luni, 8 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5716

Martisorul – talisman si semn al primaverii

El face parte din larga categorie a talismanelor daruite celor dragi de 1 martie, simbolizand iarna si vara, dar si speranta. Raspandit an toate provinciile tarii, martisorul e pomenit pentru prima data de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relateaza an cartea &#8222Sarbatorile la romani” ca an Moldova, Muntenia, Dobrogea si unele parti ale Bucovinei exista obiceiul ca parintii sa lege la 1 martie copiilor lor o moneda de argint sau de aur la gat sau la mana. an unele zone, copiii purtau martisorul 12 zile la gat, iar apoi al legau de ramura unui pom tanar. Daca an acel an pomului ai mergea bine ansemna ca si copilului ai va merge bine an viata. an alte cazuri, martisorul era pus pe ramurile de porumbar sau paducel an momentul anfloririi lor, copilul urmand sa fie alb si curat ca florile acestor arbusti. Traditia spune ca an vechime martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si era daruit an prima zi din luna martie, perioada a echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Obiceiul martisorului este de fapt o secventa dintr-un ritual de annoire a timpului si anului, primavara, la moartea si renasterea simbolica a Dochiei. Unele traditii spun ca firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia an timp ce urca turma la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic. Obiectele ancarcate cu valente magice erau purtate ca talisman si de alte popoare, mai cu seama an civilizatiile arhaice.

Scris de DSA

Regalul primaverii, opera unor tanci

    Inspectorul scolar Eugen Teirau, cunoscut publicist, ne apeleaza la telefon: &#8222Mergi pana la scoala Gura-Vaii, Racova. Daca n-o sa-ti placa subiectul reportajului de primavara, atunci &#8230&#8221 Cum recomandarea a venit de la un profesionist, am ajuns in sala de clasa a tancilor coordonati de invatatoarea Gabriela-Delia Costea. Sala de clasa? Spatiu expozitional ar trebui sa spun. Incaperea ar putea fi comparata si cu un veritabil atelier in care tancii confectioneaza martisoare.

    Peste o suta dintre aceste minunate simboluri ale primaverii sunt asezate, cu gust, promotional, pe diferite panouri. Copiii privesc catre opera lor cu vadita satisfactie. Au si de ce. Bolnave de kitch, martisoarele de pe tarabele din targ ar rosi in fata lor. Zice invatatoarea : &#8222Derulez, impreuna cu elevii mei, un proiect: &#171Martisorul – simbol al primaverii&#187. O prima activitate in cadrul acestui proiect a fost reprezentata de confectionarea martisoarelor si de realizare a unei expozitii cu vanzare.&#8221 &#8222Vernisajul&#8221 expozitiei a fost realizat chiar de colectivul didactic. Directorul Petre Secure si colegii sai au fost primii cumparatori de martisoare. Apoi, devenind veritabili agenti publicitari, invatatorii si profesorii au atras clienti&#8230 &#8222Fondurile obtinute vor fi folosite pentru achizitionarea unor carti in vederea realizarii unei mini-biblioteci, stiut fiind faptul ca elevii din satul in care lucrez au accesul destul de limitat la lectura. Ne-ar mai trebui in clasa si o mocheta, o&#8230 dar cate nu ne-ar trebui&#8230&#8221, mai zice dascalita. In mare parte, martisoarele, peste doua sute, au fost confectionate la orele de abilitati practice. Materialele de baza sunt florile uscate si scoicile, pe care tot elevii le-au procurat. In acest cadru, copilul poate sa lase imaginatia sa zburde. &#8222A crea, spune invatatoarea, este verbul care opereaza fericit atat la lectiile de abilitati practice, cat si in cele de educatie plastica. Dar nu numai&#8230&#8221 Jocul, invatarea, munca si creatia se intalnesc fericit cu utilul. Impactul asupra elevilor a fost grozav si din perspectiva educatiei economice eficiente. &#8222Copiii sunt si foarte buni comercianti. Confectioneaza, vand, contabilizeaza banii, impreuna cu parintii, calculeaza profitul, fac proiecte de &#8230investitii. Suma obtinuta din vanzari este, deocamdata, de peste un milion de lei. Alte peste o suta de martisoare asteapta sa fie vandute. Activitatea continua. Proiectul va fi finalizat in ziua de 8 Martie, cu o lectie demonstrativa , urmata de un moment artistic dedicat mamelor copiilor&#8221. Gabriela-Delia Costea, entuziasta si tanara invatatoare, n-are pace: &#8222Elevii mei au resurse financiare foarte mici. Of&#8230 incercam sa lecuim, impreuna, imbinand utilul cu placutul, aceasta suferinta. Am fost la un anticariat bacauan pentru a vedea ce carti pot cumpara. Anticarul, un om de o rara sensibilitate, mi-a spus, atunci cand i-am destainuit povestea proiectului meu, ca-mi va vinde carti cu o reducere de 20 la suta. In plus, mi-a propus sa-i duc martisoare pentru a le distribui prin magazinul sau. Cand ma gandesc la faptul ca toata furtuna aceasta estetica si de suflet a fost starnita de entuziasmul unor copii de clasa a II-a, chiar sunt emotionata&#8221. Ca de obicei, Eugen Teirau, prietenul meu, nu s-a inselat: regalul primaverii este opera unor minunati tanci.Scris de Ion FERCU

    UE are pretentii mari de la dentisti / Abces in asistenta stomatologica

      Majoritatea cabinetelor stomatologice trebuie sa sufere transformari radicale pentru a functiona si dupa aderarea tarii noastre la UE. Conducerea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania considera ca doar 30 la suta din cabinetele stomatologice indeplinesc toate conditiile solicitate de UE. Restul ar urma sa fie inchise in cazul in care nu se vor face investitii in modernizare. In unele cabinete nu exista nici acum apa curenta, iar deseurile se ard in curtea din spate.

      La aceasta ora, foarte multi medici nici macar nu stiu care sunt cerintele UE. Cateva dintre acestea ar fi obligativitatea ca unitatile medicale sa foloseasca, separat, cate o sala pentru tratamente, una pentru sterilizare, una pentru scris retete, alta pentru spalarea instrumentarului medical, o sala de asteptare, precum si doua grupuri sanitare si doua iesiri. De asemenea, dupa aderarea la UE, stomatologii nu-si vor mai putea practica meseria in incaperi care masoara mai putin de 14 metri patrati. Daca acum oricine isi poate deschide un SRL si sa angajeze un stomatolog, dupa aderare, doar medicii dentisti vor avea posibilitatea de a deschide cabinete. Cat despre pacienti, mai intai vor plati serviciile acordate de stomatolog, urmand sa se socoteasca ulterior cu Casa de Asigurari de Sanatate pentru decontarea cheltuielilor.

      Stomatologii spera la o perioada de gratie

      Medicii au aflat cate ceva despre cerintele UE, dar nu totul. Ii sperie conditiile impuse, dar spera sa li se acorde perioade de tranzitie, nu sa li se ceara alinierea in scurt timp sau sa li se puna lacatul pe usa. Dr. Sergiu Bruma a facut recent o investitie de peste 100 milioane lei intr-un spatiu concesionat de la Consiliul Judetean. &#8222Cabinetul are 15 metri patrati, iar suma aceasta am cheltuit-o doar pentru renovare, nu si pentru aparatura. E o suma modesta fata de ce au investit alti colegi. Stiu ca UE impune niste conditii speciale, zeci de compartimentari, dar este imposibil sa le respectam in aceasta cladire veche de 40 de ani. Ar urma sa se inchida toate cabinetele. Nici cele deschise intr-un spatiu nou nu au atatea camere, pentru fiecare operatiune. Am auzit si eu ca nu se mai accepta gresia, ci un material special, dar nu pot sa cred ca ma va obliga sa o schimb&#8221. De aceeasi parere este si secretarul Colegiului Medicilor Dentisti Bacau. &#8222Noi lucram

      deocamdata dupa Ordonanta 124/1998, care prevede conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice cabinet medical, ne-a declarat dr. Mina Bustuc. UE vine cu solicitari de aparatura si amenajari care nu se pot indeplini peste noapte. Cred ca va exista o perioada de gratie pentru toata lumea. Nu ma poate obliga nimeni sa schimb acum gresia pe care am pus-o cu mare efort cu linoleumul pentru trafic greu, care am auzit ca este agreat. Acum, in judetul Bacau, sunt cabinete care arata foarte bine, dar si unele care nu au apa curenta&#8221.

      Cabinete fara apa si cu incinerator in fundul curtii

      In judetul Bacau sunt deschise 200 de cabinete stomatologice. &#8222Deschise&#8221 nu inseamna ca si functioneaza. In mediul rural, inspectorii Directiei de Sanatate Publica ii gasesc rar pe medici la program, iar atunci cand cabinetul este descuiat ies la iveala toate deficientele. La ultimul control pe tema sterilizarii s-a constatat ca unele cabinete lucreaza fara sa respecte nici cele mai elementare norme pentru siguranta pacientului si chiar a medicului. Controlul s-a soldat cu amenzi de sute de milioane si cu cabinete inchise, atat la tara, cat si in mediul urban. Foarte multi medici nu respecta regulile de dezinfectie a spatiilor si sterilizare a instrumentarului medical. Nu toti folosesc recipiente speciale pentru reziduurile periculoase, nu au contract pentru incinerarea acestora. Unii chiar le ard in spatele cabinetului, ca in urma cu 20 de ani. Aparatura este chiar mai veche de atat in cabinetele din rural. In multe, apa curenta nu exista, iar despre camere separate de sterilizare si doua grupuri sanitare nici nu poate fi vorba. Mai sunt medici care nu sunt mai mult decat felcerii de altadata, iar pentru acestia UE este undeva departe ca spatiu si timp.Scris de Doina MINCU

      Handbal masculin, Divizia A / Pentru Stiinta urmeaza un derby mic

      Dupa ce a castigat impotriva liderului „U&#8221 Bucovina Suceava, Stiinta Bacau va avea duminica un meci greu in deplasare cu „U&#8221 H&ampV Pitesti, echipa care a pierdut derby-ul secund al etapei trecute, cu HC Focsani. Pentru a promova in Liga Nationala, Stiinta trebuie sa bata tot pana la finalul campionatului si sa spere ca Bucovina va pierde doua partide, dintre cele 8 pe care le mai are de disputat.

      Etapa a XIII-a: Stiinta Bacau – „U&#8221 Bucovina Suceava 27-26 (12-12), HCM Piatra Neamt – CSM Adjud 45-29 (24-12), Lukoil Teleajen – „U&#8221 Galati 28-25 (13-13), HC Vaslui – Nitramonia ENA Fagaras 30-27 (15-12), HC Focsani – „U&#8221 H&ampV Pitesti 25-20 (11-12), „U&#8221 Valahia Targoviste a stat.

      Etapa a XIV-a (5 martie): „U&#8221 H&ampV Pitesti – Stiinta Bacau, CSM Adjud – HC Focsani, „U&#8221 Bucovina Suceava – HC Vaslui, Nitramonia ENA Fagaras – „U&#8221 Valahia Targoviste, „U&#8221 Galati – HCM Piatra Neamt, Lukoil Teleajen sta.

      Clasament

      1.”U&#8221 Bucovina Suceava12110 1391-28322

      2. Stiinta Bacau 12100 2345-29720

      3. HC Focsani 12 80 4318-29616

      4. HCM Piatra Neamt12 70 5387-33914

      5. „U&#8221 H&ampV Pitesti12 70 5306-27514

      6. HC Vaslui 11 60 5289-28212

      7. Nitramonia ENA Fag.12 41 7363-360 9

      8. „U&#8221 Galati 12 50 7302-395 9*

      9. Lukoil Teleajen12 30 9279-358 6

      10. „U&#8221 Valahia Targoviste11 21 8302-371 5

      11. CSM Adjud 12 1011267-346 2

      * echipa penalizata cu un punct, pentru o neprezentare

      Scris de Peter KELMANN

      In tur, FCM Bacau a avut o medie de 1.550 spectatori la meciurile de pe teren propriu / Singuri acasa

      106 nu e modelul liliput lansat de o firma de automobile. 106 reprezinta numarul de spectatori platitori la partida pe care FCM Bacau a sustinut-o pe teren propriu, contra Farului, in returul campionatului trecut. Un mic record. La finalul jocului respectiv, disputat pe un potop demn de Noe, conducerea clubului bacauan a exclamat: „Cei care si-au luat inima in dinti si au venit la meci pe o asemenea vreme ar merita un abonament pe viata&#8221. Probabil ca cei 106 fani bacauani prezenti la partida cu Farul au continuat sa vina pe stadionul „Municipal&#8221. Chiar si fara un abonament pe viata. Din pacate, lor nu li s-au alaturat multi alti reprezentanti ai publicului. In turul acestui sezon, FCM Bacau a avut o medie de numai 1.550 de spectatori. O cifra minuscula care ar intra si mai mult la apa daca am lua in calcul doar platitorii. Media este salvata de primele trei meciuri. Adica atunci cand au fost, in ordine, 4.000, 3.000 si 2.000 de spectatori la partidele cu Poli Timisoara, Pandurii Targu-Jiu si respectiv, Poli Iasi. In rest, celelalte meciuri au numarat doar cateva sute de suporteri, exceptie facand intalnirea cu Rapid: 2.000 de scaune ocupate. Cauzele acestui regres de public sunt multiple. Un motiv il reprezinta rezultatele slabe obtinute de FCM Bacau in campionatele precedente. In ultimele trei sezoane, echipa bacauana a avut acelasi obiectiv: salvarea de la retrogradare. Si pe care si l-a atins mereu pe ultima suta de metri. In plus, in tur, „galben-albastrii&#8221 au adunat zece meciuri fara victorie. O serie neagra, greu de digerat chiar si pentru un public tolerant. O alta cauza o constituie renuntarea la intrarea libera. Obisnuiti cu timpurile in care beneficiau de gratuitate, bacauanii stramba din nas acum, cand trebuie sa scoata din buzunar 50.000 lei, desi suma este mai degraba una modica. Un alt factor care a influentat scaderea numarului de spectatori este legat de televizarea partidelor. In prima parte a campionatului, Telesport, TVR si National TV au transmis in direct aproape toate meciurile pe care FCM Bacau le-a jucat acasa. In fine, nu trebuie neglijat nici faptul ca la partidele pe care Bacaul le-a sustinut in tur pe „Municipal&#8221, vremea nu a fost grozava. Dimpotriva. Ploaie, frig si chiar lapovita si ceata, cum s-a intamplat la jocul cu Argesul. Conditii meteo in care nu dai nici macar un caine afara din casa, darmite sa mai aduci oameni pe stadion. „Cand evoluezi in fata tribunelor goale, nu ai nici o placere sa joci fotbal. Nu simti nici o motivatie&#8221, a marturisit capitanul FCM Bacau, Daniel David. „Stiu ca nici noi nu am avut cine stie ce rezultatele, dar suporterii bacauani ar trebui sa se gandeasca la faptul ca FCM Bacau este echipa-fanion a orasului. Speram ca in acest retur sa avem mai multi spectatori la meciurile de acasa. Chiar daca ne mai injura, suporterii au rolul lor. Ii asteptam in numar cat mai mare la meciul cu Nationalul&#8221, a adaugat David. Dupa „recordul celor 106&#8221, ar fi timpul pentru un salt in directia opusa. Nu trebuie stabilit neaparat un mare succes de casa. E suficient sa se atinga cifra din primul meci de acasa al turului. Adica atunci cand FCM Bacau a rasturnat toate calculele, invingand Politehnica Timisoara.Scris de Dan SION

      Pana de soft / E-ON face experimente pe bacauani

      Ieri, pret de mai multe ore, bacauanii care au dorit sa-si achite darile catre furnizorul de electricitate au fost tinuti in fata ghiseelor. Reprezentantii E-on dau vina pe softul mostenit de la Electrica Bucuresti.

      Bacauanii care au vrut sa-si plateasca ieri facturile la curentul electric au avut parte de o surpriza neplacuta. Ore in sir, oamenii nu au putut sa isi achite facturile deoarece calculatoarele nu functionau. Din cauza defectiunii s-au format cozi interminabile la ghiseele societatii. Sala, devenita neincapatoare, forfotea de glasurile nemultumite ale contribuabililor. &#8222Sunt venit de jumatate de ora aici. Sunt patru cozi imense. Ei spun ca li s-au stricat calculatoarele si de aia nu mai incaseaza bani. Dar noi ce vina avem sa stam atat in picioare? E o bataie de joc&#8221, ne-a declarat Alexandru Lucan, un client consternat de atitudinea sfidatoare a angajatilor de la E-on.

      Alti cetateni inzestrati cu mai putina rabdare, plictisiti si totodata iritati de faptul ca nici atunci cand vrei sa platesti nimeni nu te baga in seama proferand cateva injuraturi scurte in barba, parte in romana, parte in germana ca sa inteleaga si patronatul.

      &#8222Astept de o ora si jumatate sa le dau bani si nimic. Trebuie sa plec pentru ca am programare la dentist. Nu pot sa pierd timpul. Macar sa afiseze si ei, cine stie cat mai dureaza, daca mai tine cinci ore? Mai are lumea si alta treaba&#8221, a declarat G.V., unul dintre zecile de nemultumiti. Cei mai multi dintre cei care au fost nevoiti sa stea in picioare ore in sir au fost pensionari. „Avem si noi o varsta. Uitati-va la noi ca avem parul alb. E normal asa ceva, sa ne tina in picioare atata timp? Trebuie sa ajung acasa sa dau de mancare nepoteilor&#8221, a spus Elena M.

      Replica celor de la E-ON a fost una ce s-a mai auzit si cu alte ocazii asemanatoare: &#8222E o chestie care s-a intamplat, dar speram sa nu se mai intample. Am avut probleme cu softul vechi care nu stia sa calculeze noile tarife cu patru zecimale si atunci l-am schimbat cu altul. Insa, acesta a dat cateva erori si a trebuit sa blocam pentru ceva timp activitatea de incasare. Nu aveam de unde sa stim ca softul nu este bun atata timp cat nu incasam de la clienti. Noi indrumam clientii sa se indrepte catre banci unde isi pot achita facturile civilizat, fara cozi si incidente de genul acesta. Dar din vara speram ca nu vor mai fi astfel de probleme, intrucat vrem sa achizitionam un soft nou&#8221, ne-a declarat Lucian Luca, purtator de cuvant la SC E-ON, sucursala Moldova.

      Pana cand societatea va rezolva problema softului, bacauanii au aflat ca va fi bine si la vara cald dar pana atunci vor trebui sa accepte cu stoicism rolul de cobai pentru experimentele celor de la E-ON. Si astea toate pe nervii si e timpul nostru.Scris de Gabriel MIHAI / Claudiu BANEA

      Nemultumiti de lideri si speriati de concedieri, / Sindicalistii de la Petrom se revolta

      Angajatii SC Petrom SA, membru in Grupul OMV, au sarit pe liderii de sindicat. Oamenii sunt nemultumiti de starea de incertitudine in care se afla dupa ce firma Petrom s-a privatizat. Totodata, muncitorii ii acuza pe liderii locali ca nu i-au informat la timp in privinta viitorului societatii. In plus, salariatii sunt ingrijorati de disponibilizarile care vor urma.

      Aproape 100 de salariati din diverse departamente ale Petrom s-au intalnit, ieri, in sala bibliotecii Casei de Cultura, cu cei cinci membri ai Consiliului sindicatului din judetul Bacau. La intalnire a participat si Mihail Jianu, membru in Consiliul Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) Petrom. Sindicalistii sunt speriati de iminentele disponibilizari care se anunta a interveni in cadrul societatii.

      &#8222Vrem sa stim si noi ce se va intampla cu cei aproape 70 la suta din angajati care urmeaza a fi disponibilizati in urmatoarea perioada. In plus, vrem sa aflam si noi cum se pot cumpara actiunile din pachetul de 8 la suta care ne este destinat&#8221, au strigat sindicalistii. Raspunsul venit din partea lui Mihai Jianu mai mult a turnat gaz pe foc decat sa rezolve dilema sindicalistilor. &#8222Lucrurile spuse pe nume rezolva o tensiune. Dumneavoastra aveti mari lacune in ceea ce priveste sindicatul. Nu se poate discuta despre protectie sociala daca nu sunteti organizati la nivel de structura sindicala&#8221, a spus Jianu. In incercarea de a mai drege un pic busuiocul, liderul Jianu a inceput sa le insire tot felul de promisiuni, una mai ciudata decat cealalta. „Fiecare angajat va primi o marire de salariu, incepand cu 1 ianuarie 2006 (sic !), plus 17 milioane lei vechi net pentru fiecare salariat, din luna martie. Diponibilizatii vor primi salarii compensatorii, care vor ajunge pana la 170 de milioane lei vechi de fiecare angajat. In plus, cei care vor ramane fara loc de munca vor putea urma cursuri de reconversie profesionala. Acestia vor avea intaietate la a face afaceri cu Petrom. Restructurarile sunt necesare pentru ca sunt multi angajati care nu stiu pentru ce i-au banii (sic !) si Petrom nu a fost gandit sa produca si pentru ei&#8221, a fost raspunsul alambicat dat de liderul Jianu. Dincolo de ceata in care au fost bagati de chiar sefii de sindicat, muncitorii de la Petrom au vrut sa stie cum pot deveni actionari ai societatii, aratand ca nu vor ca pachetul de 8 la suta, care le revine prin lege, sa incapa pe mana unui singur om. „Noi, sindicatul, am gasit o banca americana care, impreuna cu o casa de avocatura din America si una din Romania, ne reprezinta interesele. Vrem ca acest procent de 8 la suta sa fie impartit in mod egal la fiecare salariat. Fiecare va primi fie un numar egal de actiuni in mod gratis, fie o suma de bani. Si asta in cel mult trei ani „. A ramas, insa, in aer nemultumirea muncitorilor fata de liderii de sindicat, carora li s-a reprosat inertia de care au dat dovada pana in prezent si, mai ales, lipsa totala de informare. &#8222Ne vom intalni membrii consiliului sindicalistilor si vom dezbate si aceste probleme. Poate azi sau in cursul acestei saptamani&#8221, le-a promis, in final, Iulian Ghervase.Scris de Claudiu Banea

      Captura de cocaina

        Un interlop bacauan este acuzat de trafic de droguri si introducerea in tara a drogurilor de mare risc. Procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si politistii de la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog Bacau stiau de mult timp ca Florin R. primeste cocaina din strainatate. Numai ca au reusit sa-l prinda in fapt abia cand individul a vrut sa-si ridice coletele trimise de sora sa aflata in Anglia. Pe langa substante halucinogene, Florin mai primise si 39 de carduri nescrise.

        Operatiunea a avut loc in statia Petrom de pe Calea Republicii, unde Florin R., in varsta de 23 de ani, din Bacau, cunoscut de politisti pentru furturi din auto, trebuia sa intre in posesia coletelor trimise de sora sa din Anglia. La ora stabilita, tanarul se afla in statia de benzina. Numai ca nu a apucat sa-si incarce bagajele in taxiul cu care venise, pentru ca a fost retinut de politisti. Sub ochii lui Florin R., procurorul de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) si ofiterii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog (BCCOA) au luat la puricat cele doua colete. Pe langa obiecte de imbracaminte si parfumuri, intr-un portofel au fost descoperite si doua pliculete confectionate din hartie de revista in care se afla cocaina (1,21 grame). Tot in bagaje s-au gasit si 39 de carduri nescrise, folosite la fraudarea bancomatelor. Desi initial Florin R. nici nu a vrut sa recunoasca faptul ca geamantanele respective ii apartin, in momentul in care i-au fost puse in fata inscrisuri personale si adresa sa, mentionata pe fiecare colet, individul a inceput sa coopereze. Tanarul a recunoscut ca pachetul cu cocaina ii apartine si ca drogurile sunt pentru propriul consum. In ce priveste cardurile, politistii cred ca suspectul face parte dintr-o retea locala care se ocupa de fraudarea bancomatelor. Florin R. a fost prezentat la Tribunalul Bacau cu propunerea de arestare. Instanta a decis ca tanarul sa fie privat de libertate pe o perioada de 15 zile. Individul va fi cercetat pentru trafic de droguri de mare risc, introducerea in tara a drogurilor de mare risc si detinere de echipamente destinate falsificarii instrumentelor de plata electronice. Daca va fi gasit vinovat risca sa-si petreaca dupa gratii 25 de ani din viata.Scris de Lili ADOCHITEI

        Schimbare pe sestache / Patriciu a renuntat mai demult la functii

          Omul de afaceri Dinu Patriciu a decis sa renunte la functiile executive detinute in Romania la companiile din grupul Rompetrol in urma cu mai mult timp, hotararea fiind luata in cadrul mai larg al reorganizarii managementului, informeaza un comunicat al grupului Rompetrol. &#8222Am luat aceasta hotarare in cadrul mai larg al reorganizarii managementului grupului cu mai multe luni in urma, strategia aplicandu-se treptat, pe masura indeplinirii tuturor cerintelor legale. Pe de alta parte, era absolut necesar sa stabilesc toate detaliile pentru buna functionare si continuarea procesului de crestere al companiilor Rompetrol, pana cand acuzatiile nereale impotriva mea si a colegilor mei vor fi dovedite ca nefondate”, a declarat Patriciu, in comunicat. Potrivit Rompetrol, Patriciu nu se mai afla la conducerea niciuneia dintre companiile grupului in Romania, decizia fiind adoptata pentru protejarea intereselor angajatilor, actionarilor si partenerilor companiei.

          Patriciu ocupa, in continuare, functia de presedinte si director general al Grupului Rompetrol, cu sediul in Olanda, din al carui board executiv mai fac parte Phil Stephenson, Andre Naniche, noul director operational al grupului, si Alexandru Bucsa. &#8222Procedurile legale de desemnare ale consiliilor de administratie si ale conducerilor executive sunt in curs de desfasurare, iar activitatea operationala este coordonata si va fi si in continuare, ca si pana acum, de mine si de board-ul executiv al grupului. Totodata am pastrat functia principala de conducere executiva tocmai pentru ca prin credibilitatea de care ma bucur fata de partenerii nostri sa asigur bunul mers al afacerilor”, a mai spus Patriciu.

          Dinu Patriciu si Philip Stephenson au renuntat la functiile de membru in consiliul de administratie al Rompetrol Rafinare, actionarii companiei aproband, sambata, o noua structura de conducere, odata cu expirarea mandatului vechii conduceri. Atat Dinu Patriciu, cat si Philip Stephenson sunt cercetati de Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru mai multe infractiuni, procurorii solicitand arestarea lor. Patriciu este acuzat de initiere de constituire a unui grup infractional in scopul spalarii unor sume de bani, realizate ca urmare a unei infractiuni precum delapidare cu consecinte deosebit de grave, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, evaziune fiscala, spalare de bani, precum si de manipularea pietei de capital.

          Vineri, Patriciu a iesit liber din sala de judecata, dupa ce magistratii au admis exceptia privind nulitatea actului de sesizare, respectiv lipsa ascultarii inculpatului in prezenta aparatorului sau. Procurorii au declarat ca vor face recurs, astfel ca pe data de 10 martie Curtea de Apel Bucuresti va lua in discutie propunerea acestora privind arestarea lui Dinu Patriciu.Scris de Mediafax

          „Lumea va exista prin arta si credinta”‘ Interviu cu profesorul Gheorghe Gozar, dirijorul si mentorul Corului ARMONIA, de la Liceul de Arte „George Apostu” Bacau

          Nascut in 10.10. 1947, in comuna Apa, judetul Satu Mare. A absolvit Conservatorul „George Enescu&#8221 din Iasi. Profesor la o scoala din Oas, apoi la Liceul de Muzica din Satu Mare. S-a stabilit in Bacau in anul 1973 ca profesor la Scoala Barati – Margineni. In anul 1984 devine director al Liceului de Arte Bacau, functie pe care o indeplineste si astazi, cu o pauza regulamentara dupa Revolutie. A infiintat si a condus mai multe formatiuni corale, la Margineni, Liceul URA si apoi, timp de 20 de ani, a condus si dirijat corul Intreprinderii de Avioane. In 1990, infiinteaza corul ARMONIA, la inceput doar cor de fete, apoi cor mixt. Este unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati dirijori din Bacau si din tara, fiind un mesager impatimit al acestui gen de arta.

          -Domnule profesor, sunteti unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati dirijori si „constructori&#8221 de formatii corale din Bacau. In conditiile de astazi, cand piata muzicala si programele diferitelor posturi de radio si televiziune sunt invadate de manele si alte genuri de muzica specifice altor zone, extrem de agresive, care mai este locul si rolul muzicii corale in Bacau si in Romania?

          -Locul muzicii corale a ramas in sufletul si in mintea noastra, a celor care am trait si traim prin ea. A ramas tot acolo, in sufletele si inimile oamenilor adevarati, in nivelul de cultura si de intelegere a unui gen de muzica cu traditie in tara noastra. Numai ca, acum, ca aspect, muzica corala este aproape inexistenta. Ea mai exista acolo unde au mai ramas, hai sa zic, cate un nebun ca mine sau ca prof. Banica, Silvia Pandaru sau prof. Oprea de la Oituz. Nevoia de muzica corala exista, deoarece se transmit mesaje extraordinare si, in primul rand, acea armonie care se creeaza intre voci, intre spectator si artist, in starea aceea de bine, de confort, data de sonoritate. Intervine apoi, foarte important, comunicarea intre oameni cu diferite nivele de cultura, cu un tel unic, omogenizare, uniformizare, ca in final sa scoata esenta partiturii.

          &#8222Oamenii au nevoie de o stare de bine, de comunicare”

          Sa revenim, locul muzicii corale este in mijlocul oamenilor. Din pacate, dupa 1990, foarte multe formatii, coruri, din mediul rural, dar si din orase au disparut. Caminele culturale s-au desfiintat, la fel si cluburile de pe langa marile unitati industriale. Acum au devenit loc de bal, de nunti, cumatrii si baruri. Nu se poate! Nu se mai poate! Oamenii au nevoie de o stare de bine, de comunicare, revin asupra acestui aspect. Acesta este rostul corului, transmite idei. Imi amintesc de cantecele de pace, de balade, vibrau impreuna coristul si ascultatorul. Acum? Acum nici oamenii nu mai au pornirea aceea de fi prezent mereu in comunitate. Starea sociala, problemele zilnice ii coplesesc. Imi amintesc ca intr-un sat din judetul Satu Mare, la nunta se canta tare, iar la crasma se auzeau in surdina voci care spuneau un mesaj. Unchiul meu m-a lamurit: taranii lasau sapa la usa si cantau cantece patriotice, care erau interzise in acele vremuri. Nu aveau voie sa cante TRICOLORUL, Pe al nostru steag.

          -Acum nu mai este nici cadrul, nu mai sunt nici manifestari in care formatiile corale sa fie prim soliste. Ce se intampla?

          -Nu, nu mai sunt sau sunt foarte rare. Erau cu ani inainte concursuri, festivaluri. Unde au mai ramas corurile? In liceele de specialitate, deoarece este obligatoriu prin programa scolara, este un concurs la nivel national si mai exista si in alte scoli unde directorul acorda niste ore de cor, de muzica. Sunt si acum ore de muzica, insa de cele mai multe ori acestea sunt „donate&#8221 altor materii, matematica, informatica, fizica sau chimia. In rest sunt scoli care nu au auzit de cor, de grupuri vocale. Dar este vorba de convietuirea in grup, de comunicare, de slefuire a comportamentelor, de cultura.

          La performanta se ajunge cu munca si dragoste

          -Posturile de televiziune, de radio, chiar si revistele de specialitate umplu ore intregi, pagini cu vedete aparute peste noapte, se investesc bani multi. Cine mai sprijina acum muzica corala?

          -Este adevarat. Eu nu am auzit de vreun manager, vreun director care sa bage bani intr-un cor, intr-o formatie corala. Intr-un cuvant, nimeni, doar in scoli. Eu am infiintat corul ARMONIA in 1990, la inceput cor de voci egale si apoi, in 1996, a devenit cor mixt. El a rezistat prin dragoste, prin tenacitate. An de an, pleaca o clasa si trebuie sa refaci corul. Este un &#8222perpetuu mobile”. Este o munca extraordinara pentru a ajunge la performanta si corul nostru a ajuns la acest nivel. A cucerit de trei ori Concursul National, mergem aproape in fiecare an la festivaluri si concursuri internationale, in Franta, in Italia, Austria, Polonia etc. Este si aceasta participare un stimulent pentru copii, deoarece la noi nu este ca in alte discipline, cum este sportul, unde banii vin mai usor. Ma intrebati insistent despre rasplata muncii acestor copii. In primul rand este vorba de calitatea interpretarii, apoi urmeaza spectacolele, intrecerea, comunicarea si apoi turneele in tara si strainatate. Din 1993 iesim anual in strainatate, copiii vad lumea, intra in contact cu alte civilizatii, cu alt mod de a vedea si aborda cultura. Am invatat multe, ne-am imbogatit repertoriul, am devenit mai buni, mai plini si mai bogati. Este putin? Am cantat in biserici, in catedrale, in spatii culturale extrem de bine cotate. Am primit si am daruit. Ne-am bucurat ca muzica noastra este cunoscuta, cel mai mult ne cereau prelucrari folclorice.

          -Multi ani ati condus un cor de maturi, cel de la Intreprinderea de Avioane. Un cor de neprofesionisti…

          -Eu am infiintat acel cor, l-am condus 20 de ani si, cu parere de rau, tot cu mine s-a desfiintat. Am avut foarte multe satisfactii cu acel cor. Erau la nivelul intreprinderii oameni cu drag de muzica, cu dorinta de a arata ca in uzina sunt si oameni cu talent, oameni care doresc sa se exprime si altfel. Din pacate, dupa &#821690 s-a desfiiintat, somajul, problemele economice, starea sociala nu au mai permis continuarea activitatii. Am sa va spun un lucru foarte important. Cu acel cor am ajuns sa cantam Simfonia a IX-a. Va dati seama! Am totusi o satisfactie, multi dintre coristii mei s-au dus pe langa biserici, au format nuclee si asa au luat fiinta corurile bisericesti, cum este cel de la Biserica Sf. Nicolae, altii la Corul Pensionarilor.

          Sponsorizarea exista, dar lipseste…

          -O formatie corala presupune si cheltuieli, foarte multe cheltuieli. De unde vin banii? Aveti, exista in Bacau vreun Mecena?

          -Nu, nu am auzit, insa corul nostru a fost sprijinit mereu de societati comerciale, de Consiliul Local, de cel Judetean, de persoane fizice. Insa trebuie sa te zbati, sa te duci pe capul oamenilor sa le explici ce vrei sa faci. Si multi inteleg. Apoi, de ce sa nu o spunem, si parintii copiilor ne sprijina, aici in tara sau atunci cand mergem peste hotare. Putem sa afirmam ca inca ne bucuram de notorietate, avem un nume si stiu eu ce se va mai intampla…

          – Domnule profesor, sunteti si directorul Liceului de Arta „George Apostu&#8221. Ce se intampla cu un absolvent al liceului?

          -Majoritatea reusesc la institutii de invatamant superior, la muzica procentul este 100 la suta, iar la celelalte sectii in procent de 70-80 la suta. De aici ies foarte bine pregatiti, iar cei care nu reusessc la o facultate, isi gasesc de lucru in oras, ca arhitecti, ca specialisti in diferite domenii. Pregatirea lor incepe din clasa intai, iar din clasa a IX-a se hotarasc definitiv. Bacaul are copii talentati, foarte talentati. In acelasi timp, corpul profesoral este foarte bine pregatit, oameni cunoscuti, cu nume si renume in cultura bacauana si cea nationala. Este marele nostru castig si atu. Parintii isi aduc cu incredere copiii la noi, deoarece au credinta ca ii lasa pe maini bune. Liceul nostru are un cor renumit, are o orchestra simfonica, grupuri si interpreti de mare talent si valoare. Sunt cartile noastre de vizita.

          Muzica reintra in biserici

          – Cu experienta pe care o aveti, cu rezultatele obtinute si cunoscand realitatea noastra culturala, care credeti ca ar fi sansa muzicii corale in anii urmatori?

          -Sansa sunt bisericile. Credinta omului nu i-o poate lua nimeni si credinta inca mai exista. In Dumnezeu, in speranta, in mai bine. Acolo, la nivel de biserici, daca preotii se straduiesc, cunosc si doresc sa implineasca rugaciunea, acolo, in biserici poate dainui muzica corala. Corurile din biserici au iesit si apoi au devenit laice. Aici si acolo ne innobilam prin muzica, prin traire. Acolo muzica se intalneste cu dumnezeirea. Eu sunt optimist, sper mereu spre mai bine, iar cei care vor veni dupa noi, ca, iata, vom iesi multi la pensie, vor face si mai bine si mai mult ca noi. Asta este credinta oricarui dascal.

          -Pe parcursul discutiei noastre, dar si cu alte ocazii a revenit ca un leit-motiv cuvantul &#8222impreuna”. Care este semnificatia lui, ce doriti sa transmiteti?

          -Depindem unii de altii. Este in firea umana. Aceasta expresie &#8222impreuna” trebuie privita prin mai multe prisme. Nu poti trai singur. Nu poti trai fara sa comunici. Social, economic, cultural, nu poti exista singur, in afara cadrului social. Impreuna ne ajutam, impreuna ne facem bucurii, impreuna crestem si ne traim viata. In viata si in Univers exista un echilibru. Nimic nu este intamplator. Lumea va exista prin arta si prin credinta. Am fost in multe tari si am vazut ca eu nu ma insel. Si ei sunt preocupati de economic, de confort, de bani, insa acorda mult timp si chiar bani spre educatie, cultura, instruire. Lucurile se vor aseza si la noi. Suntem un popor sentimental, insa destul de cerebral.

          Scris de Gheorghe BALTATESCU

          Programul de educatie juridica este cel mai apreciat in inchisoare / Scoala de bune maniere-Penitenciarul

            Detinutii invata in penitenciar totul despre &#8222Codul bunelor maniere”. La cursurile de educatie juridica participa mai ales &#8222primarii” din inchisoare, recidivistii fiind profesori la Codul Penal. De anul trecut, puscariasii invata tot ce se poate despre bolile cu transmitere sexuala.

            Cu putina bunavointa, detinutii din Penitenciarul Bacau pot ajunge niste modele pentru societate. In perioada de detentie, ei au ocazia sa invete cum sa se comporte in societate, care sunt ultimele noutati juridice, cum sa-si controleze agresivitatea si chiar cum sa depaseasca momentele dificile, cand simt ca-s luati de val. &#8222Sunt mai multe programe educationale pe care le derulam in cadrul Penitenciarului Bacau, ne-a declarat Valeriu Stefanescu, ofiterul de presa al unitatii. Tematica abordata este diversa, in asa fel incat detinutul sa nu se plictiseasca si sa ramana cu ceva dupa frecventarea lor”. Cel mai apreciat de detinuti este programul intitulat &#8222Educatia Bunului Cetatean” (CEB) sau totul despre Codul Bunelor Maniere. &#8222In cadrul acestui program le aducem la cunostinta o serie de reguli de buna conduita, atat in penitenciar, cat si in societate, a precizat Valeriu Stefanescu. Programul se deruleaza pe o perioada de 1-3 luni si este optional. Scopul acestuia este sa formeze persoanelor, acum private de libertate, comportamentul in societate”. Desi este optional, nu toti detinutii pot participa la cursurile de &#8222bune maniere”. Ei sunt selectionati riguros, dupa criterii obiective, iar cei care intr-adevar au sanse si vor sa devina cetateni model sunt inclusi in programul CEB. O data sau de doua ori pe saptamana, detinutii

            cursanti sunt scosi din celule pentru 30-40 de minute si condusi in &#8222sala de lectura”. &#8222Este un program care prinde cel mai bine la detinuti, spune Valeriu Stefanescu. Cursurile nu depasesc niciodata 40 de minute, pentru ca beneficiarii sa nu se pliciseaca. Nu stiu cat de mult sunt interesati de cursurile propriu zise, dar daca din 15 detinuti cati sunt in sala, 2-3 raman cu niste notiuni , tot am realizat ceva. Acum nu stim in ce masura aplica dincolo de zidurile penitenciarului ce invata aici”.

            Recidivistii cunosc cu ochii inchisi Codul Penal

            Un mare interes este acordat de detinutii din Penitenciarul Bacau si programului &#8222EDUCOLEX”, un program de educatie juridica. In cadrul acestuia se dezbat codul penal, codul muncii si cel al familiei, iar cursurile se deruleaza tot pe durata a trei luni, cel mult. &#8222Sunt destui care vor sa se puna la punct cu ultimele noutati in materie de legislatie”, a spus purtatorul de cuvant Valeriu Stefanescu. In general sunt interesati de aceste

            cursuri mai ales detinutii care se afla pentru prima data in penitenciar, pentru ca recidivistii sunt &#171profesori&#187 la Codul Penal. Chiar daca este optional, la acest curs se inscriu numai detinutii care au un comportament civilizat si sunt apti din punct de vedere psihologic.

            Detinutii sunt interesati de prevenirea HIV-SIDA

            De anul trecut, in Penitenciarul Bacau se desfasoara un program foarte interesant si cu priza la detinuti. Este vorba de &#8222Egal intre egali”, un curs de prevenire HIV-SIDA. &#8222De fapt, acest program vizeaza formarea de &#171formatori&#187 in randul persoanelor private de libertate”, precizeaza purtatorul de cuvant Valeriu Stefanescu. De fapt, strategia este una extrem de simpla. Cativa detinuti sunt &#8222instruiti” cu privire la istoricul bolii, cazuistica la nivel global, caile de transmitere a bolii, folosirea de prezervative. La randul lor, acestia, vor deveni &#8222instructori” pentru colegii de camera, care nu au fost prezenti la instruire.

            Desi persoanele private de libertate au posibilitatea sa aleaga cursurile care ii intereseaza mai mult, exista un program pe care trebuie sa il parcurga, indiferent de vointa lor. Este vorba de &#8222INSTAD”, adica adaptarea la viata institutionalizata, care se deruleaza in mod obligatoriu pe durata a 21 de zile. &#8222In acest timp, detinutul sta in carantina, este pus la punct cu regulile de ordine interioara, i se fac vizite medicale si testarea psihologica. &#8222Este de fapt o pregatire pentru viata din penitenciar”, a mai spus Valeriu Stefanescu.Scris de Lili ADOCHITEI

            Atentat criminal la Spitalul Judetean

              Ieri, intreg Spitalul Judetean s-a aflat in pericol de a ramne fara oxigenul atat de necesar pentru supravietuirea unora dintre bolnavii internati aici. Atentatul a fost trecut in contul bacauanului de 24 de ani, Ioan Negrisoiu, care a fost surprins de lucratorii Sectiei II Politie in timp ce incerca sa sustraga 20 de metri de teava de cupru din instalatia ce alimenta cu oxigen saloanele spitalului.

              Primii care au realizat ca ceva este in neregula cu instalatia de oxigen au fost cadrele medicale din cadrul sectiei de Anestezie-Terapie Intensiva (ATI). Acestia au sesizat ca unul dintre bolnavii internati avea serioase probleme de respiratie in ciuda faptului ca era conectat la instalatia de oxigen. Alarmati, medicii au luat legatura cu statia de compresoare si au constat, cu suprindere, ca, in ciuda faptului ca aceasta functiona normal, oxigenul nu mai ajungea la destinatie. Intuind ca ceva necurat se intampla, personalul medical a luat legatura cu reprezentantii Sectiei II Politie. Echipa mixta formata din lucratori de politie si personalul de intretinere al Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau l-au descoperit, intr-un canal de legatura, pe hotul care tocmai se chinuia sa-si definitiveze capodopera. Chiar daca flagrantul a fost inregistrat in plina zi – in jurul orei 14:30 – hotul a trecut neobservat din cauza ca, probabil, cei care l-au vazut intrand in canalul de vizitare au banuit ca face parte din personalul de intretinere.

              Din nefericire, conform declaratiilor politistilor, reprezentantii serviciului administrativ, contactati la a ajuta organele de ancheta pentru stabilirea daunei si clarificarea conditiilor in care s-a produs prejudiciul au refuzat sa coopereze. Astfel, doamna Mandru se resimtea dupa participarea, cu o seara inainte, la o nunta, iar domnul Hanganu era plecat din localitate.

              Scris de Cristi AIOANEI

              Cristi Popovici considera ca echipa sa e pregatita pentru retur/”Putem sa ne salvam de la retrogradare”

              -Domnule Popovici, cat va ingrijoreaza aceasta ultima infrangere, suferita in fata Vasluiului?

              -Ma ingrijoreaza ca orice infrangere intr-un joc de verificare. Adica nici prea mult, dar nici prea putin. E un semnal de alarma de care trebuie sa tinem seama in vederea returului.

              -Apropo, sunteti pregatiti pentru retur?

              -Eu zic ca da. Chiar daca David, Tanasa si Dobos au avut perioade mari in care nu s-au putut antrena din cauza problemelor medicale, consider ca FCM Bacau e pregatita pentru retur.

              -Cat de mult conteaza faptul ca in nici un joc de verificare nu ati putut dispune de intregul lot de jucatori?

              -N-as putea spune ca m-a dezavantajat foarte mult acest lucru din perspectiva echipei sau a relatiilor de joc. Cu atat mai mult cu cat de-a lungul turului, noi am jucat in aceeasi formula de echipa. Dezavantajul este ca respectivii jucatori nu s-au putut antrena si nu au putut evolua in toate jocurile. Acesta este cel mai mare regret al meu legat de perioada de pregatire.

              -Vor fi recuperati Tanasa, David si Dobos pentru prima etapa a returului?

              -Eu sper ca da. Sunt jucatori importanti, care dau greutate echipei.

              -Ce v-a multumit cel mai mult in aceasta pauza competitionala?

              -Faptul ca i-am simtit pe jucatori motivati si responsabili. Discutiile purtate cu ei mi-au intarit convingerea ca stiu ce ii asteapta in aceasta parte a doua a campionatului. Exista o mobilizare la nivel de vestiar care imi da incredere in ceea ce priveste ramanerea in Divizia A.

              -Care ar fi sansele de salvare de la retrogradare?

              -Sansele sunt foarte mari. Putem sa ne salvam de la retrogradare. Chiar daca nu va fi deloc usor. Foarte importante in acest sens vor fi primele patru etape. Daca luam sase puncte in aceste patru etape sau hai sa spunem ca daca vom castiga primele doua meciuri pe care le vom disputa acasa, suntem ca si salvati. Insist pe aceste prime patru etape deoarece intervalul cuprins intre runda a cincea si a noua e unul de foc: meciuri acasa cu Dinamo si Steaua si doua deplasari consecutive la Iasi si Constanta.

              -Va fi o lupta in cinci, alaturi de FC Vaslui, Otelul, Pandurii si Jiul. Cum ati caracteriza celelalte patru contracandidate?

              -Nu stiu exact cum arata acum deoarece si-au adus multi jucatori, iar Otelul si Jiul si-au schimbat antrenorii. Cred ca dupa primele doua-trei vom vedea exact care este fizionomia adversarilor.

              -Pentru FCM Bacau, returul incepe cu un joc contra Nationalului.

              -E un joc foarte dificil. Dincolo de faptul ca este ocupanta locului trei, Nationalul e o echipa care a avut intotdeauna rezultate bune, desi a mutat masiv in pauzele de iarna si vara. „Bancarii&#8221 au adus mereu jucatorii de valoare care au jucat fara a fi sub presiune. Faptul ca Nationalul nu evolueaza sub presiune ar putea insa constitui un avantaj pentru noi. Personal, imi doresc a treia victorie contra Nationalului.

              -Precedentele doua succese au fost obtinute cu scorul de 1-0. V-ar multumi acest rezultat acum?

              -Bineinteles. Importante sunt cele trei puncte, nu scorul care ne permite sa luam acest puncte.

              Scris de Dan SION

              Handbal masculin, Divizia A, etapa a XIII-a / Un derby castigat, un nou start

              @ Stiinta Bacau – „U&#8221 Bucovina Suceava 27-26 (12-12)

              Circa 500 de spectatori au urmarit un meci foarte frumos si tensionat, intre doua echipe care au o valoare superioara esalonului in care evolueaza. Bacauanii si sucevenii au mers umar la umar pe tabela de scor, diferenta de doua goluri fiind consemnata o singura data pe parcursul primelor 30 de minute, 10-8 pentru gazde. Furat de disputa din teren, publicul s-a inflamat in numeroase randuri, constituindu-se intr-o galerie entuziasta si civilizata. Meritul, repetam, a fost in primul rand al jucatorilor bacauani, care ne dau sperante intr-un viitor plin de performante. Stiinta a izbutit sa anuleze handicapul de gabarit pe care il avea fata de Bucovina prin patrunderi iuti pe semicerc, in conditiile in care postul de pivot este deficitar in angrenajul gandit de Constantin Hornea. Sucevenii au avut mai multe optiuni, de aceea a persistat impresia ca ei marcheaza cu mult mai multa usurinta. Asta, insa, doar pana cand Tamas si Brezan si-au intrat in mana. S-a intamplat in repriza secunda, dupa 20-20 (pana la acest scor, algoritmul a functionat perfect, un gol Stiinta – unul Suceava), cand paradele portarilor si blocajele apararii au oferit Stiintei posibilitatea de a se desprinde. S-a ajuns la 24-20 pentru bacauani (min. 51), cu un atac pentru al 25-lea gol, ratat, din pacate. Inspirat, antrenorul oaspetilor, Petre Gherdan, a cerut time-out, iar elevii sai au recuperat imediat dupa ce au revenit in teren (24-23, 25-25). A fost randul lui Constantin Hornea sa ceara timp de odihna (mai erau doar 5 minute de joc), izbutind sa stopeze declinul formatiei sale. Finalul de meci a fost apoteotic, cu cele doua echipe trecand succesiv pe langa desprindere. In aceasta perioada, presiunea asupra arbitrilor a venit din multe parti: mai intai, din partea antrenorilor, care contestau absolut orice decizie data impotriva lor apoi, din partea unui public cunoscator si ardent, care taxa cu promptitudine orice inadvertenta in al treilea rand, jocul avantat al celor doua formatii era greu de stapanit. Ultimul gol al meciului i-a apartinut Stiintei, Rotaru marcand din lovitura de la 7 m in ultimul minut. Mai erau 45 de secunde, iar Suceava avea atacul. La o patrundere a lui Mitrea, stopata prin fault, Rotaru a fost eliminat, iar gazdele au jucat in ultimele secunde cu 5 jucatori pe semicerc. A urmat o aruncare bomba a lui Gavriloaia, dar Brezan a reusit sa respinga cu piciorul de langa bara. Aceasta parada a fost ultima actiune a meciului, consfintind prima infrangere in campionat a Bucovinei Suceava. Spectatorii au aplaudat la scena deschisa ambele formatii, iar cei doi antrenori, in ciuda reprosurilor pe care si le-au adresat pe parcursul partidei, si-au dat mana.

              Marcatori

              Stiinta Bacau – Rotaru 8, Grigorie 6, Paunica 4, Moraru 4, Bursuc 3, Petrea 1, Hornea 1 antrenor – Constantin Hornea

              „U&#8221 Bucovina Suceava – Gavriloaia 9, Chirut 6, Juravle 4, Mitrea 3, Hatneanu 1, Ignat 1, Dospinescu 1, Tcaciuc 1 antrenor – Petre Gherdan

              Arbitri: Viorel Ciucan si Horatiu Belu (ambii din Bucuresti).Scris de Dan SION

              Jihad politic intre PNL si PD / Dragoste cu de-a sila in Alianta

                Ultimele declaratii ale liderilor PNL si PD marcheaza destul de clar o ruptura in interiorul Aliantei. Incercarea lui Emil Boc de a le forta mana liberalilor pentru o fuziune rapida nu a facut altceva decat sa tensioneze la maximum relatiile intre cele doua partide. In Bacau, aceasta a scos la suprafata probleme vechi, orgolii personale si carente de colaborare la nivelul organizatiilor judetene ale PNL si PD. Desi razboiul dintre Stavarache si Nistor a tinut prima pagina a cotidianelor locale in ultimele saptamani,

                liderii bacauani ai Aliantei dau inapoi cand se pune in discutie ruptura dintre PNL si PD.

                Liderii PNL se declara pentru fuziune, dar sustin ca an acest moment exista mai degraba o serie de obstacole decat premise favorabile acestui proiect. Calin Popescu Tariceanu a precizat ca la sedinta Delegatiei Permanente s-a luat nota de punctele de vedere ale filialelor, care antr-o majoritate extrem de consistenta s-au declarat an favoarea fuziunii, dar cu pastrarea identitatii liberale. Presedintele PD, Emil Boc, a apreciat, duminica, antr-o conferinta de presa la Cluj, ca obstacolele mentionate de membrii PNL an cazul fuziunii sunt false si ca, daca aceasta nu se va realiza, ea nu va fi din vina PD, chestiunea fuziunii fiind una de vointa politica. Presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban, a somat PD, duminica, antr-o conferinta de presa, sa ai excluda din partid pe Elena Udrea si pe consilierii locali de la Sectorul 2 care au votat ampreuna cu PSD alegerea viceprimarului Dan Cezar Ionescu. Orban a sustinut ca PD a ancalcat prevederile Protocolului Aliantei PNL-PD la nivelul Bucurestiului, fapt care &#8222ar putea avea consecinte politice din cele mai grave”. Emil Boc s-a declarat surprins de criticile presedintelui PNL Bucuresti, Ludovic Orban. El a spus ca an sedinta Aliantei, cand PD a propus un moratoriu ca timp de sase luni sa nu primeasca pe nimeni an partid, liberalii au spus sa nu se amestece democratii an politica lor. Emil Boc considera ca argumentele colegilor din PNL sunt &#8222diferite forme de a spune nu fuziunii”. &#8222Se cauta argumente an loc sa se spuna transant ca nu se doreste fuziunea. Argumentele reprezinta o forma mascata de a spune &#171nu&#187 fuziunii”, sustine Emil Boc.

                DA fuziunii, dar la calendele grecesti

                Dupa ce in ultimele saptamani s-au razboit in declaratii, care mai de care mai acide, acum liderii bacauani ai Aliantei bat in retragere. Se pare ca ingrosarea glumei la nivel central i-a cam speriat. &#8222Eu cred ca toate elementele care s-au pus pe tapet in ultima perioada au dus la o oarecare tensiune in Alianta. Acum ca PNL s-a hotarat e in regula. Asteptam doua variante de raspuns. Ori se mergea pe fuziune, ori pe o renegociere. Nu e o problema sa abordam varianta renegocierii. Se vor stabili noile principii de colaborare pe care se va merge in continuare. Practic e vorba de o negociere din perspectiva alegerilor din 2008. In ceea ce priveste cazul Elena Udrea, eu am un punct de vedere personal. Organizatia care a primit-o probabil ca a analizat toate elementele. E adevarat ca exista un punct in Protocol care interzice migratia intre PNL si PD. Responsabilitatea apartie acelei organizatii”, ne-a declarat deputatul PD Liviu Miroseanu. &#8222Fuziunea e benefica pentru ca s-ar crea un partid de centru dreapta puternic, dar nu poti pune conditii ultimative, asa cum a facut Emil Boc. Nici in PD nu se doreste o fuziune, iar declaratiile au fost facute de dragul lui Traian Basescu. Dorintele presedintelui sunt litera de lege pentru PD. Cu PNL s-a cam gresit adresa. Trebuia mai intai sa se negocieze fuziunea la nivel central. Problema e ca in realitate nu se doreste cu adevarat. Nu pui intai conditii”, a explicat deputatul liberal Valeriu Gheorghe. &#8222Nu poate fi vorba de o ruptura. Ambele partide isi doresc fuziunea. La Brasov s-a evaluat doar situatia in care ne aflam si s-a constatat ca nu putem face fuziunea in conditiile si calendarul PD”, ne-a declarat senatorul PNL Ioan Aron Popa.

                Lipsa mizei impaca taberele

                Cand vine vorba despre razboiul dintre taberele reprezentate de Vasile Nistor si Romeo Stavarache tonul se indulceste si mai mult. &#8222E fals sa discutam despre un conflict Stavarache-Nistor la Bacau. Lucrurile sunt mult mai complexe. Si Stavarache s-a aflat sub o tensiune mare, la fel si conducerea centrala a PNL. Acum e clar: lucrurile se vor detensiona. N-avem alta varianta decat sa mergem impreuna”, a declarat Liviu Miroseanu. &#8222Conflictul de la Bacau face parte din categoria chestiunilor minore. Daca liderii nationali doresc fuziunea, aceasta se face. Se poate trece peste asperitatile dintr-o organizatie locala. Bacaul nu face exceptie, iar situatia nu s-a tensionat acum. Oricum, problemele dintre organizatiile PNL si PD nu sunt justificari, chiar daca vin din toate judetele tarii”, a mai declarat Valeriu Gheorghe. &#8222Declaratiile lui Orban se refera la situatia din organizatia Bucuresti. Iar aceasta nu seamna cu cea de la Bacau. Disputele de aici nu sunt altceva decat dezbateri pe anumite teme. Fac parte din mecanismul democratiei. Acest tip de dispute nu pot duce la destramarea Aliantei”, a apreciat senatorul Popa.

                In ciuda acestor declaratii impaciuitoare ale liderilor bacauani ai Aliantei, presedintele PD, Emil Boc, ataca dur PNL folosindu-se chiar de starea conflictuala de la Bacau: &#8222Orban sustine ca avem probleme la Bucuresti, cu alegerea viceprimarului de la sectorul doi, dar uita ca la Bacau, unde avem primar liberal, viceprimarul a fost ales tot de la PNL, chiar daca protocolul prevedea ca trebuia sa fie de la PD”, sustinea aseara Boc.Scris de Catalin BEJAN

                Un politist a plonjat cu masina in parau

                  Pentru ca nu a adaptat viteza la conditiile de trafic, adjunctul politiei de la Transporturi Feroviare (TF) a cazut cu masina intr-un parau. Doua persoane au ajuns la spital ca urmare a neatentiei. In primele doua luni s-a batut recordul la victime decedate in accidente de circulatie.

                  Subcomisarul Marius T., in varsta de 40 de ani, adjunct al Politiei Transporturi Feroviare Bacau a ajuns cu masina intr-un parau, dupa ce a pierdut controlul volanului. Evenimentul s-a produs sambata seara, in jurul orei 18.30, in localitatea Trebes, comuna Margineni. Pentru ca nu a adaptat viteza la conditiile de drum, respectiv carosabil acoperit cu zapada, intr-o curba ofiterul a scapat masina de sub control, a parasit soseaua si a plonjat direct in paraul care traverseaza localitatea. Din fericire, Marius T, sotia acestuia, Monica (33 de ani) si fiica Nora (4 ani) s-au ales doar cu citeva vanatai si o sperietura mare. Niciunul nu a ramas internat. Autoturismul Opel in care se aflau a fost avariat serios, pentru scoaterea lui din albia paraului fiind nevoie de interventia pompierilor de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al Judetului Bacau.

                  Accident de circulatie cu doua victime

                  Vineri seara pe Calea Romanului, din Bacau, s-a produs un accident de circulatie, in urma caruia doua persoane au ajuns la spital. Daniel A., de 41 ani, din comuna Damienesti, f&#227r&#227 ocupatie, care conducea autoturismul marca Dacia 1310, cu numarul de anmatriculare BC-03-RWW, pe DJ 207, nu a acordat prioritate autoturismului NT-05-TPL, care era condus regulamentar de Bogdan Z., de 25 ani, din orasul Roman. an urma coliziunii, cele dou&#227 autoturisme s-au avariat destul de serios, iar pasagerii din autoturismul Dacia au ajuns la spital. Lui Daniel A. i s-a stabilit diagnosticul traumatism cranian acut deschis si traumatism gamba stang&#227, iar Cosmin P., de 14 ani, a suferit un traumatism cranio-cerebral acut deschis. &#8222Din primele cercet&#227ri a rezultat faptul c&#227 vinovat de producerea accidentului se face Daniel A., care nu a acordat prioritate de trecere la iesirea de pe DJ 207 autoturismului cu num&#227rul de anmatriculare NT-05-TPL, care se deplasa pe drumul cu prioritate. Conduc&#227torilor auto li s-au recoltat probe biologice de sange an vederea stabilirii alcoolemiei. Cercet&#227rile au fost efectuate de c&#227tre o echip&#227 complex&#227 din cadrul Biroului Criminalistic si Serviciul Politiei Rutiere Bac&#227u. In cauz&#227 se efectueaza cercet&#227ri sub aspectul s&#227varsirii infractiunii de vatamare corporala”, a precizat comisarul Carmen Sova, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau.

                  Un &#8222kamikaze” a fost amendat cu 100 RON

                  Tot vineri, politistii de la Circulatie din Onesti au facut mai multe actiuni pentru disciplinarea participantilor la trafic, un accent deosebit punandu-se pe prevenirea si combaterea abaterilor comise de c&#227tre pietoni. La actiune au participat 7 lucratori de politie, care au aplicat 25 sanctiuni contraventionale, an valoare de 1285 RON. Printre cei &#8222premiati” se numara Viorel D. an varst&#227 de 42 ani, domiciliat an comuna Casin. Acesta a traversat strada Calea M&#227r&#227sesti prin loc nepermis si f&#227r&#227 s&#227 se asigure.Si Liviu N., an varst&#227 de 36 ani, domiciliat an municipiul Onesti, a intrat in colimatorul politistilor, pentru o manevra extrem de periculoasa. In timp ce conducea pe strada Republicii microbuzul cu nr. de anmatriculare BC-15-HHV , Liviu N. a depasit sapte autobuze, si asta an timp ce din sens opus circulau alte autovehicule. Impotriva soferului-kamikaze a fost luat&#227 m&#227sura sanction&#227rii contraventionale cu amend&#227 an valoare de 100 RON. Pe bec a calcat si Florin M., an varst&#227 de 51 ani , domiciliat an comuna Dealul Morii, judetul Bac&#227u. Acesta a condus autoturismul marca DACIA 1310 cu nr. de anmatriculare B-23-WGI , pe strada Radu Rosetti, din municipiul Onesti, iar la intersectia cu B-dul Republicii nu a acordat prioritate de trecere autovehiculelor ce circulau pe drumul prioritar. Si in cazul lui s-a luat m&#227sura sanction&#227rii contraventionale cu 75 RON. De la inceputul acestui an s-au inregistrat mai putine accidente de circulatie decat in aceeasi perioada a anului trecut (-14) si mai putini raniti grav (-12). In schimb, numarul pierderilor de vieti omenesti este mai mare (+4) fata de lunile ianuarie si februarie anul trecut.

                  Scris de Lili ADOCHITEI

                  „FSC a valsat cu societatea civila”/”800 milioane pentru fericire”

                    In ultimii cinci ani, Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) Bacau si-a facut un tiltu de glorie din organizarea „Galelor FSC&#8221, manifestare ce a capatat la nivelul municipiului – si de ce nu? – si a judetului Bacau valentele unui „Bal de cristal&#8221. Un bal care insa nu reuneste titluri nobiliare ci Oameni care accepta ca din preaplinul averii lor sa doneze o mica parte in contul FSC pentru ca cei mai putini norocosi sa poata zambi macar pentru o clipa. Daca anul trecut, suma colectata de catre cei de la FSC a fost de peste 628 de milioane de lei, editia de anul acesta, in ciuda mai slabei participari (comparativ cu cea din anii precedenti), a adus in conturile Fundatiei un plus de peste 800 milioane lei.

                    Editia a sasea a Galei FSC (cea de anul acesta) a reunit, din pacate, mult prea putini lideri locali interesati sa contribuie la fericirea, chiar si pentru o clipa, a defavorizatilor sortii. Desi organizatorii contau pe prezenta a aproximativ 220 de invitati, sala de bal a fost pe jumatate goala. Mai trist este ca oficialitatile locale nu si-au gasit timpul necesar pentru a onora invitatia celor de la FSC. Nedumerirea noastra a fost amar lamurita de unul dintre organiztori: &#8222Se pare ca treburile politice au fost mai importante: primarul este plecat la Brasov la reuniunea liderilor liberali, Benea este la o reuniune a presedintilor de consiliu judetean. Asa ca…&#8221. Daca Prefectura a fost reprezentata de proaspatul subprefect Gheorghe Hura, iar Primaria de viceprimarul Constantin Scripat, in ceea ce priveste Consiliul Judetean acesta fost prezent doar prin consilierii PSD Oana Chelaru, Gheorghe Huluta si Ionel Flororiu. De ce? O intrebare la care, deocamdata, nu am gasit raspunsul.

                    Sa revenim insa la „Balul de cristal&#8221! Intr-un colt de sala, la o masa asezata strategic pentru ca presa sa nu-i poata lesne observa, ciocneau un pahar de sampanie viceprimarul Scripat si consilierul Ilie Barzu. In diagonala, la o alta masa, proaspatul subprefect Gheorghe Hura facea conversatie cu nume sonore din lumea medicala. In prim planul salii, fratii Paval asteptau cu nerabdare inceperea programului, fiind curiosi cum se va descurca vedeta TV Cabral – moderatorul emisiunii „Povestiri adevarate&#8221 difuzate de canalul „Acasa” – in postura de amfitrion. Acesta, asezat comod la masa organizatorilor, era extrem de zgarcit in conversatie pentru a nu aduce atingere contractului incheiat de vajnicul sau impresar. Un individ ce contrasta puternic cu jovialul Cabral si care incerca, in ciuda staturii sale mignione, sa-l domine pe acesta. Amuzat, Cabral urmarea dialogul infiripat intre impresar-presa- organizatori: „Nu, domnul Cabral nu va acorda interviuri&#8230 Sper ca la aceasta masa se va aduce si mancare?… Nu putetI sa luati interviuri!… Aveti grija ca nivelul sonor sa fie cel pe care l-am discutat&#8230&#8221

                    Dezlegarea misterului „indemnizatiei de mamic&#8221

                    Intre timp, in foaierul improvizat in holul hotelului, licitatia fara strigare lancezea. Pardon! Am uitat sa va spun de aceasta &#8222gaselnita” a organizatorilor. In dorinta de a evita penibilul licitatiilor cu strigare, cei de la FSC au expus cateva seturi de obiecte ce puteau fi adjudecate de doritori prin simpla inscriere pe tabelele aflate pe mesele unde se aflau exponatele. Alaturi de obiecte confectionate de copiii de la centrul &#8222Zmeuris&#8222 au fost propuse spre vanzare lucrari plastice semnate de pictorita Carmen Poenaru si &#8222Jurnalele lui Ion Ratiu” (cele 6 volume au fost donate de fiul acestuia, Indrei Ratiu, sosit special de la Londra pentru aceasta manifestare. De altfel, pana la inchiderea balului, acestea au starnit cel mai mare interes fiind evaluate la 400 RON).

                    Revenind la atmosfera din foaier, invitatii au neglijat licitatia fara strigare organizata aici, considerand-o doar un simplu loc de tranzit in care ciocneau o cupa de sampanie si incercau sa formeze mici bisericute regasite, mai tarziu, la mese. Putini au fost cei care au indraznit sa-si lase semnatura pe tabele licitatiei, iar sumele inscrise au fost de cele mai multe ori simbolice.

                    Gala a fost deschisa de Cabral care, voit sau nu, a ciocnit cupa inaugurala de sampanie cu unul dintre reprezentantii presei. &#8222De ce suntetI atat de incruntat domnule?” l-a interpelat Cabral pe Radu Ababei, inspectorul general al ISJ Bacau. Luat prin suprindere, acesta a incercat sa nege, dar Cabral i-a taiat-o scurt: &#8222Dupa cat sunteti de imbufnat cred ca v-ati certat cu sotia&#8230″ Abandonandu-l in bratele confuziei, prezentatorul a dat cuvantul grupului de copii de la &#8222Zmeuris&#8222, care au incercat sa multumeasca, prin cantec, finantatorilor europeni ai FSC. Nici nu se stinsesera ecourile glasurilor candide ca presedinta Fundatiei, Gabriela Achihai, vadit emotionata, a luat microfonul din mana lui Cabral: &#8222Am primit un plic pe care il voi deschide, acum, in prezenta dumneavoastra”. Apoi, cu voce tremuranda, a dat citire mesajului: „Dora- Zmeuris&#8230 Doua cuvinte aparent fara nici o legatura. Poate ar fi ramas asa daca Dumitru Sechelariu nu ar fi decis sa doneze cele 50 de milioane de lei, indemnizatia pe sase luni pe care o primeste pentru ingrijirea fiicei sale, micuta Dora, . Un gest din sufletul unui parinte pentru alti micuti plini de talent&#8221. Si uite asa, misterul a fost elucidat&#8230 ” a mai afirmat d-na Achihai, care, in aplauzele audientei, a revenit la locul sau surazand multumita ca un prim pas catre umplerea pusculitei FSC fusese facut.

                    Norocul e chior

                    Spectacolul a fost incheiat de o parada a modei prezentata de un grup de tinere domnisoare ce au facut sa saliveze pe multi dintre barbatii prezenti. Desi acestea erau bine incotosmanate in blanurile pe care le prezentau, unduirile trupurilor tinere nu au trecut neobservate, multi dintre meseni uitand brusc de partenere, conversatie, meniu sau orice alte preocupari de moment. Rasufland spasmodic dupa parada modei, audienta si-a indreptat atentia catre rezultatele tombolei ce a pus la bataie o serie de premii oferite de sponsorii Galei. Si cum norocul este chior, rezultatele extragerii nu au facut decat sa confirme dictonul. Marian Burada, directorul agentiei bacauane a firmei &#8222Generali Asigurari SA” – individ bonom si corpolent – nu numai ca a castigat 30 de sedinte de bronzat, dar a reusit performanta de a-si adjudeca propriul premiu: o polita de asigurare de viata. &#8222Multumesc foarte mult! – a spus acesta usor bulversat – dar cedez acest premiu altcuiva&#8230″. Acelasi ironic noroc l-a „lovit” sI pe Bogdan Iosub,angajatul trustului nostru de presa, castigatorul biletului de calatorie oferit de firma &#8222Carpatair”. Cameraman-ul Alfa TV este frate cu una dintre stewardesele companiei. Marele premiu – oferit de Indrei Ratiu – un sejur de doua persoane la Londra a fost castigat de unul dintre angajatii Asociatiei &#8222Betania”. In contrapartida, sponsorul Indrei Ratiu a castigat o cina romantica oferita de restaurantul&#8230 &#8221Decebal&#8221. &#8222Va trebui, in aceste conditii, sa-mi prelungesc sederea la Bacau!” – remarca amuzat Indrei Ratiu.

                    Cabral – cel mai valoros &#8222obiect” scos la licitatie

                    Zambetul instaurat pe obrazul Gabrielei Achihai pe tot parcursul tombolei a disparut repede cand s-a trecut la licitatia cu strigare. Primul obiect oferit spre vanzare – un costum al gimnastei Monica Rosu – a incremenit audienta: suma de plecare de 1000 de RON parea a fi prea mare pentru posibilitatile financiare ale celor prezenti. Subit, cei din sala au devenit brusc interesati de conversatia cu vecinul, de meniul oferit sau de diversele obiecte cazute pe sub mese. Zambetele protocolare au disparut facand loc unei vizibile crispari, iar eforturile facute de Cabral in a descoperi un eventual licitator pareau a fi in zadar. Intr-un tarziu, doctorul Chelariu a facut un efort suplimentar pentru a salva situatia si a adjudecat costumul contra sumei de 1300 RON. Cel de al doilea obiect scos la licitatie – tricoul fotbalistului FCM Bacau, Daniel Alexandru David, plus o minge de fotbal a fost si mai greu vandut. La un moment dat, Cabral era singurul dispus sa plateascva cei 500 de RON, pretul de pornire a licitatiei: &#8222Pe cuvantul meu daca imi pare rau de banii astia daca va trebui sa-i dau!” – clama usor debusolata vedeta TV. Vadit iritata de penibilul situatiei, presedinta FSC a preluat microfonul: &#8222Daca suma vi se pare atat de mare, va anunt ca avem in ingrijire 300 de batrani si-l invit pe cel care este dispus sa dea acesti bani alaturi de mine pentru a decide impreuna cum iI vom cheltui”. Dupa aceasta interventie care nu a facut decat sa mareasca penibilul situatiei, cineva a catacdisit sa-si adjudece obiectele pentru suma de 600 RON.

                    De mai mult succes s-au bucurat talentele de dansator scoase la mezat de Cabral. Acesta a propus doamnelor din sala sa liciteze pentru placerea de a petrece cateva momente in bratele sale. Licitatia a fost extrem de disputata, ajungandu-se la rapid la sume de ordinul milioanelor: &#8222Trei milioane pentru doamna de acolo&#8230 A oferit doamna din spate trei milioane jumatate.. O data, de doua ori&#8230 Haideti, doamnelor, ca nu ma dau asa ieftin&#8230 patru milioane acolo&#8230o data, de doua ori, adjudecat&#8230″ Satisfacuta, doamna Elena Sova s-a agatat de bratul lui Cabral si a plutit catre ring zambind malitios la adresa rivalelor ce nu au avut forta financiara pentru a o invinge. Asa a demarat un proces de adjudecare financiara a partenerilor de dans, proces ce a mai rotunjit suma totala ce urma sa intre in conturile FSC.

                    Un bal ca oricare altul

                    Din acest moment, totul a intrat pe fagasul obisnuit pentru fiecare bal. Cei care nu s-au retras discret au ramas ca sa-si incerce talentele de dansatori in compania tinerelor ce au prezentat colectia de blanuri si care au reusit rapid sa-i stranga in jurul lor pe ringul de dans atat pe organizatori cat si pe o parte dintre invitati. In mijlocul salii, presedinta FSC raspundea felicitarilor celor care se grabeau sa se retraga fericiti ca au mai putut puncta o activitate mondena in agenda lor de oameni extrem de importanti si ocupati.

                    Cortina de bal s-a lasat! Comentariile, barfele si intrigile tesute in cele cateva ore vor dainui insa pana la proxima editie. O editie care, spera organizatorii, sa fie mult mai reusita si sa aduca in contul FSC sume mult mai importante. Altfel, &#8222Gala FSC” va deveni un bal ca oricare altul, un simplu pretext pentru protipendanda locala sa-si etaleze efemera prosperitate, un eveniment monden care nu va avea relevanta sociala decat pentru cei cativa care vor participa la acesta.Scris de Danut DUDU

                    „Pun in ele gandul bun pentru copiii mei”/Martisoarele unicat in lupta cu kitsch-ul

                    Cautarea unui martisor pe care sa-l oferi cuiva drag devine o intreprindere tot mai dificila. Dupa o ora de slalom printre tarabe, nu reusesti sa descoperi acel mic simbol al primaverii care sa comunice gandurile tale celui caruia i-l oferi. Kitschuri peste tot, daruri reci, ambalate in cutii de plastic, tot mai mari cu trecerea anilor. Alternativa acestei dezamagitoare realitati este oferita de Uniunea Artistilor Plastici – Filiala Bacau. Inca de la mijlocul lunii februarie, la „fondul plastic&#8221 gasesti martisoare unicat, facute manual de tineri artisti sau de cadre didactice, care mai mult pentru bucuria sufletului lor decat pentru bani isi pierd noptile pentru a construi simboluri.

                    Un martisor de la magazinul UAP Bacau costa intre 7 si 50 de mii ROL, iar o felicitare intre 15 si 160 de mii ROL. Magazinul are „abonatii&#8221 sai, care in fiecare an vin in ajun de 1 Martie sa cumpere martisoare de aici, pe care le prefera altora pentru ca „au suflet&#8221. Anul acesta, Carmen Popa (absolventa a Scolii de Arte din Bacau, designer) a adus la vanzare figurine din ceramica, pictate cu tempera si guase. A pus in joaca sa cu lutul veselia copilariei si a primaverii, construind in final chipuri haioase, rotunde sau alungite. „Este o nostalgie de-a mea. Asa a inceput totul, mergand la niste cursuri de desen predate de o profesoara care mi-era foarte draga. Practic ea m-a invatat cum sa modelez lutul. Atunci, faceam lucruri mai abstracte. Dar mi-am zis sa incerc sa fac si papusele din ceramica. Avand figuri haioase, se adreseaza copiilor, adolescentilor si celor cu inima tanara, care doresc ca simbolul primaverii sa fie apreciat. Nu stiu daca lumea prefera martisoarele unicat sau pe acelea pe care le gasesti pe taraba. Cred insa ca prefera ideea ca sa fie atent lucrate. Kitschul apare atunci cand cel care creaza nu selecteaza cu atentie detaliile&#8221. In anii trecuti, martisoarele facute de Carmen erau masti traditionale sau masti venetiene. Violeta Rang, fost restaurator, sotia universitarului Catalin Rang, face martisoare de ani buni. Pe un carton lucios, uneori colorat in culori vii, construieste simboluri din fluturi si plante presate. Uneori un martisor poate fi doar o lucrare de grafica in miniatura. „Cand fac aceste martisoare ma gandesc la tinerele fere care le vor oferi celor apropiati, mamelor, prietenilor. Chiar daca traditia era ca baietii sa ofere aceste daruri. Martisorul lucrat de mana reprezinta pentru fiecare un cadou cu semnificatie. Si mie, mai mult imi place ceva in care se investeste munca si caldura&#8221. Camelia Ababei are 39 de ani si este invatatoare. A inceput sa faca martisoare doar pentru a oferi celor dragi, insa de anul acesta s-a gandit ca ar putea sa si castige un ban de pe urma indemanarii sale. „Citind in revista sau despre castigurile pe care le-ai putea avea in plus la salariu muncind acasa, am incercat sa fac si pentru vanzare&#8221. Camelia Ababei cumpara ate de matase, margele, paiete si face singura si snurul alb-rosu, si martisorul. Uneori relizeaza si felicitari cu plante presate. Maria Baciu a fost cadru didactic. De cand a iesit la pensie, s-a mutat la Livezi. Si acest mestesug, confectionarea martisoarelor, invatat de mica de la mama ei, ii face frumoase zilele de primavara. „De copil fac martisoare. Am copilarit in Livezi si faceam cu fetele din sat. Mama e cea care m-a canalizat in directia asta. A tesut mult la viata ei. Am lucrat foarte mult pentru ca mi-a placut. Cand erau consignatiile castigam foarte multi bani cu felicitarile pe care le faceam impreuna cu copiii mei&#8221. Maria face martisoare din plante presate, plante anume, care nu-si pierd culoarea cand se usuca: piciorul cocosului, albastrele, craite. „Pun in ele gandul bun spre copiii mei. Tot ce e frumos, inmagazinez si transmit. Ziua fac printre picatele. Lucrez in special seara, in momentele mai linistite, si chiar noaptea, cand am comenzi. Intr-un martisor trebuie sa pui suflet. Ca intre sufletul tau si a celui care-l cumpara sa fie o comuniune&#8221, spune Maria.

                    Castigurile sunt infime

                    Carmen Popa stie ca nu se va imbogati din vanzarea martisoarelor sale, dar le face din placere. „In conditiile actuale, orice sursa de venit e buna. Daca meseria mea, creatia vestimentara, e destul de restrictiva in perimetrul Moldovei, daca in acest domeniu intampin greutate in intelegere, acelasi lucru se poate intampla cand vine vorba ca un cumparator sa aleaga intre un martisor creat de mine si unul obisnuit. Dar eu o fac si din pasiune. Chiar daca nu castig foarte mult, mai bine sa fac ceva, decat sa nu fac nimic. Si ce e bine e ca fac ceva care-mi place&#8221. Pentru Maria Baciu, profesor iesit la pensie, confectionarea martisoarelor e mai mult decat un mijloc de a castiga bani sau o placere, e un fel frumos de a amagi viata: „Ca sa simt ca traiesc&#8221.

                    Scris de Laura HUIBAN

                    Solutie surpriza in „Razboiul barourilor”

                      Judecatoria Bacau s-a pronuntat ieri, in dosarul nr. 7855/2005, sentinta amanata inca din 16 februarie. In speta, judecatorul trebuia sa se pronunte in cazul plangerii Baroului de avocati Bacau, al carui decan este Aurelian Ionescu, impotriva solutiei Parchetului de neurmarire penala impotriva avocatilor din Baroul lui Vasile Botomei. Fix la ora 11, in sala 17, judecatorul si grefierul au dat solutia.

                      In sala nu a fost prezent nici un reprezentant al partii vatamate, respectiv avocati din baroul constitutional al lui Vasile Botomei. Dupa apel, din partea Baroului traditional a raspuns prezent avocatul Alexandru Lungu, purtator de cuvant al Baroului. Cu ritualul solemn, judecatorul a citit sentinta la care alucrat sapte zile. Prin sentinta penala nr. 602/24.02/2006, pronuntata de Judecatoria Bacau, in dosarul 7855/2005, admite plangerea persoanei vatamate Baroul de Avocati Bacau, impotriva rezolutiei procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau nr. 2058/P/2004. In temeiul art. 278.1, aln. 8, lit. b, teza 1 CPP desfiinteaza rezolutia atacata si trimite cauza procurorului in vederea continuarii cercetarilor pentru completarea actelor premergatoare. In baza aceluiasi articol, se cere identificarea si administrarea elementelor de fapt si imprejurarile apte sa serveasca la constatarea existentei sau inexistentei tuturor infractiunilor care au facut obiectul actului de sesizare atat sub aspectul conditiilor de preexistenta (obiect, subiect, timp, loc) cat si in raport cu continutul constitutiv, respectiv latura obiectiva (actiune, raport de cauzalitate, rezultat socialmente periculos) si latura subiectiva (element valitiv si element intelectiv). Solutia judecatorului este extrem de tehnica, de aceea am solicitat opinia avocatului Alexandru Lungu, purtator de cuvant al Baroului Bacau: „Hotararea este foarte buna, este corecta, este temeinica si legala, noi ne asteptam la o asemenea solutie. Ceea ce este important, judecatorul, prin hotararea data a stabilit in amanunt cu multa claritate ceea ce va trebui sa faca procurorul in momentul in care va primi dosarul, pentru continuarea cercetarilor. Deci, s-a respins NUP -ul Parchetului, a admis plangerea noastra, a desfiintat solutia Parchetului si a dispus ca dosarul sa fie trimis la Parchet in vederea continuarii cercetarii penale. Sunt foarte multe obligatii pentru procuror, nu are rost sa le metionam pe toate, insa este de retinut ca este obligat sa procedeze in baza solutiei Judecatoriei. Referitor la solutia data in celalalt dosar, in care asa-zisul barou al lui Botomei a facut plangere impotriva legalitatii baroului nostru, noi am considerat ca solutia a fost nelegala, deoarece Parchetul, dar si noi, consideram ca in judetul Bacau exista un singur barou care functioneaza legal de peste 100 de ani&#8221, ne-a declarat avocatul Alexandru Lungu. La randul lui, Vasile Botomei, care nu a avut nici un reprezentat in sala, dupa ce i-am adus noi la cunostinta solutia data de Judecatoria Bacau in dosarul in care era parte, ne-a spus: „Da, solutia data de judecator este buna. Noi vom face recurs in termenul legal de 10 zile, nu impotriva solutiei ci impotriva faptului ca prin aceasta decizie a fost recunoscut un Barou care, din punctul nostru de vedre, nu exista sau functioneaza ilegal&#8221. Dupa cum cititorii nostri stiu, razboiul barourilor dureaza de ceva ani si, dupa cum decurg evenimentele nici nu se va incheia foarte repede si tinde sa depaseasca durata Razboiului celor doua roze sau, si mai grav, ar putea depasi durata…Razboiului de 100 de ani!

                      Scris de Gheorghe BALTATESCU

                      Gala Premiilor Comunitatii Bacauane/O manifestare occidentala pe malurile Bistritei

                        A fost editia a V-a a Galei Premiilor Comunitatii Bacauane. Atmosfera occidentala. Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) si-a primit invitatii la Restaurantul &#8222DECEBAL”. De la ora 18, sute de bacauani au raspuns unei invitatii care le-a pus mari probleme. Ce se intampla? S-au lamurit atunci cand presedinta FSC, Gabriela Achihai, organizatorul Galei, a multumit tuturor celor prezenti: &#8222Initiativa noastra este un unicat si vreau sa multumesc tuturor celor care au venit in aceasta seara alaturi de noi. In aceasta zi dorim sa recompensam pe toti cei care au facut ceva pentru comunitate, noi ne desfasuram activitatea in Bacau si tot mai multe firme, institutii, asociatii si persoane fizice au raspuns chemarii noastre de a fi mai mult decat o persoana, mai mult decat o sigla in acest oras. Gala Premiilor FSC dorim sa devina o Gala a Premiilor Comunitatii Bacauane. &#8221, a mai spus presedinta FSC. Lume buna la Gala. Senatorul Radu Catalin Mardare, viceprimarul Constantin Scripat, directori de institutii si manageri ai unor societati importante din Bacau, primari. Nu l-am vazut pe Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau, dar nici vreun reprezentant al actualei puteri. Vasile Nistor a fost ocupat cu viitoarele greve, Dragos Benea dus a fost pe o partie de ski, Valeriu Gheorghe nu s-a dezmintit si a refuzat sa faca parte din comunitatea bacauana. Lista celor absenti nemotivati ar putea fi mult mai mare, insa Gala FSC a fost si in aceste conditii un succes. Invitati speciali au fost Leslie Hawke, initiatoarea Galei, si Andrei Ratiu, presedintele RFFR, o fundatie din Marea Britanie care finanteaza FSC. Comitetul de organizare, format din Daniela Titaru, Ileana Tudoran, Laudeta Sechelariu, Ioan Damian si Catalin Donciu, a reusit sa mobilizeze oamenii de suflet si cu responsabilitate pentru comunitate la Gala FSC. Juriul, format din specialisti din institutiile de profil, ziaristi si oameni de afaceri, a stabilit premiile FSC pentru anul 2005. Cabral, invitatul de onoare si prezentatorul intregii manifestari, a dat citire, in maniera caracteristica, castigatorilor din acest an ai Premiilor FSC. Persoane fizice: Irina Balcu, sef Birou SPAS. Firme: Agricola Interantional. Institutii: Pompierii si Jandarmeria.

                        Premiul de Excelenta a fost acordat medicului Dan Chelariu, sef sectie Chirurgie Plastica a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau.

                        Sponsorii de Platina ai acestei manifestari au fost DESTEPTAREA SA., The ALEX fund, BETANIA, ORANGE, SCUT Bacau, Medica SA, PA&ampCO Holding Romania. Sponsori de Aur au fost Coca Cola, UPC, Agricola International, Generali Asigurari SA, iar de Argint, ArtFin EXPERT, Banca Italo Romeno. Printre sponsorii acestei imanifestari cu traditie in Bacau au fost si alte numeroase firme, dar si persoane fizice, care fac parte din comunitatea bacauana. Banii donati cu aceasta ocazie, o manifestare de tip occidental, sunt folositi pentru servicii sociale si medicale integrate in mediul rural, dar si pentru sprijinirea unor familii si persoane aflate in dificultate. La precedenta editie s-au strans peste 650 de miloane de lei, bani directionati in principal spre copiii cu probleme si familiile aflate in nevoi.

                        In editiile urmatoare ale ziarului nostru vom prezenta pe larg manifestarile de la Gala Premiilor Comunitatii Bacauane.

                        Un moment aparte l-a constituit prezentarea, de catre Gabriela Achihai, presedinta FSC, a unei scrisori inedite care a sosit pe adresa Galei, citita in fata celor prezenti.

                        &#8222Dora – Zmeuris… doua cuvinte aparent fara nici o legatura. Poate ar fi ramas asa, daca Dumitru Sechelariu nu ar fi decis sa doneze cele 50 de milioane de lei, indemnizatia pe sase luni pe care o primeste pentru ingrijirea fiicei sale, micuta Dora, . Un gest din sufletul unui parinte pentru alti micuti plini de talent. Si uite asa, misterul a fost elucidat…&#8221Scris de Gheorghe BALTATESCU