duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5737

Izolarea tevilor de caldura nu e o gluma / Centralistii se scumpesc la tarate

    In blocurile unde „centralistii&#8221 au izolat tevile de incalzire care le tranziteaza apartamentele nu apare consum nejustificat de caldura. Acolo unde izolarea nu s-a facut, dar contorizarea da, administratorii sunt nevoiti sa aplice coeficient de corectie proprietarilor care au repartitoare de costuri in apartamente. Proprietarii de centrale vor plati daca baia le este incalzita de CET.

    Proprietarii apartamentelor din Bacau dotate cu centrala proprie au tratat in mod diferit obligatia de a izola tevile de incalzire care le tranziteaza locuintele. Unii le-au „imbracat&#8221 chiar din toamna, inainte de inceperea sezonului de furnizare a caldurii, altii abia atunci cand s-au trezit ca au de cotizat la CET, iar ultimii mai asteapta sa vada poate au noroc si se da &#8222la loc comanda&#8221. Sunt si asociatii care pot raporta ca izolarea tevilor s-a incheiat, iar repartizarea consumului de caldura se face fara a starni discutii. „Toti proprietarii au inteles ca izolarea tevilor nu este un moft, ci o necesitate, pentru a se putea calcula intretinerea in mod echitabil, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. De altfel, putem dovedi ca aceasta izolare nu este o gaselnita. Astfel, am constatat ca se potriveste perfect consumul indicat de gigacalorimetre cu cel indicat de repartitoarele de costuri, dovada ca nu se pierde caldura in apartamentele cu centrala individuala. Locatarii spun ca i-a costat in jur de 300.000 de lei toata treaba&#8221.

    La alte asociatii, administratorii si presedintii mai au inca de luptat cu inertia sau impotrivirea locatarilor. Administratorul Asociatiei Turnuri L Orizont AFJ, Vicentiu Chicus, spune ca a lipit din timp, la fiecare scara din bloc, afise cu privire la obligatia izolarii tevilor. „I-am atentionat ca ii voi pune la plata pe cei care nu se conformeaza. Cei care nu au izolat tevile comune din baie vor plati pentru cei 5 metri patrati incalziti de CET. Nu le convine, dar nu se poate

    altfel. Am fost surprins de un proprietar de apartament cu centrala, care a venit si s-a oferit sa plateasca pentru caldura din baie. Unii inteleg ca trebuie sa platim ceea ce consumam&#8221.

    CET a trimis in septembrie adrese in care recomanda asociatiilor de proprietari sa impuna „centralistilor&#8221 izolarea tevilor pentru a evita aparitia diferentelor mari intre indexul gigacalorimetrului de la scara blocului si totalul consumului inregistrat de repartitoarele de costuri din apartamente. In baza Ordinului 233 al Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale, articolul 12, proprietarii sunt obligati sa izoleze tevile de caldura care le tranziteaza apartamentele. Administratorii nu stiu insa cum sa procedeze in cazul proprietarilor plecati in strainatate, care nu au lasat apartamentul in grija cuiva. Acolo unde vor aparea diferente intre gigacalorimetre si repartitoare, coeficientul de corectie va fi singura solutie, iar acesta va fi aplicat tuturor proprietarilor din sistemul centralizat, dar si centralistilor care nu si-au izolat tevile. Pentru a nu cotiza in fiecare luna de iarna pentru caldura din tevile comune, proprietarii de centrale ar fi trebuit sa faca o investitie minima. Un metru de manson izolant costa intre 33.000 lei si 60.000 lei.Scris de Doina MINCU

    Cand vanatul il cauta pe vanator

    Grea pasiune vanatoarea, costisitoare, dar si frumoasa. Nu mai este mult si vanatul cu par va alerga usurat. De la inceputul lunii februarie se incheie sezonul. Salbaticiunile care au rezistat peste iarna asaltate de vremea rea, gonasi, alice sau gloante si caini de vanatoare, vor putea sa faca linistite pagube prin gradinile si cotetele gospodarilor. Iepurii, vulpile, mistretii, capriorii, ursii, etc, sunt destul de bine contabilizati. Fiecare Ocol, sau mai bine spus Fond de vanatoare, tine evidenta si are o norma pe care nu trebuie sa o depaseasca privind sacrificarea. Asta nu inseamna ca daca beneficiezi de autorizatie ai si sansa sau ocazia de a impusca animalutul sau namila dupa care alergi o zi intrega. De aici se naste pasiunea, respectul dar si lupta atat de controversata dintre vanator si vanat. Noroc ca exista povestile vanatoresti. Nici un vanator care se respecta nu-si va aminti de cizmele incarcate de noroi, kilometrii parcursi prin zloata, aratura sau zapada afanata, ud sau inghetat. Ci doar de momentul cand aa punctat”. Din primul foc, al doilea sau al vecinului. Duminica, invitat de vanatorii care apartin de Fondul de vanatoare Odobesti, coordonati de seful de grupa Puiu Munteanu, mi-am luat arma, aparatul de fotografiat, insotindu-i prin vagaunile si pe dealurile din comuna. Ceata ne-a pus pe ganduri putin, dar s-a ridicat cand pregatirile erau incheiate. Dupa sedinta tehnica si tragerea la sorti a ordinii la start pentru cele trei batai, insotiti de gonasi, a inceput travaliul. Cum decurge de fapt vanatoarea? Gomasii sau haitasii cum mai sunt denumiti, sase tineri din comuna, treziti cu noaptea in cap, dornici sa ajunga la varsta la care sa tina si ei o pusca in mana, fac galagie indreptand iepurii si vulpile spre aliniamentul vanatorilor. La partida de astazi s-au adunat noua. Decan de varsta, mos Costica Macovei, implineste pe 27 februarie 83 de ani. Este vanator din 1955. Tine sub bratul drept pusca si sub cel stang scaunelul pliabil. N-a fumat in viata lui si nu-si mai aduce aminte de cand nu a mai baut apa. E ponderat, dar sugubat. Nu poarta ochelari, citeste bine dar i-e ciuda ca vederea la distanta ii mai joaca feste. Si asta il nemultumeste ca vanator. Cel mai tanar din grupa, George Cojocarescu, implineste 28 ani. Are insa si el 10 ani de cand a obtinut permisul. Se lauda ca a punctat un trofeu medaliabil cu aur la capra neagra si unul de argint la caprior. Si cum nimeni din cei prezenti nu-l contrazice, tind si eu sa il cred. Se da semnalul. Cei pe care sortii i-au desemnat sa fie la capetele sirului poarta si denumirea de carlig, pentru ca pot trage pe o suprafata mai mare, dau semnalul de incepere sufland in teava pustii. Vanatul, speriat de gonasi, vine spre tine daca ai bafta. Daca nu… te uiti cum il impusca sau il rateaza vecinul. Camuflati in combinezoane albe, tintasii isi pun la incercare rabdarea si nemiscarea. O bataie dureaza pana cand apar haitasii in vizor si iepurii se strecoara in salturi printre ei sau stau pititi pana sa-i calci pe coada. Unii cad doborati de alicele de 4,5 sau 5 mm, dar cei mai multi fenteaza, castigandu-si dreptul la perpetuarea viguroasa a speciei. Urmeaza o alta bataie, intr-o alta zona si intr-o alta ordine conform tragerii la sorti. Am incercat ca, folosind aparatul de fotografiat si declicul acestuia, sa nu-i inoportunez pe vanatorii cu care am stat in stand. Se pare insa ca le-am purtat noroc asa ca m-au luat ca mascota. Si nu-i o poveste vanatoreasca ce relatez acum. Eram la a patra schimbare a locatiei. Am oprit langa Costel, vanator cu experienta dar si pescar. Cazuse pe o zona buna. Lastaris in stanga, vale, cateva tufe si panorama cat incape. M-am asezat in zapada dupa un rug de maciese. Cam rece la fund, dar mi-am zis ca trece. Fiind camuflat in alb, el statea in picioare la 6-7 metri in lastaris. Se aud gonasii si incep pocniturile. Iepurii urcau la deal iesind din padurice. Il vad ca armeaza si trage. Un foc si dupa cateva secunde al doilea. Nici o reactie. S-a lasat o liniste ancestrala. Si chiotele incetasera. Pe directia teleobiectivului meu vad un tremur. Speriat, ranit poate, urechiatul ma luase in vizor. Venea tinta spre mine, si nu in viteza ci ca un iepure in postura de vedeta care abia asteapta sa se lase imortalizat. Crestea asa de mare in vizor incat m-am lasat pe spate. Nu de alta, dar intr-un gest de kamikaze sa nu-i pacaleasca pe vanatori sa traga in amandoi. I s-a facut probabil mila de mine asa ca atunci cand mai avea vreo 5 metri si-a luat inima in dinti si s-a indreptat spre Costel. S-a oprit la cativa pasi de el. Luat pe nepregatite, cu arma descarcata, isi cauta cartusiera. Cei din deal, spectatori mai mult sau mai putin invidiosi, strigau: aCosica, vezi ca-ti intra-n traista”, aDa-i cu patul pustii”. Un singur foc a linistit spiritele. Puf, par si smocuri de blana. Asa se intampla cand vanatul il cauta pe vanator. Intoarcerea a fost pigmentata de glume, dar si de consolari. Sezonul nu s-a incheiat. Pot sa mai merg la o vanatoare de mistreti. Ma mai gandesc insa si la coltii lor. Nu se compara cu kilerul de iepuras. Scris de Ioan BISCA

    Acuzati de violare de domiciliu si abuz in serviciu chiar de… fostul acuzat/Politisti de la Crima Organizata cercetati penal

      Cinci politisti de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog Bacau sunt acuzati de violare de domiciliu si abuz in serviciu chiar de un client al lor, judecat acum pentru trafic de droguri de risc si mare risc. Dragos Ioan Rusu spune ca subofiterii Ion Daniel Bosnea, Marian Luca, Catalin Petru Buciuman, Maricel Cristofor si Constantin Verman au dat dovada de exces de zel atunci cand au facut perchezitia domiciliara. Desi Tribunalul Bacau a dat castig de cauza oamenilor legii, judecatorii de la Curtea de Apel au considerat ca se impune urmarirea penala a politistilor .

      La data de 13 ianuarie 2005, politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog Bacau au identificat la Directia Regionala de Posta trei plicuri externe, in care au fost descoperite 3.947 comprimate si 75 fragmente comprimate. Din verificari a rezultat ca doua dintre plicuri s-au expediat, la data de 11 aprilie 2003, de la cutii postale din Roman, destinatarul fiind Paul Filippone, din SUA. La &#8222expeditor” figura Tipografia Litera, din judetul Bacau. Cel de-al treilea plic avea ca adresa BOX 9026 Suedia, iar ca expeditor era trecut Sky Oil Service, Bacau. Analiza comprimatelor s-a dovedit relevanta. In plicurile respective se aflau pilule de Diazepam, care fac parte din drogurile de mare risc, produsul farmaceutic eliberandu-se numai cu prescriptie medicala. La data de 21 ianuarie 2005, politistii au descoperit la posta inca cinci plicuri returnate din strainatate. Nici in aceste cazuri nu s-a reusit contactarea expeditorilor, deoarece adresele de pe plicuri erau fictive. Din corespondenta au fost &#8222colectate” inca 4.225 comprimate, zece fiole Somatotropin si 10 fiole Novocaina. In ziua de 9 februarie 2005, lucratorii de politie descopera alte cinci scrisori externe. In ele se aflau cinci flacoane Decabol 250 si 1 flacon Testabol, 10 fiole Sustanol 250 si 7 fiole Testosteron, 32 comprimate inscriptionate DHC 120 si 398 comprimate inscriptionate Roche2. Dupa analize s-a concluzionat ca pastilele contin substanta activa Clonazepam si Dihydrocodeina, produse care se elibereaza numai cu prescriptie medicala, iar reteta se retine in farmacie. Cinci zile mai tarziu, la un alt oficiul postal din Bacau, se gasesc doua plicuri cu 98 de comprimate, care se dovedesc a fi tot cu regim special, iar pe 14 martie se recupereaza alte doua plicuri cu pilule-droguri. Procurorii sustin ca unul din acestea a fost expediat de lectorul Dragos Ioan Rusu. Urmarirea penala a fost inceputa in data de 18 februarie si 21 mai 2005, iar in ziua de 12 aprilie, Dragos Rusu era retinut pentru 24 de ore, acuzele fiind trafic de droguri de risc si mare risc.

      Inculpatul spune ca politistii au facut exces de zel

      Numai ca, din acuzat lectorul Dragos Rusu a devenit si acuzator. Atat el, cat si parintii lui au depus plangere impotriva politistilor care au facut perchezitia domiciliara. &#8222A inceput la ora 6.15, o ora prea matinala dupa parerea noastra, se plange Livia Rusu, mama acuzatului. La perchezitie au participat cinci politisti si un martor asistent, desi apartamentul nostru are doar 40 de metri patrati. Am cerut legitimarea celor 5 politisti. A raspuns acestei solicitari doar Daniel Bosnea. Pe de alta parte, mandatul de perchezitie era pe numele fiului nostru Dragos-Ioan, desi apartamentul este proprietatea noastra. Cu toate acestea au fost controlate in detaliu toate incaperile, desi le-am indicat politistilor de la inceput care este camera fiului. Au fost controlate chiar si sertarele cu lenjerie intima”. Femeia a fost deranjata si de faptul ca politistii n-au precizat ce anume cauta in apartament. &#8222A fost perchezitionat si garajul, proprietate comuna a noastra si a Dorinei Dumbrava, fara a exista un mandat pentru asa ceva. Garajul se afla pe alta strada, el nefacand corp comun cu locuinta. De asemenea, au fost controlate in detaliu si lucrurile vecinei, incalcandu-se flagrant dreptul la proprietate. Actiunea politistilor ne-a indus o stare de tensiune psihica, de frica si ingrijorare, care se continua si in prezent. Luand in considerare aceste fapte, solicitam tragerea la raspundere penala a politistilor”, mai spune in sesizare Livia Rusu. De cealalta parte si acuzatul Dragos Ioan Rusu a facut plangere impotriva comportamentului politistilor de la BCCOA Bacau. &#8222Consider ca intre orele 8.30 si 11.45 am fost lipsit de libertate in mod nelegal, iar telefoanele mi-au fost retinute in acelasi mod abuziv. Luand in considerare aceste fapte, solicit tragerea la raspundere penala a politistilor”, spune lectorul Rusu.

      Cercetati penal pentru doua infractiuni

      Cazul a ajuns pe masa de lucru a judecatorilor de la Tribunalul Bacau, iar acestia au considerat ca politistii si-au facut datoria. Atat Ioan Dragos Rusu, cat si parintii acestuia au facut recurs la instanta superiara din Bacau. &#8222Prin sentinta penala nr.1 din 17 ianuarie 2006, pronuntata de Curtea de Apel in dosarul nr. 6739/2005, respinge ca nefondata plangerea formulata de petitionarul Rusu Dragos Ioan, impotriva rezolutiilor nr.96/P/2005 si 94/II/2/2005 emise de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. Admite plangerea petitionarilor Rusu Ioan si Rusu Livia impotriva rezolutiilor emise de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau, pe care le desfiinteaza in ce priveste solutia pentru acestia si trimite cauza Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau in vederea inceperii urmaririi penale impotriva numitilor :Bosnea Ion Daniel, Luca Marian, Buciuman Catalin Petru, Cristofor Maricel si Verman Constantin, sub aspectul savarsirii infractiunilor de violare de domiciliu si abuz in serviciu”. Politistii in cauza au dreptul ca in zece zile sa faca recurs la Curtea Suprema de Justitie. &#8222Asa cum se va incepe urmarirea penala impotriva celor cinci politisti, tot asa Parchetul de pe langa Curtea de Apel poate dispune scoaterea de sub urmarire penala, precizeaza comisarul Silviu Bilu, seful BCCOA Bacau. Am sa informez si eu sefii de la Minister de aceasta sentinta si probabil ca le va asigura colegilor mei un avocat bun care sa-i reprezinte la Curtea Suprema. Eu nu pot sa spun decat ca politistii si-au facut datoria in acest caz”.

      Scris de Lili ADOCHITEI

      Peisagistul Stefan Pristavu a vandut cel mai bine la targ

      Prima editie a Targului de Arta organizat de Uniunea Artistilor Plastici – Filiala Bacau a fost considerata un succes, astfel ca bacauanii pot sa-si stranga de pe acum bani pentru editia a doua care va avea loc in decembrie 2006. Cel mai „castigat&#8221 artist plastic al primei editii a fost peisagistul Stefan Pristavu, care a vandut lucrari de 3550 RON. Pe locul doi intr-un clasament care are ca singur criteriu suma de care s-a vandut se plaseaza artistul plastic Cristina Ciobanu (2860 RON), urmata imediat de artistul Carmen Poenaru (2700 RON). La numarul de lucrari vandute, insa, pe primul loc se afla Cristina Ciobanu (11 „Ingeri&#8221), pe locul doi, Stefan Pristavu (6) si pet locul III, Carmen Poenaru. Interesant insa este ca din cei 30 artisti plastici „expusi&#8221, numai 10 si-au gasit cumparatori. In afara de numele deja mentionate, participantii la targ au mai achizitionat tablourile semnate de Ilie Boca, Marius Craita Mandra, Mihai Butnaru, Mihai Chiuaru, Liliana Dumitriu, Ovidiu Marciuc si Mihai Nechita (Tg. Ocna), in total castigul financiar final al artistilor plastici participanti fiind de 16090 RON. Atrasi de Targul de Arta, multi vizitatori au cumparat tablouri si din expozitia de la parter, acolo inregistrandu-se in aceeasi perioada o vanzare de 7000 RON. Organizatorii targului au oferit fiecarui cumparator un catalog al Filialei UAP Bacau si un Lexicon, din care sa se poata informa in amanunt asupra biografiei si activitatii artistice a fiecarui artist membru. Lucrarile care nu s-au vandut pe perioada targului au fost mutate in expozitia de la parter. Concluzia organizatorilor a fost ca se cumpara mult peisaj, dar ca indiferent de lucrarea aleasa cumparatorul cauta un tablou care dezvaluie ca autorul a tinut si la prezentare, astfel ca totul e ireprosabil, de la calitatea lucrarii, pana la rama folosita. Si ca se vand „numele&#8221, existand cazuri in care cumparatorul si-a luat un tablou care l-a atras din prima, dar si o lucrare semnata de Ilie Boca, de exemplu.Scris de Laura Huiban

      Transferul iernii: Pantelimon la Poli Timisoara!

      a99 la suta, Costel Pantelimon este transferat la Poli Timisoara. Zilele trecute m-am intalnit la Bucuresti cu presedintele Rosianu si am batut palma. Urmeaza doar ca in zilele urmatoare sa semnam actele”, a declarat ieri Doru Damaschin, presedintele Aerostarului. Internationalul bacauan de juniori este al doilea portar pe care Aerostar il transfera la Timisoara dupa americanul Steve Reese, jucator pe care divizionara C a incasat la vremea respectiva 7.000 de dolari. Pentru Pantelimon, Aerostar urmeaza sa incaseze 100.000 de dolari. In plus, Aerostar va detine in continuare 30 la suta din proprietatea portarului bacauan in varsta de 19 ani. aAcest transfer este cel mai tare si cel mai asteptat. Vor urma si altele la sume mai mari. In curtea Aerostarului mai sunt inca jucatori a caror valoare este mai mare decat cea a lui Costel Pantelimon”, a incheiat oficialul Aerostarului. Costel Pantelimon este international de juniori si a fost declarat cel mai bun portar la mai multe turnee internationale la care a participat alaturi de echipa nationala de juniori a Romaniei. De el s-au mai interesat in aceasta iarna Sportul Studentesc si Rapid, dar si o echipa din prima liga norvegiana. Scris de Cristi SAVA

      Consiliul Local nu are nici un temei pentru a deposeda CSS Bacau

      Sala de sport din curtea Colegiului &#8222Vasile Alecsandri” este obiect de litigiu intre aceasta institutie de invatamant si proprietarul de drept al salii, Clubul Sportiv Scolar Bacau. In ultima sedinta de Consiliul Local, alesii urbei au hotarat sa treaca sala in posesiune proprie, pentru a o da ulterior Colegiului &#8222Alecsandri”. S-a spus ca &#8222sala se va intoarce acasa” si &#8222cei 1200 de elevi ai colegiului, care au nevoie in total de 108 ore de educatie fizica si se pregatesc in aer liber, vor folosi sala mai eficient”. Reprezentantii CSS Bacau nu au fost chemati sa-si sustina cauza la sedinta Consiliului Local, altfel unele inexactitati ar fi iesit la iveala. Mai mult, din punct de vedere juridic, rezolutia CL nu are nici un efect.

      Ce nu s-a spus in sedinta de Consiliu Local

      Alesii urbei n-au stat mult pe ganduri cand a fost citita propunerea de deposedare a CSS. Au ridicat cu totii mana, mai ales ca problema mai fusese dezbatuta in urma cu mai mult timp, fara a fi &#8222rezolvata”.

      Ceea ce nu stiau membrii CL este ca sala de sport nu a apartinut niciodata Colegiului &#8222Alecsandri”, chiar daca se afla in curtea sa. Inca de la construirea sa in urma cu 35 de ani, sala a fost data in folosinta si administrare Clubului Sportiv Scolar – aflat in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC). Asadar, cand s-a spus despre sala ca &#8222se intoarce acasa”, adica la CN &#8222Alecsandri”, s-a spus un neadevar.

      Chiar daca ar avea sala in proprietate, Colegiul Alecsandri nu ar avea mai mult timp pentru educatie fizica, deoarece in programul normal de studiu din fiecare saptamana sunt disponibile doar 30 de ore (cate 6 pe zi) – iar necesarul este de 108. CSS Bacau acorda si acum Colegiului &#8222Alecsandri” 25 de ore. &#8222Sala este libera pana la ora 14.00, adica tot timpul cand sunt ore de curs”, ne-a spus directorul CSS Bacau, Costel Petrea. &#8222In plus, intre noi si Colegiu exista o intelegere scrisa, datorita careia ei isi tin orele la noi in sala. Deci, oricum, nu toti cei 1200 de elevi se pregatesc afara. Noi le-am facut oricand loc pentru actiunile lor, chiar daca nu ne-am mai tinut antrenamentele. Cred ca si in continuare este loc de relatii bune”. In al treilea rand, nu sunt &#8222doar doi antrenori de baschet” care &#8222blocheaza sala”, ci sapte antrenori de baschet si volei antrenand 280 de sportivi (smulsi, practic, tentatiilor strazii si deveniti exemple de urmat), care duc mai departe o frumoasa traditie de patru decenii. Baschetul si voleiul de la CSS Bacau au dat Romaniei multi reprezentanti la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale si Campionatele Europene, precum si in cupele continentale – multi dintre juniorii CSS fiind promovati la Stiinta Bacau.

      Consiliul Local nu este de capul lui

      Conform legii, pentru a putea fi executata, rezolutia Consiliului Local ar avea nevoie sa fie completata de o hotarare de guvern, iar aceasta nu poate fi emisa fara acordul forului tutelar al Clubului Sportiv Scolar, adica Ministerului Educatiei (proprietarul salii). Greu de crezut ca cineva, in afara de Consiliul Local Bacau si Colegiul &#8222Alecsandri”, va accepta ruinarea unuia dintre cele mai bune cluburi scolare din Romania. Ar exista, insa, o solutie acceptabila pentru toata lumea. &#8222I-am spus dlui primar Stavarache ca, daca ne va construi o sala noua si ne-o va da in administrare, suntem de acord sa cedam sala noastra Colegiului &#8222Vasile Alecsandri”, ne-a spus diretorul CSS, Costel Petrea.

      Un mandat de &#8222impliniri marete”

      Pe langa deposedarea de sala a Clubului Sportiv Scolar, exista un zvon ca intr-un viitor relativ apropiat (cateva luni, un an), Consiliul Local va aproba demolarea Liceului cu Program Sportiv de pe Strada &#82229 Mai”. Chiar daca elevii si profesorii ramasi s-ar putea pripasi pe la alte licee, devenind un fel de scoala &#8222zburatoare” in mizerie, mereu in cautare de gazda miloasa, renumitul liceu ar ramane doar cu numele, iar baza sportului bacauan ar fi distrusa dintr-o data. Un fapt extrem de grav.

      Ieri, Consiliul Local a luat hotararea de a nu mai plati utilitatile la Stadionul Municipal, pentru FCM Bacau. Masura, in substanta sa, vizeaza toate cluburile din oras. Astfel, alesii se situeaza pe pozitii opuse atat activitatii sportive de masa, cat si celei de performanta. Ultima s-ar putea desfiinta, iar cele 12 miliarde de lei aprobate de Consiliul Local pentru activitatea sportiva in 2006 si-ar pierde cei mai multi si mai merituosi dintre beneficiari.Scris de Peter KELMANN

      Consiliul Local a pasit in 2006/Unanimitate pentru un buget chinuit

        Ieri a avut loc prima sedinta din acest an a Consiliului Local (CL) Bacau. Punctul principal de pe ordinea de zi l-a constituit bugetul pe 2006, care a fost aprobat in unanimitate de consilierii prezenti. Alesii bacauanilor au fost mai activi decat de obicei, ridicand o serie de probleme si facand tot felul de propuneri. Seria a fost deschisa, la interpelari, de Petru Placinta, care a cerut completarea comisiei de urbanism, propunandu-l pe Gabriel Lupu. Insa, nu a reusit decat sa si-i puna in cap pe consilierii George Bogatu, Ilie Birzu si Petrica Munteanu, care s-au aratat &#8222luati prin surprindere” de propunere. Principala tema de discutii a fost, dupa cum era de asteptat, bugetul municipiului pentru anul in curs. Primarul Romeo Stavarache a sustinut ferm, ca „de acum inainte, primaria va da bani doar pe proiecte viabile. Nu va exista alt mod in care se vor obtine bani de la noi&#8221. Pe aceasta cale a tinut sa informeze institutiile interesate ca, in termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului, acestea trebuie sa vina la primarie si sa prezinte proiecte, pentru a mai putea primi fonduri. Dupa aceasta data se pare ca toate incercarile vor fi in zadar. Tot la acest capitol s-a ridicat si problema clubului de fotbal, FCM Bacau, care se pare ca nu va mai putea beneficia, ca pana acum, de bani de la primarie pentru plata utilitatilor. Astfel, va trebui gasita o solutie pentru a sprijini clubul, care, dupa spusele primarului, ar putea primi bani in urma incheierii unui contract de performanta. Un alt punct de interes pe ordinea de zi a fost reprezentat de aprobarea noii organigrame a primariei. O noutate, in acest sens, a fost constituirea Directiei de integrare europeana, care, dupa spusele primarului, va fi „motorul de accesare a noilor proiecte&#8221. De asemenea, o mare problema a edililor pare a fi lipsa de personal. La ora actuala doar 60% din locurile din primarie sunt ocupate si, conform afirmatiilor consilierului Ilie Barzu, doar 5 din cele 10 directii ale primariei au director. Singurul proiect de hotarare care a ramas oarecum in aer a fost cel legat de reducerile la abonamente, din cauza ca Primaria Bacau nu a reusit sa faca inca un contract cu S.C. Transport Public S.A., urmand sa se mearga „pe vechi&#8221 inca vreo luna-doua.

        Scris de Gabriel MIHAI

        Sustinatorii RAFO sponsorizeaza Steaua

        Patronul Clubului Steaua, celebrul Gigi Becali, afirma ca va beneficia de sustinerea financiara a firmei care asigura titei pentru RAFO. Magnatul din Pipera spera sa se implice si in afacerile din domeniul petrolier si petrochimic, tot cu sprijinul celor de la Expanet Trading. La Onesti, vestea a fost comentata in mod diferit de salariatii rafinariei. Parerile acestora oscileaza intre indignare si indiferenta.

        Expanet, mana larga?

        Firma Expanet Trading, membra a grupului Vienna Kapital Parteners este aceea care, la 1 iunie 2005, a intins o pretioasa mana de ajutor rafinariei onestene, aflata, la acea data, intr-un mare impas. La 20 iunie 2005, instalatiile rafinariei s-au oprit din lipsa de materie prima, la fel cum s-a intamplat si pe 5 martie 1999. Ministerul Finantelor Publice a solicitat plata in avans a TVA-ului aferent importului de titei, cerere ce nu a putut fi onorata de actionarul majoritar al rafinariei, Balkan Petroleum. Situatia critica de la RAFO nu a putut fi deblocata decat dupa interventia firmei Expanet Trading, care a fost de acord sa incheie cu rafinaria un contract de procesare a titeiului, valabil pentru doi ani, fapt care a permis reluarea activitatii unitatii si obtinerea unor randamente superioare de prelucrare. Imediat dupa producerea inundatiilor catastrofale de la mijlocul lunii iulie, aceeasi firma a oferit judetului Bacau un ajutor financiar in valoare de 500 000 dolari, destinat refacerii infrastructurii distruse de calamitate. Unii observatori ai fenomenului politic romanesc au vazut, in aceste gesturi, o prima incercare de a capta bunavointa locuitorilor zonei, ca debut al unei campanii cu bataie lunga, vizand instalarea temeinica in economia Moldovei.

        Recent, finantatorul Clubului Steaua, Gigi Becali, a anuntat ca va primi sprijin financiar din partea Expanet Trading, iar jucatorii clubului vor purta inscriptionata, pe tricouri, sigla RAFO, reprezentata de celebrul zimbru pregatit sa se lupte cu mediul de afaceri romanesc. Mai mult decat atat, Becali a anuntat ca intentioneaza sa-si faca intrarea triumfala si in lumea afacerilor cu petrol si produse petroliere, declarand ca toata lumea va avea de castigat din acest parteneriat, inclusiv RAFO. Surse din cadrul administratiei locale ne-au precizat ca initiativa celor de la Expanet ar putea avea efecte benefice asupra intregii comunitati onestene, evitand sa faca alte comentarii. Cum si in ce mod va putea servi aceasta initiativa rafinariei si tuturor celor care depind de functionarea ei, nimeni nu poate sti, cel putin in acest moment.

        Rafinorii, intre indiferenta si indignare

        Vestea ca firma care aduce materie prima la RAFO este dispusa sa cotizeze cu sume importante la sustinerea Clubului Steaua a fost primita in mod diferit de salariatii rafinariei onestene. Multi sunt indignati de faptul ca pe calea reorganizarii judiciare le-au fost anulate mai multe sporuri salariale. Practic, a fost nevoie sa se opereze o reducere drastica a fondului de salarii, pentru ca rafinaria sa poata traversa dificila perioada a reorganizarii, fapt ce a fost de natura sa induca iritare in randul multor angajati ai RAFO. Pana dupa data de 8 decembrie 2006, nu se poate vorbi de negocierea altor salarii. &#8222Bine ca noua nu ne dau bani, dar au destui cat sa ii bage pe gat lui Becali. Oare, cei de la Expanet nu se gandesc la faptul ca acest gest nu va fi apreciat de rafinori?”, ne-a declarat un muncitor din RAFO, care a tinut sa-si pastreze anonimatul. La ora redactarii acestui material, nu am reusit sa aflam pozitia oficiala a liderului de sindicat al rafinorilor, Ion Marian. Alte voci s-au aratat indiferente la initiativa celor de la Expanet Trading, sustinand ca, atat timp cat au un loc de munca asigurat, iar rafinaria functioneaza, nu sunt interesate ce bani sunt folositi pe post de sponsorizare si nici pentru cine.

        Un proiect politic?

        Becali a lasat sa se inteleaga, fara a face alte precizari, ca la baza deciziei celor de la Expanet Trading s-ar afla un proiect politic mai amplu, menit sa castige electoratul Moldovei de partea Partidului Noua Generatie. Deocamdata, rafinaria onesteana mai are de luptat cu un an de reorganizare judiciara si cu un lant de procese, intentate de institutii ale statului care ar dori falimentul unitatii. Daca in spatele intelegerii intre reprezentantii Expanet si Becali, exista si interese politice cu bataie lunga, ramane de vazut. Pentru salariatii rafinariei, pastrarea locurilor de munca si garantia functionarii pe mai departe a RAFO raman, la ora actuala, singurele lucruri cu adevarat importante.

        Scris de Catalin BUZINCHE

        Inundatii si defectiuni in apartamentele parasite \ „Stranierii” isi pun vecinii la cheltuiala

          Sute de apartamente din Bacau sunt goale ca urmare a plecarii proprietarilor la munca in strainatate. Cei mai grijulii au lasat locuinta in custodia vreunei rude sau a vreunui vecin. Altii au ferecat bine usile metalice si atat. In urma au lasat calorifere care pocnesc, inundand tot blocul, toalete care curg si risipesc sute de metri cubi de apa.

          Factura de apa rece ii sperie in fiecare luna pe locatarii blocului 1 de pe strada 1 Mai. Nu este de ajuns ca pretul apei a ajuns la aproape 30.000 lei, dar ei platesc de un an de zile, pe langa consumul inregistrat de apometrul din fiecare apartament, si niste pierderi misterioase. &#8222Ajungem sa platim chiar si cate 300.000 de lei de apartament la apa rece pe langa consumul inregistrat de apometrele noastre, ne-a declarat Marius Goian, unul dintre locatari. Intr-un an de zile s-a acumulat o suma buna. Suntem 20 de familii care platesc in fiecare luna niste bani fara a consuma apa inregistrata de apometrul de scara. Sute de metri cubi de apa se duc degeaba la canal, iar noi platim. Am verificat in instalatia din apartamente, apometrele, subsolurile, dar nu am descoperit nici o pierdere. Doar in doua apartamente nu am intrat. Suntem siguri ca in unul din ele curge apa la WC non-stop”. Numai ca apartamentul in care se crede ca ar fi &#8222buba” este incuiat de un an de zile, de cand proprietarul a plecat in Anglia. Locatarii si presedintele Asociatiei 108 au decis sa sparga usa si sa repare defectiunea. Ieri, presedintele Constantin Munteanu a cerut aprobare de la Parchet sa intre, cu martori, in apartamentul incuiat. &#8222Nu ni s-a aprobat, declara Munteanu. Mi s-a spus ca numai daca ar fi teroristi sau drogati in apartament s-ar apela la aceasta solutie. De asemenea, daca ar izbucni un incendiu, pompierii ar putea sparge usa. Ce putem face?”.

          Aproape toate asociatiile din municipiu se confrunta cu greutati generate de plecarea proprietarilor in strainatate. &#8222Sunt proprietari care, la plecare, vin si ne anunta, ne-a declarat Silvia Gaspar, administratorul As.42 A. Atunci ii sfatuim sa lase cuiva cheia pentru a putea interveni in caz de inundatii in apartament”. Alti proprietari isi baricadeaza bine locuintele, lasa datorii imense la intretinere si isi iau lumea in cap. &#8222Saptamana trecuta am avut inundatie intr-un bloc, iar vecinii unui locatar plecat in strainatate erau disperati, ne-a spus administratorul As. 57 Narcisa, Elena Lichi. Au fost nevoiti sa intrerupa apa pentru a nu-si vedea casele distruse. Pentru astfel de cazuri exista totusi o solutie. Se poate face o comisie si sa se intre in locuinta, cu martori si proces verbal. Mai greu este acolo unde proprietarul a montat usa metalica la intrarea in apartament. Nu se poate sparge usa. Trebuie taiata, reparata sau inlocuita, or, cine isi poate permite o astfel de cheltuiala?”. Daca unii dintre bacauanii plecati la munca in Italia, Spania sau Anglia nu s-au gandit la necazurile pe care le pot face vecinilor, se pare ca vor avea si ei neplaceri la intoarcerea in tara. Foarte multi din cei care au ramas bransati la CET nu si-au montat repartitoare de costuri pe calorifere, spre deosebire de vecinii lor ramasi acasa. In aceasta situatie, diferenta dintre consumul din apartamentele contorizate si cel inregistrat de gigacalorimetre va fi pus in carca necontorizatilor. &#8222Ne asteptam la scandaluri monstruoase din partea lor, dar nu este vina noastra ca s-a ajuns aici”, a mai spus administratorul As. 57 Narcisa.

          Scris de Doina MINCU

          Ambulantele antice merg cu viteza melcului \ Boschetarii ingheata prin ghene

          In ghena unui bloc din Cornisa a fost descoperit ieri un om aproape inghetat. Salvarea a primit un apel de la fostii colegi de serviciu ai barbatului, muncitori la Salubritate. „L-am gasit pe Dorinel aproape mort, ne-a declarat Marcel Trifescu, uitandu-se in toate partile dupa ambulanta care nu mai sosea. A avut probleme cu familia, a ajuns pe strazi, si-a pierdut de vreo doua luni si serviciul, iar acu&#8217 sta sa moara. Am sunat la Salvare, dar in loc sa trimita masina, doamna care mi-a raspuns la telefon a inceput sa ma ia la intrebari: ca de unde sun, ca cine e bolnavul, ce il doare, cum arata. Ce, eu sunt doctor? Daca eram nu mai sunam la ei. De aia intarzie, ca mi-a pus atatea intrebari&#8221. Dupa un sfert de ora de la apel, a sosit si ambulanta, un teveu vechi. Se circula intr-adevar greu ieri, dar parca, totusi, 17 minute de la Piata Centrala la Orizont poti sa faci si pe jos. Dovada ca echipa noastra a ajuns de pe strada Vasile Alecsandri mai repede decat masina Salvarii. Prestatia asistentei Elena Popovici a mai sters din pacatele Serviciului de Ambulanta si a compensat dotarea slaba. A intrat in ghena mizerabila, infruntand mirosul pestilential, l-a ridicat pe bolnav si l-a consultat. Omul incerca sa lupte cu moartea, dar inghetase in pozitia ghemuit, cu pumnii stransi si gura inclestata. Nici macar ochii nu-i putea misca. Scotea doar gemete. „Nu miroase a bautura, ne-a declarat Elena Popovici in timp ce barbatul era urcat in ambulanta. Este clar inghetat de frig. Si nu-i de mirare, la conditiile in care traia. Am 34 de ani de activitate la Salvare, dar saracie ca acum n-am vazut. Lume asa bolnava si saraca nu mi-a fost dat sa vad. Zilnic suntem chemati la oameni fara adapost, care zac in frig sau mor de foame si de boala&#8221. Bolnavul a fost dus la Spitalul Judetean de Urgenta. Ghena care l-a adapostit a ramas goala si, probabil, pe patul improvizat dardaie acum un alt nefericit.

          Scris de Doina MINCU Stefan CHIRILA

          Elevii de la „Ferdinand I” au fost furati in timpul orei de Sport

            Cand s-au intors de la ora de Educatie fizica, cativa elevi ai clasei a VIII-a de la Colegiul National &#8222Ferdinand I&#8221 au descoperit ca cineva le furase hainele, ghiozdanele, telefoanele mobile si banii. O fetita a ramas fara cele doua milioane de lei pe care ii avea la ea ca sa-si cumpere blugi iar o alta s-a trezit fara casetofonul portabil (walk-man). Corpul B in care se afla amplasata clasa a VIII-a este mai expus unor asemenea incidente pentru ca nimeni nu controleaza identitatea celor care intra sau ies din cladire, asa cum se intampla in corpul A, singurul „filtru&#8221 fiind in aceste conditii la poarta. De aceea, principalii vinovati sunt considerati deocamdata elevii, care au plecat in sala de sport fara sa incuie clasa. Este pentru a doua oara in ultimii doi ani cand din aceasta clasa dispar bunuri, insa nici acum nu s-a descoperit identitatea vinovatului. &#8222Este o clasa de copii a caror parinti au posibilitati financiare, spune diriginta Mariana Hofman. Eu am pus un responsabil cu cheia, care avea la un moment dat vreo trei si i-am luat doua. Dar acesta motiveaza acum ca in clasa trebuia sa ramana cinci fete care erau bolnave si nu puteau participa la ora educatie fizica. Chiar daca nu credeti, cu cateva zile inainte de a se intampla acest incident le-am citit regulamentul care spune clar ca nu au voie sa vina la scoala cu lucruri de valoare si sume mari de bani si ca trebuie sa-si pazeasca bunurile. Pe noi ne-a frapat ca a disparut un ghiozdan cu tot ce era in el, carti, telefon mobil si chei de la apartament. Si asta intr-o zi cand aveau multe obiecte foarte importante iar un manual costa foarte mult. Asta ne-a facut sa ne gandim ca poate totusi nu e cineva din afara. Ei sunt acum si foarte agitati pentru ca au mult de invatat fiind in clasa a VIII-a si probabil ca mai uita de securitatea personala&#8221. Cazul va fi cercetat de politistii de la Sectia 2. Banuielile politistilor cad deocamdata pe cineva din afara colegiului sau, cel putin, din afara clasei jefuite, de vreme ce toti elevii au fost prezenti la ora. Incidentul i-a determinat pe cei doi directori ai Colegiului National „Ferdinand I&#8221 sa se gandeasca si mai serios la amplasarea unor camere video de supraveghere. Scris de L.Huiban

            Copiii din Antohesti nu mai sunt lasati la gradinita / Educatoare contestata de parinti

              Parintii din satul Antohesti nu-si mai lasa odraslele la gradinita. Ei sunt nemultumiti ca Inspectoratul Judetean Scolar a numit pe post o persoana necalificata. Satenii spun ca ei nu au nevoie de &#8222baby sitter”, ci de cineva care sa le educe copiii. Conducerea ISJ Bacau promite sa trimita o echipa la Izvoru Berheciului, sa verifice daca educatoarea isi face datoria.

              Educatoarea Gabriela Vraciu nu este dorita de parintii prescolarilor din satul Antohesti, comuna Izvoru Berheciului. Pe langa faptul ca nu-si mai lasa odraslele la gradinita, familiile in cauza au declansat o adevarata campanie pentru schimbarea cadrului didactic respectiv. &#8222Copiii au inceput anul cu educatoarea Carmen Dodita, care era o profesionista, explica invatatoarea Aurica Bertea. Dar ea si-a gasit un post la primarie si a parasit invatamantul. A fost inlocuita de Adina Nanu. Tanara era studenta in anul II. S-a impacat extrem de bine cu copiii. Simteam la ea o dorinta de munca extraordinara. Dar nu avea repartitie pe post. In luna decembrie a fost inlocuita de Gabriela Vraciu, numita de Inspectoratul Scolar Judetean”. Daca prima educatoare a fost acceptata fara comentarii, Adina Nanu practic s-a lipit de sufletul prescolarilor si al parintilor lor. &#8222Invata copiii multe lucruri noi, spune Oana Ilie, una dintre mame. Copilul meu abia astepta sa mearga la gradinita. Era preocupata de micuti si punea pasiune in tot ceea ce facea. Eram tare multumiti de educatoarea Nanu si mai ales de rezultatele obtinute cu copiii”. In luna decembrie, cand s-a produs nefasta schimare, lucrurile au luat o intorsatura imprevizibila. In primul rand, parintii nu si-au mai lasat copiii la gradinita. Apoi au mers in grup la Inspectoratul Scolar, incercand sa induplece mai marii de acolo sa repare greseala facuta prin repartitie. &#8222Am discutat cu inspectorul Popescu, ne-a declarat Costica Balan, unul dintre nemultumiti. Ne-a cerut sa facem un memoriu. L-am facut! Ne-a promis ca va trimite o comisie la fata locului. Nici pana acum nu a ajuns cineva. Suntem luati de prosti. Daca locuim la tara nu inseamna ca nu stim care ne sunt drepturile. Si nu inseamna ca nu trebuie sa ne pese de ceea ce invata copiii nostri”.

              Educatoare cu clasa goala

              Educatoarea Gabriela Vraciu nu intelege de ce lumea din sat este atat de pornita impotriva ei. &#8222Am sustinut un examen si am primit o repartitie, sustine femia. Sunt nou venita in domeniu si, deocamdata, nu stiu cum sa ma comport cu copiii. Dar toate au un inceput. Am dreptul la o sansa”. Numai ca argumentele cadrului didactic nu sunt in masura sa potoleasca furia parintilor. Acestia vor ca odraslele lor sa aiba un dascal calificat. &#8222Noi nu avem nevoie de &#171baby

              sitter&#187, spune plina de manie Oana Ilie. Nu avem nevoie de cineva cu pile, care habar nu are de meserie. Daca tot ajung copiii la gradinita, macar sa invete ceva. Deocamdata, lucrurile merg in virtutea inertiei. Educatoarea Vraciu vine constiincioasa la serviciu, chiar daca in unele zile nici un copil nu deschide usa clasei. De cealalta parte, parintii nu vor sa accepte o situatie de compromis. &#8222Vom ajunge la minister, daca e nevoie, sustine Costica Balan. Sa nu creada cineva ca taranii sunt la cheremul oricarui necalificat”.

              &#8222Oamenii pregatiti nu se duc sa profeseze la tara&#8221

              Luminita Cojocaru, inspector pentru Invatamant Prescolar, se va deplasa astazi la Izvorul Berheciului pentru a analiza situatia reclamata de parinti: &#8222Doamna Cojocaru va urmari doua lucruri: modul in care domnisoara educatoare isi face orele si modul in care se comporta cu copiii, apoi va da un raspuns strict pe curriculum. Va intocmi o fisa de observare a lectiei. Educatoarea Vraciu Gabriela a ajuns la Antohesti prin decizia Inspectoratului&#8221, ne-a declarat Stela Onica, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar General Bacau. Aceasta a declarat ca se ajunge deseori in astfel de situatii, ca persoane fara pregatire de specialitate sa primeasca posturi la institutii de invatamant din mediul rural, pentru ca multi refuza repartitiile la sate. &#8222Merg o saptamana, doua si apoi renunta. Asta e realitatea. Oamenii pregatiti nu se duc sa profeseze la tara&#8221, a mai spus purtatorul de cuvant al ISJ Bacau.Scris de Lili ADOCHITEI Laura HUIBAN

              Desi in ianuarie se merge „pe vechi” / Programul de diabet se modifica

                Medicii diabetologi au facut ieri comanda pentru medicatia bolnavilor cu diabet aflati in tratament. &#8222Deocamdata se merge pe vechiul sistem, a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Astfel, medicamentele antidiabetice orale se pot ridica din farmaciile tuturor spitalelor din judet, iar insulina numai de la Spitalul Judetean de Urgenta. Se discuta ca medicamentele antidiabetice orale sa nu mai fie distribuite doar prin farmaciile spitalelor, ci si prin cele cu circuit liber. Despre insulina nu poate fi vorba. Aceasta este cu regim special, fiind foarte importanta dozarea ei. Cu o doza incorecta poti omori un pacient. Nu suntem de acord cu scoaterea acestor medicamente in circuitul liber si vom face cunoscuta opinia noastra atunci cand vom fi consultati. Deocamdata, nu are rost sa speriem pacientii&#8221. Comunicatul de presa al Ministerului Sanatatii vine sa contrazica asigurarile pe care le da conducerea CJAS: &#8222…s-a hotarat ca extinderea furnizarii de medicamente si insulina pentru pacienti sa fie realizata si prin farmaciile cu circuit liber care vor fi acreditate de catre autoritatile sanitare dupa criterii stricte&#8221. In perioada in care antidiabeticele orale se procurau din farmaciile aflate in contract cu CJAS, bolnavii de diabet ramaneau adesea fara medicamente, pe fondul crizelor financiare. Dupa &#8222mutarea&#8221 programului in farmaciile cu circuit inchis, bolnavilor li s-a asigurat tratamentul. Procurarea insulinei ramane insa o mare problema. Acum, pacientii sunt nevoiti sa vina din doua in doua luni pana la Spitalul Judetean de Urgenta pentru a-si lua insulina. Motivul pentru care sunt pusi pe drumuri este lipsa medicilor diabetologi. In judetul Bacau exista doar cinci specialisti: trei in SJU si doi in policlinica. Acelasi comunicat al MS promite insa ca &#8222va exista si o crestere a numarului de medici care vor avea posibilitatea sa prescrie retete pentru aceasta categorie de pacienti&#8221. Anul trecut s-au aflat in tratament gratuit pentru diabet 9648 de bolnavi, dintre care 1898, insulino-dependenti.Scris de Doina MINCU

                Oprescu: Reforma lui Nicolaescu, exercitiu care a produs haos

                  Senatorul PSD Sorin Oprescu a afirmat, miercuri, antr-o conferinta de presa, ca reforma sanatatii promovata de ministrul Eugen Nicolaescu reprezinta un exercitiu nedemocratic de hipercentralizare, care a creat haos an sistemul sanitar. &#8222Acest exercitiu nedemocratic de hipercentralizare si neocentralizare a creat un adevarat haos an sistemul sanitar si a avut drept scop decapitarea unor elite”, a precizat Oprescu, adaugand ca PSD asi mentine intentia de a introduce o motiune de cenzura pe aceasta tema, an cazul an care pachetul de legi privind reforma an sanatate ar fi promovat prin asumarea raspunderii Guvernului.

                  Totodata, Sorin Oprescu a precizat ca reforma an sanatate facuta de ministrul Eugen Nicolaescu, pe care l-a denumit &#8222contabilul portocaliu”, se face ampotriva profesionistilor din sistem si nu ampotriva tarelor din sistemul de sanatate, identificate de Oprescu an hipercentralism si subfinantare. Senatorul social-democrat a tinut sa mentioneze totodata ca, an opinia sa, ministrul Nicolaescu a primit un ordin clar de politizare a institutiilor sanitare si de anlaturare a persoanelor incomode din acest sistem. El si-a exprimat profunda dezamagire an legatura cu &#8222maniera zeflemista” an care ministrul Sanatatii trateaza un domeniu de importanta nationala. Acuzandu-l pe Nicolaescu de faptul ca ancearca sa anvrajbeasca lumea medicala, Sorin Oprescu a precizat ca, prin &#8222aceasta mascarada”, s-a dorit de fapt ca spitalele sa fie subordonate direct ministrului, directorii sa fie impusi la conducerea acestor spitale, iar alegerea directorilor sa aiba la baza doar criterii politice si nu profesionale. &#8222Nicolaescu nu a facut nici o referire la subfinantarea cronica din sistemul sanitar, problema reala cu care ne confruntam de ani de zile si pe care nici un guvern nu a fost capabil sa o rezolve”, a precizat Oprescu. El a comparat anceperea reformei an sanatate cu anceputul unui cataclism si a adaugat ca exista probabilitatea ca ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu sa intre an istorie sub denumirea &#8222Nicolaescu-cataclismicul”. Totodata senatorul PSD a acuzat &#8222demagogia” ministrului Sanatatii care an opinia sa &#8222mimeaza” reforma an domeniul sanitar si care si-a dus &#8222misiunea” la bun sfarsit prin decapitarea conducerilor mai multor spitale, perecum si prin prezentarea &#8222pompoasa” a pachetului de legi privind reforma, an cladirea Palatului Parlamentului. Sorin Oprescu a precizat ca &#8222feudalii” si &#8222coruptia” din sistemul sanitar reprezinta categorii inventate peste noapte de &#8222contabilul portocaliu”. Potrivit senatorului PSD, dovezile care l-ar incrimina se strang an aceste momente, el precizand ca an cursul zilei de miercuri a avut loc cel de-al patrulea control efectuat din data an care a fost demis, cu indicatia expresa de &#8222a-i gasi ceva lui Oprescu”. Senatorul PSD a precizat ca va fi o greseala de neiertat din partea actualei guvernari ca pachetul de legi privind reforma an sanatate sa fie promovat prin asumarea raspunderii.

                  Sorin Oprescu a identificat totusi si unele aspecte pozitive an cadrul pachetului legislativ, respectiv introducerea cardului european de sanatate si legea medicamentelor, pe care a catalogat-o ca fiind &#8222buna si facuta cu seriozitate”. La randul sau, deputatul PSD Ovidiu Branzan, fost ministru al Sanatatii, a echivalat reforma pe care o face ministrul Nicolaescu cu &#8222o bataie de joc” si cu &#8222o reforma fara fond”. Totodata, Branzan a precizat ca introducerea legilor din cadrul pachetului legislativ va echivala practic cu largirea bazei de impozitare, cu introducerea sintagmei de &#8222co-plata” care echivaleaza cu &#8222a plati” pentru lucruri care aterior se primeau gratis si cu introducerea &#8222pachetului minim de servicii”, care echivaleaza cu faptul ca numarul serviciilor medicale se va diminua an urmatoarea perioada. Ministrul Sanatatii, sustinut de premier si seful statului, a anuntat, marti, ca pachetul de legi vizand reforma sanitara are toate avizele de la ministerele de resort, fiind asteptata o decizie a Executivului privind modalitatea de promovare a acestui set de acte normative. &#8222Pachetul de legi vizeaza reforma sistemului de sanatate din Romania, prin care sa fie asigurata realizarea unui sistem modern si performant, din punct de vedere al practicii medicale si eficient din punct de vedere economic, compatibil cu sisteme similare din Uniunea Europena, pus an slujba cetateanului, din care sa fie eliminate jocurile si conflictele de interese&#8217&#8217, a anuntat ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, cu ocazia reuniunii prilejuita de prezentarea formei finale a pachetului legislativ, organizata la Palatul Parlamentului. Pachetul contine 16 legi care fac referire la toate domeniile de activitate din sistem, de la medicul de familie la cel de spital, medicamentele si exercitarea profesiilor medicale, functionarea farmaciilor si transplantul de organe, malpraxis-ul ori taxa pe viciu. Executivul asi propune ca, prin acest pachet de legi, sa amelioreze calitatea serviciilor medicale si sa separe clar atributiile functiilor de conducere fata de cele specifice functiilor profesionale, respectiv antre functia de director de spital si cea de medic.

                  Din acest pachet a fost scos momentan proiectul legii farmaciei, a carui forma finala va fi stabilita an urma unor consultari antre expertii Ministerului Sanatatii si cei ai Uniunii Europene, avand an vedere o serie de aspecte controversate ale proiectului de act normativ.Scris de Mediafax

                  Baschet / Echipa de junioare I a CSS, din nou spre turneul final

                  Dupa disputarea a turului si a unui turneu al fazei regionale a Campionatului National (junioare mari), echipa Clubului Sportiv Scolar Bacau ocupa locul 1, cu 7 victorii si 3 infrangeri. Seria este extrem de echilibrata, iar formatia pregatita de prof. Rodica Coneschi a adunat grosul victoriilor – 5, in turneul de sala gazduit pe teren propriu (sala de educatie fizica a Colegiului National &#8222Vasile Alecsandri&#8221, 6-8 ianuarie). &#8222Sunt nu mai putin de patru echipe care aspira la ocuparea locului 1 si, implicit, la calificarea in fazele superioare ale campionatului&#8221, ne-a spus antrenoarea bacauana. &#8222Ba chiar si a cincea, Ploiestiul, mai are sanse matematice de calificare, mai ales ca nu joaca tocmai rau&#8221. In 2005, CSS Bacau a promovat din grupa pana in faza finala, ocupand pana la urma locul 7.

                  Rezultatele CSS Bacau (turneul I, 6-8 ianuarie)

                  – 59-47 cu LPS Galati

                  – 67-63 cu CSS Constanta

                  – 55-51 cu CSS Tulcea

                  – 65-58 cu LPS Iasi

                  – 58-39 cu LPS Ploiesti.

                  Scorurile stranse sunt urmare a echilibrului existent in editia de campionat 2005-2006. &#8222Pentru a ne califica, avem nevoie de cel putin o victorie in deplasare si sa castigam totul pe teren propriu. Ma gandesc la un succes la Galati ori Constata, sa mai vedem&#8221, planuieste Rodica Coneschi. Returul va incepe pe 19 februarie.

                  Calificarea in TF este prioritara pentru baschetul feminin bacauan. In linii mari, aceeasi formatie de junioare I evolueaza si in CN de Junioare II, conducand seria zonala cu 8 victorii si 2 infrangeri. Trei dintre baschetbalistele bacauane au fost convocate la loturile reprezentative: Irina Sain – la junioare I Ana Maria Balint si Bianca Ciorcila – la junioare II. &#8222Vom trage si in CN de Junioare II, dar calificarea la acest nivel nu este un obiectiv la care tinem foarte mult. Oricum, participarea le ofera jucatoarelor noastre prilejul sa aiba mai multe meciuri in picioare, ceea ce este foarte bine&#8221, a analizat directorul adjunct al CSS. CN Junioare II va continua pe 27 ianuarie, cu turneul de la Galati.

                  Formatia bacauana nu s-a mai putut inscrie in Divizia B, pentru editia 2006, deoarece nu dispunea de fondurile necesare acoperirii calendarului competitional. &#8222Daca am fi avut bani, puteam evolua deja in Divizia A&#8221, ne-a spus Rodica Coneschi.

                  Din pacate, CSS Bacau a pierdut una dintre jucatoarele sale bune, pe Raluca Ghita, care evolueaza acum la senioare, in primul esalon, aparand culorile formatiei Olimpia Bucuresti. &#8222A fost ceva in neregula cu aprobarea data de Federatie. Jucatoarea era a noastra, dar am fost pur si simplu ignorati&#8221 – s-a plans fosta antrenoare a Ralucai. Astfel de inregimentari ale tinerilor sportivi sunt moneda curenta in Romania. Inca o nedreptate, ca atatea altele…Scris de Peter KELMANN

                  Stimulentul de 300 RON acordat de stat a prins / 37 de mame revin in campul muncii

                  Stimulentul de 300 RON acordat de stat, incepand din acest an, mamelor cu prunci pana la varsta de 2 ani sau 3 ani in cazul copilului cu handicap, care revin la munca incepe sa dea roade. Desi au trecut doar cateva saptamani din an, nu mai putin de 37 de mamici si-au depus dosarul prin care opteaza pentru iesirea din concediul de crestere a copilului, ele dorind sa revina in campul muncii, implicit sa beneficieze de stimulentul de 300 RON. &#8222Legea este binevenita. Si asta pentru ca intreruperea serviciului vreme de doi ani are doua efecte negative. In primul rand, salariata isi iese din ritmul profesional, iar in al doilea rand institutia sau societatea unde este angajata aceasta nu realizeaza aceleasi rezultate benefice. Si asta chiar daca angajatorul incadreaza pe altcineva pe postul mamei respective. Angajarea fiind pe perioada determinata nu cred ca il stimuleaza pe salariat sa dea randamentul maxim pentru ca nu este motivat indeajuns. Este cu totul altceva cand se vorbeste despre angajarea pe durata nedeterminata&#8221, ne-a declarat Gheorghe Apostu, director executiv la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). Demn de subliniat este faptul ca, din cele 37 de mamici care vor reveni la locul de munca, desi au copii acasa de doar cateva luni, 5 sunt din domeniul magistraturii, iar celelalte din domeniul bancar si de la diverse societati private. &#8222Se castiga foarte bine in aceste domenii, mai ales daca este vorba despre un post de conducere. Daca salariul lor este de cateva zeci de milioane de lei, mi se pare firesc sa renunte la cele 8 milioane de lei pe care le da statul pentru cresterea unui copil. Odata revenite in campul muncii, pe langa salariul foarte mare, aceste mame mai primesc in plus stimulentul de 300 RON. Foarte convenabil pentru ele&#8221, a precizat Apostu. Insa, nu trebuie uitate mamele care sunt incadrate cu salariul minim pe economie si pentru care cele 8 milioane de lei pe luna sunt mana cereasca. Intr-o astfel de situatie sunt cele mai multe dintre mamicile aflate in concediu de crestere a copilului. O dovedeste situatia statistica la nivel de judet, potrivit careia nu mai putin de 5.285 de mame care au optat sa stea acasa si sa primeasca 8 milioane de lei pe luna pentru cresterea copilului. Mai spunem faptul ca, in termen de 60 de zile de la inceputul anului, este obligatorie depunerea dosarului potrivit caruia mama opteaza sa revina la locul de munca si sa primeasca stimulentul de 300 RON. Altfel, mama risca sa nu primeasca stimulentul chiar din luna ianuarie, ci dintr-o luna ulterioara. &#8222Dupa expirarea celor 60 de zile, plata stimulentului se va face incepand cu luna in care a fost depus dosarul. Eu cred ca vor fi mult mai multe mame care vor opta pentru revenirea la munca. Acesta este doar inceputul&#8221, concluzioneaza Apostu.Scris de Carmen SERBAN

                  Examene cu repetitie / Oana Chelaru, surpriza de la Barou

                    Fosta sefa a Casei de Sanatate a picat examenul de intrare in avocatura, dar a primit doua puncte miraculoase la recorectare. Chelaru a luat cele doua puncte salvatoare, in conditiile in care, de regula, in urma contestatiilor se acorda cel mult jumatati de punct. In schimb, social-democrata s-a dovedit bine pregatita la probele orale, unde a luat media opt. Chelaru mai vrea acum si sa fie scutita de perioada de stagiatura, considerand ca a acumulat suficienta competenta cat timp a condus Casa de Asigurari de Sanatate. Dar, pentru aceasta, trebuie sa dea dovada de demnitate si probitate profesionala.

                    Oana Chelaru, fostul sef al Casei de Asigurari de Sanatate (CAS) Bacau, actual consilier judetean si unul dintre liderii PSD, si-a descoperit o noua &#8222dragoste”, avocatura. Absolventa de Drept, trecuta pe la Camera de Comert si pe la o firma de constructii din Bacau, a debutat cu un mare esec in satisfacerea dorintei: a picat examenul de intrare in Barou. Evenimentul s-a petrecut in luna noiembrie a anului trecut. Probele au fost – scrise si orale – la cel putin cinci materii. Oana Chelaru s-a descurcat de minune la &#8222oral”, de unde a iesit cu frumoasa medie opt. De altfel, ne-a povestit Chelaru, daca nu se descurca la oral, n-ar mai fi intrat in examenele scrise.

                    O proba &#8222imposibila”

                    Din nefericire pentru liderul PSD Bacau, abilitatile candidatei s-au dovedit insuficiente, fiind notata doar cu cinci la ambele probe scrise, Codul Civil si Legea de organizare a profesiei de avocat. Astfel, Oana Chelaru a fost picata la intreg examenul. De altfel, Chelaru nu este singura care a luat note &#8222sub linie”. Aurelian Ionescu, decanul Baroului Bacau, ne-a declarat ca, din 42 de candidati, doar 17 au luat examenul. Dar fosta sefa a Casei de Asigurari nu s-a descurajat si a facut contestatii la probele la care nu a reusit din prima. Aici intervine marea surpriza: Chelaru a mai primit cate un punct la fiecare materie, ceea ce ii asigura dreptul sa intre din plin in avocatura. Surpriza este ca, de regula, in urma recorectarii lucrarilor, se acorda cel mult jumatate de punct si foarte rar de doua ori pe atat. Si inca la doua probe. Desi nu au primit chiar atat la recorectare, alti 7 &#8222picati” au luat examenul in urma contestatiilor.

                    Greul abia incepe

                    Desi a trecut cu mari emotii examenul, Oana Chelaru nu poate zice inca &#8222hop”, pentru ca inca nu poate reprezenta pe nimeni la bara. Principalul obstacol vine tot de la Barou. &#8222In zilele urmatoare, va avea loc o sedinta a Consiliului Baroului, in care se vor analiza cererile depuse de avocatii definitivi, maestrii, cei care vor avea dreptul sa incheie contracte de colaborare cu avocatii stagiari. Fiecare avocat definitiv trebuie sa indeplineasca mai multe criterii, de vechime, de venituri, demnitate si probitate profesionala. Cei care nu le indeplinesc nu pot incheia asemenea contracte. Urmeaza apoi depunerea juramantului si, de atunci, pot intra in barou&#8221, ne-a precizat decanul Baroului Bacau. Ionescu ne-a mai spus ca stagiatura, pentru cei ca Oana Chelaru, dureaza doi ani, timp in care lucreaza in biroul maestrului si sub directa sa indrumare. Asta, in teorie, pentru ca sunt posibile si &#8222scurtaturi”, de care Chelaru vrea neaparat sa profite. Zilele trecute, candidata a depus la Barou mai multe documente prin care pretinde sa intre in Barou fara sa mai satisfaca perioada de stagiatura. &#8222Eu am vechime in profesie, am depus la Barou si raspunsul de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate prin care se atesta ca in activitatea de director am avut si atributiuni specifice domeniului juridic. Sunt si doctorand in Codul de Procedura Penala. Daca nu mi se va aproba intrarea direct in avocatura, fara perioada de stagiatura, ma voi supune deciziei Consiliului Baroului Bacau si imi voi gasi un avocat definitiv, un maestru, si imi voi face meseria&#8221, ne-a declarat Oana Chelaru.

                    Experienta face diferenta

                    Oana Chelaru a mai avut astfel de experiente, de examene luate cu mari emotii. Tanara social-democrata avea, in urma cam cu patru ani, alta pasiune, Sanatatea, si a dat examen ca sa devina director al CAS Bacau. N-a reusit imediat. A fost nevoie sa se repete examenul, pentru ca Oana Chelaru sa ajunga director al Casei, de unde a fost schimbata anul trecut, de catre noua guvernare.Scris de Florin POPESCU

                    Retrospectiva 2005 / Cele mai tinere mamici

                      Maternitatea. O vizitezi, ca reprezentanta a sexului frumos, de cel putin doua ori. O data cand te nasti si apoi pentru ca sa dai viata la randul tau. Dar cat de curand de la prima &#8222vizita” ai de gand sa te intorci acolo?

                      Poveste

                      Fiecare fata isi face planuri de viitor. Sa treaca prin cel putin primele doua trepte ale scolarizarii (adica sa insumeze cele macar 12 clase), sa-si aleaga o meserie (de obicei banii nu sunt exclusi de pe listele preferintelor, oricat de variate ar fi acestea), sa-l gaseasca pe Fat-Frumos cu care sa se casatoreasca si sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti. Aaa, si sa-si fericeasca alesul si cu niste urmasi. Cat de devreme apar copiii in schema, asta ramane de vazut, dar are mare legatura cu aparitia feti-frumosilor. Pentru ca se pare ca am omis un fapt important: cararea vietii (prezentata mai sus) e musai sa fie presarata cu multe, multe flori frumoase. Adica distractie sau/si iubire. De cele mai multe ori, e vorba numai de iubirea&#8230 trupeasca: se consuma repede si uneori mai lasa si urme. Si asa, florile devin foarte darnice cu respectivele domnisoare.

                      In cautare de cifre

                      Am mers si eu in vizita la maternitate, nu pentru &#8222altceva”, ci ca sa-mi pot face o idee despre cat de darnice pot fi florile&#8230 Cum acolo nu sunt datele centralizate pe vreun computer (cum imi imaginam), am fost nevoita sa iau un registru pagina cu pagina si sa ma pun pe numarat. Situatia se prezinta cam asa: din 1000-si-ceva de nasteri inregistrate pe 2005, 100-si-ceva au avut ca protagoniste tinere de 18 si sub 18 ani, varsta minima ajungand pana la&#8230SURPRIZA: 13 ani! Nici in 2006 tinerele nu au stat degeaba, detinand raportul de 5 la 60. Si luna ianuarie inca nu s-a terminat. Problema este ca la maternitate sunt tei sectii de obstetrica-ginecologie. Trei sectii, deci trei registre, iar eu nu am rasfoit decat unul, asa ca numerele&#8230se cam tripleaza, nu? Dar cu toate astea raportul ramane constant: una din 10 mamici este minora sau are 18 ani. Cum si avorturile sunt in floare, faceti un efort de imaginatie si incercati sa calculati cam cate tinere raman de fapt insarcinate la o varsta atat de frageda. Numarul real este deci mult mai mare.

                      Semne de intrebare

                      Cum de se poate intampla asa ceva? Asta e o intrebare retorica. Ce se intampla de fapt, toata lumea stie, si chiar si cei mai tineri dintre noi pe bebelusi doar nu-i aduce barza. Facand haz de necaz, procentul ar fi chiar imbucurator: se nasc noi romani fratilor, se inregistreaza o usoara crestere demografica, intinereste populatia, uite niste fete responsabile care isi fac datoria fata de patrie! Dar gata cu gluma: sa legeni copilul cand n-ai nici buletin inca?! De la jocul cu papusile se trece direct la jocul de-a mama si de-a tata. As zice mai degraba ca mama bebelusilor, la varsta asta, este ignoranta. Majoritatea mamicilor-copile sunt din mediul rural si hai sa zicem, cu indulgenta, ca pe la sate se afla mai greu despre mijloacele de contraceptie, desi conform Dr. Vladimir Corneleac (sef de sectie de obstetrica-ginecologie la Maternitatea Bacau) si pe acolo medicii de familie dau indicatii despre aceste metode, si chiar si gratuitate. Atata doar ca trebuie sa-si dea interesul si persoanele &#8222direct implicate”. Pe acolo cica lumea e mai &#8222pudica”, mai &#8222retinuta” in privinta informarii mdaa, e jenant sa mergi la doctor si sa pui intrebari vizand un domeniu atat de delicat. Daca afla cutare, sau cutare si se raspandeste vestea in tot satul? Din pacate, lumea nu mai e atat de pudica si retinuta in ceea ce priveste &#8222trecutul la fapte”. Dar oare nu se raspandeste mai repede vestea in sat cand esti vazuta &#8222cu burta la gura”? Daca in privinta celor din mediul rural am putea fi – cica – mai indulgenti, ce ne facem cu orasencele, ca si ele sunt destule?!

                      Dr. Corneleac: &#8222Fetele trebuie sa realizeze ca viata sexuala nu inseamna numai placere, si sa trateze acest aspect cu maturitate si responsabilitate.” Vorba aia: &#8222Faci ce vrei, dar stii ce faci?” Informeaza-te, protejeaza-te sau… exista si solutia abstinentei (eficacitate 100%)!Scris de Oana TANASA

                      Editorii bacauani reclama costurile mari de tipar si difuzarea catastrofala/”Editurile nu mai sunt demult o afacere”

                      Numarul editurilor bacauane tot creste, unele si-au facut in timp un nume, altele raman inca necunoscute, in plan national si chiar local. Carti ies saptamanal de sub tipar, insa aproape nimeni nu cumpara autori bacauani, editari bacauane, astfel ca de la un punct demersul editorilor locali pare contradictoriu, aproape cvasiinutil. Unde se rupe firul dintre scriitor si cititor am incercat sa aflam adresand cateva intrebari, aceleasi, domnilor Ion Prajisteanu, directorul Editurii &#8222Casa Scriitorilor” – mai 2004 (si al suspendatei temporar Edituri &#8222Plumb”), Stefan Olteanu, directorul Editurii &#8222Desteptarea” (infiintata in 1990), Petre Isachi, directorul Editurii &#8222Psyhelp” (1998), Ioan Danila, consilier editorial al Editurii &#8222Egal” (octombrie 1998), Cornel Galben, consilier editorial al Editurii Corgal Press (1994), si Viorel Cucu, directorul Editurii Vicovia (2001). Numarul editurilor bacauane este mult mai mare, dar problemele lor sunt in esenta aceleasi. Si totusi…

                      Suferintele editorilor

                      Fara exceptie, cei chestionati au enumerat aceleasi probleme cu care se confrunta in demersul lor editorial: preturile mari practicate de tipografii, difuzarea catastrofala (v. lipsa unei retele de vanzare si promovare a cartilor), diminuarea drastica a numarului de cititori datorita concurentei exercitata de televiziune si internet, &#8222nivelul tot mai scazut al anvatamantului, dezinteresul familiei, pragmatismul prost anteles, libertatea de a calatori, comoditatea. Absenta unei elite intelectuale autentice explica caderea si compromisul an care se scalda editurile nesponsorizate.” (Petre Isachi) s.a.m.d. Ca editor lingvist, Ioan Danila spune ca o problema cu care se confrunta editurile este si &#8222starea limbii romane e de preferat sa nu se strecoare greseli de tipar, dar daca sunt semnalate nu-i nici o rusine ca o carte sa contina o erata, in secolele trecute, aproape toate cartile si publicatiile aveau erata e nu numai un semn de respect pentru cititor, ci si un mod de a se demonstra ca in acea editura exista cineva care stapaneste normele limbii romane literare”. In opinia sa, o editura mai sufera astazi de o &#8222criza de autoritate in materie de abordare a unei teme (in stiinta) sau a unui stil (in beletristica)”, motiv pentru care este de parere ca &#8222Ministerul Culturii ar trebui sa reanfiinteze statutul de consilier editorial&#8217, cum avea in 1998.

                      Editorii bacauani nu au decat &#8222castiguri morale”

                      Majoritatea celor intervievati mi-au raspuns ca editura pe care o conduc a fost infiintata &#8222dintr-o mare dragoste de carte” si ca nici o clipa nu a insemnat o afacere. &#8222Pe cand eram la am editat , semnat de regretatul Vlad Sorianu. M-am bucurat enorm atunci cand i-am inmanat autorului un exemplar. M-am bucurat de lacrima (de bucurie, cred!) ivita in coltul ochilor autorului. Profitul unei edituri se calculeaza, asa cum se calculeaza orice profit, in limitele bunului simt”, spune Ion Prajisteanu, care a editat in 2005 la &#8222Casa Scriitorilor” 51 de titluri. &#8222In nici un caz nu e o afacere decat daca luam in calcul castigul moral, spiritual, ne-a declarat si Ioan Danila. Pentru (in 2005 a editat 30 de titluri, n.r.) satisfactia uriasa este sa faca public un autor, un subiect, o tema, o valoare. Publicul insa confunda editura cu tipografia. Abia aceasta din urma poate vorbi de castig”. Nici pentru Petre Isachi editura nu este o afacere, ci mai curand &#8222un act concret de a lupta ampotriva deculturatiei (dezalfabetizarii) tot mai evidenta an Romania viitorului”. Viorel Cucu, directorul Editurii Vicovia (a editat trei titluri in 2005), aduce un element nou in discutie: &#8222Editarea de carte se situeaza, in majoritatea cazurilor, pe un loc secundar in activitatea unei societati comerciale. Multi editori de carte au alte mijloace din care isi castiga traiul. Castigul unei edituri de multe ori nici nu se calculeaza pentru ca nu este ce. Totusi va dau un exemplu de calcul: pret final carte – 10 lei, din care 40 la suta – cheltuieli de tiparire, 30-40 la suta – cheltuieli de distributie, 10 la suta cheltuieli de editare si vedeti si dumneavoastra cat de mult se castiga la un tiraj de 500 exemplare, asta in cazul in care intregul tiraj se epuizeaza. Cazul poeziei este elocvent. Pentru ca a devenit un gen literar de care tot mai putini sunt interesati, cartea de poezie nu se vinde deloc”. Consilierul editorial al Editurii Corgal Press spune ca uneori singurele satisfactii sunt ca volumele alese spre editare atrag premii: &#8222Cand scazi costurile din ancasari si vezi ca iese mai nimic, ai doar multumirea ca ai anlesnit antalnirea scriitorului cu publicul sau, ca ai scos o noua carte pe piata. Daca volumele mai sunt ancununate si cu premii, atunci ai an plus si satisfactia ca nu te-ai anselat si ca, antr-adevar, cartile pentru care ai optat au valoare”. Un caz special este Editura &#8222Desteptarea” (16 titluri in 2005, dintre care doua reeditari), care se plaseaza printre foarte putinele edituri bacauane care au profit. Secretul? &#8222Rentabilitatea deriva din faptul ca editura noastra beneficiaza de absolut toate segmentele necesare tiparirii, de la culegere si tehnoredactare, pana la tiparire si lucrarile de legatorie sau brosare. Astfel, pretul pe exemplar tiparit este mult mai mic decat la editurile care nu beneficiaza de tipografie si legatorie proprie”, ne-a declarat Stefan Olteanu.

                      Autorul trebuie &#8222sa se descurce” cu difuzarea cartii

                      Din cauza costurilor mari pe care le presupune introducerea unei carti intr-o retea de difuzare (uneori concureaza costurile de tiparire), editurile lasa in cea mai mare parte a cazurilor acest &#8222amanunt” in grija autorului, care se vede cu cartile in brate si cu imaginatia pusa, din nou, la incercare. &#8222antr-un stat eficient care combate concret (nu demagogic) fenomenul deculturatiei, difuzarea ar trebui sa devina o problema primordiala. Fiecare editura, asa cum ofera un numar de carti din fiecare aparitie la Biblioteca Nationala a Romaniei, tot asa s-ar putea oferi un fond de carte unui Centru national de difuzare &#8211 fie ca donatie fie la un pret de achizitie convenabil ambelor parti”, spune Petre Isachi, singurul editor care are deschisa si librarie. &#8222Unele carti nici nu se lanseaza, dar au o difuzare foarte buna pentru ca autorii sunt cadre didactice si stiu sa se sprijine unii pe altii. (…) an conditiile an care statul ancaseasa impozitul pe profit imediat ce emiti factura, fara a tine cont daca an luna respectiva ai vandut sau nu vreo carte, nu prea ati arde sa mai faci difuzare”, spune Cornel Galben, atingand aici problema difuzarii de carte, ilicite, prin scoli. Stefan Olteanu crede ca sistemul difuzarii ar functiona mai bine daca autorul ar incepe promovarea cartii sale cu cateva saptamani inainte de lansarea cartii.

                      Cartile slabe sunt refuzate, cu tot cu geanta de bani

                      Chiar cu riscul de a pierde o suma mare de bani, editorii bacauani s-au aflat in situatia de a refuza editarea unui volum. Unii oameni cred ca banii pot cumpara totul, chiar si numele pe o carte, dar, uite ca nu e chiar asa. &#8222Da, am refuzat, raspunde prompt Ioan Prajisteanu. In 1995 eram la , s-a prezentat un cu o sacosa de poezii, cca 2500 de pagini. Dupa ce au fost citite, au fost puse la raft. Ne facusem o parere. La o luna s-a prezentat autorul si fara sa se informeze daca ii este acceptata lucrarea a deschis o geanta diplomat in care avea fasicuri de bacnote de cate 5000 lei, abia aparusera. Cand i-am spus ca lucrarea nu e acceptata, si-a luat sacosa de poezii, geanta cu bani si dus a fost. Si-a gasit o alta editura”. In general, fiecare editor a sustinut ca refuza veleitarii, oricati bani ar avea, refuza literatura de proasta calitate, literatura subversiva. Numele editurii poate avea de suferit in urma unor astfel de compromisuri. &#8222Am refuzat doua volume cu un limbaj trivial, chiar pornografic. Exista destula trivialitate in mijloacele mass-media, mai ales la TV, ca sa mai publicam si noi astfel de maculatura, sub sigla editurii noastre”, ne-a spus Stefan Olteanu.

                      Obsesia de a-ti vedea numele pe o carte

                      Apar uneori carti cu un continut slab, spre mediocru, si te intrebi ce motivatie o fi avand autorul sa faca publice niste randuri de o asemenea banalitate. Tentatia de a-si vedea numele pe o carte ii urmareste se pare pe prea multi. &#8222Exista sau nu astazi in randul romanilor/bacauanilor obsesia de a-si vedea numele pe o carte, indiferent de calitatea textului publicat”? &#8222Da, dar daca ar exista o minima cenzura calitativa (vezi rolul consilierului editorial), elanurile auctoriale ar putea fi stopate”, afirma Ioan Danila. Ion Prajisteanu recunoaste si el ca exista aceasta categorie de &#8222autori” pentru care propune insa un leac: &#8222Daca un om vrea sa-si vada numele tiparit, isi comanda o carte de vizita la tipografie”. Petre Isachi considera ca &#8222obsesia de a-ti vedea numele pe o carte este o tendinta mondiala, de care nu scapa nici macar sefii de state, de guverne si de partide (vezi &#8222explozia” de memorii, jurnale etc., publicate an ultimii 100 de ani, de catre liderii lumii) si tradeaza iluzia ca o carte ne-ar putea salva de la efemeritate, eternizandu-ne. Partial, adevarat, conditia fiind ca obiectul cultural numit carte sa aiba o valoare atemporala. an antiteza cartea mediocra (submediocra), publicata din vina editurilor, naste prostocratia si satisface orgoliul ignorantului care descopera cu satisfactie ca exista unul mai prost decat el”. Cornel Galben admite ca o astfel de obsesie exista, &#8222dovada fiind maculatura abundenta care se gaseste pe piata. Ba am asistat si la o lansare hilara, cand sponsorul dadea autografe cot la cot cu veleitarul, punandu-si an plus si parafa pe coperta cartii. Din pacate, critica de antampinare nu-si face datoria, rareori veleitarii fiind pusi la colt”. Stefan Olteanu spune ca efectul nociv al publicarii acestor kilograme de maculatura este &#8222derutarea cititorilor, sufocati de atatea titluri aparute”. Lucian Chisu, director al Editurii Muzeului Literaturii Romane, crede ca astfel de situatii ar fi ocolite daca pe cartile aparute cu banii autorului ar aparea aceasta mentiune, propunere care, la Festivalul de Poezie.ro de la Putna a iscat multe pareri contra, acestea fiind argumentate de faptul ca multi autori valorosi si-au lansat primele carti prin eforturi financiare personale. Scris de Laura HUIBAN

                      Bacauanii pot cumpara cam tot ce vor din farmacii/Devoratorii de antibiotice

                        In majoritatea farmaciilor bacauane, legea se incalca fara sfiala si fara grija pentru sanatatea pacientilor. Orice om poate obtine de la cel mai slab antibiotic la cel mai puternic, fara reteta de la medic. Ignorand faptul ca pot face mai mult rau decat bine bolnavilor, farmacistii vand antibioticele ca pe orice marfa dintr-un magazin. Colegiul Farmacistilor nu ia nici o masura.

                        Un sondaj telefonic facut ieri ne-a demonstrat ca farmaciile din Bacau care refuza sa vanda antibiotice fara reteta se pot numara pe degete. Se pare ca goana dupa castig i-a facut pe farmacisti sa uite ca nu sunt simpli comercianti si chiar ii impinge la ignorarea legii. Intrebandu-i pe farmacisti daca dau Augmentin fara reteta, raspunsul primit a fost de cele mai multe ori pozitiv. Mai mult, cativa dintre ei au precizat ca nu este nici o problema. Doar la o farmacie centrala si la una de pe strada Bancii raspunsul a fost hotarat negativ. Mai mult, farmacistii au precizat ca isi risca dreptul de libera practica daca incalca regula.

                        Semnal de alarma fara ecou

                        Aceasta situatie a starnit ingrijorarea in randul specialistilor, mai ales a celor din vestul Europei. Un studiu comandat de Uniunea Europeana arata ca est europenii si sud europenii consuma in exces antibiotice, ceea ce face ca rezistenta infectiilor la tratamentele cu acest tip de medicamente sa creasca. &#8222Exista si un studiu autohton care trage un semnal de alarma, ne-a declarat dr. Petru Mihai Ichim, medic sef al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Tarile din vest au trecut prin aceasta situatie si au constientizat mai devreme pericolul consumului exagerat de antibiotice. Din pacate, noi nu putem interveni pentru reducerea fenomenului. Nu putem obliga farmacistii sa nu mai vanda antibiotice fara reteta si nici nu le putem impune medicilor o conduita terapeutica. In plus, firmele de medicamente fac o reclama agresiva. Casa poate sanctiona doar prescrierile nejustificate”.

                        Datele statistice de la CJAS arata ca retetele pentru cinci din cele mai utilizate antibiotice au inghitit anul trecut peste 10 miliarde de lei. In top este Augmentin, cu ,5 miliarde lei. Urmeaza Ceclor, cu peste 1 miliard de lei, Ospamox, cu 760 de milioane lei, Ambroxol, cu 415 milioane lei, si Ciprinol, cu 247 de milioane lei. Acestea sunt doar antibiotice inghitite dupa sfatul medicului. Cele cumparate fara reteta nu apar in nici o evidenta.

                        Colegiul Farmacistilor poate, dar nu vrea

                        Singurul care poate lua masuri impotriva farmacistilor care dau antibiotice &#8222la liber” este Colegiul Farmacistilor, numai ca nu o face. &#8222Nomenclatorul de medicamente prevede clar ca antibioticele se elibereaza numai pe baza de reteta, ne-a declarat Lucia Celmare, presedintele Colegiului Farmacistilor. De altfel, sunt putine produse la care nu e nevoie de prescriptie, de exemplu suplimentele nutritive si vitaminele. Putem face controale si sa luam masuri, iar farmacistii isi risca dreptul de libera practica”. Farmacistii au si o portita de scapare in cazul unui control. Ei pot oricand sustine ca pacientul a prezentat o antibiograma si ca, pe baza acesteia, i-au recomandat medicamentul. Este greu de crezut ca un pacient prefera sa mearga la laboratorul de analize pentru antibiograma in loc sa treaca pe la medic. Directia de Sanatate Publica este singura care va lua atitudine in urma sesizarii noastre. &#8222Vom face o adresa catre Colegiul Farmacistilor, ne-a declarat directorul adjunct, dr. Marin Bustuc. Nu este datoria noastra, dar le vom sugera sa faca verificari in farmacii”.

                        S-a constatat ca utilizarea repetata a antibioticelor, mai ales in copilarie, duce, in timp, la scaderea rezistentei imunitare dobandite si, paradoxal, apare predispozitia la infectii. O alta reactie secundara este alergia cutanata, care poate avea uneori forme grave, cum ar fi socul anafilactic. Insa cea mai alarmanta este posibilitatea ca, in urma tratamentelor incorecte, unele bacterii sa devina rezistente la actiunea majoritatii antibioticelor.Scris de Doina MINCU