Vitezomanii si spritangii sunt facuti de rusine de catre politisti. Patru soferi care au calcat prea tare pedala de acceleratie au ramas fara permise. De 1 martie, o soferita a pierdut masura la bautura. De la inceputul anului si-au pierdut viata in accidente de circulatie 20 de persoane, in timp ce alte 23 au ajuns la spital in stare grava.

Pentru a-i disciplina pe participantii la trafic, in special pe vitezomani si pe soferii care consuma bauturi alcoolice inainte de a se urca la volan, politistii de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau au recurs la un aatop rusinicaaa”. Daca amenzile si suspendarea permiselor de conducere nu sunt in masura sa-i linisteasca pe iubitorii vitezei si alcoolului, agentii de circulatie incearca sa umble la latura sensibila a soferilor: sifonarea imaginii lor publice. aaSperam ca aceasta masura sa aiba rezultatele scontate, a precizat comisarul Ionel Mirica, seful SPR Bacau. Scopul nostru este sa incercam, prin toate mijloacele, sa prevenim accidentele rutiere. Pentru noi, viata are prioritate!aa”. Liderul vitezomanilor, in prima zi a lunii martie, este Dragos Constantin Petrescu, care isi conducea autoturismul cu 131 km/h. Este urmat de Daniel Vintu, in vaarsta de 26 de ani, din Bacau. Politistii au constatat ca masina acestuia se deplasa cu 121 km/h in localitatea Hirlesti. Locul trei este detinut de Valeriu Deciu, de 39 de ani, din Iasi, care se deplasa cu 116 km/h in localitatea Oniscani. Este urmat de Daniel Gavris ( 31 de ani) din Cluj, care, in satul Hirlesti, a apasat pedala de acceleratie paana a ajuns la 113 km/h. In aacoadaaa” vitezomanilor, se afla Florin Nicoara, de 37 de ani, din Bacau (112 km/h), prins in off-said in comuna Sanduleni. aaAcestia au fost sanctionati cu amenda cuprinsa intre 200 si 800 RON si li s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 90 de zileaa”, a precizat comisarul Mirica.

O soferita a tras la masea mai tare ca barbatii

Surprinzator este topul spritangiilor, in capul listei aflaandu-se o femeie. De ziua martisorului, Rodica Lupes, in vaarsta de 47 de ani, din Roman, judetul Neamt, a tras la masea cu simt de raspundere (0,80 mg/l alcool pur in aer expirat). Cu aceeasi masura se pare ca a baut si Petru Ceban, de 37 de ani, din Bacau, rezultatul alcooltestului fiind tot de 0,80 mg/l alcool pur in aer expirat. Constantin Secara, un alt conducator auto aflat pe lista aarusinicaaa”, s-a dovedit mai cumpatat la bautura (0,70 mg/l), dar acest lucru nu l-a absolvit de consecinte. aaCelor in cauza li s-au intocmit dosare penaleaa”, afirma seful SPR Bacau. Chiar daca au consumat mai putin alcool inainte de a se urca la volan, Danut Pirjol, de 30 de ani, din Tirgu Ocna, si George Dorin Mania, de 19 ani, tot din Tirgu Ocna, nu au scapat de aatopul rusinicaaa” si nici de consecintele ilegalitatii comise, afirma Mirica. aaEi au fost sanctionati cu amenzi cuprinse intre 200 si 800 RON si suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 90 de zileaa”.
Politistii au toate motivele sa recurga la aatopul rusinicaaa”, pentru ca numarul persoanelor care si-au pierdut viata in evenimente rutiere a crescut vertiginos. Daca in perioada ianuarie – februarie 2005 s-au inregistrat 45 de accidente grave, soldate cu 15 morti si 38 raniti grav, anul acesta au intrat in evidentele politistilor de la circulatie 32 de evenimente rutiere. Desi numarul ranitilor grav s-a dovedit mai mic (-13), victimele omenesti au fost mai numeroase decaat in 2005 (+5). aaDe aceea recurgem la toate metodele pentru a reduce si chiar stopa numarul accidentelor de circulatie. Sunt prea multi oameni care isi pierd viata, ca urmare a propriei neglijente sau a imprudentei conducatorilor auto. Si nu putem ramaane nepasatoriaa”, a mai spus comisarul Ionel Mirica.Scris de Lili ADOCHITEI

Un medic de familie din Bacau a reclamat la politie

ca numele sau a fost folosit ilegal pentru avizarea unor scutiri medicale. Mai multe asemenea adeverinte prezentate la scoala de elevi de la Colegiul Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221 poarta stampila cabinetului sau medical individual. Conducerea institutiei scolare spune ca practica e veche, elevii inventand tot felul de modalitati de a-si scuti zecile de absente.

Medicul primar Irina Mereuta sustine ca nu i-a vazut in viata ei pe elevii care au adus la cabinetul medical al Colegiului Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221 scutiri cu numele sau. Teama ca un astfel de fals sa nu se produca in contexte si mai grave au determinat-o sa anunte frauda la politie. &#8222Persoanele respective nici macar nu sunt pe lista mea de pacienti. Doar seamana stampila de pe scutirile respective cu stampila pe care o folosesc eu la cabinet. Difera insa caracterul literelor, modalitatea de amplasare a textului. Eu am stampila originala si se poate vedea. Problema este ca societatile care fac asemenea stampile nu cer nici o dovada cand elibereaza un asemenea obiect. Ar trebui sa ceara o dovada ca respectivul e medic. Am reclamat la politie pentru ca ma gandesc sa nu apara cazuri mai grave. Una e cand scutesti o ora de matematica si alta e cand numele meu e folosit pentru a se elibera un permis de conducere, de exemplu&#8221, ne-a declarat dr. pr.Irina Mereuta. Adrian Fuioaga, directorul Colegiului Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221, spune ca a fost sesizat de medicul din scoala care a remarcat falsurile. &#8222Am vorbit cu elevii in cauza si ei spun ca le-au cumparat de la niste copii pe care nu-i cunosc. Altceva n-am scos de la ei. Oricum, scutirile au fost anulate, iar elevilor le-am scazut nota la purtare din cauza numarului mare de absente&#8221, ne-a declarat Fuioaga. Diaconu Catalina, medicul scolii, a tinut sa precizeze ca nu e prima data cand ii prinde pe elevi cu falsuri, acestia modificand deseori, uneori chiar foarte vizibil, perioada in care medicul de familie ii acorda scutirea. Cele mai grave cazuri sunt insa acelea in care elevii falsifica de la un capat la altul adeverinta medicala, pe care o completeaza singuri. Falsul insa este remarcat foarte usor de un specialist, pentru ca elevii, necunoscand termenii medicali, isi trec tot felul de boli imaginare. &#8222Scutiri false eu primesc de zece ani, dar sunt unele iesite din comun. Pe o scutire era trecut &#171hemoragie interna superioara&#187, or asta e o complicatie destul de grava. Altcineva a scris ca ar fi avut &#171oreon&#187, cand termenul de specialitate este &#171panotidita epidemica&#187. Mai scriu &#171dureri abdominale&#187 si-si trec nu stiu cate zile de scutire&#8221, a mai spus dr. Catalina Diaconu. Aceasta spune ca astfel de cazuri se intalnesc in mai toate institutiile de invatamant din oras, medicii scolari fiind suprinsi mereu de inventivitatea elevilor in a-si fabrica scutiri medicale. Ca sa nu se mai repete astfel de situatii, medicul de la Colegiul Tehnic &#8222Anghel Saligny&#8221 pastreaza in copii dupa stampile ale medicilor de familie din Bacau pentru a le putea confrunta cu eventuale falsuri.

Scris de Laura HUIBAN

A nins linistit. A nins regeste. Judetul a fost acoperit de un strat de 20 de centimentri de zapada. Bucuria agricultorilor si a copiilor. Necazul drumarilor si al soferilor. S-a circulat greu. Pe unele drumuri foarte greu, iar pe altele deloc. Multe autobuze nu au mai ajuns la destinatie. Utilajele s-au bulucit in sir indian prin centrul oraselor, iar pe strazile laturalnice si-a facut datoria doar soarele. Se poarta acum, cu administratia Stavarache. De trotuare, locul pe unde circula pietonii, miile de elevi, batrani, copii de gradinita, nu a mai avut nimeni grija. Cu toate licitatiile organizate la sfarsitul anului, niciodata nu se acopera corespunzator traseele. Mereu, si mereu, aceleasi drumuri raman infundate si oamenii izolati. Lipova, Horgesti, Calugareni, Frumoasa, Pancesti, Slobozia. Sunt drumuri judetene. Masini inzapezite, TIR-uri rasturnate, politisti nervosi si soferi buimaciti. Telefoanele curg la Primarie, la Salvare, la Drumuri, la Prefectura. Toata lumea este calma. Doar este 1 martie. In a doua parte a zilei, grederele si-au facut aparitia, sarea a fost aruncata sub pneuri. Ce se intampla pe drumurile comunale doar alegatorii stiu. Primarii nu au la indemana nici macar o roaba sau o lopata. Dar nici timp nu-si fac. La Marascu se va intra doar la primavara, la fel si in alte 40 de sate si catune. Ele nu sunt trecute pe harta. Au fost scoase saniile.

Caderile masive de zapada din noaptea de marti sper miercuri au scos din nou in evidenta faptul ca, in fata naturii, omul este de cele mai multe ori neputincios. Cele mai semnificative ninsori din aceasta iarna au scos in strada toate utilejele pe care le are in dotare Primaria Bacau. Mai mult decat atat, desi se afla sub contract cu nu mai putin de zece firme care detin mijloace de deszapezire, oficialitatile locale au facut cu greu fata ninsorilor abundente. Lucru recunoscut chiar de catre primarul Bacaului, Romeo Stavarache. &#8222Am inchiriat de la cele zece societati toate utilajele pe care le-au avut la dispozitie. Cu toate acestea, sunt de parere ca, daca mai ningea masiv, nu reuseam sa facem fata cu deszapezirea&#8221, a recunoscut primarul Stavarache.

Problemele au ramas in zonele marginase ale orasului

Daca centrul Bacaului se prezenta ieri dimineata in conditii cat de cat favorabile unui trafic rutier fara probleme, zonele de la marginea orasului, cum ar fi Nordului, se gaseau intr-un contrast evident cu restul arterelor principale de circulatie. Mormane imense de zapada, antiderapant strans pe marginea strazilor si pe caroseriile masinilor scoteau ieri in evidenta o incapacitate a autoritatilor locale de a gestiona o situatie care ar putea deveni de criza. Nemultumiri au existat si in randul angajatilor societatilor comerciale, precum si al proprietarilor de case. Acestia, conform legilor, sunt obligati sa curate perimetrul din fata societatilor unde lucreaza, respectiv a caselor unde locuiesc. Numai ca, odata curatate arterele de circulatie de catre utilejele din trafic, zapada este aruncata pe trotuare, de unde este aruncata din nou pe strada. Mai mult, persoanele fizice si juridice au primit ieri o vizita de lucru din partea Politiei Primariei, pentru a fi verificate daca si-au indeplinit indatoririle.

Mai multe drumuri judetene au fost blocate

Pe drumul ce leaga Bacaul de Parincea, Petresti, Pancesti s-a circulat extrem de greu. Cel mai mare obstacol a fost pe Rachitea, de la Buhoci pana la intrarea in Parincea, unde un camion cu lemne care a derapat a blocat drumul mai multe ore. In aceste conditii, nici autobuzul cu navetisti de pe aceasta ruta nu si-a dus cursa pana la capat. A trebuit ca masina sa opreasca la Nanesti, cadrele didactice si elevii navetisti lipsind de la scoala. Un alt drum judetean, 252 A, Bacau – Racatau, a ramas sub nameti pana ieri la pranz. &#8222De fiecare data cand ninge, ramanem blocati, ne spune Ioan Turcan, viceprimarul comunei Horgesti. Cea mai grea portiune este Horgesti – Racatau. Ieri, nici autobuzul nu a circulat, nu a venit nici un plug. Si este drum judetean. Mereu facem apel la Consiliul Judetean, la drumurile judetene. Ni se promite, insa nimeni nu face nimic. Sunt sapte kilometri, sunt mii de oameni care vor sa iasa cu treburi la oras si chiar si prin comuna, insa nu reusesc si ne critica pe noi. Ca sa nu mai punem la socoteala si pe elevii care fac naveta la diferite scoli&#8221, se plange viceprimarul Turcan. Probleme au fost si pe ruta Bacau – Rosiori sau Damienesti, circulatia fiind ingreunata de zapada destul de mare. In plus, utilajele au ajuns tarziu, la fel cum s-a intamplat si pe ruta Bacau – Lipova. De la Biroul de Miscare al Autogarii ni s-a spus ca toate masinile din grafic au reusit sa plece pe teren, insa la ora 10 nu se primisera informatii si daca au ajuns la capat de linie. Oricum, necazurile soferilor au pornit chiar din Autogara, deoarece conducerea nu s-a straduit sa scoata zapada din curte, multe masini iesind cu greu de la peroane si apoi in strada.

Drumurile judetene, transformate in derdelus

Pe dealul de la Buhoci, ieri, la pranz, nu trecuse nici un uitilaj de deszapezire. Masinile care au circulat in zona au batatorit omatul, reusind sa faca un veritabil derdelus. Daca autovehiculele nu-si luau demaraj de la poalele dealului, nu aveau nici o sansa sa urce. Asa s-a intamplat cu Ion Tarita, din Comanesti, conducatorul autoutilitarei cu numarul de inmatriculare BC-04-KGI. &#8222Nu am avut lanturi la roti si aici am derapat. Norocul meu ca nu am fost aruncat in directia opusa, ca ajungeam in rapa. Cei de la Drumuri primesc banii de pomana. Nu au dat cu o lopata de antiderapant. Daca nu am sa reusesc sa ies de aici, blochez drumul cu masina si trebuie sa vina cineva sa ma scoata”. Intai de toate, insa, omul a incercat sa rezolve problema si sa-si continue drumul. El a pus lanturi la una din roti, dupa care a luat o lopata si s-a apucat sa imprastie balastru pe soseaua-sticla. Dupa mai bine de o ora a reusit sa scoata masina din sant. Ca sa ajunga tot acolo, la aproape un kilometru mai sus. Printr-o sperietura cumplita a trecut si soferul masinii BC-03-SYY, care a crezut ca i-a venit sfarsitul. In partea opusa a dealului, conducatorul auto a calcat la maxim pedala de acceleratie, incercand sa ajunga pe coama. A derapat, insa, si a nimerit cu botul masinii deasupra santului. &#8222Nu mi-am pus lanturi, pentru ca am crezut ca autoritatile si-au facut datoria. Bine ca nu s-a intamplat nimic rau”, a spus cu usurare vadita conducatorul auto.

Salvarea ajunge cu greu la sate

Si Ambulanta a avut probleme in onorarea unei apel din satul Ungureni. &#8222Apelul este de la ora 11.55. O amenintare de avort. Dar se pare ca pe drumul principal nu putem ajunge. Apelam la o varianta ocolitoare, insa, nici pe acolo nu suntem siguri ca ajungem in Ungureni. Incercam sa ne facem datoria”, ne-a spus soferul de pe Ambulanta. Daca soferii masinilor mici au apelat la tot felul de subterfugii sa treaca dealul de la Buhoci, conducatorul autotrenului NT-80-FCL nu a gasit nici o solutie sa ajunga la destinatie. Desi s-a apucat sa imprastie antiderapant pe soseaua transformata in derdelus, in cateva ore de munca nu a reusit sa acopere nici macar doi kilometri de drum.

Scris de Lili ADOCHITEI Razvan SENDREA Gheorghe BALTATESCU

O crima fara precedent in localitatea bacauana Horgesti. Un copil de 12 ani a fost injunghiat mortal chiar de unchiul sau. Silvestru L. era in stare de ebrietate si nu s-a uitat in cine loveste cu cutitul. Parintii baiatului decedat sunt plecati in Italia, de la sfarsitul anului trecut. Ei si-au lasat cele trei odrasle in grija unei femei, care timp de sase ani a fost concubina criminalului.

Silvestru L. (44 de ani) a fost intotdeauna un barbat violent. Mai ales atunci cand consuma un pahar de alcool in plus. Insa, concubina lui spune ca niciodata nu a amenintat-o cu cutitul. De la sfarsitul anului trecut, de cand Didina i-a dat papucii, Silvestru s-a schimbat radical. Era furios pe sora lui care a plecat in Italia si i-a lasat cei trei copii, ca si gospodaria, pe mana fostei lui iubite. Era furios si pe rudele lui, care il puneau pe fuga, ori de cate ori il vedeau in preajma casei unde acum locuia Didina. Era furios pe vecini care-l ocoleau cand il vedeau in zona. Ura s-a tot strans in sufletului barbatului, iar, martI, s-a revarsat prin toti porii. &#8222Pe la ora 21.00, am auzit cainii latrand, povesteste Didina H., concubina lui Silvestru. Au iesit afara fiul meu Cristian si Gheoghita, unul din copiii de care am grija. La scurt timp s-a intors Gheorghita. Se tinea cu mana de piept. &#171M-a taiat unchiul Silvestru&#187, mi-a spus. Am iesit imediat afara sa vad ce face fiul meu. In gradina am dat peste Silvestru care era calare pe copil. Avea un cutit mare in mana. Voia sa-i taie gatul. I-am sarit in spate si am inceput sa-l trag de cap. Totodata, am tipat dupa ajutor”. Didina a avut noroc, pentru ca strigatele ei au fost auzite de un vecin. &#8222Am sarit imediat gardul si l-am prins pe Silvestru de mana, spune Costel Prisecaru. I-am smuls cutitul si l-am aruncat. El s-a ridicat de pe Cristi si a fugit prin fundul gradinii. Nu stiam ce a facut cu Gheorghita, ca nu-l lasam sa plece”.

Copilul a sangerat pana a murit

Lovit in zona inimii, Gheorghita a sangerat fara intrerupere. &#8222Am anuntat Salvarea, dar a ajuns tarziu. Era viscol puternic si din cauza drumului rau a intarziat. Cel putin asa cred. In timpul asta am tot pus prosoape pe rana copilului. La un moment dat, Gheorghita mi-a spus ca nu ma mai vede bine. In scurt timp si-a dat sufletul”, spune Didina H. Nici Cristian nu a scapat nevatamat. El a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta cu plaga injunghiata la piciorul drept. Imediat dupa grozavie, rudele au anuntat parintii copilului aflati in Italia la munca de necazul care i-a lovit atat de cumplit. Cei doi si-au lasat patronii balta si au luat primul avion. Aseara ei au ajuns in Horgesti.

Politistii se asteapta din partea criminalului sa-si puna capat zilelor

Sesizati de unul dintre vecini, politistii din comuna, dar si cei de la Serviciul Investigatii Criminale si DPIR au luat la scotocit tot satul. Insa Silvestru L. nu a fost de gasit. &#8222Eu l-am vazut in aceasta dimineata (ieri dimineata n.a.) aici pe ulita, ne spune Pavel Nantu (77 de ani). Era linistit, de parca nu luase viata unui om. Am crezut ca se duce la politie sa se predea. Dar am auzit ca nu a dat pe acolo”. Inainte de a da bir cu fugitii, Silvestru L. a lasat un bilet de adio pentru mama sa si doua carti de rugaciuni. Tinand cont de acest aspect, politistii spun ca se asteapta ca barbatul sa-si puna capat zilelor. In cazul in care totusi Silvestru este hotarat sa nu-si incheie socotelile lumesti, risca sa-si petreaca dupa gratii doua decenii din viata.Scris de Lili ADOCHITEI

Un bloc intreg de locuinte sociale a ramas fara gaze naturale din cauza unora dintre chiriasi, care nu si-au platit factura. De cinci luni, locatarii din blocul de garsoniere de pe strada Orizontului 34 gatesc la butelie sau la resoul electric. Cei mai multi dintre locatari sunt scandalizati ca, din cauza catorva vecini, trebuie sa umble cu butelia in carucior sau sa faca mancare pe la rude. „Numai eu stiu cum imi platesc intretinerea, dar sufar din cauza celor care au datorii, ne-a declarat Fanica Stoica, chirias. Ar trebui sa-i dea afara primarul pe chiriasii care nu platesc intretinerea. A trebuit sa ne cumparam butelii&#8221. Maria Vantu, sef de scara, spune ca furnizarea gazelor a fost sistata din cauza unei datorii de 180 de milioane de lei. „Sunt cateva familii care au acumulat datoria asta. Acesti chiriasi nici macar nu stiu unde este sediul asociatiei. Am platit gazele la numar de persoane, iar in unele camere stau si cate trei familii. Ne reveneau cam 40.000 de lei de persoana. Sunt oameni aici care nu au posibilitatea sa plateasca, dar atunci sa-i mute primaria in alta parte, nu sa ramanem noi fara conditii de trai din cauza lor. Blocul acesta a fost ca o floare, dar tot cei care nu platesc intretinerea il distrug&#8221.

Primarul a picat examenul in fata administratorilor

Problema chiriasilor primariei datori la intretinere a fost semnalata de mai multi administratori si presedinti de asociatii de proprietari la intalnirea de luna trecuta cu primarul Romeo Stavarache. Reprezentantii asociatiilor s-au plans ca multi chiriasi au datorii de zeci sau chiar sute de milioane la intretinere si ca vecinii lor sufera din cauza penalitatilor impuse de furnizori. Mai mult, uneori sunt sistate utilitatile, dar chiriasii tot nu achita debitele. La toate acestea, primarul Stavarache a replicat: „Dati-i afara!&#8221. Raspunsul primarului contrazice pozitia exprimata constant pana atunci si anume ca, prin azvarlirea in strada a datornicilor, se creeaza noi cazuri sociale. Mai mult, replica primarului a dovedit ca acesta nu cunoaste drepturile si obligatiile primariei in raportul cu chiriasii. „Nu asociatiile sunt cele care pot rezilia contractul de inchiriere ca urmare a neachitarii obligatiilor de plata de catre chiriasi, ci primaria&#8221, l-au corectat sefii asociatiilor pe edilul sef. Atunci, primarul a promis: „Ii vom da afara! Cat de curand!&#8221 In ciuda demersurilor facute de asociatii, primaria nu a luat inca masuri impotriva chiriasilor datornici.

Asociatiile mai asteapta raspuns de la primarie

Blocul ramas fara gaze este in Asociatia Bucegi 163. La intalnirea cu primarul Stavarache au mai reclamat problemele pe care le au cu chiriasii primariei reprezentantii asociatiilor 112, 38, 40 si 51. „Am trimis inca din luna octombrie 2005 notificare catre Primaria Bacau aratand ca, potrivit Legii 114, a locuintei, la cererea asociatiei de proprietari, primaria poate lua masuri impotriva chiriasilor cu datorii, ne-a declarat Costica Pascu, vicepresedintele Asociatiei 112. Nici pana acum nu am primit raspuns. Eu cred ca primaria vrea sa evite aceasta problema si ne lasa pe noi, asociatiile, sa ne spalam pe cap cu chiriasii si cu locatarii. Noi nu putem lua nici o masura impotriva chiriasilor. Am dat Primaria Bacau in judecata pentru datoria acumulata de chiriasi, dar a castigat invocand ca doar administreaza aceste locuinte. Si noi ce sa facem? Platim penalitati la furnizori pentru aceste datorii&#8221.

Locatarii cu plata la zi din blocul de la Orizont au o solutie: „Sa-i dea afara pe cei care nu platesc! Au bani de bautura, dar nu achita gazele. Sa aduca aici familii care ar plati intretinerea, dar nu au unde sta!&#8221Scris de Doina MINCU

Zeci de bacauani infectati cu virusul hepatic C asteapta sa le vina randul la tratament. La Casa de Asigurari de Sanatate (CJAS) exista 40 de dosare in asteptare, iar alte 40 au fost trimise la comisia de la Casa Nationala, care va hotari daca pacientul va primi tratament gratuit sau nu. &#8222Se recurge la liste de asteptare deoarece costul tratamentului este foarte mare, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. In medie, pentru un bolnav se cheltuiesc 1.800 euro pe luna&#8221. Acum, in tratament se afla 64 de pacienti, 4 miliarde de lei fiind rezervate lunar pentru medicatia lor. Si retetele pentru bolnavii cu hepatita de tip B sunt destul de scumpe, ajung and la 3 milioane de lei pe luna. Dr. Luminita Alistar, sef sectie Boli Interne la Spitalul Judetean de Urgenta, ne-a declarat ca, pentru a nu i se agrava boala, pacientul, in lunile de asteptare, trebuie sa tina un regim de viata strict: fara alcool, medicamente toxice, nopti pierdute si efort fizic. &#8222Romania este in zona endemica de hepatita C, iar cei mai multi pacienti au fost infectati inainte de &#821689. Se faceau vaccinuri cu acelasi ac, sau se foloseau trusele acelea care se sterilizau in dispensar. Este valabil si pentru hepatita B&#8221. Detinem in Europa suprematia la infectiile cu virusurile hepatice B si C, a caror prima cauza de raspandire o reprezinta acum relatiile sexuale intamplatoare si neprotejate. Statisticile arata ca, in Romania, populatia este infectata cu virusul B intre 5 si 6 la suta, iar cu virusul C intre 8 si 12 la suta. Medicii spun ca este ignorat pericolul virusurilor hepatitice, care sunt ucigasi tacuti, ce imbolnavesc in mod discret, iar complicatiile apar dupa 5-10 ani, cu rata mare de deces. Frecventa cazurilor este mai mare la copiii si tinerii pana la 18 ani si la persoanele cu sex masculin. 80 la suta din persoanele infectate nu prezinta simptomatologie. Medicii de la maternitate descopera frecvent gravide infectate, care nu au avut habar ca sunt bolnave. Netratata, hepatita C conduce la ciroza si cancer de ficat, mare parte din pacienti necesitand transplant de ficat. Pentru a evita infectarea, pacientii trebuie sa nu accepte interventiile stomatologice, chirurgicale sau ginecologice decat atunci cand s-au convins ca se folosesc truse sterilizate sau de unica folosinta. Este valabil si in cazul serviciilor de manichiura si pedichiura.Scris de Doina Mincu

O femeie din Buhusi a ajuns sa-si inchirieze copiii cu ziua vecinilor care merg la cersit. Dorina L. (23 de ani) percepe pentru fiecare odrasla o taxa de 150.000 de lei. Ultima oara, mama si-a dat pruncul de un an si jumatate unei fete care abia a implinit 14 ani. Minora spune ca, avand un copil in brate, ii face mai usor pe bacauani sa bage mana in buzunar.

Pe umerii ei firavi apasa responsabilitatea intretinerii unei familii intregi. Nu plange si nu-si pierde cumpatul cand vede gramada de politisti din jurul ei. Parca este o usurare ca a fost retinuta. A obosit sa fuga intruna de oamenii legii… A obosit sa intinda mana si sa cerseasca. Alina are 14 ani, dar chipul ei arata o maturitate deplina. Raspunde la intrebari, dar este mai mult preocupata de puiul de om din bratele ei. Un copil cu ….copil. Este greu sa-i vezi la coltul strazii si sa nu-ti arda inima de mila. &#8222Ma trimite mama la cersit, spune resemnata Alina. Trebuie sa faca pachete pentru fratii mei aflati in puscarie si nu are bani. Asa ca, eu apelez la mila oamenilor.

M-am obisnuit sa fac acest lucru. De la zece ani cersesc”. Despre ea si familia ei, fata vorbeste cu o usurinta fantastica. Se vede ca ii fac bine aceste discutii. Cand e vremea sa explice al cui este copilul si ce cauta cu el pe strazi, Alina se incranceneaza. Nu ar vrea sa dezvaluie secretul. Dar totodata e constienta ca nu are de ales. &#8222Nu este sora mea. Este copilul unei vecine, Dorina. L-am luat dimineata de la ea. Lumea este mai miloasa cand vede un copil mic. N-au fost probleme s-o iau pe Iuliana. Nu este pentru prima oara cand sta cu mine la cersit. Tanti Dorina mi-a zis doar sa-i dau 150.000 de lei, cand ma intorc acasa. Mai mult nu-mi cere. Mai putin, da!”

Politistii comunitari au pus ochii pe cei doi copii de trei saptamani

Politistii se crucesc si ei de cele ce le aud urechile. &#8222Colegii mei o urmaresc pe Alina F. de vreo trei saptamani, spune Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei Bacau. Numai ca, de cate ori vedea pe cineva imbracat in uniforma, fata lua copilul in brate si se amesteca in multime. Acum a fost prinsa chiar in centrul orasului, in fata fostului magazin Junior”. Fetita cu copil ii priveste ingandurata pe politistii de langa ea. Nu stie la ce poate sa se astepte. Micuta din bratele ei o soarbe din priviri. Se vede ca cele doua fete sunt legate sufleteste. Iuliana nu scoate nici un scancet. Este parca dresata pentru a avea rabdare si a sta nemiscata. Pe caldaram sau pe bratele firave ale Alinei. &#8222A mancat ceva acest copil?”, intreaba unul dintre politisti. Mica cersetoare il scruteaza sfidator. Stie ce are de facut ca Iuliana sa se simta bine. &#8222Da, a mancat paine cu parizer”, raspunde tarziu pustoaica. Cu schimburile nu are grija. &#8222Iuliana are pampers”, motiveaza mama de ocazie. Dupa atatea ore de stat in frig, este greu de crezut ca pruncul nu si-a murdarit scutecul. Cu toate acestea nu se plange. Ba chiar, la un moment dat, adoarme in bratele Alinei. Ca si cum ar fi singura, fata strange dragastos la pieptul ei uscat ghemotocul somnoros.

Mama traieste din inchiriatul pruncilor

Blocul NATO din Buhusi este ca o catacomba. Mizerie, intuneric si puzderie de copii smoliti. S-a dat deja alarma in imobil. Un barbat a vazut uniformele jandarmilor si nu a avut nevoie de mult timp ca sa duca vestea. Alina urca cu repeziciune scarile murdare. Povara cu ochisori din brate nu pare sa o stanjeneasca. Ajunge la etajul III si impinge o usa darapanata. Intrarea precipitata o face pe femeia care mesteca o mamaliga uriasa sa-si ridice ochii. Cei patru copii care roiesc in jurul sobei metalice se opresc si ei mirati. La usa apar inca doua figuri barbatesti. Un individ incearca sa asiste la discutie. Este poftit politicos afara. Negriciosul se conformeaza. Fara comentarii. Fusese informat ca jandarmii asteapta la etajul I si nu voia necazuri. &#8222Am auzit ca inchiriati copii”, pun direct degetul pe rana. &#8222Am o retea de cersetorie si mi-ar prinde bine un copil mai mic. Ce suma vreti?” In pofida intunericului din incapere, femeia holbeaza ochii, mai sa-i iasa din orbite. Se uita mirata la Alina, la mine, iar la Alina. In cele din urma reuseste cu mare greutate sa lege cateva cuvinte. &#8222Cum sa-mi inchiriez copiii?” spune sacadat. Dorina L. pare sa nu inteleaga ce vreau de la ea. &#8222Asa cum ai facut cu Alina. Nu i-ai dat copilul, cu conditia sa-ti aduca 150.000 din castig?”, o pistonez fara menajamente. Femeia pare sa se lumineze. Se rasteste furioasa la fata, mai s-o plesneaca peste obrajii albi ca varul. &#8222Ce fa, ti-am cerut eu bani pentru copil”? Alina incearca sa minta. Dar balbaiala ei o scoate din minti pe mama. &#8222Cum poti sa dai copilul pe mana unui copil si sa ceri bani”?, o atac fara mila. Dorina se moaie. &#8222Suntem saraci doamna, ce sa fac?!”, raspunde pripit. Isi da seama ca a gafat si pentru a castiga timp se repede la mamaliga uitata pe foc. Si ochisorii celor trei copilasi fug spre ceaunul urias. In incaperea mizerabila a inceput sa se reverse un miros dulce de malai bine fiert. Dorina pare sa reflecte la situatia ei. Dar nu este deloc panicata. I se pare normal sa-si dea copiii pe mana vecinilor si sa obtina bani, fara sa ridice un deget.

Copiii vor fi luati din familie

Dorina L. are si un prunc de sase luni, pe care-l &#8222imprumuta” vecinilor. Specialistii de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) nu pot sa inchida ochii la acest caz incredibil. &#8222In prima faza vom lua copiii din cele doua familii, iar parintii vor fi consiliati pentru a afla care le sunt indatoririle. Insa numai instanta va hotari masurile care se impun in aceasta situatie”, a precizat Alina Iftode, purtatorul de cuvant al DGASPC Bacau. Scris de Lili ADOCHITEI

Bacauanii practica tot timpul anului, dar cu intensitate maxima pe timpul iernii, un sport in masa: strangerea surubului. Strang surubul la caldura, la consumul de apa, gaze si curent electric. Locatarii cu venituri reduse cauta tot felul de cai pentru a reduce facturile la utilitati: inchid caloriferele, se spala la lighean si refolosesc apa de baie.

Apa rece &#8222trei in unu”

Scumpirea continua a apei furnizate de Regia Autonoma de Gospodarie Comunala (RAGC) i-a determinat pe multi locatari de la bloc sa gaseasca modalitati de economisire ce ar putea fi caraghioase daca nu ar reflecta disperarea celor care recurg la ele. &#8222Avem doua pensii de batjocura, ne-a declarat un locatar de pe strada Stadionului. Facem baie o data pe saptamana. Se spala intai sotia, apoi eu, in aceeasi apa pe care o pastram si o turnam in toaleta in zilele urmatoare. Cand se termina apa din cada facem economie la cea de la WC. Tragem cu restrictie, doar de trei-patru ori pe zi. Cand nu e inghetata pompa din fata blocului, car apa cu galeata&#8221. Femeile de serviciu bat in zadar pe la usi cerand apa pentru spalatul scarilor, asa ca o cara tot de pe la pompe. &#8222Se aude acum ca se va scumpi apa rece si ca va ajunge in jur de 40.000 de lei, ne-a declarat Elena Lichi, administrator la Asociatia de proprietari 57. Acum este aproape 30.000 de lei si exagerat&#8221. Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord, spune ca preconizata scumpire a apei ii va scoate pe locatari in strada. &#8222Este o nerusinare sa furnizezi apa murdara si sa o mai si scumpesti! Au ajuns locatarii sa debranseze apartamentele, sa le incuie si sa plece la tara.&#8221

Pensionarii rabda frig

Consumatorii din sistemul centralizat au sperat ca montarea gigacalorimetrelor la scara, a robinetilor termostatati si a repartitoarelor de costuri le va aduce confort cu bani putini. S-au inselat. Din noiembrie 2005 pretul de referinta al gigacaloriei a crescut cu 20 la suta. Pe scarile cu putini consumatori bransati la CET s-a ajuns la preturi exorbitante ale caldurii si apei calde, acestia platind tot ce inregistreaza gigacalorimetrul. &#8222Dupa ce au pus repartitoare pe calorifere, locatarii au crezut ca vor sta in casa cu maneca scurta, a mai spus administratorul As. 57. Daca au vazut ca tot platesc mult, au inchis caloriferele. Am pensionari care dau doua-trei sute de mii la caldura. Acestia stau in frig&#8221

Factura la gaze se umfla cu nerusinare

Unii locatari au inchis robinetul la calorifer, altii au mai debransat cate o camera, dar cei mai multi apeleaza la aragaz pentru incalzire, convinsi ca vor plati gazele la pausal si nu se va simti. Factura pe luna ianuarie a crescut enorm, ca urmare a scumpirii gazelor de la inceputul anului. &#8222Daca in decembrie am platit la gaze 30 de milioane, pe ianuarie factura a fost de 51 de milioane de lei, ne-a declarat Ionel Dogaru. Iar majoritatea apartamentelor dina sociatia noastra au centrala, deci platesc separat gazele&#8221. Administratorul As. 57 spune ca sunt familii care au de dat chiar si un milion pe luna numai pentru gazele platite la comun. Incercand sa fenteze scumpirile care ii iau cu asalt, locatarii incalzesc pe aragaz apa pentru baie, inchid caloriferele si se incalzesc la aragaz. Micul scut al ingeniozitatii romanesti nu poate tine piept tendintei de aliniere la preturile din UE, mai ales ca se anunta noi scumpiri la gaze, la energia electrica si la gigacaloria care nu va mai fi subventionata de stat.

Scris de Doina MINCU

Imobilul familiei Taranu din str. I.S.Sturdza nu a mai fost scos la vanzare. Executorul judecatoresc a pus poprire pe mai multe conturi ale familiei si a pus in executare sentinta civila a Tribunalului Bacau. Creditorul, SC ARAV Con, confirma intrarea a 800 de milioane in cont. Dupa un proces care a durat mai bine de trei ani, avocatii Elena si Anghel Taranu au fost executati silit! La poarta lor mai bat, insa, si alti creditori. SC Milea Impex SRL din Darmanesti, cere prin instanta peste 600 de milioane de lei pentru lucrari de arta executate la vila lui Taranu. Instanta urmeaza sa se pronunte si in acest dosar. Coincidenta sau nu, familia Taranu a scos la vanzare vila din Luncani si terenul aferent. Pretul este

negociabil. Sunati la telefonul 0744/51….

Astazi, vila bacauanilor Elena si Anghel Taranu, din str. I.S.Sturdza 59, ar fi trebuit scoasa la licitatie, in baza Publicatiei de Vanzare nr. 397/2005, emisa pe 25 ianuarie 2006, de un birou al unui executor judecatoresc. La baza acesteia a stat Sentinta Civila nr. 3122/19.12.2003, a Tribunalului Bacau, ramasa devinitiva si irevocabila, prin DC 71/14.09.2005 a Curtii de Apel Suceava, in Dosarul nr. 5287/2004, care a fost incuviintata de Judecatoria Bacau, prin incheierea din 14.10.2005, din dosarul 1338/2005. Pare destul de complicat, insa nici efortul instantelor si al creditorului nu au fost floare la ureche.

Pretul de pornire al licitatiei a fost stabilit la 1.240.251 lei RON, din care 845.120 lei ron cladire, 14.687 lei ron imprejmuire si 380.444 lei ron, teren. Cum s-a ajuns aici? SC ARAV CON SRL Bacau a executat, in baza unui contract, mai multe lucrari la vila avocatilor Taranu. Din motive explicate in dispozitivul sentintei civile nr. 3122, beneficiarul a refuzat achitarea tuturor lucrarilor si a materialelor, astfel ca ARAV CON s-a vazut nevoita sa-i cheme in judecata pe cetatenii Elena si Anghel Taranu. Dupa mai multe termene la Judecatoria si Tribunalul Bacau, nemultumit de solutii, patronul ARAV CON, imediat dupa primul termen de la Curtea de Apel Bacau, a cerut stramutarea cauzei la Curtea de Apel Suceava, unde a avut castig de cauza. Conform sentintei, Elena Taranu trebuia sa achite 458.904.300 lei vechi, iar Anghel Taranu aceeasi suma. La acestea, normal, s-au mai adaugat cheltuieli de executare, taxe de timbru, taxa Carte Funciara etc.

Vila avocatilor Taranu a fost scoasa la licitatie

Deoarece, pana la data emiterii Publicatiei de Vanzare, debitorii au achitat doar suma de 1862,43 lei ron (Anghel Taranu), casa a fost scoasa la licitatie prin Biroul executorului judecatoresc, iar publicatia a fost afisata, conform reglementarilor in vigoare, in cel putin cinci puncte (sediul executorului judecatoresc, unde urma sa aiba loc licitatia, la sediul imobilului, la Judecatorie, Primaria Bacau, BRD GSG Bacau) etc. In conformitate cu procedurile legale, dar si pentru simplu fapt ca in cauza era imobilul a doi avocati care au pe noptiera Codul Penal, Codul de Procedura Penala, dar si Codul Comercial, executorul judecatoresc a cautat si alte metode de a recupera banii, pana la licitatie, cum ar fi blocarea unor conturi bancare sau la CEC etc., astfel ca pana ieri, 28 februarie 2006, peste 90 la suta din suma stabilita de instanta a fost recuperata.

ARAV CON cere reactualizarea sumei

Patronul firmei ARAV CON SRL confirma intrarea in cont a sumei, insa ne-a mai declarat: &#8222Sigur, ar mai fi de recuperat o anumita suma, cam 80 de milioane de lei, insa este treaba avocatilor si a executorului. Tot ei vor stabili daca mai mentin organizarea licitatiei, oricum casa este sub sechestru. Vreau sa precizez ca pe rolul Curtii Supreme de Justitiei mai avem un apel, pentru reactualizarea sumei (fata de 2003), operatiune refuzata de Curtea de Apel Suceava. Dupa calculele noastre si expertiza de rigoare, am mai avea de recuperat o suma egala cu cea pe care am primit-o. Asteptam ca instanta sa se pronunte si apoi vom proceda conform legilor in vigoare”.

Biroul Executorului Judecatoresc a confirmat ca licitatia nu va mai avea loc, urmand ca sumele datorate in continuare de avocatii Elena si Anghel Taranu sa fie recuperate pe cai ce vor fi stabilite de creditor, executor si avocati. S-a finalizat, macar in parte, un proces care a durat mai bine de trei ani.

Alti creditori bat la poarta din I.S.Sturdza 59

Din informatiile pe care detinem, dar si a dosarelor aflate pe rol, se pare ca la poarta cetatenilor amintiti mai bat si alti creditori. Unul este SC Milea Impex SRL Darmanesti, societate care, dupa cum ne-a declarat Gheorghe Miliea, patronul firmei, a executat, tot pe baza unui contract, lucrari importante la vila avocatilor Taranu. &#8222Noi am facut tamplaria din termopan pentru casa, de sus si pana jos, mai multe balustrade pentru scari interioare, o scara speciala interioara din fier forjat, dar si imprejmuirea din fier forjat si portile centrale. Lucrarile si materialele nu ne-au fost achitate si am cerut, prin plangerea penala, aflata pe rolul Judecatoriei Bacau, o suma ce depaseste 600 de milioane de lei, deoarece beneficiarul a refuzat orice forma de conciliere”, ne-a spus Gheorghe Milea. Cum procesul este in derulare si mai este mult pana la finalizare, nu ne putem pronunta, instantele fiind cele care dau verdicte. Gheorghe Milea a insistat sa mai consemnam faptul ca procesul lui cu avocatul Taranu este la al 17- lea termen pe rolul Judecatoriei Bacau. &#8222Nici la ultimul termen nu ne-am judecat, deoarece instanta a mai cerut un document din care sa reiese daca Taranu a prins aceasta suma la registrul fiscal si daca este persoana juridica. Eu, Gheorghe Milea, imi pun o intrebare: cine pe cine are la mana, Taranu, Justitia sau Justitia pe Taranu. Zilele trecute am inaintat un memoriu Presedintelui tarii, altul prim ministrului si altul Ministerului de Justitie. Am decis, de asemenea, sa ma adresez Parlamentului de la Strasbourg. M-am saturat de ceea ce se intampla si am cerut stramutarea procesului la o alta instanta”, ne-a mai declarat Gheorghe Milea.

Astfel, intentia noastra de a ne inscrie la licitatie a esuat. La pretul de 13 miliarde, stabilit prin expertiza, ar fi meritat incercarea. Mai avem totusi o sansa sa ne mutam intr-o alta vila. La tara.

Vila de la Luncani a lui Anghel Taranu a fost scoasa la vanzare

Materialul nostru publicat mai sus are la baza documente oficiale, hotarari judecatoresti, declaratii ale celor implicati in acest caz. Intentia noastra de a stabili un dialog cu sotii Taranu s-a izbit de un refuz. Am reusit, totusi, o convorbire telefonica cu o persoana care a raspuns la numarul de telefon afisat pe un banner de pe poarta vilei din Luncani. „DE VANZARE, telefon 0744/51…..&#8221. Aflam ca vila din afara orasului este construita in 1993 si a fost locuita pana nu demult. O voce feminina ne-a confirmat ca, intr-adevar, imobilul este de vanzare. &#8222Noi cu cine discutam acum, cu o firma imobiliara sau cu proprietatul”, am intrebat. &#8222Cu proprietarul”, spune vocea de la celalalt capat al firului. &#8222Vila nu este grevata de vreo ipoteca sau de un gaj?”, insistam in discutie. &#8222Nu”. De unde pornim negocierea? &#8222Dumneavoastra cat dati?” suntem intrebati. Proprietar este avocatul Taranu Anghel, ca noi am citit in presa ca ar avea ceva probleme, precizam. &#8222Da, (si zambeste), este vila domnului Taranu”, ne mai spune vocea de la telefonul afisat pe poarta vilei din Luncani. A construi nu este o rusine, este o intreprindere curajoasa. A vinde este un act comercial. Normal.

Doi caini mari, negri, pazeau vila de la Luncani. Cam apatici, pentru misiunea lor. Paznicul angajat decedase de cateva zile.Scris de Gheorghe BALTATESCU