marți, 23 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5730

„La Hemeiusi, inteligenta se calculeaza pe centimetru patrat”

de
Deșteptarea
-

@ Interviu cu Adrian Iordache, director general al SC Parc Industrial HIT SRL Hemeiusi

– Domnule director general, cred ca a venit timpul sa lamurim lucrurile in ceea ce priveste Parcul Industrial de la Hemeiusi. De fapt, ce s-a dorit si ce a iesit sau, mai precis, ce se intampla aici?
– Intrebarea dumneavoastra imi da posibilitatea de a lamuri anumite aspecte de ordin tehnic si semantic. Au fost inca de la inceput confuzii. La Hemeiusi s-a construit, cu mult efort si cu multi bani, un parc industrial. Sa incepem cu prima mare confuzie creata: nu suntem un parc tehnologic, chiar daca se adreseaza inaltei tehnologii. Sa pornim de la denumire, care este un acronim de la Hemeiusi Information Tehnology. Ne-a placut, dadea foarte bine si l-am pastrat ca atare. Care este diferenta majora intre un parc industrial si unul tehnologic? Un parc industrial se adreseaza dezvoltarii unei anumite industrii, care poate fi grea, textila, alimentara, tehnologia informatiei etc., pana la orice industrie. Un parc tehnologic, prin definitie, este un parc care este construit in parteneriat cu mari universitati, cu departamente de cercetare si se adreseaza in primul rand dezvoltarii de tehnologii care, ulterior, sa fie aplicate in industrie. Tehno Pollis-ul de la Iasi este un parc tehnologic, se adreseaza parteneriatului cu universitati si are mai multe componente, inclusiv pe IT, are industrie alimentara, biotehnologie, industrie multi-media. Ei sunt pe dezvoltarea acestui parteneriat, atragerea de fonduri pe aceste tehnologii care, apoi, sa fie scoase pe piata, interna sau externa. Noi, HIT -ul, ne-am propus de la inceput amorsarea unei noi industrii alternative si viabile, cu o valoare adaugata mare in Bacau. Asta am vrut, dupa multe discutii la nivel judetean si al grupului constituit pentru demararea acestui proiect. Am pornit de la faptul ca cei mai multi indicatori ai judetului stateau destul de bine, insa ei prezentau si un mare grad de risc, prin prisma integrarii in Uniunea Europeana. S-a pornit de la faptul ca Judetul Bacau a avut si sansa si nesansa sa-i ramana in viata marea industrie, insa se vedea tendinta descrescatoare care, pentru conducerea judetului, era un semnal. Si atunci, ce facem, mergem in continuare pe colosi mari poluatori? Avem o problema. Daca spunem posibililor investitori aVeniti in Bacau si lucrati in loon ca forta de munca este ieftinaa, avem o alta problema. Am luat in calcul foarte multe alternative.

Solutie de mare oportunitate pentru comunitate

– Am rezumat cateva idei care au stat la baza construirii HIT-ului. Care a fost, pana la urma, ideea centrala?
– Dupa un periplu de cateva luni, in care ideile fulgerau ba intr-o parte, ba in alta parte, noi am propus conducerii judetului o solutie de mare oportunitate, care s-a numit Programul PHARE – 2000, Infrastructura locala si regionala, care, pentru prima data, a aparut in fondurile europene in baza ideii ca in comunitatile locale se pot dezvolta infrastructuri de afaceri. Pana atunci se dadeau bani pentru drumuri, pentru apa etc. Eram in 1999. A fost ideea unui parc industrial, cu activitate principala pe industria textila. Noi avem in judet peste 100 de firme cu acest profil. Firma de consultanta care se ocupa de acest proiect a primit OK-ul si am oferit alte solutii, intr-un termen foarte scurt, de 45 de zile. Au fost atrase mai multe institutii, proiectul era foarte important pentru judetul Bacau. Unii s-au retras diplomatic, altii aveau alte pareri, insa am ramas un fel de haiduci, sa vedem ce iese. Nimeni nu stia ce se vrea. S-a pornit de la intrebarea ce ar fi bine pentru Bacau? Parcul asta industrial in ce domeniu ar trebui sa opereze? Sa mers prin eliminare, de la industria textila, alimentara etc, pana la industria criogenica. Si am ajuns la varianta cu inalta tehnologie.

Investitie pentru superinteligenta

– Ce a presupus si care a fost varianta finala?
– Am luat in calcul existenta celor doua universitati din Bacau, imensul potential al tinerilor care studiaza in alte orase in domeniul IT, al informaticii, automatizarii. Erau si sunt foarte multe licee care si-au infiintat clase de informatica, apoi si o universitate avea aceasta disciplina. Dintre tinerii plecati la studiu in alte localitati, doar 10 la suta se intorc in Bacau. Hai sa facem o chestie de viitor, sa le oferim lor posibilitatea de afirmare. Nu ma mai adresez la ceva traditional, ma adresez la ceva in care nu am traditie, in schimb dinamica imi oferea acele date. Noi nu suntem capitala IT a Moldovei. Rolul de lider nu se declara, el se joaca. Elevii care erau atunci in anii terminali, in 2000, terminau studiile universitare exact cand HIT-ul ar fi fost gata. S-a facut proiectul, a reisit ca este viabil, am luat un loc onorabil si in 2003 a inceput constructia. A mai fost o confuzie: Parc Industrial HIT nu are nici o legatura cu cei care au construit Parcul. Parcul Industrial HIT este o societate de administrare, care administreaza un patrimoniu care i-a fost dat. El este al Consiliului Judetean, care a venit cu banii, si al Consiliului Local Hemeiusi, care a venit cu locatia. Proprietar este Ministerul Integrarii, pana la expirarea perioadei de garantie, pe 30 mai 2006. Consiliul Judetean a avut rolul de observator si a devenit lider de proiect. Constructia a fost gestionata de o firma din Grecia. Ea a executat lucrarea dupa proiect, asa cum se procedeaza in plan international. Am colaborat cu acea firma, doar atat. Dupa ce s-a taiat panglica, am pornit treaba. Banii, daca tot ma intrebati, au venit de la PHARE, 67 la suta, 20 la suta au fost banii Guvernului Romanie, apoi banii Consiliului Judetean, care nu au fost putini si nici nu vor fi nici in continuare.

HIT-ul nu este un butic

– Domnule director general, toata lumea vede acum mai multe constructii aici, hale, birouri, spatii generoase dotate cu toate utilitatile. Acum sunt goale. Ce se va intampla la HIT?
– Trebuie sa se intample ce s-a scris in proiect. Acest Parc va fi o locatie destinata in exclusivitate activitatii industriei ITC. In romana ar fi TIC, tehnologia informatiei si comunicatiilor. Eu ma adresez tinerilor despre care am vorbit la inceput. Insa eu nu angajez tineri. Este si aici tot o filosofie a proiectelor. Misiunea mea este sa amorsez aceasta industrie. O alta misiune este diminuarea migratiei specialistilor din zona Moldovei, pentru ca noi avem un proiect regional, spre alte zone ale tarii sau spre afara. Cum fac? Le ofer alternative. O alternativa sunt firmele care vin in Bacau, vin la HIT, si care pot sa-i angajeze pe ei. Cu infrastructura noastra suntem o momeala pentru firmele de IT, companii, la fel ca Sylicon Valey, le oferim facilitati care sa le intereseze. De ce s-au dus ei in desert? Au fost oferite conditii noi, altele decat cele din alte zone sau alte proiecte. Eu ofer conditii exceptionale, sunt resurse umane native pe care dorim sa le colectam, din Bacau sau din judetele din jur. Universitatile din Iasi scot in fiecare an peste 800 de absolventi pe segmentul IT, sa spunem ca 100 sunt din Bacau. Noi le oferim posibilitatea de a-si profesa, de a-si demonstra talentul si profesionalismul in unele firme care au acest profil si au accesat la proiectul nostru. Din Iasi sau din Bucuresti sunt studenti care si-au trimis CV-ul la noi. Le-am stocat si le vom oferi firmelor care vin la noi, fie ele de programare sau design. Cei interesati au la dispozitie site-ul nostru, in care gasesc tot ce-i intereseaza. De fapt eu cui ma adresez? Evident, celor care stau toata ziua pe Internet. Specialistilor. Celor care avad” lumea tehnologiei si a informatiilor de pe alte pozitii.

Proiect aflat in atentia UE

– Ce spuneti dumneavoastra este plauzibil, insa nimeni nu a vazut un spoot publicitar in Bacau cu ofertele HIT. De ce?
– Aveti dreptate, insa eu nu m-am putut duce la CJ si sa cer doua miliarde de lei pentru promovare. Eu nu sunt producator de detergent sau alte produse din alimentatie. Ar fi frumos, insa eu nu am bani si atunci am incercat sa ma duc cu informatiile pe site. El se adreseaza tinerilor. Majoritatea celor interesati ne-au contactat pe NET. Acolo a fost punctul nostru forte, cel ochit din prima. Eu acolo atac. Apoi, au fost spoot-uri pe televiziuni ale Comisiei Europene, care au dorit sa arate ce se intampla cu banii investiti. Din cele 1200 de proiecte, au fost alese 10 care au supuse mediatizarii, iar unul este cel de la Hemeiusi, HIT ul de la Bacau. A fost dat pe toate televiziunile.
– Sa fim mai concreti. La HIT sunt depozite de marfuri, sunt ateliere de confectii? Cum poate beneficia un posibil partener de facilitatile de la Hemeiusi?
– Am stabilit ca HIT-ul se adreseaza ITC. Am doua zone principale. Este zona de productie industriala, aferenta acestui domeniu. Ce poate fi aici? Avem o intreaga lista de activitati care se preteaza la acest gen de oportunitati. Este vorba de productia de calculatoare, de echipamente pentru calculatoare, componente pentru aceasta industrie, tot ce are legatura cu zona aceasta, noi avem o suprafata de productie, care inseamna niste hale, avem patru hale pentru productie si una pentru depozite, care vor deservi aceste hale. Aici pot fi depozitate doar produse iesite din zona productiva, nu depozitam morcovi sau incaltari. Sa fie clar. A doua mare zona de activitate este cea de servicii sau de productie soft. Zona de productie ITC si zona de productie sofft-ware se desfasoara in spatii de acest gen. Acolo sunt niste calculatoare, niste creiere incinse. Fac un serviciu pentru Internet, fac un magazin virtual, fac o asistenta on-line. Acestea sunt servicii care intra in zona ITC (TIC). Specialistii stiu despre ce vorbesc. Acestea sunt cele doua categorii mari pe care ne axam. Pentru prima categorie noi avem un fel de samanta in Bacau. Avem companii care tatoneaza in aceasta zona. In zona cealalta ar putea veni cei care au lucrat si lucreaza in domeniul automatizarii si calculatoarelor, programare, proiectare pe calculator.

Integrarea ne gaseste cu usile deschise

– Pentru multi bacauani tot ceea ce discutam pare de domeniul SF. Sunt convins, asa cum ati spus si dumneavoatra, ca HIT Hemeiusi este un varf al industriei bacauane, cea a informatiei si tehnologiei. Ceea ce s-a construit la Hemeiusi este doar pentru bacauani sau au acces si firme din alt spatiu geografic?
– Este important ce intrebati. Multi nu au inteles ce facem noi aici. Multe firme au venit la noi si ne-au intrebat daca le asiguram si contracte. Eu vin la tine, dar imi asiguri si mie desfacerea. Imi face mie un hatar, vezi Doamne! Integrarea este aproape. Va fi un macel. Mesajul pe care vreau sa-l transmit este urmatorul: cei care vin aici nu se adreseaza pietei bacauane. Sau nu numai. Vii la mine, iti ofer conditii ca la nemti, englezi sau americani, ai un sistem de comunicatii international, la preturi minimale. Ai posibilitatea, de aici, de la noi, sa faci acest lucru. Noi nu facem aici comert. Facem comert doar cu informatia. Daca faci calculatoare, poti sa vinzi calculatoare. Daca produci informatie, faci comert cu informatii. Nu incurajam comertul cu haine, branza… Eu nu-l incurajez pe cel care face comert. Noi ii atragem pe cei care produc aici cu valoare adaugata mare. Sunt convins ca pare ceva de genul SF, insa nu este. Aici avem nevoie de sustinerea locala, a CJ, a celorlalte institutii. Comunitatea locala trebuie sa fie mandra de acest proiect. Din pacate, nu este prea mandra, multi asteapta sa ne apucam de comert cu tot felul de produse, ca tot cele mai multe spatii sunt goale. Sa fim intelesi, noi mergem pe activitatea inscrisa in proiect, in program. Anul 2006 este un an foarte important. Nu ne-am propus sa facem profit de miliarde de lei. Am informat si ne-am angajat in fata actionarilor ca in 2006, daca facem profit un leu, fie el vechi sau nou, este un mare castig. Inseamna ca proiectul este viabil.

Inteligenta se plateste cu bani buni

– La o intalnire organizata de presa bacauana cu administratia locala si cu politicienii bacauani, ati surprins cu o declaratie. HIT-ul trebuie sa fie lasat in pace sa-si indeplineasca rolul si atributiunile din proiect. De ce a fost nevoie sa faceti aceasta precizare?
– Noi suntem la inceput. Luna ianuarie a fost prima luna operationala. Afirmatia mea pleaca de la o chestiune de eficienta. Multa lume intreaba, ai umplut Parcul? Eu de-abia am taiat pamblica si diferite persoane vin si ma intreaba ce naiba faci acolo. Cat crezi ca o sa mai stai pe banii Consiliului Judetean? Am eu pe cineva care te poate scoate din gaura. Eu sunt acum in grafic si nu ma intereseaza asemenea afirmatii. Chiar ambasadorul UE ne-a spus la deschidere sa nu ne asteptam la minuni pe termen scurt. Vor fi si sacrificii. Normal. Pestele mare vine la urma. Noi vrem sa ajungem cat mai rapid la acel prag de rentabilitate. El este acum doar la nivel de estimari. Nu stiu cat ma costa gazul, electricitatea, manopera, forta de munca. Dupa un an stiu cum stau. Cel care vine aici plateste chiria, are servicii de baza asigurate. Plateste cat consuma, insa la preturi foarte avantajoase. Aici nu se fac afaceri de butic, de magazin la colt de strada. Aici vin, sunt vazuti, intra in contact cu lumea si cu intreaga comunitate locala, nationala, pot atrage oameni cu un grad extrem de mare de profesionalism. Este o oportunitate unica. Nu vreau sa intelegeti ca vreau sa-mi fac reclama, insa este prea important acest proiect pentru Bacau ca sa nu fie sprijinit. Inclusiv de presa, de institutiile statului, de mediul de afaceri. Noi lucram pentru ziua de maine. Cine are talent si este tare, sa vina la noi. In Bacau sunt firme si oameni de acest nivel, asa ca nu ne facem probleme ca nu vom reusi. Ar fi pacat. Sunt sanse ca specialistii in aceste domenii sa castige 600-700 de euro pe luna. Altii, foate buni, varfurile, spun cei cu care am stat de vorba, pot castiga si 1000 de euro. Poate vi se pare utopic, insa proiectul nostru spre aceasta directie se indreapta.
– Daca sunteti contactati de firme sau persoane, ce obligatii aveti?
– Noi nu angajam, nu cautam forta de munca. Noi stocam informatiile, ii retimen pe cei care sunt in zona noastra si oferim informatiile societatilor interesate. Din Bacau, din Vrancea, din Neamt si Iasi, avem portile deschise. Avem oameni care stiu ce au de facut. Vreau sa precizez inca o data: nu suntem depozite de marfa. Nu suntem pentru comert cu gogosi. Noi suntem pentru comert cu informatii. Consiliul Judetean a inteles acest lucru si el este actionarul majoritar. Fiecare si-a asumat riscurile, insa eu sunt convins ca vom reusi si vom deveni o forta in zona. Dorim sa adunam inteligenta bacauana si sa o capacitam spre performanta. Aici pot lucra peste 600 de persoane. Va dati seama? Este o zona extrem de avantajoasa si nu vrem sa ne prostituam. Nu vom face compromisuri, indiferent cine va face interventii. Avem deja semnale pozitive. Am fost contactati de multe firme de profil care au inteles ce inseamna HIT-ul bacauan. Suntem optimisti. Am incredere in comunitatea locala, in mass-media locala ca ne va sprijini, asa cum sprijina orice asociatie sau societate care foloseste bani europeni. Orice ajutor colateral este bine venit. Ii asteptam pe toti cei care au inteles demersul nostru sa vina la Hemeiusi. Acolo putem discuta pe indelete si la obiect orice oferta.Scris de Gheorghe Baltatescu

Sute de unitati de invatamant incep semestrul II fara autorizatie sanitara / Risc de epidemii in scoli

    de
    Deșteptarea
    -

    De astazi elevii se intorc pe bancile scolii. Unii dintre ei invata in scoli dotate (si prin efortul parintilor) cu termopan si banci noi. Altii isi reiau locul in bancile vechi si stricate din clasele neincapatoare, intunecoase si mirosind, in cel mai bun caz, a terenbentina. Ei vor ingheta de frig asteptand sa le vina randul la grupurile sanitare din fundul curtii si isi vor manca pachetelul cu mainile nespalate.

    A trecut un semestru din anul scolar 2005-2006, ba chiar si cateva vacante, iar sute de unitati de invatamant nu au reusit sa obtina autorizatia sanitara de functionare. Din 1.073 de unitati, 527 sunt in aceasta situatie, majoritatea fiind in mediul rural. Pentru 309 scoli din cele 527 s-a solicitat autorizatia sanitara de functionare, dar aceasta nu a fost acordata din cauza deficientelor descoperite de inspectorii sanitari. Din scolile respinse, doar 218 au mai avut o tentativa de a intra in legalitate si au revenit cu solicitarea. Urmeaza sa fie revizuita documentatia, dar si situatia la fata locului. Pana atunci,
    cursurile se vor desfasura in aceste scoli, indiferent de riscuri.

    Sute de scoli captive intr-un cerc vicios

    aSunt scoli cu probleme la acoperis, structura de rezistenta, scari si pereti, care nici macar nu indraznesc sa solicite autorizatia, ne-a declarat dr. Petronela Simion, sef Compartiment igiena scolara la DSP. La Izvoru Berheciului, de exemplu, scoala este neigienizata din anul 2000. Nu o putem autoriza, dar nici inchide. Am intalnit cazuri in care nu se implica primaria sau in care conducerea scolii nu este interesata sa solicite autorizatie”. Dr. Simion spune ca primarii se plang ca nu au bani pentru a reabilita scolile, iar directorii de scoli nu depun documentatia de autorizare stiind ca nu se indeplinesc normele. Inspectorii DSP merg in control, constata neregulile, dau termene de remediere si cam atat. „Este un cerc vicios. In mod normal ar trebui sa amendam sute de directori si sa inchidem scolile”, mai spune seful compartimentului de igiena scolara.

    Grupurile sanitare sunt „buba” scolilor

    Doua scoli din municipiul Bacau functioneaza fara autorizatie sanitara: Scoala 17, din Izvoare, unde s-au facut grupuri sanitare dar acestea nu sunt racordate la canalizare, si Scoala 7, din Serbanesti, care nu a depus documentatia pentru autorizare. In Buhusi, trei scoli sunt in situatii asemanatoare. Cele mai mari probleme le au insa scolile din mediul rural, iar capitolul la care sufera aproape toate este cel al grupurilor sanitare. Acestea sunt vechi, neigienizate, uneori chiar fara usi. Adesea lipsesc substantele dezinfectate. „In unele scoli nu am gasit nicibanalul lighean de spalat pe maini, ne-a declarat dr. Petronela Simion. Ni s-a intamplat chiar sa fim intrebati de conducerea scolii de ce e nevoie de instalatie pentru spalat.”

    Epidemiile stau la panda

    Printre comunele cu scoli neautorizate se numara Buhoci, Cleja, Izvoru Berheciului, Luizi Calugara, Margineni, Plopana, Racaciuni, Ungureni, Valea Seaca, Oncesti, Dealu Morii, Motoseni, Tatarasti, Balcani, Blagesti, Garleni, Damienesti si Parincea. Directorul coordonator al scolilor din Parincea este printre cei foarte putini sanctionati pentru lipsa autorizatiei sanitare. „Nu am depus documentatia pentru ca stiam ca sunt nereguli, ne-a declarat directorul Constantin Lungu. M-au amendat pentru ca nu aveam var cloros pentru dezinfectarea grupurilor sanitare. Am cerut de la primarie, dar nu ni s-a dat”. Primarul comunei Parincea, Guta Stiuca, spune ca a facut pentru scoli tot ce se putea, dar e vina directorului ca nu exista autorizatie. „Am cumparat materiale, am dat oameni la lucru, le-am facut gardurile, acoperisul, le-am umplut magaziile de lemne, iar ei nu facusera nici macar ciornele pentru cererea de autorizatie. Nu stiu ce voi face anul acesta, caci am primit de la Consiliul Judetean mai putin cu 200 de milioane de lei fata de anul trecut”. Situatia difera de la o comuna la alta. Ori e vinovat primarul, ori directorul. In altele, de vina e natura. Astfel, la scoala din Negri si la cea din Garleni, din cauza gerurilor a inghetat urina in grupurile sanitare.
    Toate cele 527 de scoli neautorizate functioneaza acum pe raspunderea directorilor. In cazul izbucnirii unei epidemii din cauza mainilor murdare sau a closetelor ce se vor dezgheta in primavara, directorul va plati amenda.DSP are acoperire in acte, primaria da vina pe lipsa fondurilor. Medicii se mira ca, in ciuda conditiilor din scoli, nu avem inca sute de cazuri de hepatita A sau de boala diareica acuta si spun ca ne-a ferit… norocul chior.Scris de Doina MINCU

    Handbal feminin, Divizia A, etapa a XII-a/Arbitraj inutil de partinitor/ Stiinta Bacau – „;U” Timisoara 23-30 (8-15)

    de
    Deșteptarea
    -

    Echipa locala a inceput bine partida contra liderei clasamentului, conducand cu 2-0, 4-2 si 5-4. In continuare, insa, minusurile din aparare ale formatiei bacauane au iesit in evidenta, iar oaspetele au trecut la conducere. Partida, era, insa, destul de echilibrata, ceea ce nu a fost pe placul arbitrilor. La 7-9, ei au acordat total aiurea un cartonas rosu unei jucatoare a Stiintei, moment din care scorul a luat proportii. Formatia bacauana a ramas si in pana de idei pe faza ofensiva, ceea ce s-a tradus printr-un singur gol marcat in 10 minute (la 14-8). Huiduiti de spectatorii din tribuna – putini, dar buni cunoscatori de handbal – arbitrii au comis greseli in serie, deciziile lor in compesatie starnind perplexitate si hohote de ras.
    Cum-necum, Stiinta a intrat de la cabine cu un nou suflu si a reusit sa reduca diferenta pe tabela de scor la trei goluri (13-16). A fost limita la care a putut sa ajunga modesta si inimoasa formatie bacauana. Oricum, mari deosebiri intre Stiinta si „U” Timisoara nu exista. O singura jucatoare, Ignat, a facut diferenta de valoare, iar golgetera banateana n-ar fi avut nevoie de ajutorul arbitrilor pentru a aduce victoria echipei sale. Altminteri, stangaciile au curs de ambele parti, sirul lor fiind intrerupt, uneori, de combinatii si executii parca neverosimil de reusite fata de aspectul general al partidei. Deci, se poate!
    Marcatoare:
    Stiinta Bacau – Trifan 7, Mihaila 4, Filip 4, Raducan 4, Creanga 2, Duma 1, Varvara 1 antrenori: Adi Brezan si Costel Oprea
    aU” Timisoara – Ignat 13, Dragan 4, Cluci 4, Roman 3, Ionescu 3, Turnea 2, Calu 1 antrenor – Silviu Puta
    Arbitri – Adrian Dima si Florin Ichim (ambii din Galati)
    Etapa a XII-a:Stiinta Bacau – „U” Timisoara 23-30 (8-15) „U” Resita – DWAR Craiova 32-26 (15-10) LPS Slatina – Amical Sport Corabia 10-0 (neprezentare) Muresul Tg. Mures – Oltchim II. Rm. Valcea 29-26 (18-11) CSM Sf. Gheorghe – Viitorul Medias 33-19 (13-5) HCM Ploiesti – Activ Ploiesti 21-31 (10-18).
    Clasament

    1.”U” Timisoara12110 1437-32822
    2. Muresul Tg. Mures12100 2374-29320
    3.Activ Ploiesti12100 2353-27720
    4. Oltchim II Rm. Valcea12 90 3352-30918
    5. „U” Resita12 90 3368-32118
    6. CSM Sf. Gheorghe12 60 6330-29312
    7. DWAR Craiova12 50 7347-37710
    8. LPS Slatina12 40 8321-362 8
    9. Amical Sport Corabia12 30 9281-334 4*
    10. Viitorul Medias12 2010229-332 4
    11. HCM Ploiesti12 2010272-365 4
    12. Stiinta Bacau12 1011299-382 2
    * Echipa penalizata cu 2 puncte.

    Etapa a XIII-a (18 februarie): „U” Resita – Stiinta Bacau „U” Timisoara – Amical Sport Corabia DWAR Craiova – Oltchim II Rm. Valcea LPS Slatina – CSM Sf. Gheorghe Activ Ploiesti – Muresul Tg. Mures HCM Ploiesti – Viitorul Medias.
    Scris de Peter KELMANN

    S-a intors roata / Cu arcanul dupa primarii PSD

      de
      Deșteptarea
      -

      Liderii judeteni ai PSD reclama ca asupra a trei alesi locali ai acestui partid s-au facut presiuni pentru a se inscrie in PNL. Deputatul Gabriel Vlase ii invita pe liberali sa-si faca propria aechipa” si sa nu mai umble dupa oamenii sai. Liderul PNL Bacau, Romeo Stavarache, nu recunoaste acuzele facute de liderii PSD si spune ca nu va aplica modelul practicat de social democrati in perioada 2001-2004.

      Se pare ca racolarea alesilor locali ai opozitiei de catre partidele aflate la putere a devenit o moda in Romania postdecembrista. Metoda a fost patentata pe vremea guvernarii CDR, dar a fost dusa la perfectiune in perioada 2001-2004, cand la putere s-a aflat PSD. Dupa aproape un an de inselatoare liniste, partidele din Alianta DA s-au dedat si ele la practicile pe care in urma cu doar doi-trei ani le infierau de cate ori aveau ocazia. aSi la nivelul judetului Bacau avem semnale ca liberalii au inceput sa faca presiuni asupra unora dintre alesii locali ai PSD”, a recunoscut deputatul Gabriel Vlase, presedintele executiv al PSD Bacau. El a dat exemple cazurile primarului din Balcani, Vasile Rata, si a viceprimarul din Saucesti. aMai este un caz, dar il am doar la nivel de zvon, nu l-am verificat si nu vreau sa se interpreteze”, a completat Vlase. El i-a identificat la nivel de grup politic pe cei care ar face presiuni asupra primarilor PSD, refuzand sa nominalizeze vreo persoana anume. aPresiunile vin din partea PNL, aripa noua. Pana la aceasta data, nu avem pierderi de primari sau consilieri, din contra s-au inscris in PSD doi primari de la Partidul Conservator. La Bacau PSD este o echipa consolidata. O echipa care conduce judetul de 15 ani. Le transmit celor care fac presiuni sa racoleze primari de la noi sa construiasca si ei o echipa macar de sapte oameni”. In emisiunea aFabricat in Bacau”, difuzata vineri de Alfa TV, Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, a recunoscut ca este posibil ca pozitia pe care o ocupa din 2004 sa fie unul din motivele pentru care PSD Bacau a reusit sa nu piarda, in ciuda presiunilor, nici un ales. Liberalii nu recunosc acuzele facute de liderii PSD Bacau. aOrice declaratii in acest sens le consider simple speculatii. Trebuie intrebati cei vizati. Eu personal n-am sunat nici un primar PSD si nici nu am cunostinta de asa ceva. Vreau sa remarc ca in nici un caz nu vom face ceea ce a facut PSD in perioada 2001-2004 cand si-au dublat numarul de primari. Daca un primar vrea sa intre in PNL vom accepta doar daca este de valoare si respectat de comunitatea pe care o reprezinta, daca aduce un plus de imagine partidului”, a replicar primarul Romeo Stavarache, presedintele PNL Bacau.Scris de Catalin BEJAN

      Bacauanii sunt in top la depozitele la termen

      de
      Deșteptarea
      -

      Judetul Bacau se afla in primele zece din Romania, la pastrarea banilor in banci de catre populatie. Increderea bacauanilor in moneda nationala a fost una plina de optimism in 2005. Acestia s-au clasat pe locul sase in privinta depozitelor la termen, si pe locul sapte in privinta depozitelor in valuta, dintr-un total de 41 de judete. Conform raportarii facuta de Banca Nationala a Romaniei (BNR), privind comportamentul financiar al populatiei, bacauanii au tinut sa-si depuna in banci, sub forma de depozite, atat in lei cat si in valuta, peste 7 mii de miliarde lei vechi. In total, locuitorii Bacaului au depus in conturile Bancilor peste 130 milioane de euro sub forma de depozite la termen in lei. Pe primul loc s-a clasat Bucurestiul cu peste 1,3 miliarde de euro urmat de Cluj cu aproape 200 milioane. In fata bacauanilor se gasesc brasovenii, cu aproape 145 milioane de euro, in timp ce la coada clasamentului se gasesc mehedintenii cu doar 30 milioane de euro. Din aceeasi statistica prezentata de BNR, reiese ca bacauanii au preferat sa-si tina si valuta tot in banci, ocupand un onorant loc sapte din 41 de judete. In fata noastra s-a clasat un alt judet din Moldova, Iasul, cu aproximativ 85 milioane de euro, in timp ce populatia Bacaului a preferat sa-si depuna in conturile de valute aproape 78 milioane de euro. Finalul de clasament este detinut de locuitorii Giurgiului, care au in depozitele bancilor aproximativ 7 milioane euro. O alta concluzie care reiese din statistica BNR, este increderea in moneda nationala pe care o manifesta bacauanii, tinand cont ca au depozitat cu aproape 54 de milioane de euro mai mult, in moneda nationala, fata de depunerile in valute. Nu acelasi lucru se poate spune despre bucuresteni, care nu au manifestat acelasi interes pentru lei ca si bacauanii, ei preferand valutele care au depasit depunerile in lei cu aproape patru milioane de euro. La nivel de tara, anul trecut a fost unul ce a inregistrat progrese importante in privinta disponibilitatilor in lei ale populatiei. Nivelul de depuneri a fost dublu fata de anul 2004, mai precis, acesta a crescut cu 108,92 la suta, si asta in conditiile in care dobanzile practicate de banci s-au situat pe o panta descendenta pe parcursul lui 2005.

      Scris de Claudiu BANEA

      Comertul sufera de hipotermie/Gerul a inghetat profiturile pietarilor

      de
      Deșteptarea
      -

      Gerul de luna trecuta si din prima parte a lunii februarie a afectat vanzarile comerciantilor din piata. Zile in sir, din cauza temperaturilor care au coborat mercurul din termometre sub -20 de grade, multi dintre vanzatori nici macar nu au iesit sa-si vanda marfa. Altii au infruntat gerul, dar nu au avut cumparatori.

      Vremea nu a tinut cu cei care isi castiga existenta vanzand la tarabe, frigul excesiv afectandu-le serios profitul pe luna ianuarie. Nici februarie nu se anunta o luna prea buna. Pe de alta parte, cei care au infruntat gerul si s-au incapatanat sa iasa sa isi vanda marfa nu prea au avut cui sa o dea. Frigul nu a tinut departe de piata numai comerciantii, ci si cumparatorii. Desi unii patroni s-au incapatanat sa nu lase afacerea sa lancezeasca, trimitandu-si angajatii la stand sau la taraba chiar si atunci cand temperaturile inumane, lipsa cumparatorilor a facut ca sacrificiul vanzatorilor sa fie in zadar. „Am avut deschis tot timpul. Chiar si atunci cand a fost gerul ala groaznic. Dar sa stiti ca nu am avut vanzare mai deloc, pentru ca rar mai trecea cineva prin piata. Dar nu am avut ce face. Daca patronul iti spune sa iesi si sa stai sa vinzi trebuie sa o faci, nu?”, ne-a declarat o vanzatoare.

      Frigul a stricat marfa

      O alta problema cu care s-au confruntat mai ales cei care vand fructe si legume, este faptul ca temperatura extrem de scazuta le-a stricat marfa. In consecinta, cei care vin de prin alte localitati sa vanda la noi in piata cartofi, ceapa sau alte produse au fost luati prin surprindere de frig, saci intregi cu marfa cazand prada inghetului. „Chiar atunci, inainte de frigurile alea, am venit cu o masina de cartofi, ca
      de-obicei vin aici la Bacau sa ii vand. Am dat vreo 10 saci, dupa care a venit gerul si restul mi-au inghetat. Va dati seama cat am pierdut. Ce sa mai fac cu ei? Cartofii daca ingheata nu mai sunt buni de nimic”, ne-a declarat Gheorghe M. Altii, de-ai locului, vazand ca temperaturile scad mult sub zero grade, au stat acasa , preferand sa piarda cateva zile de vanzari, pentru a-si proteja marfa. „Nu am iesit deloc. Ce sa fac? Pai mi se stricau cartofii daca veneam cu ei pe piata. Am pierdut cateva zile, dar ma descurc”, ne-a declarat Vasile G. Vanzatorii de fructe au avut si ei de suferit de pe urma vremii potrivnice, insa pierderile nu au fost chiar atat de mari. Asta deoarece majoritatea isi iau marfa de la en-gross-uri, iar atunci cand vine gerul stau acasa pentru a nu risca sa li se strice fructele. Cei care au avut insa stocuri mai mari s-au trezit cu marfa deteriorata din cauza frigului, fiind nevoiti astfel sa-i scada pretul pentru a o putea vinde.
      Scris de Gabriel MIHAI

      Agent comercial amendat ca apeleaza la mila publica / Cersetor fara voie

        de
        Deșteptarea
        -

        Desi isi castiga traiul trudind ca agent comercial, un tanar din Gura Vaii s-a trezit acasa cu o amenda, pentru ca a apelat la mila publica. Cu toate ca pe procesul verbal completat de un subofiter jandarm apare numele lui, Gheorghe Tugui sustine ca cineva a
        incurcat borcanele. Pisica a fost aruncata in curtea factorului postal, care a dus scrisoarea altui destinatar.

        Gheorghe Tugui (foto), in varsta de 30 de ani, din localitatea Gura Vaii, comuna Racova, a ajuns cersetor fara voie. Tanarul este salariat de ceva timp, are casa si chiar o masina la dispozitie. Cu toate acestea, nu se poate abtine sa nu apeleze la mila publica. Sau cel putin, asa rezulta din procesul verbal primit acasa, zilele trecute. aEu am domiciliul in Gura Vaii, dar din cauza serviciului locuiesc in Bacau, povesteste Gheorghe Tugui. Plicul cu procesul verbal a ajuns la domiciliul din Racova, cam la inceputul lunii. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor, dupa ce am citit ce scria pe documentul respectiv”. Procesul verbal a fost completat in data de 22 ianuarie 2005, de un sergent de la Postul de Jandarmi din Tirgu Ocna. Din act rezulta ca in ziua respectiva, la ora 11.30, Gheorghe Tugui aaflandu-se pe strada C. Negri, in fata bisericii Precista, a apelat in mod repetat la mila publicului, fiind apt de munca”. Tot in procesul verbal cu pricina se mai mentioneaza ca cersetorul nu a cooperat cu agentul constatator. In final, Gheorghe Tugui s-a ales cu un abonus” de un milion, suma ce trebuia achitata in termen de 15 zile. aEu in ziua respectiva am fost de serviciu. Lucrez la o firma din Faraoani ca agent comercial. In 22 ianuarie am dus marfa clientilor si am semnat facturi. Se poate verifica oricand…. Chiar am fata de cersetor?”, se amuza tanarul Tugui.

        Acelasi nume, alte date personale

        Pentru a face lumina in acest caz, acersetorul” s-a dus cu procesul verbal si cu actul de identitate la Politia Municipiului. Politistii au verificat cele doua documente si nu s-au abtinut sa nu se distreze. aEu am alta serie si alt numar pe cartea de identitate, ca si un cod numeric personal diferit de cel de pe procesul verbal, explica salariatul Gheorghe Tugui. Ca parinti, cersetorul apare cu tata anaturala si mama Viorica. Parintii mei sunt Gheorghe si Elena. E clar ca s-a facut o incurcatura si ca de fapt este vorba de o alta persoana. Numai ca, in satul Gura Vaii nu sunt decat doua persoane cu numele Gheorghe Tugui. Eu si taica-miu”. Dupa ce s-au lamurit ca tanarul are dreptate, politistii i-au spus ca aceasta incurcatura nu poate fi lamurita decat la Tirgu Ocna, acolo unde a fost depistat cersetorul si unde s-a incheiat procesul verbal. Numai ca, Gheorghe Tugui spune ca nu vede de ce trebuie sa bata atata drum, din moment ce nu el este persoana care a apelat la mila publica. aMi-ar trebui jumatate de zi sa ajung la Tirgu Ocna sa rezolv problema. Nu-mi permit aceasta deplasare, din cauza costurilor pentru transport, dar si a serviciului. Cineva a gresit si eu nu am nici o vina”, spune Tugui.

        Postasul e de vina

        Dupa ce a aflat de nefericita incurcatura, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Bacau a intervenit imediat. aAm verificat datele barbatului surprinsa apeland la mila publica si el are domiciliul in Gura Vaii, precizeaza colonelul Vasile Enache, de la IJJ Bacau. Este vorba de o alta persoana si nu de reclamantul care a primit amenda. Probabil ca factorul postal a dus scrisoarea la alta adresa”. Spre usurarea lui Gheorghe Tugui se pare ca aceasta problema poate fi rezolvata si in Bacau, fara a se mai impune deplasarea la Tirgu Ocna. Desi nu a pus la suflet intamplarea, tanarul nu poate sa nu se gandeasca la un lucru. Cum i-ar sta cu mana intinsa, pe langa biserici, facandu-i pe trecatorii milostivi sa bage mana adanc in buzunare?!Scris de Lili ADOCHITEI

        Cinci ani de santier / Sediul Casei de Asigurari a inghitit 33 de miliarde

          de
          Deșteptarea
          -

          Lucrarile de consolidare si renovare a sediului Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) au intrat in linie dreapta. Acestea trebuie incheiate pana pe 30 iunie 2006, cu o intarziere de un an si jumatate fata de data stabilita la demararea lucrarilor. Schimbarea la fata a cladirii cunoscuta in oras ca „Policlinica Veche” a inceput in octombrie 2001 si ar fi trebuit sa se realizeze pana in decembrie 2004. Lucrurile nu au mers in ritmul stabilit. Anul trecut s-au blocat si fondurile pentru investitii, asa ca la CJAS au ramas lucrurile incepute si neterminate. Cladirea arata de parca ar fi fost parasita, nu in curs de renovare. „In prima parte a anului 2005 nu am avut voie nici macar sa cumparam mobilier, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS. Nimic. Abia din octombrie am reluat lucrarile”. Atunci, salariatii au fost inghesuiti in cateva birouri, pentru a se lasa camp de lucru constructorilor. Nu de putine ori, angajatii CJAS isi fac treaba cu muncitorii printre ei. S-au modificat circuitele, asa ca asiguratii si partenerii de contract ai CJAS se ratacesc pe culoare. Nici macar directorul general al CJAS nu are propriul birou, fiind gazduit in unul improvizat prin compartimentarea cu ajutorul unor dulapuri a unei incaperi mai mari. Calvarul pare sa se apropie de sfarsit. Partea proasta este ca, in iunie, se va face receptia pentru toata lucrarea inceputa in 2001. Numai ca, o parte din ce s-a facut in primii ani s-a degradat deja. Receptia ar putea fi facuta asadar in favoarea constructorului, care poate invoca in apararea sa, pentru neregulile constatate de beneficiar, trecerea timpului. Investitia cu intreaga lucrare de consolidare si renovare a sediului CJAS se ridica la o valoare de 33 de miliarde de lei. Pentru intretinerea cladirii CJAS are alocat in fiecare an cel mult 3 la suta bugetul total pe care il primeste de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. La inceputurile sale, CJAS putea folosi 5 la suta din buget pentru propria intretinere. Bugetul „personal” al CJAS este anul acesta de 24 de miliarde de lei, din care 16 miliarde reprezinta cheltuielile de personal. Cu 8 miliarde, CJAS trebuie sa plateasca utilitatile, reparatiile ocazionale, consumabilele si alte cheltuieli de functionare. De anul acesta, insa, CJAS mai are o sursa de venit: inchirierea spatiilor pe care nu le foloseste, adica peste 1600 de metri patrati. Consiliul de administratie a stabilit o chirie lunara de 10 euro pentru spatiile active(ex. cabinetele medicale) si 5 euro pentru cele auxiliare (holuri, grupuri sanitare, etc). Asta inseamna o rotunjire semnificativa a veniturilor proprii ale CJAS. Scris de Doina MINCU

          Pentru datorii de sute de milioane/Vila lui Taranu este scoasa la mezat

            de
            Deșteptarea
            -

            Vila avocatilor Anghel si Elena Taranu, din str. Ionita Sandu Sturza, nr. 59, a fost scoasa la licitatie, pentru un debit de peste 800 de milioane de lei catre o sociatate comerciala, care le-a executat lucrari de constructie. Pretul de pornire al licitatiei este 1.240.251 lei RON (adica peste 12 miliarde de lei n.n.). Deoarece familia Taranu a refuzat sa achite intreaga suma, stabilita prin contract, creditorul, SC ARAV CON SRL Bacau, a actionat-o in judecata. Dupa trei ani de procese la diferite instante – Judecatorie, Tribunalul Bacau, dar si la Curtea de Apel Suceava – creditorul are castig de cauza, iar instanta de la Suceava obliga paratii la plata sumei de 819.535.009 lei vechi, reprezentand diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea acestora si TVA. Publicatia de vanzare stabilieste ca licitatia sa aiba loc pe data de 1 martie 2006, intre 12 si 12,30, la sediul executorului judecatoresc, din str. Energiei.

            Bacauanii care locuiesc in centrul orasului stiu ca pe str. Ionita Sandu Sturza, la numarul 59, vis-a-vis de noua cladire unde functioneaza Directia Muncii, Casa de Pensii si ITM, intr-un timp relativ scurt s-a construit o vila vopsita in culoare roz, inconjurata de un gard trainic. Acolo locuieste famila Elena si Anghel Taranu, amandoi avocati. Are interfon si sistem de siguranta, dar si avertizare ca, la parter, este un garaj. Tot acolo este si sediul Societatii civile Taranu &amp Taranu. La ridicarea ei au contribuit mai multe societati comerciale. Unele s-au ocupat de fundatii, altele au lucrat pe verticala, mai multe pe orizontala. Nu puteau lipsi societatile care monteaza termopane, ridica garduri si sunt specializate pe constructia de porti metalice. Vila este construita pe un teren in suprafata de 506,43 mp. si are o suprafata utila de 345,73 mp.

            Taranu ajunge in instanta

            Una dintre societatile care au executat lucrari la locuinta familiei Taranu a fost SC ARAV CON SRL Bacau. Patronul societatii a considerat, in 2002, pe la sfarsitul anului, ca familia Taranu se eschiveaza de la plata unor lucrari. Era vorba de peste 800 de milioane de lei. Cu toate negocierile directe si discutiile dintre cele doua parti, SC ARAV CON SRL decide actionarea in judecata a familiei Taranu. In baza sentintei 3122 din 19 septembrie 2003 a Tribunalului Bacau, paratii au castig de cauza. Urmeaza apelul si apoi stramutarea procesului la Suceava. Dupa trei ani, pe 14 septembrie 2005, SC ARAV CON Bacau conform sentintei din dosarul 5287, obtine suma reclamata, dar si respingerea apelului paratilor impotriva acelei sentinte. Sentinta este definitiva si executorie, chiar daca hotararea putea fi apelata cu recurs in 15 zile.

            Hotararea este investita cu titlu executoriu

            Dupa comunicarea sentintei de la Curtea de Apel Suceava, reclamatul solicita in instanta punerea in aplicare a hotararii ramase definitive, adica executarea silita, deoarece alte demersuri au avut rezultate negative. Executorul judecatoresc are incuviintarea instantei pentru executare. Sotii Elena si Anghel Taranu fac contestatie la executare. Totodata se cere si suspendarea executarii silite. Sunt respinse, iar avocatul Taranu face recurs la incheierea de sedinta prin care s-a respins cererea de executare silita. Tribunalul respinge recursul, iar pe fond i se respinge contestatia la executarea silita. Pare destul de complicat, insa un avocat cunoaste foarte bine aceste prevederi ale legii si, mai ales daca este in cauza, face tot posibilul sa beneficieze de ele. In aceste conditii, executorul judecatoresc procedeaza la aplicarea hotararii de executare. Procedura legala este destul de complicata, insa, pentru a scurta derularea evenimentelor, de la comunicare, somatie etc., pe 25 ianuarie 2006, in baza art. 504 din CPC si a dosarului 397/2005, Biroul executorului judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, emite PUBLICATIA DE VANZARE nr. 397/2005, a imobilului din str. I.S. Sturdza nr. 59. In conformitate cu prevederile Codului de Procedura Civila, Publicatia a fost facuta cunoscuta, prin afisare si proces verbal, la sediul Primariei Bacau, Judecatoriei, sediul creditorului, al debitorului, cat si la sediul executorului judecatoresc.

            Publicatia a disparut rapid din locurile de afisare

            Dupa expunerea publica a Publicatiei de Vanzare in locurile stabilite de lege, la nici doua-trei ore, aceasta a disparut. La sediul locuintei scoase la vanzare a fost scoasa rapid, la fel s-a intamplat si la Judecatorie. A doua zi, nu mai era nici la Primarie. Poate fi o coincidenta, insa noi am putut intra in posesia acesteia din intamplare, cand un cetatean citea cu voce tare la Judecatorie ceea ce scria pe Publicatie.

            Ce spune Publicatia de Vanzare?

            Fara a face comentarii, redam mai jos principalele date inscrise in documentul emis de executorul judecatoresc si care va fi pus in aplicare pe 1 martie 2006, intre orele 12 – 12,30.

            PUBLICATIE DE VaNZARE NR. 397/2005 Astazi, 25.01.2006

            &#8222Subsemnatul Ciobanu Ioan, executor judecatoresc in cadrul Biroului executorului judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, cu sediul in Bacau, strada Energiei, bloc 37, scara B, ap. 3

            Avand in vedere ca debitorii TARANU ANGHEL si TARANU ELENA, ambii cu domiciliul in Loc. Bacau, str. I.S. Sturdza nr. 59, Jud. Bacau, obligati la plata sumei de 45.890,43 LEI RON (458.904.300 LEI ROL) fiecare, reprezentand 40.976,755 lei RON (409.767.550 lei ROL) jumatate din diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea dumneavoastra si TVA, 4.876,025 lei RON (48.760.250 lei ROL) jumatate din cheltuielile executare, 7,65 lei RON (76.500 lei ROL) jumatate contravaloare taxe timbru, 30 lei RON (300.000 lei ROL) taxa Carte Funciara, catre creditorul urmaritor S.C. ARAV CON S.R.L., cu sediul in MUN. BACAU, STR. NUFARULUI BL. 9, SC. E, AP. 7, JUD. BACAU, prin titlul executoriu sentinta civila nr. 3122 din 19.12.2003, emisa de TRIBUNALUL BACAU si proces verbal privind cheltuielile de executare 397/2005 din 10.10.2005 emis de Birou Executor Judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, care constituie titlu executoriu conform art. 371 7 Cod. proc. civila, au achitat doar suma de 1862,43 lei RON (Taranu Anghel) din suma totala datorataPrin prezenta publicatie de vanzare, aducem la cunostinta generala ca, in ziua de 01, luna 03, anul 2006, ora 12 – 12.30 va avea loc in localitatea Bacau, strada Energiei, bl. 37, sc. B, ap. 3, judetul Bacau vanzarea la licitatie publica a urmatorului imobil: cladire+ D + P + E + M in suprafata totala utila de 345,73 m.p. construita din beton si caramida, sarpanta din lemn cu termoizolatie, invelitoare de tabla Lindab cu jgheaburi si burlane finisaje: pardoseli din gresie si faianta import Spania, tamplarie lemn stratificat si geam termopan, trotuar din pavaj color instalatii: electrice de iluminat, centrala termica si terenul aferent, in suprafata de 506,43 m.p., cu deschidere catre strada I.S. Sturdza de 18,24 m.

            Imobilele situate in intravilanul mun. Bacau, str. I.S. Sturdza nr. 59, jud. Bacau, la intersectia strazilor I.S. Sturdza si Erou Gheorghe Nechita

            Pret de incepere a licitatiei: 1.240.251 lei RON(845.120 lei RON cladire, imprejmuire 14.687 lei RON, teren 380.444 lei RON).

            Mentionam ca imobilul se vinde grevat de urmatoarele drepturi: ipoteca rang I 26612/2005, som. 29444/2005 si som. 29445/2005

            Daca aceste creante nu se acopera la prima licitatie se va proceda, in aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vanzarea imobilului liber de aceste drepturi. Pretul de la care va incepe licitatia, in aceste conditii, va fi cel prevazut de art. 509 alin. 3 si 4 Cod pr. civila.

            Invitam pe toti cei care vor sa cumpere imobilul sa prezinte ofertele de cumparare la sediul nostru mentionat mai sus si sa depuna recipisa C.E.C. prin care a consemnat la dispozitia executorului judecatoresc o cautiune, reprezentand 10 % din pretul la care a fost evaluat imobilul si sa se prezinte la termenul de vanzare si la locul fixat in acest scop.

            Drept pentru care am intocmit prezenta publicatie de vanzare in 8 exemplare, din care cate un exemplar se va afisa la sediul nostru din Bacau, str. Energiei, bloc 37, scara B, ap. 3, la sediul Judecatoriei Bacau, la locul unde este situat imobilul, la Primaria Bacau, BRD GSG Bacau.

            EXECUTOR JUDECATORESC&#8221

            Publicatia este semnata si stampilata.

            Daca creditorul nu achita suma ceruta de debitor si stabilita de instanta, oricine este interesat se poate inscrie la licitatie, in conditiile stabilite in Publicatia de vanzare.

            Scris de Gheorghe BALTATESCU

            Costurile ridicate ar putea scoate echipele clubului Stiinta Bacau afara din Sala Sporturilor/Solutie extrema:antrenamente in aer liber!

            de
            Deșteptarea
            -

            Dureri de cap pentru Florin Grapa. Nu antrenorul, ci presedintele de club. Daca antrenorul Grapa e scutit de probleme, fiind lider autoritar in Divizia A1 cu echipa de volei feminin Stiinta, in schimb presedintele clubului CS Stiinta Bacau are toate motivele sa se planga de migrene. Factura pe luna ianuarie referitoare la inchirierea Salii Sporturilor pentru antrenamente si jocuri

            s-a dovedit o adevarata lovitura de maciuca. Daca pana acum, Stiinta platea 34 de milioane de lei vechi pe luna, din 2006 costurile se ridica la peste 80 de milioane. In conditiile in care numarul orelor a ramas acelasi. Pentru echipele de volei (masculin si feminin) si handbal (masculin si feminin), Stiinta are programate 150 de ore la Sala Sporturilor, in timp ce pentru sectia de atletism, sunt inchiriate 19, 5 ore la Sala de Atletism. „Conform legii, de la inceputul acestui an, vom scoate din bunzunar mai mult decat dublu pentru a achita costurile legate de inchirierea salilor. O ora la Sala Sporturilor ne costa acum 500.000 lei vechi, iar la Sala de Atletism, 240.000&#8221, a declarat presedintele Grapa. „Singurul nostru noroc este ca, fiind club studentesc, beneficiem de o reducere de 50 la suta. Altfel, o ora la Sala Sporturilor ne-ar fi costat un milion si nu 500.000. Pe de alta parte, nu pot uita ca noi, clubul Stiinta, am suportat cheltuiala montarii contactorilor de la Sala&#8221, a adaugat oficialul bacauan.

            Pentru a iesi din acest impas, presedintele CS Stiinta cauta tot felul de solutii. Ideal ar fi gasirea unor sponsori care sa acopere suma integral sau macar in parte, asa cum se intampla in alte orase. In cel mai rau caz, se va recurge la o varianta de compromis: diminuarea numarului de ore rezervate antrenamentelor. „E neplacut, dar nu avem ce face. Daca nu gasim bani, vom renunta la o parte din antrenamentele din sala. De exemplu, e foarte posibil ca echipa de handbal feminin sa se antreneze doar de doua ori pe saptamana in sala, iar restul sedintelor de pregatire sa le efectueze in aer liber&#8221, a marturisit Florin Grapa. Daca nu s-a reusit inghetarea preturilor, exista in schimb toate sansele sa asistam la congelarea sportivilor!

            Definitiveaza proiectele

            In baza unei ordonante din luna decembrie, cluburile sportive nu mai pot fi subventionate in mod direct de catre administratiile locale. Pentru a beneficia insa de un ajutor financiar, cluburile trebuie sa inainteze catre Consiliile Locale proiecte in baza carora pot fi atrase fonduri nerambursabile. Data limita pentru depunerea unor astfel de proiecte este 15 februarie, iar una dintre gruparile care se prevaleaza de prevederile acestei ordonante este Clubul Sportiv Stiinta Bacau. &#8222Suntem pe cale de a definitiva aceste proiecte pe care le vom inainte administratiei locale”, a declarat presedintele clubului bacauan, Florin Grapa.

            Scris de Dan SION

            Cel mai important eveniment al planetei… in varianta redusa / Jocurile Olimpice de Iarna, editia a XX-a, au inceput ieri

            de
            Deșteptarea
            -

            Aseara, dupa inchiderea editiei noastre, s-a desfasurat la Torino festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarna. Torino este, probabil, cel mai mare oras care a gazduit pana acum marea competitie. Apropierea de Muntii Alpi si parteneriatul cu sase statiuni limitrofe: Cesana, Pragelato, Bardonecchia, Pinerolo, Sauze d&#8217Oulx si Sestriere a facut ca sa fie posibil a se disputa probele de schi, schi fond si trambulina. Italia a mai gazduit JO de iarna in urma cu 50 de ani, la Cortina d&#8217Ampezzo. Sigur, olimpismul si Jocurile Olimpice sunt doua lucruri sacre pentru intreaga omenire, dar… varianta hibernala nu se bucura de un succes la fel de mare ca JO de vara. Totusi, in orasul FIAT-ului, al echipei Ferrari si al lui Juventus, organizatorii de la CIO au reusit sa stabileasca un record de participare: nu mai putin de 85 de delegatii, cuprinzand aproximativ 2500 de sportivi, ce vor concura la 15 discipline, cu un numar mult mai mare de probe. Precedentul record fusese inregistrat la Salt Lake City, in 2002, cu 77 de tari si 2400 de sportivi. Fireste, nici atunci n-au „vrut&#8221 sa participe Ciadul, Mali sau Mauritania. Oricum, sa mentionam ca JO de iarna au fost decalate fata de surorile sale de vara dupa editia de la Albertville (Franta), din 1992. Urmatoarea editie, cea de la Lillehamer (Norvegia) a fost organizata in 1994. Deci, la un decalaj de 68 de ani dupa editia inaugurala (Chamonix, 1924), CIO si-a dat seama ca pentru sporturile de iarna nu este benefica concurenta celor de vara. Dar JO de iarna au nimerit, cumva, din lac in put, pentru ca sunt in aceiasi ani cu turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal.

            Romania – in afara medaliilor

            Dupa cum afirma in urma cu aproximativ un secol episcopul de Pennsilvanya (si nu Piere de Coubertin, cum gresit cred multi), la Jocurile Olimpice „este important sa participi, nu sa castigi&#8221. Asa ca delegatia Romaniei, compusa din 25 de sportivi ce vor concura la opt discipline poate merge la Torino cu inima impacata. La casele de pariuri, cine mizeaza pe vreo medalie castigata de tricolori si ii iese, va iesi cu un profit de cel putin 65 de ori mai mare. Ar fi ca si cum Brazilia ar pierde la fotbal in fata Andorrei. Asta desi Romania are munti si posibilitatea de a amenaja multe partii de schi si de a atrage multi practicanti ai sporturilor de iarna. Dar infrastructura in sporturile hibernale este extrem de precara. Exista in toata tara doar 4-5 patinoare artificiale (doar doua functionale), o singura trambulina pentru sarituri (de lungime necorespunzatoare) si nici o pista speciala pentru patinaj viteza sau pentru short-track. In aceste conditii, nici nu putem pretinde de la sportivii nostri mai mult decat prezenta lor acolo.

            Romania a trimis 35 de sportivi la JO de la Lake Placid (1980 – cea mai numeroasa delegatie tricolora de-a lungul timpului) si doar 6 in aceeasi statiune americana, in 1932. Trecerea lor nu mai poate fi verificata la Lake Placid, deoarece in 1987 satul olimpic de-acolo a fost transformat in… inchisoare federala americana!

            De-a lungul timpului, Romania a cucerit o singura medalie la JO de iarna, la editia din 1968 (Grenoble – Franta), cand echipajul Ion Panturu-Nicolae Neagoe s-a clasat pe locul secund la bob 2 persoane. Altminteri, ai nostri au mai obtinut cateva locuri intre 4 si 6.

            Anul acesta, delegatia Romaniei are urmatoarea componenta:

            -Biatlon- Eva Tofalvi, Daniela Potlogea, Alexandra Rusu, Mihaela Purdea, Marian Blaj

            -Bob- Nicolae Istrate, Adrian Duminicel (ambii la bob 2 si bob 4), Mihai Iliescu, Levente Bartha (bob 2 persoane), Gabriel Popa, Danut Dobalciuc (ambii la bob 4 persoane)

            – Patinaj artistic – Gheorghe Chiper si Roxana Luca

            – Patinaj viteza – Daniela Oltean, Claudiu Grozea

            – Patinaj viteza pe pista scurta (short-track) – Katalin Kristo

            -Sanie- Eugen Radu-Marin Lascarescu (tandem), Cosmin Chetroiu-Ionut Taran (tandem)

            – Schi alpin – Daniel Nicolae, Bianca Narea

            – Schi fond – Zsolt Antal, Mihai Galiceanu, Monica Gyorgy.

            Ceilalti romani de la Torino

            Metropola italiana este si cel mai puternic centru al emigratiei romanesti de dupa 1990. Se estimeaza ca 100.000 de compatrioti ai nostri sunt, in prezent, torinezi, iar dintre ei 30 la suta ar fi din judetul Bacau.

            Evident, cel mai cunoscut roman din Torino este Adrian Mutu, care joaca la Juventus. Daca istoria ar fi fost alta, poate ca Ilie Balaci ar fi putut ajunge o somitate. Se spune ca patronul FIAT, Giovanni Agnelli, i-ar fi promis in 1982 lui Nicolae Ceausescu sa construiasca o uzina in Romania, daca craioveanul ar fi fost transferat la Juventus. Dar Ceausescu a refuzat, iar Balaci s-a accidentat grav in 1983 si nu a mai jucat niciodata la un nivel de competitivitate inalt.

            In satul olimpic va misuna si o mare echipa a Televiziunii Romane, formata din 11 reporteri-redactori, care vor transmite aproape toata desfasurarea Jocurilor. Cam toate transmisiile vor fi pe TVR 2, dar cei care au abonament la cablu vor putea urmari JO pe Eurosport.

            Legendele iernii

            Primul mare sportiv al disciplinelor hibernale a fost, fara doar si poate, Sonja Henje, a carei frumusete si maiestrie i-a atras pe producatorii de la Hollywood. Norvegianca a jucat in multe productii cinematografice si a capatat, nu mult timp dupa retragerea sa din sport, cetatenie americana. Din lumea patinajului artistic – care fascineaza poate chiar mai mult decat cea a hocheiului – ii mai amintim pe Katarina Wit (RDG, Germania), Robin Cousins (Marea Britanie), Elena Rodina/Alexandr Zaitev (U.R.S.S.), Jane Torville/Cristopher Dean (Marea Britanie), Kristy Yamaguchi (SUA).

            La hochei, dominatia U.R.S.S. a incetat dupa 1992, cand „zbornaia&#8221 s-a impus cu 3-1 in finala cu Canada. Sovieticii, in fruntea caruia stralucea legendarul Serghei Makarov, au fost protagonistii uneia dintre cele mai mari surprize negative din istoria sportului, cand au fost invinsi in 1980 de reprezentativa de amatori a SUA. A fost o alta replica la un eventual Brazilia – Andorra in fotbal.

            Din patinaj viteza, ii retinem pe olandezii R. Ritsma si I. Potsma, pentru multele recorduri mondiale stabilite. Dar personalitatea nr. 1, consideram noi, a fost americanul Eric Haiden, care in 1980 a castigat cinci medalii de aur la Lake Placid, pentru a mai cuceri una la ciclism, la JO de vara, el sfidand autoritatile tarii sale prin participarea la Moscova.

            Lumea schiului coborare este blindata de vedete, vom aminti doar de patru dintre ele: Jean Claude Killy (Franta), Franz Klammer (Austria), Ingmar Stenmark (Suedia), Alberto Tomba (Italia).

            O mare vedeta, dar nu neaparat si un mare sportiv, a fost si la bob: printul de Albert de Monaco, pe vremea cand era doar print mostenitor, a concurat intr-un echipaj de 4 al tarii sale.Scris de Peter KELMANN

            Primarul de Buhusi este nemultumit de maidanezi si de oamenii politici

              de
              Deșteptarea
              -

              @ Interviu cu primarul orasului Buhusi, Ionel Turcea

              -Cum o cheama pe matusa dumneavoastra?

              -(Surprins. Rade).Nu am matusi din categoria celor care ar putea face cadouri&#8230

              -Pesedist fara matusa?…

              -Am matusi de sange, nu de&#8230avere.

              -&#8222Sarac si curat&#8221?

              -Nu pot spune ca sunt sarac. Am o firma in care lucreaza toata familia. E mult stres, multa munca, dar ne descurcam mai bine decat altii.

              -Unii dintre oamenii fostului primar Gheorghita, despre care se credea c-or sa fie matrasiti, sunt si in gratiile dumneavoastra&#8230

              -Asta credeti dumneavoastra. Ei nu sunt in gratiile nimanui. Sunt functionari publici, au un statut care trebuie respectat. Nu i-a reclamat nimeni ca nu-si fac treaba. Criteriul de evaluare trebuie sa fie munca, nu relatiile de rudenie, prieteniile, simpatiile sau antipatiile.

              -Ce sentimente traiti cand auziti cuvantul maidanez?

              – Sentimentul de grija fata de cetatean. Cateodata, cand ma trezesc printre maidanezi, traiesc si un sentiment de spaima. Vreau ca, in curand, maidanezii sa fie o problema rezolvata. Lucram&#8230

              – Exista un grup de interese care invarte targul pe degete?

              -Nici nu vreau sa aud de asa ceva. Ce interese pot fi la Buhusi? Totul este in limitele normalului.

              -Precizati-mi doua motive de mari insomnii.

              -Lipsa resurselor financiare si imposibilitatea accesarii unor proiecte .

              -Buhusi: statiune de odihna sau oras parasit?

              -Statiune de odihna cu apartamente neincalzite?… Nici una nici alta. Este un oras cu foarte multi pensionari,cu foarte multi copii care au parintii plecati in strainatate. Un oras cu o medie generala a problemelor specifice oraselor romanesti.

              – Cum stati in sondaje?

              -Nu sondajele ma intereseaza, ci faptul ca trebuie sa rezolv multe dintre promisiunile pe care le-am facut in 2004. Pentru mine, important este ca buhuseanul sa constate ca nu indeplinesc degeaba aceasta functie. Nu m-am hotarat daca voi candida sau nu in 2008 la functia de primar.

              -Cea mai mare dezamagire?…

              -Clasa politica romaneasca.

              -Institutiile publice buhusene functioneaza normal?

              -N-am de comentat in privinta profesionalismului. Ma deranjeaza insa situatia Spitalului. Aceasta situatie trebuie analizata urgent la nivel local, judetean, national. 70-80 la suta din resursele financiare ale spitalului reprezinta salariile. in conditiile in care la primarie n-am putut acorda nici un salariu de merit, din cauza lipsei banilor, si la spital sunt 40 de salarii de merit, se platesc tot felul de ore suplimentare, in vreme ce bolnavii nu prea au ce manca&#8230 Adica intai platim salariile si apoi mai vedem noi ce facem?&#8230 Imobilul sectiei externe de neouropsihiatrie, care a fost reabilitat in urma cu vreo doi ani, arata ca vai de lume. E jale. Iar bolnavii de aici, dupa ce au problemele pe care le au, nici nu prea au ce manca.

              -Realizati un clasament al primarilor de dupa 1990&#8230

              -Nu pot, nu vreau. Toti au facut ce s-a putut, in functie de banii de care au dispus.

              -Sunteti un primar de nota&#8230

              -Asta apreciati dumneavoastra si electoratul.

              -&#8222Desteptarea&#8221 va enerveaza des?…

              -(Rade&#8230) Nu. Uneori ma suna la 4 si jumatate, dimineata&#8230 Chiar imi face placere&#8230

              -Spuneti ceva la &#8222liber-alese&#8221. Orice. Puteti chiar sa ne injurati.

              -As vrea sa dispun de resurse financiare suficiente. Cateodata sunt foarte necajit din cauza faptului ca nu pot rezolva repede problemele oamenilor.Scris de Ion FERCU

              Noua lege a mediului face valva/Amenzile mari ii sperie tocmai pe comisari

              de
              Deșteptarea
              -

              Noua lege a mediului ingreuneaza activitatea Garzii Nationale de Mediu. Principala ingrijorare a comisarilor o reprezinta majorarea valorii amenzilor, care va face si mai dificila recuperarea banilor proveniti din sanctiuni. Daca multe firme nu plateau amenzile nici pana acum, odata cu aceasta majorare, numarul contestatiilor va creste.

              Incepand cu 1 februarie 2006 au intrat in vigoare noile reglementari prevazute de OG 195/2005, emisa in decembrie anul trecut. Amenzile prevazute de noua ordonanta ajung sa fie, in unele cazuri, chiar de 16-17 ori mai mari decat cele care erau aplicate pana acum. De exemplu, in cazul unei persoane fizice care da foc la o miriste sau la stufaris, ori permite depozitarea deseurilor pe propriul teren, amenda minima pe care poate sa o ia s-a marit de la 5.000.000 de lei vechi, la 65.000.000 de lei. Amenda maxima, in cazul persoanelor fizice, a ajuns si ea de la 45.000.000 de lei vechi la 300.000.000 de lei vechi. In ceea ce priveste persoanele juridice, amenda minima a crescut de la 15.000.000 lei vechi la 250.000.000 lei, iar cea maxima, de la 225.000.000 de lei la 800.000.000 de lei vechi. „Nu e o bucurie ca au crescut. Nu este deloc usor sa dai o amenda. Suntem foarte ingrijorati in aceasta privinta. Inainte se faceau contestatii si la 5 milioane de lei, va dati seama ce se va intampla de-acum, cand amenzile au crescut in halul acesta&#8221, a declarat Titi Secara, comisar sef la Garda Nationala de Mediu, comisia judeteana Bacau.

              Societatile nu plateau nici pana acum amenzile

              Comisarului sef Secara spune ca multe societati refuzau sa plateasca sanctiunile, facand plangeri si lungind pelteaua in speranta de a scapa doar cu un avertisment. „Avem amenzi date din 2004, care nici acum nu au fost platite&#8221, a precizat Titi Secara. Un bun exemplu in acest sens il reprezinta societatea Sofert, care din 2003 a „colectionat&#8221 nu mai putin de 20 de amenzi, din care a platit numai 5, la restul facand plangeri. In ultima perioada, insa, societatea a inceput sa achite sanctiunile primite, avand in vedere faptul ca trebuie sa primeasca autorizatia integrata de mediu. Ultima amenda primita de Sofert a fost in data de 12.01.2006, societatea fiind nevoita sa plateasca 225.000.000 de lei pentru poluarea cu amoniac. „Sincer, nu ma asteptam sa o plateasca. E o schimbare totala de optica&#8221, a declarat Titi Secara.

              Comisarii nu vad partea plina a paharului

              Pe de alta parte, noile prevederi ale legii cu privire la majorarea valorii sanctiunilorar putea semnifica o crestere a veniturilor comisarilor de mediu. Conform OG 2/2001, comisarii, la fel ca si celelalte organe ce aplica sanctiuni, primesc 25 lasuta din amenzile incasate. Astfel, cei care platesc contraventiile achita amenda integral la trezorerie, urmand ca 25 la suta din suma totala sa fie virata in contul Garzii Nationale de Mediu, iar din acesti bani, 75 la suta revin comisarilor ce aplica amenzile. Pana acum, acestia incasau in medie un milion de lei pe luna din sanctiunile date, sub forma de stimulent. Odata cu cresterea amenzilor, veniturile comisarilor ar trebui sa creasca simtitor. Conditia este ca agentii economici care vor primi usturatoarele amenzi sa le si achite.

              Scris de Gabriel MIHAI

              Prelucratorii de lemn se pregatesc de proteste / Taxa de mediu scumpeste mobila

              de
              Deșteptarea
              -

              Prelucratorii de lemn din Bacau sunt extrem de nemultumiti de noile taxe pe care trebuie sa le suporte. Ieri, membrii Asociatiei Proforest s-au intalnit la Comanesti cu reprezentantii Garzii de Mediu si ai Camerei de Comert pentru a discuta problemele cu care se confrunta si pentru a gasi o solutie. Marea nemultumire este determinata de noua taxa de mediu pe care trebuie sa o plateasca incepand cu acest an. Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 196/2005, publicata la sfarsitul anului trecut, din 2006, agentii economici care cumpara masa lemnoasa &#8222pe picior&#8221 trebuie sa plateasca in plus o taxa de 3 la suta din valoarea de achizitie a acesteia, catre fondul de mediu. Taxarea se face separat, dupa adjudecarea prin licitatie a lemnului. Factura trebuie platita directiilor silvice, care, ulterior, vireaza banii direct in conturile administratiei fondului de mediu. Aceasta nu este insa singura taxa pe care trebuie sa o plateasca procesatorii de cherestea. Potrivit aceleiasi ordonante de guvern, pentru prelucrarea lemnului, acestia trebuie sa achite inca o taxa de 3 la suta din valoarea de vanzare a produselor obtinute. Practic, daca o societate cumpara lemn pe picior de la directiile silvice si apoi il prelucreaza, trebuie sa plateasca statului cate 3 lasuta pentru fiecare operatiune. Specialistii in piata lemnului sustin ca firmele din domeniu vor cauta sa amortizeze aceasta dubla taxare prin includerea ei in pretul produselor finite vandute populatiei. Acestia sustin ca preturile mobilei realizate din lemn masiv si pretul parchetului ar putea sari cu 7-10 la suta pretul in perioada urmatoare. In opinia specialistilor, prin dubla taxare procesatorii de lemn nu vor mai fi incurajati in prelucrarea superioara a lemnului, deoarece, cu cat creste gradul de prelucrare cu atat produsul finit este mai scump. „Noi am considerat aceasta taxa o gluma. Este un abuz. Trebuie inteles ca noi vrem sa facem cat mai multe pentru mediu, si suntem constienti ca este un capitol esential in vederea aderarii la Uniunea Europeana, dar aceasta taxa pur si simplu ne desfiinteaza. Pai, este o taxa tripla, nu dubla. Vrem sa facem o delegatie la nivel national impreuna cu alte asociatii, si dorim sa discutam la nivel de minister, pentru a clarifica situatia&#8221, a declarat Gheorghe Milea, presedintele Asociatiei Proforest. Scris de Gabriel MIHAI

              Distributia orizontala lasa administratorii fara paine / Experiment intr-un bloc de pe Calugareni

                de
                Deșteptarea
                -

                Locatarii unui bloc de pe strada Calugareni vor fi primii consumatori ai CET care vor beneficia de un nou tip de distributie a agentului termic, iar asta fara sa scoata un leu din buzunare. Conductele de caldura si apa calda vor trece pe casa scarii. Fiecare apartament va avea gigacalorimetru si debitmetru.

                &#8222Este vorba despre blocul 8, unde va demara proiectul-pilot de schimbare a modului de distributie a agentului termic, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Am incheiat o intelegere cu conducerea CET in acest sens, iar noi suntem incantati ca suntem primii care vor incerca distributia pe orizontala, care presupune montarea coloanelor pentru incalzire si apa calda pe casa scarii. Acestea nu vor mai trece prin fiecare apartament. De pe casa scarii, tevile de apa calda si tur-retur la incalzire vor intra in fiecare apartament. Este ceva nemaipomenit pentru locatari, pentru asociatia de proprietari, dar si pentru asociatie&#8221.

                Avantaje peste avantaje

                Directorul CET, Vasile Dragusanu, este de aceeasi parere. „Avantajele sunt multiple, ne-a declarat managerul de la CET. Fiind vorba despre o singura coloana pe scara, nu mai multe, pentru fiecare tronson, agentul termic va ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. Avand gigacalorimetru si debitmetru pentru apa calda la usa, locatarii isi vor putea regla usor consumul. Ei vor avea control total. Montarea repartitoarelor este benefica, dar tot depinzi de cineva, care trebuie sa-ti citeasca acest consum. Pentru noi, ca furnizor, un avantaj important este acela ca putem incheia astfel conventii individuale cu proprietarii de apartamente. Relatia cu consumatorul nu va mai fi intermediata de asociatia de proprietari&#8221. Nu este de neglijat, in conditiile in care debitele consumatorilor la furnizorul de agent termic sunt imense, posibilitatea ca rau-platnicilor sa li se „inchida robinetul&#8221, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea.

                Cu 20 de milioane ai contorizare la usa

                Directorul CET mai spune ca toate cheltuielile cu schimbarea instalatiilor in blocul 8 de pe Calugareni sunt suportate de o firma care a realizat ceva asemanator, dar la scara mare, in Braila. In doi ani au schimbat sistemul de distributie a agentului termic la cateva sute de scari de bloc din Braila. Costul estimat pentru un apartament este de 20 de milioane de lei. Locatarii care se implica in acest proiect nu vor simti un prea mare disconfort, intrucat nu se va intrerupe furnizarea caldurii si a apei calde pe perioade lungi. Directorul CET se asteapta ca, dupa introducerea distributiei pe orizontala a agentului termic, sa creasca numarul cererilor de rebransare la sistem, mai ales ca gazele naturale se vor scumpi mereu. „La pretul crescut al gazelor se adauga cheltuiala cu intretinerea centralei de apartament, declara Vasile Dragusanu. Prin urmare, cred ca vom avea tot mai multi consumatori care revin in sistem. Iar pentru apartamentele cu centrale termice bransarea la conductele comune, care vor fi pe casa scarii, este mult mai simpla. In aceste apartamente exista deja instalatia pe orizontala. Si costurile vor fi mai mici&#8221.Scris de Doina MINCU

                Cand e oarba, justitia se face dupa ureche / Aventurile judecatorului Ion Popa prin justitie

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Judecatorul Ion Popa, pana nu demult secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a devenit persona non-grata pentru multi dintre magistratii bucuresteni si nu numai. Asta pentru ca, de-a lungul vremii, judecatorul Popa a iesit in evidenta cu fel de fel de giumbuslucuri, care mai de care mai hilare sau in afara legii. Drept urmare, fostul secretar general al CSM a devenit subiectul mai multor articole de presa menite sa scoata in evidenta activitatea nu tocmai curata pe care a desfasurat-o de-a lungul vremii. Si pentru ca tacamul in ceea ce il priveste pe judecatorul Popa sa fie complet, ministrul justitiei s-a aratat in repetate randuri nemultumit de activitatea prestata de acesta, atat in cadrul ministerului unde a fost angajat ca director al Directiei de Resurse Umane, cat si ca secretar general al CSM.

                  In timpul mandatului sau in functia de director al Directiei Resurse Umane din cadrul Ministerului Justitiei, judecatorul Ion Popa s-a facut cunoscut printr-o serie de masuri nu tocmai agreate de unii din cei din forurile superioare, cat si de unii magistrati si functionari ai justitiei din teritoriu. De fapt, chiar ministrul Monica Macovei spunea despre Popa ca &#8222nu a luat masura concreta in privinta reformarii justitiei si eficientizarii magistratilor&#8221. De altfel, gurile rele ale targului sustin ca Popa a fost un apropiat al ministrului PSD al justitiei, Rodica Stanoiu, ea fiind cea care l-a numit director in minister. Asta dupa ce Popa se confruntase cu o serie de scandaluri care il vizau in mod direct, scandaluri care scoteau in relief faptul ca magistratul de Buftea lua decizii de unul singur in dosare in care erau implicate cunostinte de-ale sale. Ajuns la carma resurselor umane, Popa s-a pus pe treaba, organizand &#8222concursuri&#8221 numai de el stiute, in urma carora &#8222cei mai bine plasati&#8221 ajungeau in functiile dorite. De notorietate este concursul din 2003, cand unul dintre participanti era chiar judecatorul Popa, motiv pentru care concurentul a luat o nota foarte buna care l-a propulsat intr-o functie favorabila la Curtea de Apel Bucuresti.

                  Tot in categoria faptelor menite sa atraga atentia celor din organele de conducere ale ministerului, dar si a oamenilor simpli, se incadreaza si scandalul mapelor de evaluare profesionala. Ca un facut, pe vremea lui Popa la Directia de Resurse Umane din minister toata floarea cea vestita a magistraturii romanesti avea calificativul &#8222foarte bine&#8221, fara a se face o diferentiere in veun fel intre cei ajunsi prin forte proprii si cei care s-au folosit de &#8222sforile&#8221 trase de unul sau altul din cei cu interese, nu neaparat de cele morale. Asa se face ca timp de mai bine de 10 ani, nici un magistrat nu era trecut pe lista neagra a celor incapabili sa desfasoare o astfel de activitate, adicatelea sa ia decizii corecte si in spiritul legii.

                  De-a lungul vremii, judecatorul Popa si-a facut prieteni in mai toate domeniile de activitate. Si pentru ca orice serviciu facut are si un revers, Popa are acum pe constiinta un alt scandal mediatic. Concret, un anume Munteanu Ioan, chimist la baza, a obtinut pe sest legitimatia de expert criminalist autorizat. Culmea coincidentei sau nu, Munteanu a devenit expert exact in perioada cand director la Directia Resurse Umane din minister era judecatorul Popa Ion. De fapt, prin cercuri restranse, Munteanu se lauda cu prietenia lui Popa, ceea ce demonstreaza ca &#8222expertul&#8221 nu trecuse prin furcile caudine ale examenului de atestare.

                  De la MJ, in ograda CSM

                  Pentru &#8222o activitate demna de invidiat&#8221, judecatorul Ion Popa a fost &#8222recompensat&#8221 cu o functie si mai si. Fara a sta prea mult pe ganduri, membrii Consiliului Superior al Magistraturii l-au numit cu surle si trambite in functia de secretar general al CSM. Toate, prin ianuarie 2005, fapt ce a revoltat conducerea Ministerului Justitiei, in frunte cu Monica Macovei. Si pentru ca lupul isi schimba parul, dar naravul ba, Popa a trecut la munci asemanatoare cu cele prestate prin MJ. Prima actiune demarata de judecator a fost cea a mutarii arhivelor Directiei de Resurse Umane din MJ in curtea CSM. Planurile i-au fost date insa peste cap, lucrarea neputand fi dusa insa la sfarsit datorita unui ordin de sigilare a arhivelor dat chiar de ministrul Macovei. Barfitorii sustin ca Popa si-a luat acoliti de-ai sai din MJ si i-a mutat in CSM printr-un procedeu nu tocmai ortodox. Cu alte cuvinte, judecatorul Popa a cerut transferul celor vizati de el din partea CSM si tot el l-a aprobat din parte MJ. Asta in conditiile in care transferul bomba il reprezenta cel al lui Ion Popa din cadrul MJ in cel al CSM.

                  In cele cateva luni cat a ocupat functia de secretar general al CSM, judecatorul Popa s-a facut remarcat prin actiuni care au starnit mania celor care l-au propus in functia respectiva. Asa se face ca in urma controlului dispus de conducerea CSM, Popa a avut de a face cu acuzatii care nu il multumeau nicidecum. In urma controlului, lui Popa i-au fost imputate nereguli la toate directiile din CSM pe care le avea in subordine, drept pentru care judecatorul a contestat actiunea de verificare dispusa de CSM.

                  Legat de Bacau

                  Pe 4 august 2005, judecatorul Ion Popa intenteaza actiune in instanta, invocand motive de nelegalitate cu privire la Hotararea nr. 195/25.05.2005 a plenului CSM prin care era eliberat din functie. Si cum prietenul la nevoie se cunoaste, Popa a apelat la prieteni pentru a stramuta dosarul cu pricina intr-o zona in care influenta sa era inca prezenta. Asa se face ca, la data de 16 noiembrie 2005, prin incheierea de sedinta nr. 5500 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 3118/2005, fostul secretar general al CSM obtine stramutarea dosarului la Curtea de Apel Bacau. Din completul care a judecat in prima faza cauza lui Popa facea parte la acea data si judecatorul Camelia Bratu, promovata de la Curtea de Apel Bacau la Inalta Curte cu ajutorul neconditionat al lui Ion Popa. Dosarul se afla acum pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 311/2006, in ograda unui prieten apropiat .

                  De rasul curcilor…

                  &#8222In conditiile in care inculpatii sunt toti la prima incalcare a legii penale si au o varsta extrem de tanara, credem ca in preajma sarbatorilor de Paste ar putea fi judecati in stare de libertate, perioada de arest preventiv fiindu-le suficienta pentru a-si da seama ca niciodat&atilde nu mai trebuie sa savarseasca o fapta similara&#8221. Aceasta este argumentarea adusa de Ion Popa intr-un dosar judecat de el la Buftea, fara nici o trimitere la vreun articol de lege sau altceva de genul acesta.Scris de Ovidiu DRUG

                  Colegii cu pretentii europene

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti si Grupul scolar &#8222Al. Vlahuta&#8221 Podu Turcului se afla an gratiile resurselor financiare. Inspectoratul scolar Judetean Bacau, dar si Ministerul Educatiei si Cercetarii au selectat aceste institutii pentru generosul program de realizare a unor campusuri scolare. antre altele, un campus scolar ar putea cuprinde: camin (elevi/garsoniere pentru profesori) cantina si biblioteca laboratoare si ateliere centre de documentare, informare si recreare pentru elevi, cadre didactice si membrii comunitatii locale baza sportiva (terenuri de sport si /sau sala de sport) microbuz pentru transport scolar.

                    Prof. Brandusa Popescu, inspectorul general adjunct, precizeaza: &#8222Obiectivul programului campusuri scolare al reprezinta realizarea unor unitati scolare complexe pentru educarea si pregatirea resursei umane solicitate pe piata fortei de munca si de dezvoltare regionala, precum si sporirea accesului la educatia-post obligatorie a tinerilor din mediul rural sau zonele defavorizate.&#8221 Una dintre conditii este reprezentata de necesitatea asigurarii unui numar minim de 200 de elevi an campus, pentru urmatorii patru ani. Deja, scolile amintite au depus la ISJ Bacau documentatia care vizeaza dorita structura a campusului. Si, tot&#8230deja, prinde contur una dintre ambitiile marturisite si realiste ale conf. univ. dr Radu Ababei, inspector scolar general: &#8222Colegiul Tehnic &laquoIon Borcea&raquo va avea sala de sport&#8221.

                    Alte proiecte, PHARE RO 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala (componenta anvatamant profesional si tehnic), au depasit faza studiilor de fezabilitate, au trecut prin furcile caudine ale expertilor. Ieri, Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti, Colegiul Tehnic &#8222Petru Poni&#8221 Onesti si scoala Rachitoasa au fost anuntate ca vor primi, antre altele, ca echipamente TI: server, statie de lucru (24), statie de lucru multimedia (10), imprimante laser si color cu jet (4), faxmodem, infrastructura IT etc. Valoarea acestora, pentru fiecare scoala, este de 37.415 euro. De asemenea, fiecare dintre institutiile amintite va primi, ca elemente de birotica: videorecorder, televizor color, copiatoare (4), proiectoare multimedia, camera video aparat foto digital, DVD recorder, ecran, flipchart, telefon cu fax etc. Valoarea echipamentelor de birotica este, pentru fiecare institutie, de 9353 de euro. Aceste echipamente, care vor &#8222sosi&#8221 an semestrul al II-lea al anului scolar an curs, sunt doar un preambul al unui complex de lucrari de investitii care, la unele scoli, ar putea avea chiar si valoarea de aproape 600.000 de euro. Reabilitarile de cladiri, construirea si dotarea unor ateliere si cabinete, reparatiile capitale la instalatiile electrice, sanitare etc, dar si perfectionarea pregatirii cadrelor didactice , reprezinta &#8222vedetele&#8221 acestui program.

                    Ministerul Educatiei si Cercetarii face precizarea: &#8222Echipamentele achizitionate an cadrul Programului PHARE TVET reprezinta o parte a efortului UE si Guvernului Romaniei de sprijinire a procesului de reforma si modernizare a anvatamantului profesional si tehnic din tara noastra&#8221.Scris de Ion FERCU

                    Nevoia de medicamente depaseste estimarile guvernantilor / Farmaciile trag oblonul la compensate

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) figureaza 42 de farmacii care mai au buget pentru medicamente compensate si gratuite, din care in Bacau: Crisil Farm, str. Mioritei Filix Farm, str. Miron Costin Glob Farm, str. Marasesti Iondor Farm, str. Stadionului Mior Farm, str. Nicolae Balcescu Opencom, str. Mioritei Asclepios, str. Marasesti Balsam, str. 9 Mai Beladona, str. Bicaz Bios Farm, str. Pacii Dana Farm, str. Pasajul Revolutiei Elite Far, str. Marasesti Farmafil, str. Carpati Geani Farm, str. L. Patrascanu Iris, str. N. Balcescu Magistra, str. Marasesti Majefarm, str. M. Costin Malvi, str. 9 Mai Medica, str. N. Balcescu Palnis Farm, Bulevardul Unirii, Panaceea, str. N. Voda Profarm, str. Oituz Ramos Farm, str. Luminii Salofarm, str. 9 Mai Sensiblu, str. M. Viteazu Sibpharmamed, str. Alexandru cel Bun M-Farm, str. M. Viteazu. In orasele din judet mai au buget farmaciile: Bryonia, str. V. Alecsandri &#8211 Moinesti Cena, str. Pionierului- Buhusi Iris farm- Comanesti, Tominvest- str. Aleea Parcului- Comanesti Vasiliada, str. Republicii- Comanesti si Ana farm- Darmanesti. In Onesti, nici o farmacie nu mai are plafon pentru retete compensate si gratuite. In mediul rural, pacientilor ar trebui sa li se onoreze retete in punctele farmaceutice din Rachitoasa, Livezi, Beresti-Tazlau, Saucesti, Cleja, Tg. Trotus, Manastirea Casin, Dofteana si Garleni. In a zecea zi din luna februarie, jumatate din farmaciile aflate in contract cu CJAS au anuntat ca nu mai onoreaza retete, iar situatia raportata de farmacisti la CJAS se schimba de la o ora la alta. Numarul farmaciilor care mai au buget scade de la o ora la alta, pastrandu-si doar rezerve pentru urgente si copiii cu varste sub un an.Situatia este explicabila, consumul estimat fiind depasit de nevoia reala de medicamente a populatiei. Luna trecuta, farmaciile au primit un buget de 29,5 miliarde de lei, dar au eliberat si depus la CJAS spre decontare retete in valoare de 31,726 miliarde lei. „S-a intamplat asta intrucat am dat libertate farmacistilor sa onoreze retetele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Am avut in vedere ca in acest sezon afectiunile cronice sunt agravate de conditiile atmosferice&#8221. Acelasi buget s-a alocat si pentru luna februarie. Luna trecuta, farmaciile au anuntat aproape toate ca au epuizat fondurile pana pe data de 22, asa ca este de asteptat ca peste 10 zile bacauanii sa nu-si mai poata lua medicamentele.Scris de Doina MINCU

                      Medicii si pacientii sunt bulversati / Misterul decontului de cheltuieli

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        De la inceputul acestui an, in spitale si in cabinetele medicale aflate in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se aplica o decizie a Ministerului Sanatatii pe care nu o inteleg nici medicii, nici pacientii. Este vorba despre eliberarea decontului de cheltuieli. Dupa o luna de aplicare, concluzia medicilor este ca muncesc degeaba si arunca banii pe formulare.

                        Pacientii care primesc decontul pentru prima data se uita nedumeriti, nestiind daca au de dat bani sau de primit. Rasufla usurati cand afla ca nu trebuie sa scoata sumele respective din buzunar, dar pleaca nelamuriti, caci nici medicii nu stiu sa le explice pentru ce le-au dat decontul. Unii medici de familie din mediul rural au observat ca, la cateva zile dupa introducerea decontului, pacientii s-au rarit. Prin sate circula si acum zvonul ca, la sfarsitul anului, pacientii vor plati valoarea consultatiei la medicul de familie.

                        Medicii harnici dau consultatii… de 7 lei

                        Medicii sunt indignati ca pierd timp si cheltuiesc bani din cauza acestui decont. Daca un medic de familie are 1.500 de consultatii intr-o luna, trebuie sa scrie 3.000 de exemplare de decont, caci pacientul primeste unul, iar al doilea ramane la cabinet. Pe o foaie incap patru formulare de decont, asa ca medicul da peste un milion de lei la copiator. &#8222Decontul acesta este chiar inutil la noi, medicii de familie, ne-a declarat dr. George Coneac. Fiecare medic de familie are stabilit un cost fix al consultatiei, care se revizuieste din trei in trei luni&#8221. Modul in care Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a stabilit costul unei consultatii este contestat de medicii de familie. „S-a impartit suma pe care am primit-o anul trecut pentru numarul de asigurati de pe lista la numarul de consultatii, ne-a declarat un medic de familie. La unii dintre noi consultatiile valoreaza 70.000 de lei, la altii, 120.000 de lei. Cu cat ai muncit mai mult, cu atat iti valoreaza mai putin consultatia. Este o aberatie&#8221.

                        Decontul nu prevesteste nimic bun

                        Si spitalele s-au conformat si dau decont pacientilor la externare. Unitatea sanitara calculeaza tariful pe zi de spitalizare, contravaloarea consumabilelor – medicamente, materiale sanitare sau prestatii- a analizelor de laborator, dar si alocatia de hrana. Decontul de cheltuieli pentru servicii medicale se intocmeste in trei exemplare. Unul se inmaneaza pacientului, unul ramane la foaia de observatie iar un exemplar se transmite compartimentului financiar-contabil.

                        Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca se incearca, prin introducerea decontului de cheltuieli, imbunatatirea managementului financiar al unitatilor sanitare si cresterea transparentei sistemului sanitar.

                        Directorii de spitale nu sunt convinsi de explicatie. „Chiar nu stiu care este rostul decontului, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul Spitalului Buhusi. Imi inchipui ca se vrea constientizarea pacientilor in legatura cu cheltuielile care s-au facut pentru ei. Este o munca grea si migaloasa, iar noi avem lipsa de personal&#8221. Pentru spitalele informatizate, eliberarea decontului nu este o problema. Unde se face „lucru manual&#8221, cum ar fi Spitalul Onesti, conducerea si-ar fi dorit ca, odata cu ordinul de la minister sa vina si dotarea corespunzatoare pentru a-l duce la indeplinire. Majoritatea cadrelor sanitare cred ca introducerea decontului de cheltuieli este primul pas spre restrangerea pachetului de baza oferit de sistemul public de sanatate, considerat prea generos in Romania. Asta inseamna ca, intr-un viitor nu prea indepartat, o parte din suma specificata de decont va fi platita din buzunarul pacientului sau din asigurarile private de sanatate.Scris de Doina MINCU

                        Volei masculin, Divizia A1, etapa a XVIII-a / Setati pe infrangere

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        @ Stiinta Dedeman Bacau &#8211 VCM Tomis Constanta 2:3 (-22, 19, -31, 13, -13)

                        Calculul hartiei o dadea drept favorita certa pe Tomis Constanta. Inaintea partidei s-a vazut, insa, ca oaspetii venisera la Bacau cu un lot de doar sapte jucatori (intre care nici un libero), dintre care doar doi fac parte din sextetul de baza constantean. Economia de fonduri pe care a facut-o Tomis si in cazul deplasarii la Zalau explica si infrangerea team-ului de pe Litoral in fata lui Remat. Dar, foarte probabil, Stiinta are probleme de psihic colectiv: jucatorii nu cred cu toata taria in victorie, fiindu-le suficient daca pot pune vina esecului unul pe seama celuilalt. Stiinta a avut succesul la indemana si a jucat bine in multe perioade ale meciului. A stat mai prost in ceea ce priveste calmul si solidaritatea. Este greu de spus in ce masura carentele de fond ale Stiintei vor fi rezolvate in doua saptamani. Cert este ca inca se poate evita retrogradarea.

                        Momente decisive

                        Primul set a inceput sub semnul echilibrului. Tomis parea ca se bucura de o reclama mult mai mare decat valoarea pe care o are. Constantenii dau permanent o proba de vedetism, pe tricourile lor fiindu-le trecute prenumele sau poreclele, la fel ca la marii sportivi brazilieni. Unii dintre ei, dupa ce au coborat din microbuz, au cerut medicului reuniunii pastile pentru dureri de cap. Parea sa fie o manevra care sa le justifice jocul slab, pentru ca Stiinta, dupa ce a fost condusa cu 8:3, a reusit un forcing de sapte puncte, conducand mai apoi si cu 13:11. Din pacate, o serie de servicii proaste si neintelegeri intre jucatori au usurat desprinderea sextetului oaspete, in doua randuri: o data pana la 19:16, a doua oara de la 21:21 la 22:25. Se putea scoate mai mult de la acest prin act!

                        Setoasa de revansa dupa inceputul de rau augur, Stiinta a dominat categoria actul secund, avand permanent un avantaj de cel putin patru puncte. Jocul echipei mergea snur, atacurile „intrau&#8221 aproape toate, blocajul functiona impecabil. Asa ca drumul spre victorie parea deschis.

                        Setul al treilea a parut a fi cel decisiv: daca l-ar fi pierdut, formatia constanteana s-ar fi prabusit definitiv. Dar Stiinta a avut talentul sa se bata singura, la fel ca in primul set (evidentiati prin erori individuale fiind Ghimes si Crinta). In lunga repriza de prelungiri a setului, Stiinta a fost in avantaj de doar doua ori, dar n-a izbutit sa-si valorifice cadenta cu care evita deznodamantul. Mai tari psihic, mai tenaci, au fost tot oaspetii, care au evitat sa intre in colaps.

                        Setul IV a fost o copie la scara mai mare a celui secund. Doar ca Stiinta Dedeman si-a creat un avantaj mai mare si nu a lipsit mult sa castige „la mic&#8221, adica Constanta sa nu faca mai mult de 10 puncte. Tomis a avut insa taria sa treaca peste esecul categoric si peste ceea ce ei au numit, la unison, „furtul arbitrilor&#8221. Transformandu-se de la sine putere in victime (arbitrii au fost, totusi, corecti), constantenii au dat mana unul cu altul si s-au indemnat: „Pe ei! Ii batem cu tot cu arbitru&#8221. Rezervele lui Tomis s-au comportat la fel de bine cum ar fi facut-o titularii. De partea cealalta, bacauanii n-au fost la fel de concentrati, in ciuda faptului ca publicul i-a ajutat din rasputeri, iar galeria Taurilor Furiosi a avut o comportare exemplara (spre deosebire de cea din partida Stiinta &#8211 Unic, din campionatul feminin). Studentii au inceput tie-break-ul crispati, iar oaspetii s-au instalat la conducere: 2:0, 3:1, 4:2, 5:3 si 6:4 pentru ei. Dar incurcate sunt caile voleiului! Stiinta a izbutit o serie de 5 puncte si chiuia pe cai mari avantajul a fost irosit cu inconstienta se mai putea repara ceva cand bacauanii au anulat primul match-ball al constantenilor, la 14:12. Iluziile au fost spulberate de serviciul gresit al lui Purice. Pacat, Stiinta putea invinge o echipa buna, care &#8211 se vede treaba &#8211 a reusit in doi ani sa-si faca o scoala de volei respectabila si orgolioasa.

                        Formatiile

                        Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Crinta, Purice, Tofan, Hutuleac, Alexe, Ghimes (libero) au mai jucat: M. Cartacuzencu, I. Cartacuzencu, Lazar si Iacob antrenori &#8211 Cornel Paduraru si Marian Feru

                        VCM Tomis Constanta &#8211 Voinea, Pavel, Oancea, Branza, Parpala, Dirivenco a mai jucat: Mihaila antrenor &#8211 Gheorghe Brandza

                        Arbitri: Mihai Rusinoiu (Braila) si Vasile Stanga (Iasi).

                        Etapa a XVIII-a (ultima a primei faze): Stiinta Dedeman Bacau &#8211 VCM Tomis Constanta 2:3 Danubiu Tulcea &#8211 VCM Piatra Neamt 0:3 Remat Zalau – „U&#8221 Explorari Baia Mare 3:1 VCM Rm. Sarat &#8211 Steaua 3:2 Dinamo &#8211 Petrom Ploiesti 3:0.

                        Clasament

                        1.Dinamo Geomin Bucuresti 1816 249:16 34

                        2. Petrom Ploiesti 1814 447:19 32

                        3. VCM Tomis Constanta 1814 447:25 32

                        4. „U&#8221 Explorari Baia Mare 1810 839:33 28

                        &#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212

                        5. VCM Rm. Sarat 18 9 935:37 27

                        6. Remat Zalau 18 9 933:38 27

                        7. VCM Piatra Neamt 18 71129:39 25

                        8. Steaua Bucuresti 18 61234:41 24

                        9. Stiinta Dedeman Bacau 18 41426:48 22

                        10. Danubiu Tulcea 18 11710:53 19Scris de Peter KELMANN

                        1...5.7295.7305.731...5.784Pagina 5.730 din 5.784

                        		 ziare & stiri
                        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.