Disparitia lui Vasile P., in varsta de 55 de ani, director la SC Medical Test, a pus pe jar nu numai politia, ci si jandarmii si pompierii. Ultima oara, barbatul a fost vazut in ziua de 31 martie, iar de atunci familia nu mai are nici un semn de viata de la el. La inceputul saptamanii trecute s-a vehiculat ideea ca Vasile P. a fost gasit in orasul Roman cu o funie legata de gat. Politistii bacauani au facut imediat verificari si s-a dovedit ca alarma este falsa. Pentru ca exista informatia ca barbatul a apelat la un taximetrist sa-l duca in zona canalului de fuga de pe Bistrita, iar un alt taxi l-a transportat de acolo spre oras, anchetatorii au luat in calcul si ipoteza unui suicid prin inec. Ca urmare, in ziua de 7 aprilie, politistii de la Sectia 2 au solicitat sprijin la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al Judetului Bacau. Sambata, la ora 10.30, un echipaj format din doi ofiteri si 6 militari de la ISUJ Bacau, dar si 3 scafandri de la ISUJ Iasi au luat la scotocit lacul de acumulare si zona Uzinei Electrice. Dupa patru ore de cautare, echipele au batut in retragere. Desi nu s-au gasit ramasitele pamantesti ale lui Vasile P., scafandrii au dat peste un alt mort, o femeie, care deocamdata a fost incadrata la &#8222cadavre cu identitatea necunoscuta” (CIN). Politistii de la Sectia 2 au in evidente cateva reprezentante ale sexului slab care au disparut de la domiciliu. Ei au si o banuiala in cazul femeii inecate. Daca familia o va recunoaste, cazul va fi incheiat. In ce priveste disparitia lui Vasile P., aceasta continua sa fie o enigma pentru toata lumea. Politistii spun ca se va mai face o verificare a canalului de fuga, dar dupa incalzirea vremii. Din cauza temperaturilor scazute din apa, scafandrii nu au reusit sa-si faca treaba ca la carte.

Scris de Lili Adochitei

Unul dintre liderii rromilor buhuseni, Ionel Ficuta, sustine ca an oras sunt vreo opt mii de rromi, opinie infirmata drastic de rezultatele ultimului recensamant. Am dorit sa aflam, sambata, cum sarbatoresc, de ziua lor internationala, cei opt mii de rromi buhuseni declarati. Nae Butuc, un alt lider al rromilor buhuseni, ne-a spus: &#8222Nu se organizeaza nimic an Buhusi. Eu, numai eu am fost invitat, pentru o manifestare, la Bacau&#8221. Am antrebat mai multi rromi de ce nu sarbatoresc. Ne-au raspuns ca sarbatoresc doar an timpul campaniilor electorale, cand liderii lor si ai altor partide, an cautare de voturi, asi aduc aminte de ei si le mai organizeaza cate o petrecere. Daca-i asa, de ce nu schimbam data acestei sarbatori an functie de calendarul campaniilor electorale? Stramosii rromilor au migrat pe rupte. De ce n-ar migra acum si sarbatoarea lor, pe calendar?

Scris de Ion FERCU

Pacienti care devoreaza medicamente si analize. Medici acuzati ca sunt largi la mana cu retetele compensate si trimiterile catre laboratoare. Cei invinuiti contracareaza, argumentand ca populatia este imbatranita si bolnava. Intr-un clasament al prescrierilor de medicamente si analize medicale, 32 de medici de familie sunt &#8222miliardari&#8221. Pacientii fiecaruia dintre ei au consumat medicamente in anul 2005 de peste un miliard de lei si au beneficiat gratuit de analize in valoare de peste 250 de milioane lei. Pe primele locuri sunt dr. Irina Mereuta, cu retete de 2,08 miliarde lei si analize de 250 milioane lei, dr. Anca Buzdugan, cu 1,5 miliarde lei la retete si 307 milioane la analize, dr. Florica Capata, cu 1,3 miliarde lei la medicamente si 290 milioane la analize. Retetele venite de la medicii de familie si onorate in farmacii au consumat jumatate din bugetul de anul trecut pentru medicamente, adica 150 miliarde lei. Fondul pe 2005 pentru analize a fost integral epuizat din trimiteri de la medicii de familie. &#8222Nu putem lua masuri impotriva acestor medici intrucat nu exista nici o prevedere legala care sa limiteze valoarea medicamentelor ce pot fi prescrise gratuit sau compensat, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Am avut ocazia sa vad, intr-o tara din Occident, un medic de familie caruia i s-a reziliat contractul cu casa de asigurari pentru ca a prescris medicamente prea scumpe. Noi inca nu putem face asta, dar vom atrage atentia medicilor din top&#8221. Medicii se justifica prin numarul mare de asigurati de pe liste, cei mai multi dintre ei cu afectiuni cronice. &#8222Este adevarat ca prescriu mult, caci am 2000 de pacienti, ne-a declarat dr. Cristina Boldisor, un alt medic de familie aflat in top. 800 dintre ei au afectiuni cronice. Iar ce exista in evidenta Casei inseamna doar retetele onorate de farmacii, adica 75 la suta din ce am prescris. Am solicitat Casei de asigurari un control, pentru a ma justifica. Nu a venit nimeni, desi am stat cu un teanc de fise ale asiguratilor pregatite. Mi se intampla frecvent sa trimit pacientii la medici specialisti si sa se intoarca la mine cu retete mult mai scumpe decat ce am prescris eu. Ce sa fac? Sa ii refuz? Pleaca la alt medic&#8221. Conducerea CJAS spune ca acesti medici vor avea serioase probleme de adaptare atunci cand bugetul pentru medicamente si analize va trece de la farmacii la ei. Medicii acuza ca, in loc sa se gaseasca solutii de finantare mai buna a sistemului sanitar, se da vina pe ei pentru criza de medicamente si pentru listele de asteptare de la laboratoare.

Scris de Doina Mincu

Luna de care abia ne-am despartit este strans legata de biografia lui Grigore Tabacaru (n. 14.03.1883, Hemeiusi d. 09.03.1939). Nu a fost nevoie de o cifra rotunda pentru ca in comuna natala sa se organizeze in ultima zi a lui martie o activitate de toata lauda. Primarul Constantin Mihaila, consilierii locali, directorii scolii gimnaziale si liceului, Petru Juverdeanu, custodele Muzeului Memorial aGrigore Tabacaru”, impreuna cu cadrele didactice si elevii au pus la punct un program deopotriva informativ si recreativ. I-am audiat pe Valentina Atanasoaie, Dumitru Tataru si Ana-Liliana Jianu, despre anii de scoala si cei de profesorat la Colegiul aFerdinand I”, despre calitatea de animator al vietii spirituale in satul romanesc si, respectiv, despre activitatea de publicist a lui Grigore Tabacaru. Ca sa nu merg cu mana goala, le-am oferit celor din Hemeiusi o inregistrare cu unul dintre ultimii elevi in viata ai acestuia, profesorul Aristotel Mitrea, din Cisnadie-Sibiu. A fost prilejul ca inspectorul scolar general adjunct, Brandusa Popescu, sa comunice mai multe noutati privind reorganizarea invatamantului, iar primarul, cu aceeasi bunavointa pe care i-o laudam acum sase ani (i-am prezentat-o atunci pe Maria Harra, ultima fiica a lui Grigore Tabacaru sa promita ca va face demersuri pentru ca muzeul sa fie scos din conul de umbra in care se afla si sa se construiasca sau sa se amenajeze un spatiu special.Scris de Ioan Danila

Legea &#8222Antinomenclatura”, cum a mai fost numita Legea Lustratiei, a produs mari dispute la varf, intre liderii PNL si PD, legate de adaugarea pe &#8222lista neagra&#8221 a noi profesii. Adevarata furtuna se va declansa, insa, abia dupa aprobarea ei. Atunci vor intra in morisca demascarilor directorii, inspectorii, procurorii, dar si primarii si viceprimarii.

Vizati de Legea Lustratiei sunt nu doar cei care au fost, in perioada comunista, membri ai Comitetului Central si Marii Adunari Nationale, ci si membri ai comitetelor judetene, orasenesti si comunale ale PCR. Ei nu pot fi parlamentari, dar nici primari, viceprimari, directori si inspectori in institutiile publice. In 30 de zile de la publicarea legii, ei isi vor pierde postul. Unul dintre cei care au avut functii in PCR este Dumitru Cojocaru, primarul din Darmanesti. &#8222Am fost activist de partid in perioada 1964-1968 si director la UFET Comanesti din 1968 pana in 1991″, spune, linistit, Dumitru Cojocaru. &#8222Nu stiu ce repara sau ce strica aceasta lege, dar pe mine personal nu ma deranjeaza, declara el. Daca se va vota, eu in secunda aceea am plecat”. Emil Lemnaru, primarul Onestiului, nu a fost secretar de partid, cum se crede, ci inginer sef la IUC Borzesti. Si despre Stefan Silochi se spune ca a lucrat in sistem, dar el a neagat. &#8222E alt Silochi. Eu nu am avut functii, dar am fost membru de partid, la Salina Tg. Ocna, si ma mandresc cu asta”. A avut functii pe linie de sindicat. &#8222Eu nu zic ca nu s-au intamplat lucruri urate, grave, dar nu toti cei care am trait in perioada aceea am fost niste ticalosi”. Podurile, digurile, spune Silochi, sunt mai importante decat lustratia. Despre Vasile Ailincai, primarul din Moinesti, lumea spune ca a fost activist la sectia Economic a Comitetului Judetean PCR Bacau. In realitate, a fost secretar la &#8222oraseneasca” de partid, in 1987-1989, si activist la Tineret. Vasile Ailincai(foto) a fost cel mai transant dintre primari, afirmand ca &#8222se trage iar o perdea de fum peste toate problemele comunitati” si ca Legea Lustratiei nu face decat sa amestece lucrurile. Revoltat ca se face referire si la asociatiile studentesti de UTC, el se intreaba: &#8222Nu-i ia si pe cei de la gradinita?” E de acord sa fie sanctionati cei care &#8222au facut rau si au bagat oameni in puscarie”, dar crede ca efectul va fi altul: oameni seriosi, de valoare, vor fi obligati sa stea in umbra altora. &#8222Cei care au avut functii mari au facut averi mari, in primii cinci ani dupa Revolutie, si acum nu le mai pasa. Ii doare in cot de Legea Lustratiei. Tot cei modesti si corecti, care nu au altceva decat cariera lor, vor fi umiliti si inlaturati”.Scris de Silvia Patrascanu

La Buhusi, liceenii, coordonati de profesoarele Adriana Antohi si Manuela Borcieanu, au participat la un simpozion de referate si comunicari cu tema &#8222Planeta verde&#8221. Invitatii simpozionului au fost prof. Delia Gusa, Ortansa Jigau si Sorin Rosu, de la Muzeul de Stiinte ale Naturii &#8222Ion Borcea&#8221 Bacau. Interventiile liceenilor Carmen Balaceanu, Roxana Simion, Raluca Ciolan, Noemy Corbu, Andreea Turcu, Ioana Pintilie , Marius Zaharia, Cristi Axinte, Adrian Barcan, Anton Beatrice au adus in prim – plan subiecte ca: &#8222Padurea, componenta a spatiului verde&#8221, &#8222Savana&#8221, &#8222Misterele cactusilor&#8221, &#8222&#8221Taigaua&#8221, &#8222Organizarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane&#8221, &#8222Tundra&#8221, &#8222Parcurile nationale ale SUA&#8221. Specialistii Muzeului de stiinte au prezentat temele &#8222Arii protejate in judetul Bacau&#8221 si &#8222Viata pe Terra&#8221. Referatele si comunicarile au fost insotite de interesante proiectii video. Muzeul de stiinte si Colegiul &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi au elaborat un proiect care, intre altele, are ca tinta si organizarea, la sediul institutiei buhusene, a unor expozitii itinerante pe diferite teme.

Scris de Ion ION

&#8222Va sun pe dumneavoastra pentru ca am ajuns la disperare. De o ora sun la numarul centralei de la Spitalul Judetean de Urgenta. Nu-mi raspunde nimeni. Dupa ce am facut mai multe drumuri pentru a afla daca s-au adus la farmacia de la policlinica medicamente pentru diabet, mi s-a spus sa nu ma mai obosesc si sa incerc la telefon. Pai, mai repede ajungeam la spital pe jos de pe Stefan cel Mare de cand ma chinui sa prind centrala. Daca mi-ar raspunde, as cere sa mi se faca legatura cu directorul spitalului. L-as intreba cum putem vorbi cu un bolnav sau cu un medic daca numarul acesta este asa, doar de forma?&#8221 Am verificat sesizarea cititoarei care ne-a sunat la redactie, iar aceasta s-a dovedit intemeiata. Ce-i drept, am fost mai norocosi: ni s-a raspuns dupa cinci incercari. Ni s-a stabilit legatura la farmacie, am aflat ca lipsesc medicamentele antidiabetice, dar cand am vrut sa obtinem o declaratie de la directorul SJU, am preferat sa-l sunam pe telefonul mobil. &#8222Vina nu este a vreunui angajat, ci a centralei, ne-a declarat dr. Leonard Rosu, directorul general al SJU. Centrala este veche de vreo 20 de ani si nu poate prelua mai multe numere odata. Chiar daca se vorbeste pe un numar, nu suna ocupat, aveti impresia ca nu are cine raspunde. Singura solutie este sa se schimbe centrala, dar nu exista nici o sansa, caci nu avem bani. De doi ani ne propunem asta&#8221.Scris de Doina Mincu

@ Pensionarii de pe Aleea Parcului se intrec in gradinarit

Pasate din grija primariei in cea a locatarilor, multe spatii verzi din municipiul Bacau raman ale nimanui, biete parcuri in miniatura, cazute in paragina si intelenite. Primaria are multe pe cap, locatarii sunt prea ocupati cu alergatura dupa painea cea de toate zilele sau cu telecomanda. Mai sunt insa si proprietari de apartamente care considera peticul de teren din jurul blocului gradina lor.

Am tot scris despre blocurile-ghetou din oras, despre cei carora le este lene sa coboare pana la pubela de gunoi asa ca arunca pungile cu mizerie de la etaj. Am dat curs sesizarilor impotriva unor locatari care parcheaza masinile pe spatiul verde sau care cresc zeci de mate intr-o garsoniera. Ne-am gandit acum sa prezentam si altfel de oameni. Cu un pic de sudoare si mult suflet, cativa locatari au facut adevarate parcuri in miniatura in jurul blocului 30 de pe Aleea Parcului. &#8222De peste 20 de ani ma ocup de acest spatiu verde pe care il consideram parculet, ne-a declarat Violeta Miron. Am preluat sarcina de la un vecin care a decedat. Si cand traia acesta il ajutam. Imi plac florile, iarba. Am vazut ca si vecinii de la alte blocuri au iesit la curatenie. Imi pare rau ca nu am lansat anul acesta un concurs intre blocurile de pe Aleea Parcului. Poate la anul.&#8221. Gheorghe Miron este mandru de &#8222opera&#8221 sotiei sale, pe care a ajutat-o, &#8222dar in mica masura&#8221, dupa cum spune. Tot ce au cheltuit au fost 70.000 de lei, cat a costat o punga de var pentru pomi. Pomii din parculet sunt un fel de jurnal al familiei Miron. &#8222De exemplu, teiul are 42 de ani, de o varsta cu fiul nostru. Caisul l-am plantat cand baiatul era in clasa a IV-a&#8221. In acelasi bloc, Theodor Haralambie a transformat palierul intr-o mica sera, iar gradina de afara intr-o expozitie horticola. &#8222Am margarete, bujori, ochiul-boului, regina noptii, lalele, ghiocei si multe altele. De 40 de ani ma ingrijesc de gradina, cu mare placere. Nu am pretentie sa vina primaria sa-mi faca aici curatenie&#8221. Fiecare floare are locul ei, bine gandit. In mijloc, a inflorit imparateste magnolia.

De pe Aleea Parcului am ajuns pe strada Lalelelor. Numele nu reflecta nicicum realitatea. Pe zonele verzi sunt parcate masini, iar spatiile ingradite s-au transformat intr-un maidan numai bun de batut mingea. Locatarilor nu le convine situatia, dar nici nu invinovatesc pe nimeni. Au copii, ceea ce face mai important un loc de joaca decat unul cu flori si iarba.Scris de Doina Mincu

Mai bine de jumatate din elevii prezenti la simularea de luni de la proba de limba si literatura romana nu au reusit sa obtina nota de trecere. Mai mult, grosul celor care au reusit sa promoveze au luat note cuprinse intre cinci si sase, nu mai putin de 900 de elevi situandu-se in aceasta categorie. Judetul Bacau nu se poate lauda, de altfel, nici cu vreo nota de zece. Desi cei responsabili cu organizarea examenului sustin ca notele obtinute de liceeni nu sunt relevante, situatia este ingrijoratoare. Singura bila alba, pe care ar putea-o primi elevii de-a XII-a este procentul de participare. Acesta s-a apropiat de 90%, din 4.767 de elevi, la proba de romana fiind prezenti 4277. Din acestia, 2.167 au luat note sub cinci. Nicolae Gruia, organizatorul examenului, pune situatia pe seama superficialitatii cu care elevii au tratat subiectele, dar acuza si gradul ridicat de dificultate al acestora. „Nu as spune ca rezultatele sunt relevante, deoarece elevii nu prea au avut timp sa parcurga materia, si nici nu au tratat cu seriozitate subiectele. De asemenea, subiectele au fost dificile, mai ales pentru cei din filiera tehnologica, care au un vocabular mai sarac. As mai adauga ca la Bacalaureatul propriu-zis se scriu 4-5 pagini, in medie, pe lucrare, iar la simulare s-au scris in medie 2-3 pagini&#8221, a declarat Nicolae Gruia. Un alt aspect ce s-a putut remarca in urma centralizarii datelor a fost ca elevii de la seral, frecventa redusa si restantierii nu au participat la simulare. Au fost doar cateva cazuri izolate.

Scris de Gabriel Mihai

Bolnavii de diabet suporta de doua saptamani stresul crizei de medicamente antidiabetice. Acestea se distribuie numai in farmacia Spitalului Judetean de Urgenta, dar aprovizionarea se realizeaza cu hopuri. Ingrijorarea bolnavilor nu s-a transmis si personalului medical.

&#8222De o saptamana nu mai am medicamente, ne-a declarat o bolnava. Medicul meu mi-a spus sa mai incerc cu telefonul la farmacie, dar de acolo am aflat ca probabil saptamana viitoare le vor primi. Eu nu pot sta atat fara medicamente&#8221. Panica a intrat si printre bolnavii care asteptau ieri la usa cabinetului pentru diabet si boli de nutritie din Ambulatoriul de specialitate al SJU. Ei auzisera ca nu sunt medicamente in farmacie si se temeau ca au stat degeaba la rand. Caci cozile la cabinetele de diabet se formeaza de dimineata, iar pacientii ajung in fata medicilor chiar si abia dupa patru ore de asteptare. &#8222Ce fac daca am stat atat la usa, imi da reteta si nu au medicamente? Intru in coma. Diabetul nu asteapta.&#8221 se auzea de peste tot. Unii bolnavi spuneau ca ar trebui ca medicamentele sa se gaseasca si in farmaciile cu circuit deschis pentru a putea fi procurate macar cu bani daca nu li se asigura gratuit. Cei cu posibilitati materiale reduse taceau, sperand ca vor avea noroc si vor primi de la farmacie ceea ce le va prescrie medicul dupa consultatie.

Dr. Tamara Ghenes, sef sectie Diabet si boli de nutritie, ne-a declarat: &#8222Comanda vine prin program national de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. La insulina nu sunt probleme, iar medicamentele antidiabetice orale au inceput sa ajunga in farmacie, dar furnizorii vin treptat, cam pana pe data de 10&#8221. De la farmacie am aflat ca &#8222a inceput sa se mai primeasca, de astazi, cate ceva&#8221. Natalia Jicmon, purtator de cuvant al SJU, ne-a spus ca de aproximativ doua saptamani sunt probleme cu antidiabeticele orale, dar ca produsele care lipsesc pot fi inlocuite cu altele. Pe bolnavi nu-i linistesc incercarile reprezentantilor spitalului de a reduce verbal proportiile crizei. Ei s-au obisnuit cu o schema de tratament, iar schimbarea acesteia, fie si numai pentru o saptamana sau doua, le creeaza disconfort.

Scris de Doina Mincu