, acesta a fost primul lucru de care a fost acuzat Sechelariu. &#8222Este ciudat faptul ca procurorii ma acuzau de o privatizare frauduloasa, fara ca macar sa aiba dosarul de privatizare. Ma acuzau dupa ureche sau, poate, la comanda politica”, ne-a declarat Dumitru Sechelariu. &#8222Noi le-am dus dosarul de privatizare dupa ce am purtat o corespondenta intensa cu APAPS, pentru ca exista o clauza prin care eram obligati sa nu il facem public. In caz contrar, plateam o amenda de 500 de mii de dolari. Am obtinut acordul institutiei si asa am putut demonstra ca LETEA este o societate privatizata perfect legal”.

Procurorii isi

recunosc gafa

Dupa cateva luni de mediatizare intensa a unei presupuse privatizari frauduloase la LETEA, Sechelariu este trimis in judecata pentru cu totul altceva. Pe masa judecatorilor de la Tribunalul Bacau a ajuns un dosar in care producatorul de hartie de ziar nu are nici o implicare. Undeva, la fila 53, exista, totusi, un paragraf in care procurorii justifica solutionarea cu &#8222neinceperea urmaririi penale” in cazul privatizarii LETEA. &#8222Din probele administrate in dosar, nu rezulta stari de fapt care sa releve savarsirea vreunei infractiuni in ceea ce priveste privatizarea SC LETEA SA, de catre inculpatul Sechelariu Dumitru. Acesta s-a realizat prin licitatie publica, cu stabilirea valorii de pornire de catre autoritatea competenta centrala, neexistand nici un element de intentie in sensul diminuarii valorii bunului urmare a unor actiuni ale inculpatului”. Chiar daca, de mai bine de trei luni, societatea a fost scoasa complet din cauza, efectele unei mediatizari negative sunt resimtite si astazi. &#8222Numai daca am achita datoria catre Electrica si am deveni eligibili pe piata energiei, am putea incheia un contract de consum avantajos. Practic, de la 62 de euro/MW am putea achizitiona energie electrica cu numai 45 de euro/MW. Intr-un singur an, numai din aceasta diferenta, ar achita creditul bancar”, a explicat Avramescu.

Victime colaterale

La LETEA SA lucreaza aproape 1.000 de oameni. Sindicatul care stie foarte bine situatia intreprinderii spune ca, in prezent, fabrica are unele probleme care, de regula, apar la momentul apropierii de sezonul rece. Una dintre acestea este aprovizionarea cu materie prima a fabricii. Potrivit unei situatii, in prezent, stocul de lemn asigura functionarea fabricii pe o perioada extrem de mica, fata de anii interiori, cand venirea iernii gasea LETEA cu stoc suficient pentru a produce pana in primavara. „Materia prima se gaseste foarte greu, cu toate ca fabrica din Suceava, care era principalul consumator de lemn pentru celuloza din zona Moldovei a fost scoasa din circuit. Sper, insa, ca vom putea trece de acest impas, in contextul in care, pana in prezent, LETEA a produs 42.000 tone de ziar, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand am avut o productie de 33.000 de tone de hartie de ziar&#8221, a mai spus liderul Fartade. Cea mai mica disfunctionalitate la Letea, chiar si pentru o perioada scuta de timp, ar putea genera adevarate drame in Bacau. „Asta numai daca luam in calcul faptul ca, in fabrica, avem si angajati care sunt membri ai aceleiasi famili. Va dati seama ce ar insemna ca aceste famili sa nu aiba nici un venit, in afara de indemnizatia de somaj. Ar putea fi cu adevarat o problema sociala extrem de mare, daca fabrica nu ar mai putea continua sa functioneze. Mai ales daca fabrica s-ar inchide in plina iarna. Nu cred ca exista angajat care sa nu aiba imprumuturi la banci sau copii la scoala. In plus, toata lumea stie ca, iarna, cheltuielile cu intretinerea casei sunt mai mari decat in restul anului&#8221, a explicat Martin Fartade, liderul de sindicat de la LETEA.Scris de Catalin Bejan / Florentin Radu

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca directorii de spitale care sunt si politicieni au obtinut in trecut bugete mari pentru unitatile pe care le conduc „prin interventii politice&#8221. Nu este prima data cand ministrul ii acuza pe &#8222feudalii din Sanatate&#8221, iar intetirea declaratiilor potrivnice actualilor sefi de spitale coincide cu lansarea proiectului pentru noua lege a spitalelor. Acesta prevede ca directorii de spital nu mai au voie sa profeseze ca medici nici in sistemul privat, nici in cel public. Cum toti directorii actuali sunt medici, este clar ca se incearca indepartarea lor din functie. Directorilor li se cere sa aleaga intre scaunul de sef si halatul alb. Sefii spitalelor bacauane au optat pentru meserie, declarand ca vor renunta la functie daca proiectul legii spitalelor va deveni lege. Cat despre acuzatia ca au obtinut in trecut bugete prin interventii politice, o considera o rautate inutila. &#8222Daca eu sunt membru PSD inseamna ca nu mai obtin acum fonduri?, intreaba dr. Adrian Cotarlet, directorul Spitalului Municipal Moinesti. Am si acum tot sprijinul Ministerului Sanatatii. Ba chiar mai mult decat inainte. Sa fie foarte clar: ai servicii efectuate, primesti bani. Exista contract intre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate si spitale. Medicii, directorii de spitale trebuie sa faca politica bolnavului. Indiferent din ce partid fac parte. Iar banii se impart in functie de servicii&#8221. Pe de alta parte, dr. Laurian Jurca, directorul Spitalului Orasenesc Comanesti, este nemultumit de modul in care s-a impartit in anul acesta si in anii precedenti bugetul. &#8222Faptul ca suntem chemati separat la Casa de Asigurari, se negociaza cu noi individual si se semneaza contractul separat cu fiecare spital denota un lucru, spune ceva. Ar trebui ca totul sa fie public, sa existe transparenta. Suntem spitale publice, primim bani de la buget. De exemplu, anul acesta, chiar daca se schimbase puterea, tot vechea conducere a impartit bugetul&#8221. Actuala conducere a CJAS declara ca modul de incheiere a contractelor cu furnizorii de servicii medicale se va schimba. &#8222Vom asigura transparenta totala, declara dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Spitalele vor primi bani in functie de competenta, dar vor sti si ce primesc celelalte&#8221. Scris de Doina MINCU

Directorul general al departamentului de justitie al Cancelariei Prim-ministrului Romaniei, Vasile Rusu, a ajuns marti la Gura Vaii, insotit de Nicolae Olaru, subprefectul judetului Bacau. Delegatia din Bucuresti a adus in comuna 60 de aragazuri si butelii cumparate din banii donati de angajatii Cancelariei. A doua zi, o alta delegatie, formata din 15 rromi de la Gura Vaii, a venit la Prefectura sa reclame modul in care au fost distribuite masinile de gatit.

&#8222La ora asta, stam in cort, a declarat, suparat, Lucian Stanescu. Am sapte copii si de patru luni stau in cort. Aceste ajutoare le-au primit cei mai instariti dintre sinistrati, cei care sunt patroni, au masini, isi fac vile…”. &#8222De ce nu ne-au consultat si pe noi cand au facut acest tabel?”, intreaba Ion Stanescu, lider al rromilor din Gura Vaii si reprezentant al Centrului Crestin. Ion Vasile, zis Gringo, afirma ca modul in care au fost acordate ajutoarele nu a fost echitabil in sensul ca nu a respectat structura etnica a populatiei sinistrate: &#8222Din 270 de familii de rromi, doar una a primit casa facuta de Prefectura. Din 30 de familii de romani sinistrati, patru au primit case. La fel si ieri: 30 de aragazuri pentru 30 de famiilii de romani, alte 30 la 270 de familii de rromi”. Lucian Stanescu sustine ca nu era nici o suparare daca buteliile ajungeau la cei amarati. &#8222Sunt 50 de familii care au ramas fara nimic, le-a ras apa tot. Au primit ajutoare tot cei care au lucruri, mobila, e corect asa?”. Se pare ca angajatii Cancelariei Prim-ministrului Tariceanu au strans banii si au cerut de la Primaria Gura Vaii lista tuturor sinistratilor, in plus, o lista cu familii recomandate ca avand mai mare nevoie de ajutor. Primarul Vasile Pascu le-a trimis lista, iar, marti, cand au adus butelii si aragazuri, bucurestenii le-au dat exact celor nominalizati. Subprefectul Nicolae Olaru le-a explicat, ieri, ca donatiile sunt personale si nu au nici o legatura cu Guvernul sau cu administratia judetului. Suma totala stransa de salariati a fost in jur de 1,5 miliarde lei, din care au fost cumparate 250 de butelii si masini de gatit, pentru patru localitati din judetul Bacau. La Gura Vaii, Dofteana, Urechesti si Comanesti au fost distribuite marti, de Vasile Rusu, si Comanesti, unde aragazurile au fost aduse ieri, insotite fiind de insusi Aleodor Marian Frincu, seful Cancelariei Prim-ministrului Tariceanu. Donatiile au iscat scandal la Gura Vaii. Ieri, la ora 10,30, nemultumitii au stat de vorba cu Ion Vasile-Gringo si cu ziaristii, dupa care si-au desemnat reprezentanti care sa intre in audienta la Nicolae Olaru, subprefectul judetului. Ei erau suparati pe primarul Vasile Pascu, care nu i-a consultat pe liderii locali cu privire la alegerea beneficiarilor celor 60 de aragazuri si butelii. Subprefectul i-a primit si le-a explicat ca e vorba de o donatie privata si ca e prea tarziu sa se mai poata face ceva. El i-a imbunat vorbindu-le despre cele 50 de rulote care vor fi trimise de Guvern si care trebuie dotate. Fata de reclamatiile impotriva primarului Vasile Pascu, el a declarat ca totdeauna vor aparea nemultumiri daca vor fi impartite 60 de bunuri la 270 de sinsitrati. &#8222Preiau aceste nemultumiri ca pe niste informatii pentru viitor, a afirmat Nicolae Olaru. E o actiune care s-a consumat si nu mai avem cum sa o corectam”. S-a pus punct discutiie, cel putin asa a crezut subprefectul Nicolae Olaru. La ora 14, insa, alti 30 de romi din Gura Vaii erau adunati langa Prefectura, cu aceleasi nemultumiri si aceeasi dorinta: sa intre la subprefect. Rromii din Gura Vaii sunt &#8222proba de rezistenta” a administratiei judetului Bacau. Constantin Avram se pare ca n-a trecut-o. Spun asta deoarece, la ultima conferinta de presa a PD, Cristian Cucuianu, parlamentar, l-a acuzat pe fostul subprefect ca n-a reusit sa gestioneze criza postinundatii si nu a rezolvat, in timp util, problema amplasamentului caselor pentru sinistratii rromi la Rotunda. Si pe vremea lui Constantin Avram, rromii din Gura Vaii veneau, saptamamal, sa protesteze la Prefectura Bacau. Ieri, Nicolae Olaru a declarat ca el nu se teme de presiunea rromilor si ca va avea intotdeauna un dialog cu ei. Al doilea grup de nemultumiti a asteptat, dar dupa o ora inca nu reusise sa intre. &#8222Hotarat nu-i mai primesc, a declarat Nicoale Olaru, noul subprefect al judetului. Eu am vorbit, azi, cu liderii lor si am ajuns la un acord, nu am avut puncte de vedere diferite. Discutia s-a incheiat”.Scris de Silvia PATRASCANU

Instalatiile interioare ale blocurilor sunt vechi si cedeaza adesea. Unde nu se intampla asta, le infunda locatarii. Ca urmare, aproape toate asociatiile de proprietari au de luptat cu inundatiile din subsoluri. Ca sa nu dea bani la meseriasi, locatarii suna indignati la Termocet.

Privit de departe, blocul 119 de pe strada Bucegi arata bine. Fatada nu pare atinsa de trecerea timpului si de intemperii iar la fiecare etaj sunt geamuri termopan. Usa de la intrare este prevazuta cu interfon. Cum ai trecut insa de ea, impresia se schimba. Mirosul insuportabil te intampina de la primul pas. Tantarii roiesc in lumina chioara. Totul se datoreaza subsolului inundat. &#8222Mirosul este insuportabil, ne-a declarat Dumitra Adam, proprietara unui apartament de la parter. Noi stam in acest bloc de la inceputul lui, dar atunci boxele erau uscate, curate. Nu stiu ce se intampla acum, ca este mereu inundat”. Administratorul Asociatiei 42 A, Silvia Gaspar, spune ca situatia actuala se datoreaza si neintelegerilor dintre locatari. &#8222S-a schimbat seful de scara, nu-l mai vor locatarii, asa ca s-a creat tensiune si ca urmare nu se inteleg nici la plata cheltuielilor gospodaresti. Fostul sef de scara, Constantin Ciubotaru, a curatat subsolul de curand, asadar a cheltuit niste bani. Noul sef de scara nu a acceptat sa-i scada o persoana de la intretinere. Cand se intampla ceva, o defectiune, cer bani de la asociatie, dar nu vor sa constituie fond de reparatii &#8222. Si alte blocuri din Asociatia 142 a au probleme la subsol. Locatarii acuza ca apa iese din pamant. Au anuntat Regia Autonoma de Gospodarie Comunala, specialistii au luat probe de apa din subsoluri si au raspuns ca vina nu apartine furnizorului de servicii de apa si canalizare. Locatarii se tem ca locuiesc pe &#8222un lac” si cred ca nu este solutie pentru problema lor. Pe de alta parte, la 119, necazul ar putea fi inlaturat prin intelegerea dintre locatari si mai multa grija fata de instalatii. Nu o data, din canalizarea infundata s-au scos scutece de unica folosinta sau alte lucruri al caror loc ar fi fost la ghena de gunoi.

Inundatia la subsol este unul dintre necazurile bacauanilor care locuiesc la bloc. Remedierea situatiei inghite bani. Administratorii sunt cei care ar trebui sa se ocupe de acest aspect, dar in lipsa banilor sunt cu mainile legate. Locatarii au prins in ultimul timp o smecherie: suna la Termocet. &#8222Avem nenumarate apeluri telefonice care ne sesizeaza inundatiile din subsolurile blocurilor. Oamenii nu inteleg ca nu suntem obligati sa executam aceste lucrari. Cand pierderile de agent termic sunt mari sau cand avaria afecteaza multe apartamente, intervenim”, ne-a declarat Iulian Stoican, director al Termocet. Starea necorespunzatoare a subsolurilor de la multe blocuri a fost invocata de conducerea CET si de firma General Fluid, care monteaza gigacalorimetrele in Bacau, ca motiv pentru intarzierea contorizarii. In multe cazuri nu se putea intra in subsol din cauza apei, iar in altele, inundatiile s-au produs dupa montarea gigacalorimetrelor, ca urmare a faptului ca tevile sunt vechi si corodate.

Scris de Doina MINCU

Plasat initial pe locul 10, dosarul 6825/2005, in care inculpata este Doinita Mihaela HUTU, functionar public in Primaria Bacau, pentru pretindere si primire de foloase necuvenite, la care se adauga si luare de mita, stabilit, potrivit Parchetului, printr-un flagrant, a ajuns in instanta cu inculpata in stare de arest, in jurul orei 13. Sala arhiplina. Cazul era cunoscut, fapt demonstrat de discutiile de pe holuri si din sala de judecata. Apare in boxa Doinita Hutu. Imbracata elegant, destul de linistita si chiar cu o oarecare buna dispozitie. Urmeaza procedurile legale. In sala nu se aude nici musca. Doar caldura si oboseala se astern peste sala de sedinta. Presedinta de sedinta ii prezinta inculpatei succint rechizitoriul.

Doinita Hutu a fost retinuta pentru 24 de ore, in seara zilei de 31 august 2005, si apoi, prin decizia Tribunalului, arestata preventiv pentru 29 de zile, sub acuzatia de luare de mita. In aceeasi seara, conform rechizitoriului, a avut loc si un flagrant, in casa Doinitei Hutu fiind descoperiti 1000 de euro, primiti cu doar doua ore inainte de la Elena Bargu, pentru ca i-ar fi facilitat aprobarea, cu celeritate, a dosarului in vederea repartizarii unui apartament ANL. Cititorii nostri cunosc in amanunt acest caz, din cele doua materiale publicate vineri si sambata, in ziarul DESTEPTAREA. Drumul pana la aceasta infractiune este lung, el isi are originea in luna august 2004, atunci cand cele doua femei s-au cunoscut, Elena Bargu depunand, consiliata de Doinita Hutu, dosarul pentru obtinerea unui apartament. Dupa zece luni de asteptare si multe intalniri, Elena Bargu se autodenunta la Politie si apoi la parchet, precum ca i s-ar fi dat de inteles ca „nimeni nu face un serviciu pe degeaba&#8221, iar informatiile ei, care proveneau „din piata apartamentelor&#8221, trebuia sa pregateasca intre 500 si 1000 de euro, „pentru un serviciu aproape formal, insa asa se vorbeste in oras”, declara Bargu. Telefoanele celor doua au fost puse sub ascultare, finalul fiind „flagrantul&#8221 din 31 august 2005. La audierile de ieri, in fata instantei, Doinita Hutu a nuantat multe aspecte ale acestui caz, precizand ca Elena Bargu a devenit foarte insistenta cu ofertele, mai ales dupa luna mai 2005 (de atunci dateaza denuntul).

Doinita Hutu face o declaratie socanta

Intrebata ce urma sa faca cu banii primiti de la Elena Bargu, Hutu spune pe nerasuflate ca urma sa-i imparta la membrii comisiei care a aprobat dosarul, in contradictoriu cu prima declaratie(din noaptea de 31 august) in care a spus ca era vorba de un imprumut al unei terte persoane catre Elena Bargu. „Eu nu am mai procedat niciodata in acest fel, insa m-am gandit sa-i dau, &gt&gtpur si simpluScris de Gheorghe BALTATESCU

Si a fost prima zi. Si a fost a doua zi. Si va fi si a treia zi de greva generala in invatamantul preuniversitar si universitar romanesc. Daca luni, 7 noiembrie, „spargatorii de greva&#8221 erau mai numerosi in Bacau, ieri mai putini au fost cei care au venit la scoala si au tinut orele. Chiar si la Scoala „Constantin Platon&#8221 unde grevistii erau luni mult mai putini decat cei care s-au incapatanat sa tina cursuri. Membrii „celulei de greva&#8221 din gradinite sau scoli au declarat ca, de asemenea, parintii sunt solidari cu acest protest si au inteles sa nu-si trimita copiii la cursuri. „Pentru aceasta greva sunt acuzate sindicatele acum, a declarat ieri inv. Gheorghe Racles, liderul de sindicat din Scoala „Constantin Platon&#8221. Cineva crede ca e vorba de jocul liderilor de sindicat dar de fapt la mijloc sunt interesele oamenilor. Multi nu se gandesc in perspectiva. Pun problema din punct de vedere personal, se gandesc ca li se vor scadea din salariu 2 – 3 zile nelucrate, dar nu inteleg ca, daca actiunea reuseste, e vorba de marirea bugetului si de salarii mai mari pe intreg anul 2006&#8221. Liderii de sindicat din intreaga tara s-au intalnit ieri la Bucuresti si au decis ca greva va continua, fara intrerupere, chiar si pe perioada negocierilor de la Guvern. „Legea conflictelor de munca nu stipuleaza ca pe perioada negocierilor trebuie sa se suspende greva&#8221, a anuntat Manole Gheorghe Chiriac, liderul SLI Bacau. Astazi, de la ora 13.00, este programata la Guvern o runda de negocieri cu reprezentantii celor cinci confederatii sindicale. In functie de rezultatul negocierilor, se va decide daca greva va continua sau nu.

Alaturi de colegii de la Bucuresti si studentii bacauani sunt solidari cu acest protest, venind chiar cu propriile revendicari. Ana Maria Chirila, lidera Ligii Studentilor din Universitatea Bacau, a declarat ca s-au pus pe geamul sediului bannere care anunta greva si ca urmeaza sa fie puse cearsafuri inscriptionate si pe cladirile caminelor studentesti. Studentii celor cinci facultati ale Universitatii Bacau au hotarat sa se prezinte la scoala, in semn de solidaritate cu profesorii, dar sa refuze sa asiste la cursurile unui cadru didactic mai zelos. Ana Maria Chirila a spus ca este posibil ca, daca rezultatul negocierilor nu este multumitor, studentii bacauani sa protesteze stradal, cu pancarde.Scris de Laura Huiban